MOTIVUL LUCRARII

E bine sa stii mai multe despre sanatate, prevenirea mbolnavirilor si despre boala ct mai
devreme, pna cnd aceasta nu devine att de grava, nct nu mai poate fi tratata.
Am ales sa tratez ca subiect Ulcerul gastric datorita frecventei acestei boli si
mai ales datorita faptului ca n ultima vreme afecteaza tot mai des tinerii.
O alimentatie nerationala ataca integritatea factorilor de aparare a stomacului. Sta n puterea fiecaruia
sa aleaga constient ce si ct sa mannce, ce si ct sa bea, n asa fel nct stomacul sa fie sanatos.
ngrijirile
pacientilor
cu
ulcer
gastric
vizeaza
nu
numai
tratamentul
medical
propriu-zis
al
bolii
ci
si
calitatea
sanitara
privind
alimentatia
corecta
si exercitiile fizice,
care duc spre prevenirea mbolnavirilor de ulcer.

CUPRINS

I. DATE TEORETICE DESPRE ULCERUL GASTRIC

[1.]
INTRODUCERE
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA STOMACULUI
DEFINITIE SI
DESCRIERE
CLASIFICARE
ETIOPATOGENIE ANATOMIE PATOLOGICA
SIMPTOMATOLOGIE DIAGNOSTIC POZITIV
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
EVOLUTIE, PROGNOSTIC
COMPLICATII
TRATAMENT
PROFILAXIE
II. NURSINGUL BOLNAVILOR CU ULCER GASTRIC
III. CAZURI CLINICE
IV. STATISTICA PERSONALA
V. CONCLUZII
VI. BIBLIOGRAFIE

[I.]

DATE TEORETICE DESPRE ULCERUL GASTRIC

[1.]

Introducere

Boala ulceroasa reprezinta o actualitate n patologie, atragnd atentia prin frecventa ei, prin afectarea
vrstei celei mai active pentru societate prin evolutia lunga este ntretaiata de complicatii serioase.
Boala ulceroasa reuneste un complex heterogen de suferinte eso-gastro-duodenal, dar care au ca numitor comun leziunea finala- ulcerul. Dezvoltarea regiunii ulceroase presupune alterarea balantei
dintre factorii de agresiune si ale apararii. Cu toate progresele din ultimii ani, ulcerul ramne o
boala misterioasa, a carei evolutie naturala se caracterizeaza prin episoade de recurenta , vindecare
spontana, complicatii, fara ca n toate situatiile sa putem identifica factoii patogenici determinanti.
[1.]

Anatomia si fiziologia stomacului

Stomacul este situat n etajul supramezocolic

ntr-o loja gastrica a cavitatii peritoneale si corespunde epigastrului si hipocondrului stng.
Este segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv si are forma literei J cu o portiune mai
lunga verticala si una mai scurta orizontala. Stomacului i se descriu: 2 margini (mica curbura si marea curbura), 2 fete (anterioara si posterioara) si 2 orificii (coralia si pilar).
Partea verticala a stomacului este subdivizata prin: portiunea cardiala, fundul stomacului sau
fornixul (camera cu aer) si corpul stomacului. Partea orizontala (portiunea pilorica) este subdivizata n: antrul si canalul piloric. Pilorul este portiunea terminala ce contine si sfincterul piloric.
Dimensiuni:
stomacul
gol
masoara
aproximativ
25cm
lungime,
1015cm
latime.
Capacitatea
stomacului
este
de
1200-2000cm3.
Structura: n constitutia sa anatomica intra patru tunici. De la exterior spre interior, acestea sunt:
- tunica seroasa - formata din peritoneu; aceasta nu mbraca n ntregime
stomacul, stratul subseros este format din tesut conjunctiv, este stratul peste
care
se
aplica
seroasa.
tunica
musculara
cuprinde
trei
planuri
de
fibre:
4


planul
superficial
format
din
fibre
longitudinale;

planul
mijlociu
format
din
fibre
circulare;

planul
profund
format
din
fibre
oblice.
stratul
submucos
permite
adaptarea
mucoasei
la
miscarile
de
forma
ale
stomacului,
este
format
din
tesut
elastic
Lax.
- tunica mucoasa reprezinta principala componenta morfologica si functionala a peretelui stomacal;
este formata dintr-o componenta conjuncitva si una epiteliala - care la rndul ei este reprezentata prin epiteliul de suprafata cu functie esentiala de portectie si aparare glandular intraepitelial.
Portiunile
constitutive
ale
stomacului:

incizura
portiunea
fundul

cardiala
cardiala
stomacului
corpul
5

marea
curbura
sfincterul
antrului
- portiunea pilorica cu cele 2 segmente (antrul piloric si canalul piloric se- parate prin santul piloric)
- santul duodeno-piloric
- orificiul piloric
- incizura unghiulara
- mica curbura.
Dupa asezare si caracterele lor morfologice se deosebesc trei tipuri de glande stomacale :
glande
cardiale
care
produc
mucus;
- glande gastrice - propriu-zise, sau glande fundice - elibereaza enzime, acid clorhidric si mucus;
glande
pilorice
sunt
n
majoritate
mucoide.
Vascularizatia
si
inervatia
stomacului
:
Arterele stomacului provin din cele 3 ramuri care pornesc din trunchiul
celiac:
artera
hepatica,
artera
splenica
si
artera
gastrica
stnga.
Venele
stomacului
corespund,
n
general
arterelor.
Venele gastrice - dreapta si stnga - se varsa direct n trunchiul venei porte.
Limfaticele
iau
nastere
din
2
retele
larg
anastomazate
:
una
mucoasa,
alta musculara.
Ambele conflueaza ntr-o retea subperitoneala.
Inervatia stomacului este complexa , formata din fibre simpatice si para simpatice, care patrund n
peretii stomacului si formeaza 3 plexuri : plexul subseros, plexul Aurebach, plexul Meissner.
Fiziologie:
Stomacul serveste ca rezervor pentru depozitarea alimentelor dar si ca organ important al digestiei.
Functia secretorie:
a stomacului este ndeplinita de glandele stomacale.
Produsul lor de secretie este sucul gastric, n medie, 1200 - 1500 ml / 24 h.
Este un lichid incolor, cu miros acid sau fad, limpede sau usor opalescent cu pH foarte
acid ( 0,8 - 1,5 ). Aciditatea sucului gastric este data de HCL, cu rol important n desfasurarea digestiei. Sucul gastric impregneaza bolurile alimentare, transformndu-le si facndule mai usor digerabile.
Mucusul, secretat de glande stomacale, are rolul de a apara mucoasa gastrica de actiuni nocive, mecanice, termice, chimice, precum si de autodigestie.
Functia motorie a stomacului: n perioadele inter-digestive, stomacul gol nu este n repaus motor
ci reprezinta contractii asemanatoare celor peristaltice. Pe masura ce bolurile alimentare patrund
n stomac, tonusul musculaturii gastrice se adapteaza continutului astfel nct , desi stomacul se
destinde, progresiv, presiunea din interiorul sau nu se modifica semnificativ. Acestea sunt miscari
peristaltice ale stomacului, realizate de stratul fibrelor longitudinale si circulare. La cateva minute
6

dupa umplerea stomacului apar undele peristaltice, prin care bolurile alimentare sunt disociate si
alimentele bine amestecate cu suc gastric. Initial undele sunt slabe, dar pe masura ce digestia
nainteaza devin din ce n ce mai puternice si se succed la intervale de 10-15 secunde. Evacuarea stomacului ncepe, dupa ce continutul sau a suferit modificari fizice si chimice se face
fractionat ca urmare a deschiderii intermitente a pilorului. Durata evacuarii gastrice este, n medie, 3 - 4,5 ore, n functie de calitatea alimentelor ingerate si chiar mai repede pentru lichide.
[1.]

Definitie Descriere

Ulcerul gastric sau ulcerul peptic (denumirea folosita de anglo-saxoni, atribuita la noi
ulcerului recidivat postgastrectomie) reprezinta o afectiune frecvent ntlnita cu localizari diferite (mica sau marea curbura), dar cu factori etiopatogenici comuni.
Ulcerul gastric a fost definit ca o pierdere de substanta la nivelul mucoasei gastrice care intereseaza mucoasa, submucoasa, musculatura si uneori, seroasa (perforatie), o boala cu manifestari clinice distincte, cu evolutie cronica, cu recidive.
[1.]

Frecventa

Raspndit pe tot globul, ulcerul gastric are frecvente diferite: SUA: 5-12 %; Rusia:
0,44 %; Romnia: 3-12 %.
Ulcerul gastric apare cel mai frecvent la varste cuprinse
ntre 30-50 ani, predominant la barbati, dupa 50 de ani (raport: 3 barbati la o femeie).
Ulcerul gastric ridica multiple probleme medico - sociale cu implicatii economice,
reprezentnd o cauza importanta de morbiditate si incapacitate temporara de munca.
[1.]

Etiopatogenie

Etiopatogenia ulcerului gastric este complexa,

insuficient elucidata nca.
Dezvoltarea
leziunilor
ulceroase
presupune
alterarea
balantei
dintre
factorii
de
agresiune si de aparare,
dar poate fi si rezultatul unor agresiuni.
Factorii
care
contribuie
la
aparitia
ulcerului
gastric
sunt:
factorul
genetic;
factori
endocrini;
terenul
rezistenta
scazuta
a
organismului;
alterarea
factorilor
de
aparare:
mucusul;
7

prostaglandinele;
bicarbonatul;
al
epiteliului
gastric;
microcirculatia
sangvina,
membrana
apicala
a
celulelor
epiteliului
gastric;
factori
de
agresiune:
HCL
si
pepsina;
refluxul
duodeno-gastric;
fumatul
inhiba
mijloacele
de
aparare;
alcoolul
ulcereaza
mucoasa
gastrica
si
mareste
secretia
gastrica
acida;
cafeaua
mareste
secretia
gastrica
acida;
antiinflamatoarele
induc
leziuni
gastrice
severe;
tulburari
de
motilitate
gastro-duodenala
-ntrzierea
evacuarii
stomacului;
- infectia cu Helicobacter Pylori - n 1983 Warren si Marshall descopera o bacterie spiralata, localizata n antru sub stratul de mucus ntre celulele epiteliului gastric. Ei au intuit relatia patogenica
ntre bacterie si ulcerul gastric. Helicobacter Pylori se gaseste si n zona corpului gastric si n duoden. Este o bacterie spiralata si ciliata ce se deplaseaza cu usurinta n mucusul gastric. Poseda
un bogat echipament enzimatic ce-i confera o anumita patogenitate. Infectia cu Helicobacter Pylori determina o hipoclorhidrie tranzitorie. Incidenta ei variaza n ulcerul gastric ntre 58-86%.
alimentatia
prin
compozitie
(condimente,
prajeli)
si
ritm
neregulat
prin
carenta
proteinelor
si
n
special
al
laptelui;
factorii
meteorologici
ncidenta
crescuta
primavara
si
toamna;
factorii
nervosi
oboseala,
ncordare,
emotii,
stress;
boli
asociate
bronsita
cronica,
ciroza
hepatica
etc.
Etiopatogenia
ulcerului
gastric
include
asadar
multiplii
factori
de
agresiune si aparare a mucoasei gastrice,
factori aflati n echilibru instabil.
Patogenie
s-au
emis
mai
multe
ipostaze:
- teoria localicista - a atribuit formularea ulcerelor unor tromboze vasculare n peretele stomacului sau a unor spasme arteriale prelungite, care ar produce o ischemie localizata persistenta;
- teoria mecanica - sustine ca microtraumatismele care actioneaza asupra mucoasei ar fi responsabile de formarea
ulcerului;
- teoria inflamatorie - sustine ca gastrita ar determina eroziunea mucoasei;
-teoria clorhidropeptica afirma ca ulcerul s-ar produce prin autodistrugerea mucoasei sub actiunea sucului
gastric;
8

teoria neurovegetativa - sustine ca tulburarile neurovegetative provoaca tulburari

n circulatia si secretia gastrica si creeaza conditii pentru aparitia ulceratiei;
- teoria cortico-coviscerala - emisa pe baza conceptiei nerviste a lui Pavlov.
[1.]

Anatomia patologica

Ulcerul este o pierdere de substanta a peretelui gastric sub forma - de obicei - rotunda sau ovalara cu
un diametru care poate varia ntre 0,4-0,5 cm pna la 4-4 cm (ulcer gigant). De obicei pierderea de
substanta este unica, dar pot aparea doua sau mai multe ulceratii concomitent. Ulceratia patrunde, n
general, pana n submucoasa, dar sunt cazuri cnd poate depasi si stratul muscular, ajungnd pna n
seroasa gastrica dnd asa zisul ulcer penetrant. Daca trece prin seroasa, se numeste ulcer perforat.
Evolutia este, n general, de 5-8 saptamani, dupa care, deobicei, se cronicizeaza nsotindu-se de o proliferare a tesutului conjunctiv cu retractie cicatriceala si peretii grosi crend asa zisul ulcer calos.
[1.]

Simptomatologie

Durerea este simptomul cel mai important. n ulcerul gastric prnzurile exacerbeaza durerea care este mai precoce, apare la 30-90 de minute dupa mese si are un caracter mai difuz. Apare, mai mult ca un disconfort digestiv: senzatia de plenitudine sau de distensie, greata si varsatura, adesea provocata chiar de bolnav pentru a calma durerea, el simtinduse mai bine cu stomacul gol. Apetitul bolnavului cu ulcer gastric este redus si scade progresiv
ajungnd la anorexie. Bolnavul cu ulcer gastric are tendinta spre slabire progresiva. Anorexia
selectiva fata de proteinele animale si fata de pine, poate sa anunte cancerizarea ulcerului.
Senzatia de arsur a retrosternal a (propriu-zisa) - este un simptom des ntlnit, uneori chiar nlocuind durerea si lund un caracter ritmic si periodic.
Deasemenea,
mai pot aparea eructatii acide cu gust acru sau amar n gura.
Varsaturile - cnd apar, sunt de obicei post prandiale, precoce n localizarea gastrica ele fiind determinate de mese copioase, de abateri de la dieta, de consumul de bauturi alcoo9

lice. Varsaturile contin alimente, sunt abundente si cu miros acid; uneori bolnavul vomita numai suc gastric pur. O caracteristica a varsaturilor este aceea ca atenueaza durerea, adeseori chiar o fac sa dispara, motiv pentru care unii bolnavi isi provoaca singuri varsaturile.
Pofta de mncare - este normala sau crescuta.
Daca bolnavul nu mannca
si scade n greutate n perioadele dureroase acestea nu se ntampla prin
pierderea apetitului, ci prin frica de a nu manca pentru a nu avea dureri.
[1.]

Diagnosticul pozitiv

Diagnosticul pozitiv al bolii ulceroase se bazeaza, n primul rand, pe examenul

clinic, n care anamneza joaca un rol important, confirmarea facandu-se prin:

analiza
sucului
gastric
(testul
de
histamina,
testul
cu
insulina);

analiza
morfologica
macroscopica
(explorari,
radiologie
si
endoscopie)
si
microscopice
a
stomacului
(explorari
anatomopatologice);

cerecetarea
hemoragiilor
oculte.
Examenul obiectiv :
arata de obicei o stare generala buna, uneori bolnavul apare
slabit; poate sa fie mai nelinistit, sa aiba tulburari de somn.
Examenul abdomenului nu arata la inspectie semne deosebite, iar la palpare poate dovedi un epigastru sensibil, posibile puncte dureroase, dar care nu confera date concludente.
Examenul sucului gastric: are o valoare mai mare cnd este facut cu histamina si cnd cifrele
aciditatii n mEg/l sunt colaborate cu cantitatea de lichid pe ora studiindu-se debitul acidului orar.
n ulcerul gastric exista normoaciditate, mai rar hiper sau hipo aciditate.
Secretia si aciditatea gastrica n boala ulceroasa au fost sintetizate astfel (Barbu, 1974):
Nr. Crt.

Parametrul

Ulcerul gastric

1.

Debit secretor bazal

aprox. 60 ml/h

2.

Volum secretor stimulant

aprox. 240 ml/h

3.

Debit acid bazal (DAB, DOB)

1 - 4 mEg/h

4.

Debit acid maximal (DAM,DOM)

10 20 mEg/h

5.

Secretie acida nocturna

aprox. 8 mEg/h

10

Examenul radiologic este obligatoriu n ulcerul gastric, iar la nevoie va fi repetat.

Explorarile radioscopice si radiografice aduc o contributie valoroasa pentru diagnosticul ulcerului gastric si pentru diagnosticul diferential cu cancerul gastric.
Examenul radiologic evidentiaza semne directe si indirecte ale ulcerului gastric:
[a.]
Semnul direct de ulcer este nisa ulceroasa, ea apare ca o proeminenta (pata) care
iese din conturul stomacului sau duodenului si de care este legata, de un fin pedicul. Este
nisa descrisa de Haudeck, n care, apare, n partea decliva (jos), bariu si deasupra caruia se
gaseste o zona, mai transparenta,de aer.Semne radiologice indirecte:
13.
12.
11.
10.
2.
1.
9.
8.
7.
6.
5.
4.
3.
hipersecretia sau staza gastrica n care, deasupra bariului apare un strat
de

lichid,

mai

mare

de

cm;

peristaltismul accelerat, accentuat si profund;

tulburari de evacuare a stomacului;
spasmul piloric care mpiedica evacuarea bariului n duoden;
convergenta pliurilor catre leziunea ulceroasa.
Examenul endoscopic - endoscopia efectuata cu fibro-gastroscopul flexibil evidentiaza n mod direct ulcerul, localizarea lui, dimensiunea, profunzimea si aspectul mucoasei din jur.
n cazurile care se pot confunda cu tumori sau alte leziuni inflamatorii, endoscopia permite biopsia si examenul histologic care precizeaza diagnosticul.
Cercetarea hemoragiilor oculte - n materiile fecale, examenul este concludent numai daca nu exista nici o alta cauza de sngerare pe ntregul tract digestiv si daca
nu s-a tinut regim care sa nu contina hemoglobina si fier timp de 3 zile.
Examenul
poate fi pozitiv n perioada evolutiva, nsa rezultatul negativ nu infirma diagnosticul.
[1.]

Diagnosticul diferential

Diagnosticul
diferential
implica
interpretarea
corelativa
si
discriminatorie
a
durerii
epigastrice
aparute
din
diferite
circumstante
patologice.
Gastritele - traduc inflamatii acute sau cronice ale mucoasei gastrice de diferite etiologii.
Bolnavii prezinta epigastralgii exacerbate de alimentatie, greturi, varsaturi,

11

anorexie, stare generala alterata.

In gastrite, durerea nu are caracter de ritmicitate si
periodicitate, iar la examenul radiologic apar doar modificari ale pliurilor mucoasei.

Ulcerul duodenal - este mai frecvent la tineri si adolescenti, mai ales din categoria fumatorilor, bautorilor de tarii si cu labilitati neuropsihice. Clinic,
ulcerul duodenal se manifesta prin dureri n etajul abdominal superior, dureri cu mica si mare periodicitate, descrise ca foame dureroasa, nsotite de pirozis, varsaturi alimentare tardive. Radiologic se evidentiaza semne directe (nisa ) sau indirecte (bulb duodenal deformat, spasm piloric etc.)
Tumorile gastrice benigne - polipoza gastrica.
Radiologic se deceleaza imagini lacunare, cu contur regulat situate pe una din fetele stomacului, iar endoscopic si anatomo-patologic se evidentiaza polipi adenomatosi benigni.
Tumorile gastrice maligne - cancerul gastric este mai frecvent la barbati, cu un raport de 2/1 fata de femei,
apare dupa vrsta de 50 de ani, bolnavul slabeste, durerile au, initial aspectul de jena, de senzatie de
greutate sau plenitudine. Laboratorul arata anemie, VSH ridicat, radiologic apar aspecte caracteristice.
Durerile etajului superior abdominal - produse de suferinte ale ficatului (hepatomegalie), cailor biliare (colecistita cronica), durerea pancreatica (n bara) pot
fi uneori confundate cu sindromul dureros din ulcerul gastric, iar conditiile de
aparitie si evolutie, lipsa ritmica si examenul paraclinic precizeaza diagnosticul.
10.
Evolutie
Prognostic
Evolutia ulcerului gastric se cifreaza, n general la 6-8 saptamani sau, uneori, mai multe saptamni (ulcer calos, ulcer rezistent la tratament). Vindecarea se produce frecvent dupa tratament dietetic si medicamentos sau, uneori, vindecarea se realizeaza spontan dupa una sau mai
multe faze evolutive.
Vindecarea clinica radiologica necesita respectarea masurilor curativoprofilactice mai multi ani (uneori toata viata) pentru a preveni recidivele. Ulcerul gastric poate
12

prezenta o evolutie ciclica, progresiva, ulcerul devenind cronic cu exacerbari sezoniere (primavara, toamna). Vindecarea ulcerului gastric se poate aprecia clinic(sistarea simptomatologica), radiologic (disparitia nisei) si endoscopic (normalizarea aspectului mucoasei cu disparitia nisei).
Prognosticul este bun n ulcerele recente sub tratament si rezervat n ulcerele vechi, caloase.
[1.]

Complicatii

Complicatiile
ulcerului
gastric
sunt:

acute:
hemoragia,
perforatia;
cronice: stenoza, penetratia, transformarea maligna.
Hemoragia acuta - este cea mai frecventa si una din cele mai grave complicatii ale ulcerului
gastric. Hemoragia ulceroasa este o hemoragie interna (HDS) care se exteriorizeaza prin hematemeza si melena. Hematemeza este exteriorizarea hemoragiei prin varsatura de snge rosu,
proaspat si cu cheaguri, atunci cnd sngerarea este mare, peste 500 ml de snge, capabil sa
destinda stomacul si sa declanseze reflexul de voma. Melena este o exteriorizare a hemoragiei
prin scaun, care ia aspect lucios, moale, pastos si negru, ca pacura si are un miros caracteristic. Sngele eliminat prin melena a suferit modificari, n contact cu sucurile digestive care degradeaza hemoglobina. Hemoragia produce atenuarea sau disparitia durerilor n urmatoarele zile.
Perforatia - reprezinta o complicatie severa, uneori letala a ulcerului gastric. Perforatia ulcerului
rezulta din lezarea tunicilor peretelui gastric de catre procesul ulceros. Clinic, se pot distinge:
-perforatia n peritoneul liber - tradusa prin debut brusc cu o durere
13

violenta in epigastru, asemanatoare cu o mpunsatura de cutit. Dupa 2-3 ore de evolutie apare peritonita.
-perforatia acoperita - este situatia n care perforatia este mica si acoperita rapid de peritoneu. Debutul este tot violent, nsa cu evolutie spre abces localizat. Mai trziu acest abces
poate evolua spre resorbtie cu procese aderentiale sau poate rupe si sa provoace o peritonita generalizata.
Nu se va face niciodata greseala ca atunci cnd se banuieste o perforatie a
ulcerului sa se administreze morfina sau purgativ, sau sa se faca un examen radiologic cu sulfat de bariu.
Stenoza - stenoza secundara ulcerului poate prezenta urmatoarele localizari: cardiala, medio-gastrica, pilorica.
Stenoza
poate
fi:
-functionala - reversibila,
datorndu-se spasmului,
edemului si inflamatiei infiltrative.
Poate ceda spontan n cteva zile sau dupa administrarea de antiseptice.
-organica (cicatriceala) - este ireversibila, atribuita reactiei cicatriceale scleroase.
Radiologic, se prezinta sediul, gradul si natura stenozei.
Examenul radiol-

14

ogic evidentiaza un stomac dilatat cu imaginea de fulgi

de zapada a substantei baritate amestecate cu secretia gastrica si resturi alimentare. Pristaltismul
stomacului este viu, iar prezenta antiperistaltismului este considerata ca un semn sigur de stenoza.
Malignizarea - multi autori nu sunt de acord cu malignizarea ulcerului gastric, ei sustin ca a fost de la
nceput un cancer ulcerat, sau ca este vorba de aparitia unui cancer independent de ulcer. Alti autori
admit ca ulcerul benign al stomacului se poate maligniza, mai ales, n localizarile portiunii orizontale a
micii curburi, pe antru si pe marea curbura. Pentru precizarea diagnosticului se va recurge la fibroendoscopie gastrica, citologie exofoliativa, biopsie dirijata, interventie chirurgicala. Rezistenta la tratament este nscrisa ntre complicatiile ulcerului gastric si constituie o indicatie de tratament chirurgical
n timp util. Se efectueaza si n nisele gastrice cu diagnostic dificil etiologic timp de 2-3 saptamni.

15

12.

Tratament

Tratamentul
-

ulcerului
tratamentul

gastric

include:
igieno-dietetic;

1.
tratamentul medicamentos;
tratamentul chirurgical;
tratamentul balnear.
Tratamentul se adreseaza perioadei evolutive a ulcerului:
stadiul preulceros, stadiul ulceros reversibil, stadiul ulceros ireversibil si stadiul de complicatie cronica.
Tratamentul trebuie sa fie intens, precoce si prelungit pentru a permite vindecarea ulcerului cu depistarea precoce a eventulalelor recidive. Tratamentul igieno-dietetic si medicamentos trebuie
sa fie individualizat, depinznd de forma clinica si evolutia ulcerului, avnd drept scop:
diminuarea
secretiei
clorhidropeptice;
cresterea
rezistentei
mucoasei
gastrice;
eliminarea
factorilor
etiopatogenici.
A.
Tratamentul
igienico-dietetic

Regimul igienico-dietetic include repausul la pat ca o masura terapeutica

obligatorie n puseul acut hiperalgic al ulcerului. Repausul fizic actioneaza favorabil atat asupra durerii,
ct si asupra evolutiei bolii, ameliornd simptomatologia puseului acut . Repausul trebuie individualizat
ca durata si uneori se poate prelungi la 3-4 saptamni necesitnd spitalizarea bolnavului n perioada de
acutizare a ulcerului. Dupa atenuarea suferintei se vor permite mici plimbari si se va pastra repausul la pat
12-14 ore/ zi, respectndu-se neaparat repausul dupa mese. Repausul n clinostatism mpreuna cu alimentatia dietetica duc att la disparitia durerilor ct si la scurtarea evolutiei ulceratiei n numai cteva zile.
Regimul alimentar al bolnavului trebuie sa fie individualizat si adaptat stadiului n care se afla boala.
Regimul alimentar trebuie sa evite alimentele care stimuleaza secretia gastrica, alimentele care traumatizeaza mucoasa gastrica (mecanic, termic, chimic), alimente care ntarzie ecacuarea stomacului. n
16

perioadele dureroase regimul va fi sever, alimentele vor fi repartizate n 5-7 mese n 24 de ore, la nevoie
cu o masa noaptea. Alimentul de baza va fi laptele integral, repartizat la intervale de 3-4 ore. Tot n perioada dureroasa se mai pot da: oua fierte moi, smntna, frisca, putin unt proaspat, brnza de vaci, fulgi
de ovaz. Pe masura ce durerile cedeaza se mai adauga: carne slaba de vaca, peste slab, zarzavaturi fierte.
n
perioada
de
acalmie
este
necesar
sa
se
mentina
regimul
dietetic,
mai
putin
sever
pentru
profilaxia
recidivelor
ulceroase.
n concluzie, regimul dietetic al ulcerelor gastrice trebuie sa se recomande n:
1.mese
mici
si
repetate
(5-10/zi)
cu
evitarea
meselor
abundente;
2.masticatie corecta lenta cu perioade de odihna post-prandiale, de 15-30 minute;
3.evitarea alimentelor nocive, a alimentelor care prezinta intoleranta individuala;
4.interzicerea
fumatului,
consumului
de
alcool
si
cafea;
5.evitarea alimentelor iritante pentru mucoasa gastrica a condimentelor,
a alimentelor fierbinti sau reci, a alimentelor acide sau cu mari concentratii de zahar;
6.evitarea
medicamentelor
ulcerigene:
produse
de
fenilbutazona,
indometacin,
acid
salicilic,
cortizomicele,
produse
cu
rezerpina.
[a.] [1.] [A.] Tratamentul medicamentos

Schimbarile din ultimii ani privind conceptia etiopatogenica a bolii ulceroase au dat aparitia de noi strategii terapeutice. Tratamentul medicamentos, etiopatogenic
se refera la combaterea fatorilor de agresiune gastrica, la stimularea factorilor de aparare
a mucoasei gastrice si la eliminarea efectului factorilor declansatorii ai bolii ulceroase.
1.Medicatie
(alcalinizante
si
neutralizante)
antiacida
Neutralizeaza acidul clorhidric din stomac.
Efectul este de scurta durata deoarece acidul
clorhidric se secreta continuu iar, antiacidele sunt evacuate din stomac. Pentru a se realiza
n stomac un pH constant se administreaza n 6-7 prize/zi, preferabil sub forma de lichid.
17

a) Alcalizantele sunt baze slabe, solubile n apa care administrate n exces alcalinizeaza sucul gastric, dar produc si alcaloza sistemica (secundara-bicarbonat de Na, citrat de Na etc.).
b) Neutralizantele sunt compusi solubili care neutralizeaza aciditatea gastrica, dar nu alcalinizeaza sucul gastric si nu produc alcaloza (oxid de magneziu, carbonat de calciu, hidroxid de aluminiu).
Ca preparate antiacide se cunosc: Almagel, Fosfalugel, Calmogastrin, Dicarbocalm etc.
Antiacidele
sunt
indicate
n
tratamentul
ulcerului
gastric
n
faza
activa,
dar
si
pentru
prevenirea
recurentelor
n
perioadele
de
risc.
Bicarbonatul de sodiu - este putin folosit astazi datorita efectelor negative multiple (hipersecretia
reactiva de acid clorhidric, precipitarea fosfatilor urinari). 1 g de bicarbonat de sodiu neutralizeaza 1200 ml acid clorhidric, atenueaza rapid pirozisul si epigastralgiile dar degaja dioxid de carbon, determinand eructatii si cresterea aciditatii gastrice reactive, reprezentand un cerc vicios.
Oxidul de magneziu (magnezie calcinata) reprezinta un medicament anti-acid puternic (1g de oxid
de magneziu neutralizeaza 432 ml acid clorhidric). Produce n doze crescute o slaba alcalinizare,
fara a genera alcaloza, dar prezinta efect laxativ si pentru bolnavii cu insuficienta renala.
Se administreaza n asociatie cu oxid de magneziu cu carbonat de calciu sau hidroxid de aluminiu - trisilicatul de magneziu.Ca preparate exista: Trisilicalm, Peromonoxid, Dicarbocalm.
Hidroxidul de aluminiu (alucol) reprezinta un produs insolubil, antiacid (1 g de hidroxid
de aluminiu neutralizeaza 250 ml acid clorhidric).
Efectele secundare ale hidroxidului de aluminiu sunt: ntarzierea tranzitului intestinal, greturi, varsaturi, intoleranta gastrica.Derivatii de aluminiu sunt contraindicati la bolnavii cu baza gastrica pronuntata
si la bolnavii cu hemoragii digestive superioare.Ca preparate exista:
Calmogastrin.
Carbonatul de calciu constituie un medicament de traditie n terapia ulcerului gastric, ca neutralizant
puternic (1 g de carbonat de calciu neutralizeaza 210 ml acid clorhidric 0,1 N).Carbonatul de calciu
este o sare insolubila care neutralizeaza partial aciditatea gastrica. Cresterea pH-ului la 4,5-5 si inhiba activitati peptice. Poate prezenta efecte secundare ca: hipercalcemii, litiaza renala, constipatii.
[1.]

Medicatia antisecretorie

Inhibitorii de pompa de protoni ( Pantoprazol, Omeprazol, etc) reprezinta medicatia de electie, fie sub forma orala, fie injectabila, supresand cel mai bine secretia gastrica ( in comparatie cu celelalte antisecretorii uzitate in anii precedenti).
Blocantii receptorilor histaminici actioneaza asupra receptorilor H2 histaminici ai
celulelor parietale din glandele fundice ale stomacului,
realizand reducerea secretiei clorhidropeptice.
Ca preparate exista:
Famotidina, Ranitidina etc.
Anticolinergicele:
Gastrozepin,
Propantelina,
Sulfat
de
atropina;
Antigastrimicele.
Medicatia
protectoare
3.
18

Sunt
turile

incluse clase de medicamente care au capacitatea de a proteja strucbarierei

mucoasei
gastrice
fata
de
factorii
exo
sau
endogeni:
1.
i.
prostaglandinele;
sucrolfatul (sare de aluminiu cu sucroza);
carbenoxolona (biogastrona);
bismutul coloidal (saruri de bismut).

4.Medicatia
Stimuleaza

motilitatea

prokinetica
digestiva.

Prokinetice direct colinomimetice;

Prokinetice indirect colinomimetice;
Antagonisti ai receptorilor dopaminei (metoclopramida, domperidona).
5.

Medicatie
antibiotica
Presupune eradicarea infectiei cu Helicobacter Pylori. Studiile arata ca bacteria este sensibila la o multitudine de antibiotice: amoxicilina, doxicilina, eritromicina, tetraciclina, penicilina, rifampicina, spiromycina, gentamicina etc. Pe langa antibiotice exista si alte substante
cu efect bactericid pe Helicobacter Pylori: Metronidazol, Furazolidon, De-nol, Peptobismol.
Durata
tratamentului
variaza
ntre
2
4
saptamani.
Eradicarea
infectiei
cu
Helicobacter
pylori,
conform
Societatii
Europene
de
gastro-enterologie
(1988),
se
face
la
urmatoarele
categorii
de
bolnavi:
Indicatii majore
Ulcer gastro-duodenal (activ sau nu)
Ulcer hemoragic
Limfom gastric tip MALT
Gastrita cu anomalii severe
Cancer gastrc H.P. dupa rezectie gastrica
Indicatii relative
19

 Dispepsia functionala
Istoric familial de cancer gastric
Tratament cronic cu inhibitori de pompa de protoni pentru boala de reflux gastro-esofagian
Terapia cu antiinflamatoare nesteroidiene
Dupa tratament chirurgical pentru ulcer gastric
La cererea pacientului
Tratament medicamentos pentru eradicarea infectiei cu H.P.(Harisson si colab., ed.15):
TRIPLA TERAPIE

MEDICAMENT

DOZA/ZI

Subsalicilat de bismut plus

Metronidazol plus
Tetraciclina

2 tablete
250mg
500mg

Ranitidina sau Bismut citrat plus

Tetraciclina plus
Claritromicina sau metronidazol

400mg
500mg
500mg

Omeprazol sau
Lanzoprazol plus
Claritromicina plus
Metronidazol sau
Amoxicilina

20mg
30mg
250mg
500mg
1g

CVADRUPLA TERAPIE

MEDICAMENT

DOZA/ZI
20

Omeprazol sau
Lanzoprazol plus
Subsalicilat de bismuth plus
Metronidazol plus
Tetraciclina

20mg
30mg
2 tablete
250mg
500mg

In clinica cea mai uzitata schema de tratament e de 7- 10 zile cu Omeprazol 40mg/zi sau Lanzoprazol
30mg/zi sau Pantoprazol 40mg/zi plus Metronidazol sau Tinidazol 1 g/zi
plus Amoxicilina 2 g/zi sau Claritromicina 1 g/zi.
[a.] [1.] [A.] Tratamentul chirurgical

Indicatia tratamentului chirurgical al ulcerului gastric este mai larga decat a ulcerului duodenal, deoarece la totalul complicatiilor se adauga teama de cancer.
Indicatiile
absolute
ale
tratamentului
chirurgical
sunt:
stenoza
pilorica
organica,
perforatia,
ulcere malignizate,
penetratia in organele invecinate.
Indicatiile relative sunt urmatoarele: rezistenta la tratament cu recidive, mentinerea imaginii de ulcer
florid dupa 8 saptamani de tratament corect, ulcer penetrant n pancreas, tradus clinic sunt epigastralgii nocturne, rebele la tratament, dureri iradiate dorsal cu evolutie continua. Principalele tehnici ale
tratamentului chirurgical sunt: gastrectomia partiala, gastrojejunostomia, vagotomia si antrectomia.
D.
Tratament
balnear
Tratamentul balnear al ulcerului gastric este indicat pentru bolnavi cu ulcere cronice necomplicate n perioadele de acalmie si pentru bolnavii cu stomac rezecat.
Se indica, deasemenea, profilactic pentru bolnavii cu suferinte, gastro-duodenale nesistematizate, cu alimentatie nerationala si cu suprasolicitare neuropsihica.
Tratamentul balnear este
21

contra indicat n ulcerul gastro-duodenal n puseu dureros, n hemoragii digestive superioare,

n stomac rezecat cu ulcer peptic recidivat etc.
Curent, se recomanda tratamentul balnear n statiuniile cu ape alcaline Malnas, Sangeors - Slanic Moldova, Calimanesti.
Obiectivele
tratamentului
sunt:
scaderea
agresivitatii
clorhidropeptice;
cresterea
rezistentei
mucoasei;
neutralizarea
continutului
gastric.
[1.]

Profilaxie

Tratamentul profilactic se refera la ansamblul metodelor si mijloacelor folosite, pentru a combate aparitia si extinderea bolii, pentru a mpiedica frecventa recidivelor.
Bolnavul cu teren ulceros si bolnavul care prezinta sindrom dispeptic de tip ulceros trebuie
sa respecte regimul igieno-dietetic si sa sisteze consumul de alcool si tutun.
Acesti bolnavi nu trebuie sa consume medicamente ulcerigene, trebuie sa prezinte un regim de viata si alimentatie regulat (respectarea programului de masa si de odihna), sa evite conflictele neuropsihice, emotiile si muncile cu raspundere.
Alimentatia bolnavilor ulcerosi trebuie sa cuprinda vitaminele din grupul A, B, C si principii alimentare (proteine).
Respectarea
regimului
igieno-dietetic,
medicamentos,
efectuarea
tratamentului
balnear
recuperator
si
tratamentul
profilactic
pot
reduce
numarul
puseelor
de
acutizare
si
pot
favoriza
vindecarea
ulcerului
gastric.

22

II.NURSINGUL

BOLNAVILOR

CU

ULCER

GASTRIC

Nursingul reprezinta
un
complex de
activitatii desfasurate
n scopul promovarii sau mentinerii sanatatii, recstigarii ei, iar daca acest lucru nu este posibil, al unei morti linistite, activitati pe care le-ar fi indeplinit persoana singura, familia sa, daca ar fi avut puterea, vointa si cunostintele necesare.
Nursingul cuprinde ngrijirile pe care toate persoanele bolnave le reclama, indiferent de diagnosticul pus de medic si tratamentul prescris de acesta, chiar daca acesti
doi factori influenteaza planul de ngrijire pe care asistentul medical l elaboreaza.
Rolul asistentului medical apare mult mai complex dect se stie. O stare buna de sanatate reprezinta
un scop greu de realizat, iar pentru asistentul medical atingerea acestui deziderat n ceea ce priveste
persoana respectiva, este foarte dificil. Ea trebuie sa se identifice cu bolnavul pentru a ntelege nu numai
ce vrea acesta ci si ce sunt nevoile sale pentru a se mentine n viata si pentru a-si recstiga sanatatea.
Asistentul este un practicant autonom al nursingului avnd ntreaga raspundere pentru ngrijirea
pe care o acorda.
El este cheia echipei de ngrijire nursing. Asistentul are rol dublu:
1.
i.
propriu - ngrijirile propriu-zise acordate bolnavului;
de delegat - din partea medicului;
pregateste si asista vizita medicala;
preleveaza produsele biologice si patologice;
asigura tratamentul;
pregateste bolnavii pentru examenul de specialitate.
Procesul de
etape
si
tat.

nursing este o activitate care implica,

n
prin
care
se
intentioneaza
obtinerea
Etapele
principale
ale
procesului
de

culegerea datelor;
23

general,
mai multe
unui
anumit
rezulnursing
sunt:

 planificarea;
implementarea;
evaluarea.
Culegerea datelor :
este prima faza a procesului de nursing.
Informati
1.
-ile sunt obtinute prin observarea si intervievarea (anamneza) pacientului si familiei lui.
Acestea sunt necesare pentru ca asistenta sa poata identifica si defini nevoile pacientului.
La
un
bolnav
cu
ulcer
gastric
anamneza
se
bazeaza
pe:
antecedente patologice ale bolnavului;
antecedente heredo-colaterale ;
conditii de viata (mediul din care provine);
ocupatia (conditii de munca nefavorabile);
activitatiile vietii cotidiene (obisnuintele alimentare, fumatul, odihna,igie
-na);
starea
patologica;
obisnuintele
legate
de
recreere,
educatie
sanitara.
Culegerea datelor se termina cu diagnosticul de nursing care la bolnavii cu ulcer gastric este in general:
alimentatia necorespunzatoare,
deficit ponderal,
odihna insuficienta,
conditii mediocre de viata si munca,
lipsa de cunostinte pentru sanatate.
2.
Planificarea ngrijirilor - se stabilesc prioritatile hotarnd problemele
cele mai urgente. Planul de nursing decurge n urma analizei nevoilor fundamentale ale omului (descrise de Virginia Henderson).
n ulcerul gastric nevoile primordiale afectate sunt:
[a.]
nevoia de a se alimenta si hidrata;nevoia de a dormi, de a se odihni;nevoia de a
evita pericolele;nevoia de a elimina (varsaturi);nevoia de a se misca, a pastra o buna postura;
nevoia de a nvata - nsusirea de cunostinte si informatii.
24

Avnd n vedere ca cele 14 nevoi fundamentale descrise de Virginia Hen-derson

exista
indiferent
de
diagnosticul
stabilit
la
bolnavii
cu
ulcer
gastric
nefiind
alterate,
celelalte
nevoi
fundamentale
sunt:
g)
nevoia
de
a
respira;
h)
nevoia
de
a
se
mbraca
si
dezbraca;
i)
nevoia
de
a
pastra
temperatura
corpului
n
limitele
normale;
j) nevoia de a fi curat,
ngrijit,
a proteja tegumentele si fanerele;
k)
nevoia
de
a
comunica
stabilirea
de
relatii
cu
cei
din
jur;
l) nevoia de a practica religia sau de a se comporta conform credintelor proprii;
m)
nevoia
de
a
se
ocupa
de
realizarea
proprie;
n)
nevoia
de
a
se
recrea,
de
a
petrece
timpul
liber.
Planul de ngrijiri va cuprinde:
proba pacientului,
scopul ngrijirii,
ameliorarea, vindecarea bolii, obiectivele, interventia de nursing (vezi cazuri clinice).
Implementarea - reprezinta acordarea
3.
reala a ngrijirii nursing. ngrijirea este individualizata strict pentru a fi adecvata unui anumit pacient.
4.
Evaluarea sau aprecierea ngrijirilor nursing indica ce probleme au fost rezolvate
si care trebuie sa fie planificate, implementate si evaluate din nou (vezi cazuri).
Din aceasta decurge ca procesul nursing este un ciclu continuu. Rolul obligatoriu al asistentului consta n:

6.
5.
4.
3.
2.
1.
pregatirea si asistarea vizitei;
prelevarea probelor biologice si patologice;
administrarea medicamentelor;
pregatirea bolnavului pentru examenul de specialitate.

[A.]

Pregatirea si asistarea vizitei medicale

25

Colaborarea medicului cu asistentul este foarte strnsa mai ales n cursul

vizitei medicale; cu aceasta ocazie se discuta diagnosticul bolnavului, starea generala, perioada n
care se gaseste boala lui. Se stabilesc: planul tratamentului, masurile ce trebuiesc luate imediat n
interesul bolnavului, precum si examinarile complementare care trebuiesc executate. Asistentul si
are rolul lui bine definit n informarea medicului la patul bolnavului. El are urmatoarele sarcini:
1.
pregateste salonul si bolnavul;
pregateste si distribuie foile de observatii, de temperatura, precum si not-arile
referitoare
la
medicatia
si
alimentatia
bolnavului;
- pregateste si controleaza starea de functionare a instrumentelor si materialelor necesare pentru vizita;
asigura
linistea
necesara
n
timpul
vizitei;
informeaza
medicul
asupra
starii
generale
si
comportamentul
bolnavului n cursul perioadei de timp care a trecut de la vizita anterioara;
- dezbraca bolnavul si acorda asistenta necesara pentru examenele clinice;
preia
toate
informatiile
si
prescriptiile
referitoare
la
medicamentatie,
alimentatia,
hidratarea
si
alte
procedee
de
ngrijire
si
tratament;
- mbraca bolnavul,
daca a fost dezbracat l aseaza comod n pat.
Masurarea
si
notarea
temperaturii:
Temperatura
este
rezultatul
proceselor
oxidative
din
organism
generatoare
de
caldura
prin
dezintegrarea
alimentelor
energetice.
Termoreglarea
este
functia
care
mentine
echilibrul
ntre
producerea
caldurii
(termogeneza)
si
pierderea
caldurii
(termoliza)
pentru
postura
valorilor
constante de 36,7-37 grade Celsius dimineata si 37-37,3 grade Celsius seara.
Scopul masurarii temperaturii este descoperirea unor modificari ale valorii temperaturii
corpului.
Locul
de
masurare
este:
cavitatile seminchise (axilo plica inghinala, cavitatea bucala) sau n cavitati nchise (rect, vagin).
Materiale
necesare:
26

 termometru maximal individual;

casoleta mica cu tampoane de vata;
comprese cu tifon nesterile;
prosop individual;
pahar cu 3/4 % solutie de cloramina 1%-5%;
sticla cu alcool medicinal.
Pregatirea

materialelor

si

instrumentelor:

termometrul se verifica pentru a-i vedea integritatea, functionalitatea si

daca
Hg
este
cobort
n
rezervor;
- se sterge termometrul cu o compresa de solutie dezinfectata (cloramina) pentru a nu irita tegumentele.
Pregatirea
fizic a
si
psihic a
a
bolnavului:
- se anunta bolnavul si se aseaza n decubit dorsal sau pe marginea patului n pozitie seznda.
(masurarea
n
axila):
Tehnica
propriu-zisa
spalarea
pe
mini
cu
apa
si
sapun;
- se ridica bratul pacientului si se sterge bine axila prin tamponare cu pros-opul
;
termometrul
se
tine
ca
un
creion
n
pozitia
pentru
scris;
- se aseaza termometrul cu rezervorul de Hg pe pielea centrului axilei paralele cu toracele si
se apropie bratul bolnavului de trunchi cu antebratul frecat pe suprafata anterioara a toracelui;
se
mentine
termometrul
timp
de
10
minute;
- se scoate termometrul din axila bolnavului si se aseaza pe tava medicala;
se
sterge
termometrul
cu
o
compresa
si
se
citeste
gradatia;
- se tine strns ca un creion si se scutura cu miscari rapide si se verifica daca
Hg a cobort n rezervor, apoi se aseaza termometrul n vasul cu cloramina;
spalarea
pe
mini.
Notarea
cifrica:
- n carnetelul asistentului se noteaza numele bolnavului, salonul, patul, data, ora si valoarea temperaturii.
Notarea
grafica:

27

- se noteaza grafic cu un punct de culoare albastra n foaia de temperatura pe verticala corespunzatoare

datei;
pe
fiecare
diviziune
a
foii
se
socotesc
doua
diviziuni
de
grad;
- se uneste punctul astfel obtinut cu valoarea anterioara printr-o linie si se obtine curba termica.
Interpretarea
rezultatelor:
temperatura fiziologica: 36 - 37 C - afebril
temperatura patologica: 37 - 38 C - subfebril
38
39
40
sub
Reorganizarea

39 C
40 C
41 C
36 C
locului

febra
febra

de

moderata
ridicata
hiperpirexie
hipotermie
munc a :

se spala termometrul cu apa curenta si detergenti;

se spala paharul, se schimba solutia dezinfectanta si se introduce termo-metrul
n
pahar.
Masurarea
si
notarea
pulsului
Pulsul
arterial
este
expresia
expansiunii
laterale
a
peretelui
arterial,
data
de
impactul
cu
coloana
de
snge
circulant.
Locul masurarii pulsului este la nivelul arterelor superficiale:
artera radiala,
humerala, axilara, pedioasa, tibiala posterioara, poplitee, femurala, carotida.
Materialele
necesare
sunt
un
ceas
cu
secundar
si
un
pix
rosu.
Pregatirea
psihica
si
fizic a
a
bolnavului:
se anunta bolnavul ca i se va masura pulsul;
se explica bolnavului modul de masurare deoarece o stare emotiva creata
i
poate
modifica
bolnavul
se
mentine
n
starea
minute
cu
bratul
sprijinit
pentru
Tehnica

valorile
pulsului;
de
repaus
fizic
si
psihic
5
relaxarea
muschilor
antebratului.
propriu-zisa:
28

10

 spalarea pe mini cu apa si sapun;

- se preseaza santul radial pe extremitatea distala a antebratului n continu-area
policeului.
Se
fixeaza
degetele
palpatoare
pe
traiectul
arterei
si
cu
ajutorul
podicelui
se
mbratiseaza
antebratul
la
acest
nivel;
se
exerciteaza
o
usoara
presiune
asupra
peretelui
arterial
cu
vrful
degetelor
de
la
mna
dreapta
si
se
percepe
unda
pulsatila;
- se numara zvgniturile percepute urmarind cronometrul ceasului timp de un minut;
spalarea
pe
mini
cu
apa
si
sapun.
Notarea
cifrica:
- se noteaza n carnetelul asistentului numele si prenumele bolnavului, salonul, patul, data, valorile masurate;
Notarea
grafica
n
foaia
de
temperatura:
pentru fiecare diviziune a foii de observatie se socotesc patru pulsatii;
pe ordonata se noteaza frecventa, iar pe abscisa timpul cnd s-a masurat.
Se noteaza un punct rosu la intersectia frecventei si a timpului.
Se
unesc
punctele
notate
cu
linie
rosie
si
se
obtine
curba
pulsului.
Interpretarea
frecventei
pulsului:
frecventa
pulsului
variaza
dupa
vrsta,
emotii,
efort
etc.
valori
fiziologice:
adult
60-80
batai/minut;
valori
patologice:
adult
pentru
100
batai/minut
tahicardie
sub
60
batai/minut
brahicardie
Reorganizarea
locului
de
munca:
foaia
de
observatie
se
aseaza
n
dosarul
salonului.
Masurarea
si
notarea
tensiunii
arteriale

29

Tensiunea arteriala (presiunea arteriala) este presiunea pe care

o exercita n permanenta coloana fluxului sangvin asupra arterelor prin care circula.
Determinarea tensiunii arteriale este obligatorie la orice bolnav si face parte integranta din examenul
clinic.
Materiale
necesare:
tensiometru
cu
mercur;
stetoscop;
foaia
de
temperatura;
pix
albastru;
Pregatirea
materialelor:
adunarea
si
transportul
materialelor
necesare
la
locul
examinarii;
controlul
starii
de
functionalitate
a
aparatelor.
Pregatirea
fizic a
si
psihic a
a
bolnavului:
se
informeaza
bolnavul
asupra
scopului
investigatiei;
cu
15
minute
inainte
de
masurare,
bolnavul
se
odihneste;
- tensiunea arteriala se masoara cu cel putin 3 ore dupa masa.
Tehnica
propriu-zisa:
spalarea
pe
mini
cu
apa
si
sapun;
- se aseaza manometrul pe noptiera ntr-o pozitie n care bolnavul sa nu
vada
valoarea
tensiunii;
- se aplica strns manseta pe bratul bolnavului, care este sprijinit pe pat si n extensie;
- cu mna stnga se fixeaza membrana stetoscopului pe artera humerala, iar cu dreapta
se pompeaza aer n manseta cu para de cauciuc pna dispar zgomotele pulsatile;
30

- privind manometrul, se descopera aerul din manseta pna cnd se aude valoarea tensiunii arteriale maxime (sistolica). Se continua decomprimarea ascultnd zgomotele pulsului pna la disparitia lor. Cnd dispare ultima unda pulsatila se noteaza tensiunea arteriala minima (diastolica);
se
ndeparteaza
manseta.
Reorganizarea
locului
de
munc a :
se
aseaza
tensiometrul
si
stetoscopul
pe
tava
medicala;
se
aseaza
bolnavul
n
pozitie
comoda;
spalarea
pe
mini
cu
apa
si
sapun;
- se dezinfecteaza membrana stetoscopului cu tampon de vata cu alcool;
se
aseaza
aparatele
n
dulap.
Notarea
cifrica:
- se noteaza n carnetul asistentei numele, prenumele bolnavului, salonul,
patul,
data
si
valorile
tensiunii
arteriale.
Notarea
grafica:
se
noteaza
n
foaia
de
temperatura
cu
albastru
tensiunea
sistolica
si
diastolica
apoi
se
hasureaza
spatiul
dintre
ele.
Interpretarea
rezultatelor:
valoarea
tensiunii
arteriale
este
o
masura
conventionala,
ea
variaza
n
linii
largi
n
functie
de
vrsta,
sex,
constitutie,
zona
geografica.
La
persoanele
sub
50
de
ani
se
dau
urmatoarele
valori
normale:
tensiunea
arteriala
sistolica:
110
140
mm
Hg;
tensiunea
arteriala
diastolica:
60
90
mm
Hg.
Cnd valorile tensiunii arteriale sistolice cresc peste 160 mm Hg si pentru
tensiunea arteriala diastolica cresc peste 100 mm Hg, vorbim de hipertensiune arteriala.
Cnd valorile tensiunii arteriale sistolice scad sub 100 mm Hg iar ale tensiunii arteriale diastolice scad sub 60 mm Hg, vorbim de hipotensiune arteriala.
Masurarea
greutatii:
Scopul masurarii greutatii este aprecierea starii de nutritie a bolnavului, stabilirea necesitatii calorice a organismului, stabilirea dozei de medicamente, urmarirea evolutiei bolii.
Determinarea
greutatii
corporale
este
necesara
la
toti
bolnavii
cu
ulcer
internati
n
spital
si
pentru
determinarea
deficitului
ponderal.
31

Cntarirea
Tehnica

se

face
de

obligatoriu
masurare

pe

cntarul
a

antopometric.
greut atii:

se anunta bolnavul sa nu mannce dimineata, de preferinta bolnavul este

pus
sa
urineze
;
se
verifica
exactitatea
balantei
cntarului,
lasnd
vrful
indicator
mobil sa oscileze pna ce se opreste la vrful indicator fix al punctului zero.
Daca este cazul,
se corecteaza balanta cu ajutorul sistemului de corectie;
se
imobilizeaza
acul
indicator
nchiznd
acul
balantei;
se
aseaza
greutatile
la
valoarea
aproximativa
a
bolnavului;
se
urca
bolnavul
pe
cntar;
se
deschide
bratul
balantei
si
se
echilibreaza
greutatile;
- se citesc pe scara cursorului valorile obtinute si se noteaza n foaia de temperatura la rubrica respectiva;
- se imobilizeaza din nou bratul balantei, bolnavul coboara de pe cntar si este condus la pat;
spalarea
pe
mini.
Observatii:
- cntarirea bolnavului se va face de preferinta n aceleasi haine si obligatoriu cu acelasi cntar;
- pentru cntariri foarte exacte, greutatea mbracamintii si ncalta mintei se scade din greutatea totala.
[A.]

Prelevarea produselor biologice si patologice

Recoltarea
sngelui
prin
punctie
venoasa
Prin
punctie
venoasa
se
ntelege
recoltarea
de
snge
din
lumenul
unei
vene cu ajutorul unui ac.
Recoltarea se practica dimineata ajeun.
Scopul
este
explorator
si
urmareste
cercetarea
diferentelor
constante
biologice
ale
organismului
(uree,
acid
uric,
VSH,
HL).
Materiale
necesare:
Se
vor
pregati
pe
o
tavita
medicala
urmatoarele:
1.
ace pentru punctie venoasa cu mandren, sterilizate, uscate si verificate;
seringi sterile de calibre adecvate cantitatii de snge care trebuie recoltat;
garou de cauciuc;
substanta dezinfectanta (alcool, tinctura de iod);
32

 vata si tampoane de tifon sterile;

leucoplast;
casoleta cu tampoane sterile;
musama;
recipiente de recoltare n functie de scopul urmarit: eprubete sterile sau
nesterile,
goale
sau
cu
substante
chimice
anticoagulante;
- etichete pentru fiecare recipient care vor contine numele bolnavului, salonul, data, examenul cerut.
Pregatirea
materialelor:
se pregatesc materialele si se transporta lnga bolnav.
Stabilirea

locului

punctiei

si

pregatirea

bolnavului:

nainte de a se alege locul punctiei bolnavul va fi anuntat si lamurit asupra

benignitatii
interventiei.
Locul clasic de efectuare a punctiilor venoase este la nivelul plicii cotului unde venele antebratului cefalica si bazilica - se anstomonezeaza dnd nastere venelor mediana cefalica si mediana bazilica. Se
va stabili bratul la care se va executa punctia examinnd calitatea si starea venelor din ambele parti.
- bolnavul este asezat n decubit dorsal ct mai comod, n patul sau sau pe o masa de examinare. Se descopera bratul ales, avnd grija ca hainele sa nu mpiedice circulatia de rentoarcere, se aseaza sub brat o musama. Bratul este tinut n abductie si extensie maxima.
- plica cotului va fi dezinfectata si degresata cu alcool. La nivelul treimii inferioare a bratului cu
cea mijlocie se aplica gradul elastic pentru a opri circulatia venoasa, fara nsa, a comprima artera.
Apoi se cere bolnavului sa-si strnga bine pumnul. Prin oprirea circulatiei de rentoarcere presiunea locala creste, venele se dilata si se evidentiaza la suprafata . Se cere bolnavului sa nchida si
sa deschida de cteva ori pumnul pentru a activa aportul de snge arterial n membrul respectiv.
Tehnica
propriu-zisa:
spalarea pe mini cu apa si sapun;
asistenta se aseaza n fata bolnavului si cu policele fixeaza vena la 4-5 cm

33

sub locul punctiei si exercita o compresiune si o tractiune n jos asupra tesuturilor vecine;
- seringa si acul se tin n mna dreapta, bine fixate ntre police si restul degetelor.
Acul se introduce n directia curentului sangvin.
Perforarea tegumentelor se va face
n pozitie oblica, dupa care se va repeta cu vrful acului rezistenta peretelui venos
n directia axului longitudinal al venei si se nainteaza n interiorul ei nca 1-2 cm.
n momentul patrunderii acului n vena, apare la extremitatea lui libera sngele.
- dupa terminarea emisiei de snge se desface garoul, apoi se exercita o presiune
asupra venei punctionate cu tamponul mbibat n solutie dezinfectata, chiar la locul
de patrundere a acului si printr-o miscare brusca n directia axului vasului se ndeparteaza acul din vena.
Compresiunea asupra venei se mentine timp de 1-3 minute.
ngrijiri
dupa
punctie:
dupa
terminarea
interventiei
se
face
toaleta
regiunii,
se
aseaza
bolnavul
n
pozitia
cea
mai
comoda
si
va
fi
supravegheat.
Reorganizarea
locului
de
munc a :
seringile de
unica folosinta
se aduna
n recipiente speciale pentru incinerare,
iar
instrumentarul
refolosibil
se
pregateste
pentru
sterilizare.
Pregatirea
sngelui
pentru
laborator:
- n functie de scopul urmarit sngele va fi amestecat cu substante chimice sau lasat ca atare, se eticheteaza flaconul si se trimite la laborator.
Efectuarea
chimismului
gastric
sondajul
gastric
Sondajul
sau
tubul
gastric
reprezinta
introducerea
unui
tub
de
cauciuc
(sonda
gastrica
Faucher),
prin
faringe
si
esofag
n
stomac.
Scopul este explorator pentru recoltarea chimismului gastric n vederea diagnosticarii ulcerului gastric.
Materiale
necesare:
sonda gastrica Faucher;
doua sorturi de cauciuc;
un scaun cu speteza;
o tavita renala;
manusi de cauciuc;
recipiente pentru colectarea sucului gastric - balon Erlenmeyer.
34

Pregatirea

instrumentelor

si

materialelor

necesare:

se pregatesc materialele si se transporta lnga bolnav.

Pregatirea
psihica
si
fizic a
a
bolnavului:
- se anunta bolnavul si i se explica necesitatea si caracterul inofensiv al interventiei
si este rugat sa respecte ntocmai indicatiile pe care le primeste n cursul tubajului;
se
aseaza
bolnavul
pe
un
scaun,
invitndu-l
sa
stea
cu
spatele
ct
mai
drept,
apoi
este
mbracat
cu
sortul
lung
de
cauciuc;
daca
bolnavul
are
proteza
dentara
mobila,
i
va
fi
ndepartata;
- pentru captarea salivei bolnavul primeste n mini o tavita renala pe care o va tine sub barbie.
Tubajul va fi executat a jeun sau mai frecvent dupa consumarea unei alimentatii de proba.
Tehnica
propriu-zisa:
spalarea pe mini cu apa calda;
pentru executarea tehnicii sunt necesare doua persoane;
asistentul care efectueaza sondajul isi pune manusile si sortul;
sonda se umezeste pentru a favoriza alunecarea prin faringe si esofag;
asistentul se aseaza n partea dreapta a bolnavului, fixndu-i capul cu
mna stnga, tinndu-l ntre mna si torace, iar cu mna dreapta apuca extremitatea rotunjita a sondei, ca pe un creion. Se va cere bolnavului sa deschida larg gura si sa respire
adnc. n acest moment asistentul introduce capatul rotunjit al sondei pna la peretele posterior al
faringelui, ct mai aproape de radacina limbii si invita bolnavul sa nghita. Prin deglutitie sonda
patrunde n esofag si sub influenta miscarilor foarte atente de mpingere a sondei, aceasta nainteaza spre stomac. Cnd marcajul de 40-50 cm ajunge la arcada dentara, sonda a patruns n
stomac. Din cauza presiunii intrastomacale crescute, imediat apare continut stomacal n sonda.
- pentru captarea sucului gastric, ajutoarea va tine sub extremitatea libera a sondei un vas de recoltare, de preferinta un balon Erlenmeyer cu gt ngust;
- bolnavul este rugat sa-si contracte peretii abdominali pentru golirea stomacului;
- extragerea sondei se face cu aceeasi mna cu care a fost introdusa printr-o miscare hotarta,
dar precauta, dupa comprimarea ei cu o pensa hemostatica.
Cnd capatul intern al sondei ajunge n gura bolnavului , se prinde cu mna stnga si se ndeparteaza sonda;
- se goleste continutul sondei n vasul n care s-a facut recoltarea si se aseaza pe tavita renala.
35

ngrijirea
bolnavului
dupa
tehnic a :
- dupa ndepartarea sondei se serveste bolnavul cu un pahar cu apa calduta pentru a-si clati gura;
se
sterg
mucozitatile
de
pe
fata
si
barbie
;
- se ndeparteaza tavita renala si sortul, dupa care bolnavul va fi asezat comod n pat.
Pregatirea
continutului
gastric
pentru
laborator:
se
determina
cantitatea
totala
evacuata.
Cnd
sucul
gastric
este
amestecat
cu
resturi
alimentare
se
filtreaza
prin
hrtie
de
filtru.
se
complecteaza
formularele
si
se
trimit
probele
la
laborator.
O cantitate mai mare de 50 ml continut stomacal, obtinut dimineata pe nemncate se considera ca hipersecrettie.
Reorganizarea
locului
de
munc a :
- instrumentele folosite se spala, se dezinfecteaza si se pregatesc pentru sterilizare.
Notarea
tehnicii
n
foaia
de
observatie:
- se noteaza tehnica efectuata, data, cantitatea si aspectul macroscopic al sucului gastric.
Captarea
varsaturilor
Voma este un act reflex cu centrul n bulbul rahidian, reprezentnd n mod obisnuit
o modalitate de aparare fata de un continut stomacal daunator organismului.
Varsatura reprezinta evacuarea pe gura a continutului stomacal.
Captarea varsaturilor se
face n scopul obtinerii de informatii pentru stabilirea diagnosticului, precum si n scop
ajutator n stabilirea bilantului lichidelor ingerate si eliminate zilnic din organism.
Materiale
necesare:
musama, aleza
tavita renala curata si uscata;
prosop;
apa si sapun pentru spalat.
Pregatirea

materialelor:

materialele se pregatesc si se pastreaza n apropierea bolnavului.

Pregatirea

bolnavului

pentru

captarea

36

varsaturilor:

- n timpul puseelor de varsatura bolnavul va fi asezat n pozitie seznda, iar daca

starea lui nu permite , va ramne culcat n decubit lateral sau n decubit dorsal cu capul ntors ntr-o parte si putin ridicat cu ajutorul unei perne sau al unui prosop;
se
va
proteja
lenjeria
patului
cu
aleza
si
musamaua;
daca
bolnavul
are
proteza
dentara
mobila,
se
va
ndeparta;
- se va oferi bolnavului tavita renala sau va fi tinuta atunci cnd acesta nu sio poate tine.
Cu mna dreapta asistentul va sprijini fruntea bolnavului.
ngrijirea
bolnavului
dup a
varsaturi:
dupa puseul de varsatura, se va ndeparta tavita renala;
se va oferi bolnavului un pahar cu apa sau solutie dezinfectanta pentru asi

clati

gura;

asistentul se va spala pe mini cu apa si cu sapun;

varsatura se poate pastra pna la vizita medicului.
Se

va

urmari:

frecventa;
orarul: postprandiale sau tardive;
cantitatea: pentru stabilirea bilantului hidric sau n suspiciune de stenoza
pilorica;
continutul: alimentare sau acide ;
culoarea: rosie cu snge nedigerat - ulcer (hemoragiile oculte);
mirosul: acru - n hipersecretiile gastrice;
forta de proiectie;
simptomele care pot nsoti varsaturile: dureri abdominale, greturi, stari de
deshidratare.
Reorganizarea

locului

de
37

munca:

 se arunca varsatura din tavita renala, se spala si se dezinfecteaza .

Notarea

foaia

de

observatie:

se noteaza fiecare varsatura zilnica cu un cerc, trecndu-se data si ora

cnd s-a produs, dupa cum urmeaza:
varsaturile alimentare - cerc albastru,

varsaturile
bilioase
cerc
verde,

varsaturile
sangvinolente
cerc
rosu.
n cazul n care varsaturile sunt foarte frecvente, se va nota numai numarul de varsaturi din ziua respectiva.
[A.]

Administrarea medicamentelor

Administrarea medicamentelor trebuie facuta foarte punctual respectnd orarul fata de alimentatie, pentru a nu ajunge la efecte nedorite. Fenomenele secundare ale medicamentelor ca
: arsurile stomacale, eructatii, uscaciunea mucoaselor trebuie semnalate medicului. Medicamentelor vor fi administrate personal de asistentul medical la orele indicate de medic.
Administrarea
orala
a
medicamentelor
Calea
mentelor.

orala

este
Efectul

o
cale
naturala
de
medicamentelor
administrate

administrare
a
medicaperos
poate
fi:

1.
local - favorizeaza cicatrizarea ulceratiilor;
-

excita
sau
mareste
peristaltismul;
dezinfecteaza
tubul
digestiv;
general
actioneaza
asupra
ntregului
organism
sau
asupra
unor
aparate
si sisteme si sunt absorbite la nivelul mucoasei intestinale.
Medicamentele administrate pe cale orala pot fi lichide sau solide. Medicamentele solide sunt sub
forma
de:
38

 prafuri sau pulberi;

tablete - discuri de diferite marimi;
drajeuri - tablete acoperite cu un strat protector care marcheaza gustul si
mirosul

preparatului;
granule - preparate sub forma vermiculara;
substante mucilaginoase.

Dupa administrarea unui medicament n forma solida, bolnavul va bea multa apa sau lichide
dulci pentru a nu produce ulceratii pe mucoasa stomacala si pentru a favoriza si absorbtia lor.
Injectia
intramusculara

Injectia intramusculara constituie introducerea unei solutii izotonice, uleioase sau substante coloidale n stratul muscular prin intermediul unui ac atasat la seringa.
Scopul
este
terapeutic.
Locul de electie: - regiunea supero-externa
fesiera;
fata
externa
a
coapsei
n
treimea
mijlocie;
- fata externa a bratului n
muschiul
deltoid.
Materiale
necesare:
tavita renala;
casoleta cu tampoane sterile;
39

 sursa de flacara;
substante dezinfectante: alcool, tinctura de iod;
pile de metal;
seringi sterilizate;
ace de lungime cuprinsa ntre 40-70 mm cu diametrul de 0,7-1 mm;
medicamentul de injectat.
Pregatirea

materialelor:

se pregatesc materialele si se transporta n sala de tratament.

Pregatirea

fizic a

si

psihic a

bolnavului:

se anunta bolnavul si i se explica necesitatea interventiei;

bolnavul se aseaza n decubit ventral sau lateral, seznd n picioare.
Se
descopera
locul
unde
va
fi
efectuata
injectia.
Pentru
injectia
n
regiunea
fesiera
se
vor
repera
urmatoarele
puncte:
- punctul Smirnov situat la un lat de deget deasupra marelui trohanter si napoia lui;
- punctul Barthelemy situat la unirea treimii externe cu cele doua treimi interne ale liniei ce uneste spina iliaca antero-posterioara cu extremitatea superioara a santului interfesier;
- zona situata deasupra liniei care uneste spina iliaca postero-superioara cu marele trohanter.
Daca
injectia
se
administreaza
n
pozitie
seznda,
ea
poate
fi
practicata
n
toata
regiunea
fesiera
de
deasupra
punctului
de
sprijin.
Tehnica
propriu-zisa:
spalarea pe mini si dezinfectarea cu alcool;
se verifica solutia de injectat si daca fiolele sunt etichetate, daca
denumirea si
transparent si
- se goleste
fecteaza gtul

dozajul corespund celor prescrise,

aspectul solutiei (sa fie clar,
fara precipitare),
termenul de valabilitate,
integritatea fiolelor;
lichidul din gtul fiolei prin miscari de rotatie, apoi se dezinfiolei cu un tampon de alcool sau prin flambare superficiala;
40

- se deschide fiola cu ajutorul unei comprese sterile pentru a proteja degetele de eventuale taieturi;
- fiola odata deschisa se tine n mana stnga, iar cu mna dreapta se aspira n seringa continutul ei.
Acul se introduce cu atentie n fiola fara a se atinge marginile ei;
se
schimba
acul
de
la
seringa;
degresarea
si
dezinfectarea
locului
injectiei;
se
invita
bolnavul
sa-si
relaxeze
musculatura
si
sa
stea
linistit;
- se ntinde pielea ntre policele si indexul minii stangi si se nteapa perpendicular pielea mergnd la o adncime de 4-7 mm rapid si sigur;
- se verifica pozitia acului prin aspiratie, apoi se injecteaza lent lichidul;
- dupa injectare se trage acul printr-o miscare sigura si se maseaza locul cu un tampon cu alcool
pentru a disocia planurile tesuturilor strapunse, favoriznd circulatia pentru o absorbtie mai rapida;
se
aseaza
bolnavul
n
pozitie
comoda;
spalarea
pe
mini
cu
apa
si
sapun.
Reorganizarea
locului
de
munc a :
- seringile de unica folosinta se strng n recipiente si se trimit la crematoriu.
[A.]

Pregatirea bolnavului pentru examenul de specialitate

Radioscopia
gastro-duodenala
Examinarea radiologica se efectueaza prin administrarea unei substante de
contrast
pe
cale
orala.
Scopul
examinarii este
studierea morfologiei si
functionalitatii
organelor
tubului
digestiv
pentru
stabilirea
diagnosticului.
Examinarea radiologica este contraindicata la bolnavii casetici, n stare grava, adinamici, la
cei care sufera de tromboze, ileus, hemoragie digestiva, prima jumatate a sarcinii.
Materiale
necesare:
1.
sulfat de bariu 150 g;
cana;
lingura de lemn;
apa 100-150 g;
purgativ - ulei de parafina.

41

Pregatirea
instrumentelor
si
a
materialelor
necesare:
Suspensia de bariu se pregateste cu cteva ore naintea examenului, astfel: se introduce ntro cana sulfat de bariu 150 g cu o mica cantitate de apa, pna se obtine o pasta omogena.
Apoi se completeaza cu apa pna la 250-300 g pasta si se amesteca cu o lingura de lemn.
Pregatirea
psihica
si
fizic a
a
bolnavului:
se anunta bolnavul cu doua zile nainte si i se explica necesitatea tehnicii;
se informeaza bolnavul privind regimul alimentar. Cu 1-2 zile nainte se
administreaza un regim alimentar usor digerabil format din supe, oua, pine prajita, unt, fainoase;
seara, nainte de examinare se efectueaza o clisma evacuatoare;
se anunta bolnavul ca n dimineata examinarii sa nu mannce si sa nu
fumeze;
bolnavul este condus la radiologie.
Participarea
asistentului
la
examenul
radiologic:
- bolnavul este condus sub ecran, unde i se ofera cana cu bariu.
La
comanda medicului,
bolnavul va nghiti cantitatea de bariu necesara.
dupa
terminarea
examenului,
asistentul
conduce
bolnavul
n
salon;
- asistentul tine evidenta bolnavilor si-i va rechema la examinarile radiologice, conform indicatiilor
medicului, dupa 2,8 si 24 ore pentru a urmari sub ecran evacuarea stomacului, umplerea intestinului.
ngrijirea bolnavului dupa tehnic a :
la 24 h de la nceputul examinarii, bolnavul poate sa mannce;
se administreaza bolnavului un purgativ si va fi informat ca va avea
scaunul
colorat
n
alb.
Pregatirea
bolnavului
pentru
gastroscopie:
Prin examenul gastroscopic se exploreaza starea mucoasei stomacale sub vizibilitate directa, cu ajutorul unui instrument optic cu sursa de lumina proprie, care se introduce, prin esofag, n stomac. Gastroscopul proiecteaza imaginea mucoasei stomacale n ochiul exploratorului cu ajutorul unui sistem de
lentile, care asigura o vizibilitate buna si n eventualitatea ndoirii sale pna la un unghi de 34 de grade.
42

Gastroscopul este format dintr-un tub de 74 cm, cu un diametru de 7-11 mm, rigid, n jumatatea sa
proximala si flexibil n cea distala. Extremitatea distala este prevazuta cu o piesa rotunjita, care are
doua ferestre laterale: una pentru becul de iluminat, iar cealalta pentru obiectivul aparatului. Imaginea este transmisa la ocular printr-un sistem de lentile. Gastroscopul este prevazut cu o serie de
anexe pentru recoltare de biopsii si i se pot adapta aparate corespunzatoare pentru fotografierea sau
filmarea cmpului vizual endoscopic. La extremitatea exterioara a aparatului se adapteaza o para
dubla de cauciuc cu care se poate insufla aer n stomac, n vederea extinderii cmpului vizual.
Materiale
necesare:
Pe
un
cmp
steril
se
pregatesc:
gastroscopul cu toate anexele lui sterile;
sonda esofagiana de cauciuc cu deschizaturi laterale pentru anestezia
traiectului
gastroscopului;
- solutie anestezianta compusa din doua parti cocaina 1% si o parte adrenalina 1%;
sonda
gastrica
pentru
evacuarea
continutului
stomacal;
tavita
renala;
sursa
de
lumina,
o
oglinda
frontala,
o
oglinda
laringiana;
spatula
linguala,
porttampoane
de
vata;
atropina,
adrenalina
fiole;
seringi
de
2ml
cu
ace
corespunzatoare;
- glicerina sterila pentru lubrifierea tubului gastroscopului si a sondelor esofagiene si gastrice.
Pregatirea
instrumentelor
si
materialelor:
- se pregatesc materialele si instrumentele necesare n camera obscura, ncalzita la temperatura optima.
Pregatirea
psihica
a
bolnavului:
se anunta bolnavul si i se explica necesitatea si benignitatea interventiei;
n dimineata examinarii, pacientul nu mannca, nu bea si nu fumeaza;
daca evacuarea stomacului se face n mod deficitar, n seara dinaintea
interventiei
i
se
face
bolnavului
o
spalatura
gastrica
cu
apa
calduta ;
- cu 40-50 minute nainte de proba se va face bolnavului o injectie cu diluadentropina.
Participarea
la
gastroscopie:

43

dupa
15
minute
medicul
ncepe
anestezia
locala
prin
badijonarea
sau
pulverizarea
bazei
limbii
cu
solutie
anestezica;
- asistentul aseaza bolnavul pe masa de examinare n decubit lateral stng cu capul mai jos si,
n aceeasi pozitie se introduce sonda gastrica si se evacueaza complet continutul stomacului.
La gastroscopie participa doi asistenti: unul care asigura pozitia capului bolnavului n extensie
fortata si tine tavita renala, iar celalalt ajuta medicul la introducerea aparatului, mpingnd gastroscopul, prezentndu-i instrumente, tampoane, iar la cererea acestuia mnuieste para de cauciuc.
Examenul gastroscopic poate fi completat cu excizia unor fragmente de mucoasa
stomacala sub control vizual,
n vederea examinarii histologice.
Gastroscopia
propriu-zisa dureaza, n medie, 3-5 minute.
Extragerea tubului o face medicul.
ngrijirea
bolnavului
dupa
interventie:
- dupa terminarea gastroscopiei bolnavul elimina o cantitate apreciabila de mucus si aerul introdus n stomac cu para de cauciuc.
Daca nu reuseste sa elimine singur aerul, asistentul va introduce - la ndicatia medicului - sonda gastrica pentru eliminarea gazelor.
se
supravegheaza
bolnavul
nca
o
jumatate
de
ora
n
camera
n
care
a
fost
examinat,
apoi
va
fi
transportat
n
salon;
- timp de 2 ore dupa terminarea examinarii, bolnavul nu mannca si nu bea nimic;
- n aceeasi zi, bolnavul va face inhalatii cu mentol pentru evitarea senzatiilor neplacute n gt.
Reorganizarea
locului
de
munca:
instrumentele se spala si se pregatesc pentru sterilizare;
se noteaza examinarea n foaia de observatie;
daca s-au prelevat segmente de mucoasa stomacala, se eticheteaza si se
trimit
ANEXA

A.

la

Recoltarea

laborator.
Recoltarea sngelui pentru examene
biochimice si hematologice
sngelui
venos
pentru
examene

hematologice

Sngele venos se recolteaza prin punctie venoasa cu substante anticoagulante. Sedimentarea: asezarea
progresiva a elementelor figurate spre fundul eprubetei, din sngele necoagulabil, lasat n repaus.
Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) reprezinta rapiditatea cu care se produce
asezarea hematiilor.
Factorii inflamatiei provoaca accelerarea caderii hematiilor.
44

Materiale
necesare:
ace
de
unica
folosinta ,
solutie
sterila
de
citrat
de
sodiu 3,8%,
eprubete sterile,
materiale necesare pentru punctia venoasa.
Etape
de
executie
Pregatirea
materialelor
si
instrumentelor
necesare:
se
pregatesc
materialele
necesare
pe
o
tavita
medicala
sterila;
tava
sterila
se
transporta
lnga
bolnav.
Pregatirea
bolnavului
pentru
recoltare:
- pregatirea psihica: se anunta bolnavului ora recoltarii si i se explica necesitatea tehnicii;
unele
recoltari
se
fac
pe
nemncate
(a
jeun),
se
instruieste
bolnavul
sa
nu
mannce
si
sa
pastreze
repaus
fizic.
Efectuarea
tehnicii:
- garoul se aplica numai pentru punctionarea venei. Daca vena este turgescenta nu se aplica garou;
- se dezinfecteaza tegumentele de la plica cotului cu alcool, se puncteaza vena, apoi se ataseaza
eprubeta vidata la holder, se trage eprubeta, apoi acul si se aplica un tampon cu alcool;
- se aseaza eprubeta pe stativ si se procedeaza n continuare ca la punctia venoasa;
se
eticheteaza
eprubeta
;
se
completeaza
buletinul
de
analiza;
se
transporta
la
laborator.
Accidente:
Sngele
poate
sa
infiltreze
tesutul
perivenos
(hematom);
se
retrage acul si se comprima regiunea cu un tampon steril 1-3 minute.
Acul poate sa treaca dincolo de vena, perfornd si peretele ei opus - acul trebuie retras usor si, daca nu se produce extravarsare de snge, se poate continua.
Bolnavul poate prezenta ameteli, paloare sau alte semne premonitoare ale lipotimiei sau colapsului - punctia trebuie imediat terminata si se anunta medicul.
Observatii:
pentru determinarea hematocritului se folosesc, de asemenea, eprubete
Vacutainer ce contin heparina (anticoagulant) si se recolteaza 1-2 ml de snge.
Interpretarea
rezultatelor:
I.
Variatii
numerice
ale
elementelor
figurate
Hematii:
normal
(adult)
4.500.000/
mmc
limite
fiziologice
4.000.000
5.200.000/mmc
anomalii
numerice
n
plus
polioglobulie
n
minus
anemie
globulara
45

Globule
albe:
normal
7.000/mmc
limite
fiziologice
4.000
10.000/mmc
anomalii
numerice
n
plus
leucocitoza
(mai
>
de
10.000)
n
minus
leucopenie
(mai
<
de
4.000)
Trombocite:
normal
300.000/mmc
limite
fiziologice:
250.000
400.000/mmc
anomalii
numerice
n
plus
trombocitoza
n
minus
trombocitopenie
II.
Formula
leucocitara
Polinucleare
Limfocite:
Monocite:
Plasmocite:
III.
5-10
20-50
La
femei
IV.
femei

neutrofile

euzinofile
bazofile

numai
V.S.H.

valorile
Hematocrit:

sunt

cu

3-5
mm/2h
mm/24h
1-3
40%

46

65%

2-3%
0,5-1%
25-28%
6-7%
patologic;
mm/h

mm
barbati

mai

mici.
45%

III. CAZURI CLINICE

CAZUL Nr. I
Identitate: D.G
Nationalitate: Romna
Religie: Ortodox
Vrsta: 56 de ani
Sex: masculin
Ocupatia: pensionar
Data internarii: 27.02.2007
Data externarii: 09.03.2007
Diagnostic de internare: HDS . Melena. Ulcer gastric acut hemoragic. Anemie secundara.
Motivele internarii: - hematemeza, melena
- dureri epigastrice,
- astenie fizica si psihica,
Anamneza:
Antecedente heredo-colaterale: fara importanta .
Antecedente personale: gastrita acuta n urma cu 5 ani,
Conditii de viata si munca: bolnavul a lucrat n conditii de frig, umezeala, surmenaj, alimentatie
defectuoasa, este fumator, consumator ocazional de alcool. Comportare buna fata de mediu.
Istoricul bolii: Bolnav cu un trecut digestiv de aproximativ 5 ani, spitalizari anterioare n 2002 internare n sectia medicala pentru diagnosticul de gastrita acuta , n 2003 spitalizare n sectia medicala
pentru acelasi diagnostic. Spitalizarea actuala n sectia de Chirurgie.
Examenul clinic general: Tegumente si mucoase - palide.
Sistem ganglionar limfatic periferic - nepalpabil.
Tesut

muculo-adipos - normal reprezentat.

Aparatul osteo-articular - integru.
Aparatul respirator - torace normal conformat, pulmon normal, murmur vezicular prezent.
Aparatul cardio-vascular - cord moderat marit, T.A. = 100/60 mmHg; A.V - 90b/min.

47

Aparatul digestiv - faringe de aspect normal, deglutitie normala, abdomen suplu, elastic, dureros la
palpare n epigastru. Ficat si splina n limite normale. Varsaturi n zat de cafea.Tuseul rectal confirma
melena.
Aparatul uro-genital - loje renale nedureroase, rinichi nepalpabili, mictiuni fiziologice.
Sistemul endocrin - relativ normal.
Sistemul nervos central si periferic - relatii normale. ROT - prezente.
Anamneza asistentului medical: starea de sanatate impune interventia la nivelul urmatoarelor nevoi
fundamentale n ordinea prioritatilor:
Preoperator: 1. Nevoia de a evita pericolele
2. Nevoia de a mnca si a bea
3. Nevoia de a dormi si a se odihni
4. Nevoia de a elimina
Postoperator: 1. Nevoia de a evita pericolele
2. Nevoia de a mnca si a bea
3. Nevoia de a dormi si a se odihni
4. Nevoia de a se misca si a pastra o buna postura si o circulatie
adecvata
5. Nevoia de a respira
6. Nevoia de a elimina
7. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului n limite
normale
8. Nevoia de a fi curat, ngrijit si de a-si proteja tegumentele
9. Nevoia de a se mbraca si dezbraca
10. Nevoia de a nvata.
Celelalte nevoi fundamentale nefiind alterate, nu necesita ngrijiri speciale din partea asistentului.
Elemente de dependenta :
a stare postanastezica generala prin IOT,
a prezenta sondei gastrice,
a regim alimentar impus,
a prezenta sondei vezicale,
a repaus relativ la pat,
a prezenta plagii operatorii,
a prezenta tuburilor de dren,
48

a durere, anxietate,
a risc de complicatii, suprainfectarea plagii.
Diagnostic de nursing:
dificultate n a se alimenta si hidrata,
dificultate n a elimina,
postura neadecvata datorita pozitiei impuse,
dificultate n a se odihni,
dificultate n a se mbraca si dezbraca,
incapacitatea de a-si acorda ngrijiri de igiena necesare,
incapacitatea de a evita singur pericolele,
insuficienta cunoastere a masurilor sanitare.
Investigati paraclinice si de laborator la internare:
Pe 27.02.2007 se recolteaza snge pentru urmatoarele analize:
- hemoleucograma : hemoglobina 8,5 g/dl , leucocite 11200/mm3
- bilirubina: D - 0,58 mg%
I - 0,27 mg%
T - 0,85 mg%
- Uree: 32 mg%
- Glicemie: 93 mg%
- VSH: 55 mm/h
- Urina Alb.Pig./ Abs.Sed. rare cristale de acid uric, rare leucocite, frecvente celule epiteliale plate.
Endoscopia digestiva superioara : esofag de aspect normal, stomac cu mucoasa hiperemica, resturi de
snge digerat si cheaguri, cu un crater ulceros de cca 1,5 cm la nivelul fetei posterioare a stomacului, cu
semne de sngerare activa. Se tenteaza hemostaza endoscopica - ineficienta.
Radiografia abdominala simpla : fara pneumoperitoneu, fara nivele hidroaerice.
Radioscopia toracica : cord, plamni - aspect radiologic normal.
EKG: tahicardie sinusala ( 90b/min).
Pe 28.03.2007 : interventia chirurgicala - se practica rezectie gastrica tip Pean , sub anestezie generala
I.O.T.
Evaluare finala. Concluzii la cazul I:
Bolnav cu un trecut digestiv de aproximativ 5 ani, cu multiple internari. Spitalizarea actuala se face n
sectia de Chirurgie pentru hematemeza, melena, anemie secundara, epigastralgii rebele la tratament .

49

Examenul clinic si investigatiile paraclinice au stabilit diagnosticul de ulcer gastric acut hemoragic. La
internare pacientul este agitat, anxios, se teme de complicatiile posibile ale bolii, prezinta tulburari de
somn si nu se poate odihni suficient datorita durerilor epigastrice.
Se intervine chirurgical si se practica rezectie gastrica sub anestezie generala prin I.O.T , postoperator
pacientul primeste ngrijiri la nivelul tuturor nevoilor fundamentale alterate. Va fi ajutat sa se trezeasca
din anestezie, va fi hidratat prin perfuzie endovenoasa timp de 5 zile pna cnd va fi reluata treptat
alimentatia orala; va fi ajutat sa-si schimbe pozitia, sa-si pastreze tegumentele curate si sa evite
pericolele. Sub tratament igieno-dietetic si medicamentos, postoperator, evolutia plagii este buna, starea
generala a bolnavului se mbunatateste.
La externare pacientul nu mai prezinta dureri epigastrice, pirozis, greturi, varsaturi. Apetitul este
prezent, pacientul se odihneste suficient, nu mai este anxios.
n urma informarii din materialele scrise puse la ndemna sa, pacientul are un bagaj de cunostiinte
despre boala sa si despre regimul igieno-dietetic ce trebuie respectat.
Se externeaza n curs de vindecare cu recomandarile:
control si pansament periodic prin policlinica;
evitarea efortului fizic;
- regim igieno-dietetic;
- tratament conform Rp;
- revine la control clinic si endoscopic peste doua luni.

50

NEVOIA FUN
DAMENTALA

SURSE DE
DIFICULTATE

PROBLEMA
BOLNAVULUI

OBIECTIVE

DATA

Nevoia de a
evita pericolele
27.02.2007

- anxietate,tensiune
fizica si
psihica durere, frica
de complicatii

- eliminarea
durerii linistirea
bolnavului
- efectuarea
endoscopiei
- pregatire
preoperatorie
- efectuarea
EKG-ului,
scopiei
pulmonare si
abdominale
- recoltarea
analizelor
- montarea
sondei
nasogastrice

- bolnav
agitat si
anxios

51

INTERVENTII

Delegate proprii
- rol delegat:
administrare de
seruri
perfuzabile in
vederea
reechilibrarii
hidroelectrolitice,
Controloc f2,
Fitomenadion
f2,
Adrenostazin
f2, Etamsilat f4,
- recoltare set
analize
- rol propriu:
psihoterapie,
educatie
sanitara

EVALUARE

- durerile
epigastrice sunt
intense, bolnavul
este nsa
cooperant
- pe sonda
nasogastica :
aspect de snge
digerat si snge
proaspat
- scaune melenice

28.02.2007

01.03.200708.03.2007

- interventia
chirurgicala

- prezenta
plagii
operatorii

- bolnav
agitat si
anxios

probabilitatea
infectarii
plagii

52

-prevenirea
incidentelor si
accidentelor

- rol delegat:
preanestezie cu
Mialgin si
Atropina;
Ampiplus
flacoane 2.
- rol propriu:
sustinerea
psihicului
bolnavului.

- interventia
chirurgicala
decurge n
conditii normale.
Nu apar incidente
si accidente
bolnavul se
trezeste la aprox.
30 min. dupa
terminarea
interventiei
chirurgicale.

- supravegherea
bolnavului pansament steril
zilnic

- rol delegat:
supravegherea
functiilor vitale,
pansamentul
plagii, hidratare
endovenoasa,
antibioterapie,
medicatie
antisecretorie,
antialgica,
antispastica.
- recoltare set
analize
- rol propriu:
educarea si
ajutarea
bolnavului sa-si
pastreze igiena
locala si
generala

- plaga operatorie
evolueaza
favorabil,
pansamentul este
curat si nu apar
incidente si
accidente

09.03.2007

53

- rol delegat:
pansamentul
plagii.
- rol propriu:
educatie
sanitara.

- plaga operatorie
evolueaza spre
vindecare, se
indica evitarea
efortului fizic
timp de o luna si
igiena locala si
generala.

NEVOIA FUN
DAMENTALA

SURSE DE
DIFICULTATE

PROBLEMA
BOLNAVULUI

INTERVENTII

OBIECTIVE

DATA

Nevoia de a
mnca si de a
bea
27.02.2007

28.02.2007

- dureri
epigastrice
- hematemeza,
melena
- sonda
nasogastrica
- regim hidric

- interventia
chirurgicala

- calmarea
durerii
- oprirea
sngerarii
- reechilibrare
hidroelectrolitica

- repaus
alimentar
impus

- pregatire
preoperatorie

- imposibilitatea
alimentatiei
orale

54

- asigurarea
principiilor
nutritive
- reechilibrarea
hidroelectrolitica

Delegate proprii
- rol delegat:
regim 0,
medicatie
hemostatica,
antisecretorie,
perfuzare
endovenoasa
- rol propriu:
supravegherea
regimului;
spalare pe
sonda
nasogastrica cu
ser fiziologic
rece, urmarirea
continutului
aspiratului
gastric
- rol delegat:
glucoza 10% 1000ml, Ringer
- 500ml
- rol propriu:
supravegherea
perfuziei
- notarea
cantitatilor n
foaia de
observatie

EVALUARE

- pe sonda
nasogastrica
continua
eliminarea de
snge digerat
amestecat cu
snge proaspat
- pacientul
necesita repaus
alimentar complet

- bolnavul este
hidratat pe cale
endovenoasa
- nu se plnge de
starea lui prezenta

01.03.2007

- prezenta
plagii
postoperatorii
si a tuburilor
de dren
- prezenta
sondei
nasogastrice
- prezenta
sondei urinare
- repaosul la
pat; pozitia
impusa

- imposibilitatea
alimentatiei
orale
- repaosul la
pat
- durerea si
disconfortul
postoperator

55

- hidratare
endovenoasa
-administrarea
medicatiei
postoperatorii
- monitorizare
functiei vitale

- rol delegat:
glucoza 10% 1500ml, Ringer
- 1500ml, NaCl
50% - 120ml,
KCl 75%
-20ml,
Controloc f2,
Sulperazon fl 2,
Tramal f3,
Perfalgan fl2
- rol propriu
supravegherea
si sustinerea
psihicului
bolnavului
- supravegherea
tuburilor de
dren si a sondei
nasogastrice
- schimbarea
pansamentului

- bolnavul
primeste ntreaga
cantitate de
lichide
perfuzabile,
- echilibrat
hemodinamic
- aspiratie pe
sonda
naso-gastrica,
- 650ml lichid
sangviolent(07.03),
08.03 - aspiratie
100ml, 09.03 aspiratie 100ml,
10.03 - aspiratie
40ml
- drenaj peritoneal
aproximativ 120
ml sero
sanguinolent
- pansament patat
serosanguinolent

02.03.2007

- prezenta
plagii
postoperatorii
si a tuburilor
de dren
- prezenta
sondei
nasogastrice
- prezenta
sondei urinare
- repaosul la
pat; pozitia
impusa

- imposibilitatea
alimentatiei
orale
- repaosul la
pat
- durerea si
disconfortul
postoperator

56

- hidratare
endovenoasa
- administrarea
medicatiei
postoperatorii
- monitorizare
functii vitale

- rol delegat:
glucoza 10% 1500ml, Ringer
- 1500ml, NaCl
50% - 120ml,
KCl 75%
-20ml,
Controloc f2,
Sulperazon fl 2,
Tramal f3,
Perfalgan fl2
- rol propriu
supravegherea
si sustinerea
psihicului
bolnavului
- supravegherea
tuburilor de
dren si a sondei
nasogastrice
- schimbarea
pansamentului

- bolnavul
respecta
indicatiile primite
- echilibrat
hemodinamic
- pansament curat,
abdomen suplu
- tranzit intestinal
reluat pentru gaze
- drenaj peritoneal
cca 80 ml
- aspirat gastric
cca 800 ml

03-04.03.2007

- prezenta
plagii
postoperatorii
- prezenta
sondei
nasogastrice si
a sondei
urinare
- ncepe
mobilizarea
- masaj, tapotaj

- continua
repaosul
alimentar
- ncepe
mobilizarea
sub
supraveghere

57

- hidratare
endovenoasa
- administrarea
medicatiei
postoperatorii
- monitorizare
functii vitale

- rol delegat:
glucoza 10% 1500ml, Ringer
- 1500ml, NaCl
50% - 120ml,
KCl 75%
-20ml,
Controloc f2,
Sulperazon fl 2,
Algocalmin f3
- rol propriu
supravegherea
si sustinerea
psihicului
bolnavului
- supravegherea
tuburilor de
dren si a sondei
nasogastrice
- schimbarea
pansamentului
- ncepe
mobilizarea sub
supraveghere

- bolnavul
respecta
indicatiile primite
- clisma
evacuatorieeficienta
- bolnavul se
ridica la marginea
patului, ncepe sa
mearga sub
supraveghere
- se scoate un tub
de dren
- se schimba
pansamentul

05.03.2007

06.03.2007

- prezenta
plagii
postoperatorii
si a unui tub de
dren
- prezenta
sondei
nasogastrice
- disconfortul
postoperator

- prezenta
plagii
operatorii
- regim hidric

- continua
repaosul
alimentar
- continua
mobilizarea
sub
supraveghere

- hidratare si
hranire
endovenoasa
- monitorizare
functii vitale
- scimbarea
pansamentului

- asigurarea
unei hidratatii
corespunzatoare

- dificultate
n a se
alimenta si
hidrata

58

- rol delegat:
glucoza 10% 1500ml, Ringer
-1500ml,
Aminoven fl1,
Controloc f2,
Sulperazon fl 2,
Algocalmin f 3
- se scoate
sonda urinara
- se schimba
pansamentul

- rol delegat:
regim HZ
- rol propriu:
dupa
ndepartarea
sondei bolnavul
primeste cu
lingurita
lichide per os
consemnate n
foaia de
observatie

- pacient
echilibrat
hemodinamic si
respirator, afebril,
abdomen suplu,
pansament curat
- drenaj minim
serosanguinolent
- aspirat gastric
cca 250 ml bilios
- se decide
scoatere sondei
nasogastrice
- pacientul se
mobilizeaza sub
supraveghere

- pacient
echilibrat
hemodinamic si
respirator, afebril,
abdomen suplu,
pansament curat
- se scoate tubul
de dren
- ncepe
alimentatia
lichidiana per os,
cu toleranta buna

07.03.2007

08.03.2007

- prezenta
plagii
operatorii
- regim hidric (
supa
strecurata,
lapte, iaurt)

- regim hidrolactozaharat la
care se adauga
carne de pui
fiarta, piure

- asigurarea
unei hidratatii
corespunzatoare

- dificultate
n a se
alimenta si
hidrata

- asigurarea
unei alimentatii
si hidratari
corespunzatoare

- dificultate
n a se
alimenta si
hidrata

59

- rol delegat:
regim HZ
- rol propriu:
dupa
ndepartarea
sondei bolnavul
primeste cu
lingurita
lichide per os
consemnate n
foaia de
observatie

- pacient
echilibrat
hemodinamic si
respirator, afebril,
abdomen suplu,
pansament curat
- regim
hidrolactozaharat
cu toleranta buna
- pacientul
coopereaza, se
alimenteaza per
os.

- rol delegat:
regim de ulcer
- rol propriu:
pacientul este
ncurajat sa se
alimenteze per
os, se discuta
cu bolnavul
pentru a
colabora si a-i
ndeparta
anxietatea

- pacientul
coopereaza, se
alimenteaza per
os.

09.03.2007

Nevoia de a
dormi si de a se
odihni
27.02.2007

- regim de
ulcer
- se decide
externarea

- cantitate
necorespunzatoare de
odihna, dureri
la nivelul
epigastrului cu
ritmicitate
- anxietate

- dificultate
n a se
alimenta si
hidrata

- dificultate
n a se odihni

60

- urmarirea
dietei prescrise

- rol delegat:
regim de ulcer,
- tratament
antialgic,
antisecretor
- rol propriu:
educatie
sanitara privind
regimul
alimentar
impus

- asigurarea
unui somn
odihnitor si
suficient

- rol delegat:
administrare de
seruri
perfuzabile n
vederea
reechilibrarii
hidroelectrolitice,
Controloc f2,
Fitomenadion
f2,
Adrenostazin
f2, Etamsilat,
- rol propriu:
asigurarea unor
conditii
favorabile
somnului,
camera aerisita,
curata.
- psihoterapie

- pacientul este
receptiv,
cooperant,
respecta regimul
alimentar,
- apetit prezent,
toleranta digestiva
buna.
- se externeaza cu
recomandarea de
a respecta regimul
igieno dietetic si
trata mentul
prescris

- pacientul
prezinta tulburari
de somn datorita
durerilor
epigastrice si
hematemezei

28.02.2007

- interventia
chirurgicala
- prezenta
plagii
operatorii
- durere

- odihna nesatisfacatoare
01- 02.03.2007

- prezenta
plagii
- durere

- odihna nesatisfacatoare
04- 08.03.2007

09.03 2007

- prezenta
plagii
- durere

- datorita
ameliorarii
starii clinice
pacientul
reuseste sa se
odihneasca
corespunzator

- dificultate
n a se odihni

- dificultate
n a se odihni

- dificultate
n a se odihni

61

- sedarea
bolnavului
pentru a-i
asigura odihna

- rol delegat:
Algocalmin,
Diazepam
- rol propriu:
asigurarea unor
conditii
favorabile
somnului

- dupa trezirea din

A.G prin I.O.T,
bolnavul este
putin agitat si
anxios, dupa
sedare bolnavul
se calmeaza si
doarme cteva
ore.

- sedarea
bolnavului
pentru a-i
asigura odihna

- rol delegat: :
Algocalmin,
Diazepam
- rol propriu:
asigurarea unor
conditii
favorabile
somnului

- n urma
medicatiei
sedative si a
psihoterapiei
bolnavul
depaseste
momentul critic.

- sedarea
bolnavului
pentru a-i
asigura odihna
- psihoterapie

- rol delegat:
Algocalmin,
Diazepam
- rol propriu:
asigurarea unor
conditii
favorabile
somnului

- n urma
tratamentului
efectuat si a
evolutiei
favorabile a plagii
operatorii,
bolnavul isi
satisface nevoia
de a dormi si a se
odihni.

- psihoterapie

- asigurarea
unor conditii
favorabile
somnului

- stare generala
buna; pacientul se
odihneste
corespunzator.

NEVOIA FUN
DAMENTALA

SURSE DE
DIFICULTATE

PROBLEMA
BOLNAVULUI

INTERVENTII

OBIECTIVE

EVALUARE

DATA

Delegate proprii

Nevoia de a se
misca si a avea
o buna postura
si o circulatie
adecvata
27.02. 2007

- EKG traseu
normal.

- T.A. scade n
cteva ore la
valoarea de 160/90
mm Hg, A.V. = 74
b/min,
- pacientul este
ajutat sa-si schimbe
pozitia,
- nu apar escare de
compresiune.

28.02. 2007

- interventia
chirurgicala,
- pozitia de
decubit dorsal
impusa de
plaga
operatorie,
- T.A. =
210/110
mm/Hg

- pregatire
preoperatorie

- rol delegat:
efectuarea
EKG
- rol propriu:
mentinerea
psihicului

- postura
neadecvata
- T.A.
modificata

- mentinerea
pacientului
ntr-o pozitie
care sa
diminueze
durerea si
mobilizarea
precoce
pentru a
mpiedica
tulburarile
trofice si de
circulatie,
- scaderea
T.A.

- rol delegat:Furosemid
1f -iv,
- rol propriu: la
trezire
pacientul este
mentinut
cteva ore n
decubit dorsal
apoi n decubit
lateral,
- se protejeaza
suprafetele
expuse
escarelor,
igiena, pudraj,
colaci

62

01.0303.03.2007

04- 08.03.2007

09.03.2007

- prezenta
plagii
operatorii si a
pansamentului
abdominal

- prezenta
plagii
operatorii si a
pansamentului
abdominal

- prezenta
plagii
operatorii si a
pansamentului
abdominal

- dificultate n
mobilizare

- mobilizare
precoce
- mentinerea
unei bune
posturi,
- mentinerea
T.A. n limite
normale

- rol delegat:
control regulat
al T.A. si AV,
- rol propriu:
ncurajarea
bolnavului sa
coboare din pat

- pe 07.03. T.A.
=115/60 mmHg,
AV=76 b/min
- bolnavul coboara
si face ctiva pasi,
- pe 08-09.03
TA=140/80 mmHg,
AV=78 b/min.

- dificultate n
mobilizare

- mobilizare
precoce
- mentinerea
unei bune
posturi,
- mentinerea
T.A. n limite
normale

- rol delegat:
control regulat
al T.A. si AV,
- rol propriu:
ncurajarea
bolnavului sa
coboare din pat

- T.A = 140/80
mmHg, AV = 80
b/min,
- abdomen suplu,
bolnavul se
deplaseaza singur
fara prea multe
dificultati.

- mentinerea
unei posturi
adecvate si a
T.A si AV n
limite
normale

63

- rol delegat:
control regulat
al T.A. si AV,
- rol propriu:
supravegherea
si ncurajarea
pacientului

- pacientul isi
mentine o buna
postura, se
deplaseaza fara
dificultati, nu
prezinta tulburari
trofice, pulmonare,
circulatorii.
T.A=130/70
mmHg,
AV=75b/min.

NEVOIA

FUNDAMENTALA
DATA

Nevoia de a respira
27.02.2007

SURSE DE
DIFICULTATE

PROBLEMA
BOLNAVULUI

INTERVENTII

OBIECTIVE
Delegate proprii

- efectuarea
probelor
ventilatorii

- rol delegat:
se vor efectua
probele
ventilatorii,
- rol propriu:
bolnavul este
pregatit
psihic si
condus n sala
de explorari
functionale

28.02.2007

- interventia
chirurgicala,
statusul
postanestezic

- dificultate n
respiratie

- ajutarea
bolnavului
sa respire

- rol delegat:
mentinerea
respiratiei n
timpul
anesteziei
generale,
- rol propriu:
se instituie
bolnavului
O2 pe sonda,
se recomanda
bolnavului sa
respire si se
supravegheza
pna la
trezire.

01- 09.03.2007

64

EVALUARE

- CVA/CV
=50%;
VEMS=50%

- respiratie
asistata sub AG
buna. La
aproximativ 14
h dupa
interventie se
extrage sonda
de IOT.
Bolnavul
respira normal.

- nevoie normal
satisfacuta

Nevoia de a elimina
27.02.2007

28.02.2007

- prezinta
hematemeza,
melena

- anestezie
generala prin
IOT,
- prezenta
sondei
vezicale

- disconfort
prin prezenta
varsaturilor
- se monteaza
sonda
nasogastrica

- dificultate n
a elimina

65

- oprirea
varsaturilor
si a
sangerarii
- pregatire
preoperatorie cu doua
clisme
evacuatorii

- rol delegat:
Metroclopramid
f2,
Fitomenadion
- tranzit
f2,
Adrenostazin intestinal
prezent, scaune
f2, Etamsilat
melenice
f4,
- mictiuni
- rol delegat:
clisma simpla fiziologice,
dimineata ora - pe sonda
8 si seara ora nasogastrica
aspect de snge
18,
- rol propriu: digerat si
proaspat
supravegherea
eliminarilor
pe sonda
nasogastrica,

- ajutarea
bolnavului
sa elimine
- evitarea
parezei
intestinale

- rol delegat:
introducerea
sondei
vezicale
- rol propriu:
supravegherea si
masurarea
diurezei

- pna la ora 12
pacientul
elimina pe
sonda
aproximativ
1000 ml urina

01.03.2007

02.- 04.03.2007

05.03.2007

- prezenta
sondei
vezicale

- prezenta
sondei
vezicale

- dificultate n
a elimina

- dificultate n
a elimina

- se scoate
sonda
nasogastrica si - dificultate n
sonda urinara a elimina
- scaun absent

66

- ajutarea
bolnavului
sa elimine

- rol propriu:
supraveg.si
masurarea
diurezei
monitorizarea
aspiratului
gastric si a
drenajului
perit.

- ajutarea
bolnavului
sa elimine

- rol propriu:
supravegherea si
masurarea
diurezei
monitorizarea
aspiratului
gastric si a
drenajului
peritoneal

- mobilizare
intestinala
prin amestec
litic beta
blocant
- clisma
evacuatorie

- rol delegat:
Propranolol 1
f, Prozin f1,
ser fiziologic
f -3 ml la 6
ore - iv

- diureza totala
cca 3000 ml
- aspirat gastric
cca 800 ml
- drenaj
peritoneal cca
250 ml

- se reduce
progresiv
cantitatea
aspiratului
gastric
- drenajul
peritoneal
devine
nesmnificativ
- diureza n
limite normale
- se reia
tranzitul
intestinal
pentru gaze

- pacientul
prezinta
mictiuni
fiziologice
aproximativ
1500 ml.
- clisma
evacuatorie

06.03.2007

07- 09.03.2007

Nevoia de a pastra
temperatura n limite
normale 27.02.2007

28.02.2007

NEVOIA FUN
DAMENTALA

DATA

- apare primul
scaun spontan
de consistenta
moale.

- pacientul
elimina
normal,
- prezinta
scaun regulat si
mictiuni
fiziologice.

- aducerea
temperaturii
corpului la o
temperatura
normala

- rol propriu:
se aseaza
sticle cu apa
calda pe
lnga bolnav
si se acopera
cu paturi
suplimentare.
Sulperazon
flac. II

- frisonul
cedeaza la
scurt timp dupa
interventie.

- interventie
chirurgicala

- frison

SURSE DE
DIFICULTATE

PROBLEMA
BOLNAVULUI

67

INTERVENTII

OBIECTIVE
Delegate proprii

EVALUARE

Nevoia de a fi curat,
ngrijit, a-si proteja
tegumentele
27.02.2007

28.02.2007

- pozitia
impusa de
interventia
chirurgicala,
- prezenta
plagii
operatorii

- pregatire
preoperatorie

- imposibilitatea
efectuarii
toaletei
proprii

68

- pastrarea
tegumentelor
curate,
- prevenirea
escarelor de
compresiune

- rol propriu:
bolnavul este
ras n
regiunea
abdominala,
degresat si
spalat

- bolnavul este
pregatit pentru
interventia
chirurgicala

- rol delegat:
pansamentul
plagii,
- rol propriu:
efectuarea
toaletei
partiale a
bolnavului,
- schimbarea
lenjeriei de
corp la
nevoie, masaj
al regiunilor
predispuse
escarelor si
pudrarea lor
cu talc, colaci
de cauciuc si
vata,
schimbarea
pozitiei
bolnavului

- pansamentul
plagii este
curat, bolnavul
este curat,
ngrijit, cu
tegumente
curate. Nu
prezinta escare
de
compresiune.

01.- 07.03.2007

- pozitia
impusa de
interventia
chirurgicala,
- prezenta
plagii
operatorii

08.03.2007

- pozitia
impusa de
interventia
chirurgicala,
- prezenta
plagii
operatorii

09.03.2007

NEVOIA FUN
DAMENTALA

- pozitia
impusa de
interventia
chirurgicala,
- prezenta
plagii
operatorii

SURSE DE
DIFICULTATE

- imposibilitatea
efectuarii
toaletei
proprii

- ajutarea
bolnavului
sa-si pastreze
tegumentele
curate

- pastrarea
curata a
pansamentului plagii

- pastrarea
curata a
pansamentului plagii

PROBLEMA
BOLNAVULUI

DATA

69

- rol delegat:
pansament
zilnic
- rol propriu:
ajutarea
bolnavului n
efectuarea
toaletei
partiale

- pansamentul
plagii este
curat.
Tegumentele
sunt curate si
nu apar escare
de
compresiune.

- rol delegat:
pansament
zilnic

- pansament
curat,
tegumente
ngrijite, plaga
evolueaza spre
cicatrizare.
- se scot firele.

- rol delegat:
pansament
zilnic

- pacientul isi
va efectua
singur toaleta
partiala si va
pastra
pansamentul
cteva zile dupa
externare.
Plaga
operatorie n
curs de
cicatrizare.

INTERVENTII

OBIECTIVE

Delegate proprii

EVALUARE

Nevoia de a se
mbraca si
dezbraca
27.02.2007

- prezinta
varsaturi
mixte,
hematemeza,
melena

- disconfort
prin prezenta
varsaturilor

28.02.2007

- pozitie de
decubit
impusa de
interventia
chirurgicala,
durere

- imposibilitatea de a se
mbraca si
dezbraca
singur

01- 04.03.2007

05- 09.03.2007

- durere

- oprirea
varsaturilor si
a HDS

- rol delegat :
Metroclopramid 1 tb,
medicatie
hemostatica,
antisecretorie
- rol propriu:
captarea
varsaturilor,
toaleta
bolnavului
dupa puseul
de varsatura

- tranzit intestinal
prezent,
- mictiuni
fiziologice,
- bolnavul prezinta
varsaturi n zat de
cafea

- schimbarea
lenjeriei
bolnavului

- rol propriu:
se schimba
lenjeria
bolnavului
patata n sala
de operatie

- bolnavul este
schimbat cu lenjerie
curata

- rol propriu:
se ajuta
bolnavul sa se
mbrace sau
sa-si schimbe
lenjeria, la
nevoie

- bolnavul isi
ndeplineste aceasta
nevoie cu ajutorul
asistentului

- n urma
tratamentului
durerile cedeaza si
pacientul se poate
mbraca si dezbraca
singur

- ajutarea
- dificultate n bolnavului sa
a se mbraca si se mbrace si
dezbraca
sa se dezbrace

70

Nevoia de a
nvata, a
descoperi
27.02.2007

- insuficienta
cunoastere a
bolii sale,
nerespectarea
regimului
alimentar
corespunzator

- formarea
unui bagaj de
cunostiinte si
deprinderi
referitoare la
EPS ,
- participarea
activa a
bolnavului la
ngrijirea
afectiunii sale

- lipsa de
cunostiinte
fata de
sanatate

71

- rol propriu:
purtarea de
discutii cu rol
educativ
sanitar care
urmaresc ca
bolnavul sa
cunoasca si
sa-si
nsuseasca
metodele de
tratament
igieno-dietetic
si
medicamentos
n afectiunea
sa, procurarea
de materiale
scrise, brosuri
referitoare la
afectiunile
digestive

- pacientul prezinta
interes fata de
sfaturile primitive,
are o atitudine
pozitiva si este
receptiv la
informatii.

01 09.03.2007

Nevoia de a
actiona dupa
credintele si
valorile proprii
27.02.09.03.2007

- spitalizare

72

- rol propriu:
purtarea de
discutii cu rol
educativ
sanitar care
urmaresc ca
bolnavul sa
cunoasca si
sa-si
nsuseasca
metodele de
tratament
igieno-dietetic
si
medicamentos
n afectiunea
sa, procurarea
de materiale
scrise.

- pacientul isi
formeaza un bagaj
de cunostiinte noi
despre boala sa si
despre prevenirea
unei recidive

- respectarea
credintei

- rol propriu:
ajutarea
bolnavului n
practicarea
religiei
conform
conceptiei
sale despre
ceea ce este
drept si
nedrept

- bolnavul isi
practica credinta
nestingherit.

CAZUL NR. II
Identitate: P. A
Nationalitate: romn
Religie: ortodox
Vrsta: 45 de ani
Sex: masculin
Ocupatie: salariat
Data internarii: 26.01.2007
Data externarii: 04.02.2007
Diagnosticul de internare: Ulcer cronic n puseu dureros
Motivele internarii: - dureri epigastrice
- greata
- varsaturi
- pirozis
Anamneza:
Antecedente heredo-colaterale: fara importanta
Antecedente personale: - bronho-pneumonie la 13 ani
- ulcer gastric de aproximativ 10 ani
Conditii de viata si de munca: mediocre, pacientul lucreaza n mediu cu frig, umezeala, stress, este
fumator. Comportarea buna fata de mediu.
Istoricul bolii: Veche suferinta ulceroasa cu pusee dureroase periodice si matinale. Spitalizari
anterioare: 1998, ulcer gastric-mica curbura- cu nisa - internare pe sectia medicala. n 2001- internare n
sectia chirurgie, fara operatie.
n 2006 - internare pe sectia medicala pentru ulcer gastric n puseu acut dureros.
Spitalizarea se face pe sectia medicala pentru urmatoarele motive: dureri n epigastru si hipocondrul
drept, rebele la tratament, pirozis, varsaturi mixte - alimentare si bilioase.
Examen clinic general: Tegumente si mucoase - normal colorate
Sistem ganglionar limfatic periferic - nepalpabil
Tesut

musculo-adipos - slab reprezentat, deficit ponderal aproximativ 8 Kg, naltime - 180 cm, greutate
- 72 Kg.
Aparat osteo-articular - integru
Aparat respirator - torace normal conformat, murmur vezicular prezent
73

Aparat cardio-vascular - cord si aorta n limite normale, soc apexian n spatiul V intercostal stg., T.A.
= 120/70mm/Hg, A.V. = 80 b/min.
Aparat digestiv - faringe de aspect normal, deglutitie normala. Abdomen suplu, mobil cu miscarile
respiratorii, dureros spontan si la palpare n epigastru si hipocondrul drept. Ficat si splina n limite
normale. Tranzit intestinal prezent. Apar varsaturi matinale acide si postprandiale.
Aparat uro-genital - loji renale nedureroase, rinichi nepalpabili, mictiuni fiziologice.
SNC si periferic - relatii normale; ROT prezente
Sistem endocrin - relativ normal.
Anamneza asistentului medical: starea de sanatate impune interventia la nivelul urmatoarelor nevoi
fundamentale n ordinea prioritatilor:
[a.] [1.] Nevoia de a mnca si bea Nevoia de a evita pericolele Nevoia de a dormi, a
se odihni Nevoia de a se misca si a pastra o buna postura Nevoia de a elimina Nevoia
de a nvata, a descoperi Nevoia de a se realiza
Celelalte nevoi fundamentale nefiind alterate, nu necesita ngrijiri speciale din partea asistentului.
Elemente de dependenta :
regim dietetic de ulcer
administrarea medicatiei
prezenta varsaturilor
limitarea miscarilor
repaus la pat n perioada dureroasa
odihna insuficienta
durere
Diagnostic de nursing:
a alimentatie deficitara
a deficit ponderal
a disconfort datorat durerii
a repaus prelungit la pat
a odihna necorespunzatoare
Investigatii paraclinice si de laborator n timpul nternarii:
Pe 26.01.2007 se recolteaza sange pentru urmatoarele analize:
- glicemie: 85 mg%
- creatinina: 0,90 mg%
74

- TGP: 40 U.I
- colesterol: 240 mg%
- VSH: 2 mm/h
- Hb: 12,81 g
- L: 8700/mmc
- Urina: Alb., Pig. absent; Sed.: rare celule epiteliale plate, relativ frecvente leucocite, frecvent mucus .
Pe 26.01.2007 EKG - traseu normal, EDS-pe mica curbura gastrica crater
ulceros de cca 1 cm diametru, mucoasa hiperemiata. S-au recoltat probe pentru test Helicobacter Pylori
(pozitiv).
Pe 27.01.2007 Rx. gastro-duodenal tranzit esofagian normal, stomac normal situat, cu pliuri ngrosate,
la nivelul micii curburi gastrice - plus de substanta suspectata de nisa , pilor permeabil, bulb duodenal
deformat neomogen, opacifiat, cadru duodenal normal.Ecografia abdominala -fara modificari patologice
semnificative.
Pe 03.02.2007 Endoscopia de control- stomac cu mucoasa de aspect normal; la nivelul micii curburimica zona cicatriciala acoperita cu fibrina.
Evaluare finala. Concluzii la cazul II
Bolnavul - vechi ulceros n tratament ambulatoriu se interneaza pentru acutizarea simptomelor constnd
n: epigastralgii rebele la tratament, pirozis, greturi, varsaturi alimentare si acide. Examenul clinic si
investigatiile paraclinice au stabilit diagnosticul de ulcer gastric (diagnosticat endoscopic si prin tranzit
baritat). La internare pacientul este deprimat, anxios, se teme de complicatiile posibile ale bolii sale, se
simte inutil pentru familie si locul de munca. Nu se poate odihni suficient datorita durerilor epigastrice.
n cursul internarii a facut tratament cu: Controloc, Maalox, Amoxicilina, Metronidazol, antispastice.
Evolutia bolii sub tratament este favorabila. Dupa 10 zile de tratament igieno-dietetic si medicamentos,
la endoscopia de control se constata cicatrizarea ulcerului.
La externare, bolnavul nu mai prezinta dureri, pirozis, greturi, varsaturi. Apetitul este prezent. Pacientul
se odihneste suficient; isi recapata ncrederea n sine si fortele proprii. n urma informarii din materiale
scrise puse la ndemana sa, pacientul are un nou bagaj de cunostiinte despre boala sa si prevenirea unui
nou puseu acut. Recomandarile la externare:
(d)
(b)
(g)
(e)
(c)
(a)
(f) repaus fizic,
evitarea stresului,
evitarea fumatului,
regim alimentar de ulcer.

75

- CM = 7 zile,
tratament conform Rp. cu Ranitidina 2cp./zi , Maalox sol. doua linguri/zi, amoxicilina
+metronidazol pe
o perioada de doua saptamni,
- revine la control clinic si endoscopic peste trei luni.

76

NEVOIA FUN
DAMENTALA

SURSE DE
DIFICULTATE

PROBLEMA
BOLNAVULUI

OBIECTIVE

DATA

Nevoia de a
mnca si a bea
26.01.2007

- regim
dietetic impus
de boala
- dureri
epigastrice
postprandiale

- dificultati n
alimentatia
normala
- deficit
ponderal
aprox. 8 Kg

77

- alimentatie si
hidratare corespunzatoare
statutului de
boala
- efectuare
endoscopie
- respectarea
regimului
dietetic
- recuperarea
deficitului
ponderal,
calmarea
durerii

INTERVENTII

Delegate proprii

- rol delegat:
administrarea
medicatiei:
Controloc tb2,
No-Spa tb 2,
Metoclopramid
tb 2, Maalox sol .

EVALUARE

- la internare
pacientul
prezinta dureri
n epigastru si
hipocondrul
drept
postprandiale,
- rol propriu:
- rezultat EDS
pregatirea
: crater ulceros
bolnavului pentru
mica curbura,
endoscopie si
HP pozitiv
tranzit baritat
- regim hidric

- regim
igieno-dietetic
27.01.2007

- dureri
epigastrice
postprandiale

- regim
igieno-dietetic
28.01. 2007

- dureri
epigastrice
postprandiale

- regim
igieno-dietetic
29.- 30.01.2007

- dureri
epigastrice
postprandiale

- alimentatia
si hidratarea
corespunzatoare
- dificultati n
alimentatia
normala

- efectuare
tranzit baritat
- calmarea
durerii
- recuperarea
deficitului
ponderal

- rol delegat:administrarea
aceleasi
medicatii din
ziua precedenta
la care se adauga
antibiotice si
antialgice,
- rol propriu:
servirea mesei n
ambianta placuta,
regimul contine
1000 ml lapte,
200 g brnza de
vaci, compot de
piersici

- durerile
epigastrice
scad n
intensitate
- pacientul
respecta
regimul
dietetic.

- dificultati n
alimentatia
normala

- alimentatie si - rol delegat:

hidratare core- administrare
spunzatoare
medicatie per os
- se adauga n
- recuperarea
dieta: biscuiti,
deficitului
piure de cartofi,
ponderal
gris cu lapte

- dureri difuze
epigastrice
postprandiale

- dificultati n
alimentatia
normala

- alimentatie si - rol delegat:

hidratare core- administrare
medicatie per os
spunzatoare
- se adauga n
- recuperarea
dieta: biscuiti,
piure de cartofi,
deficitului
ponderal
gris cu lapte

- stare
generala
ameliorata,
abdomen
suplu,
nedureros

78

- regim
igieno-dietetic
31- 03.02.2007

NEVOIA FUN
DAMENTALA

- dureri
epigastrice
postprandiale

SURSE DE
DIFICULTATE

- dificultati n
alimentatia
normala

PROBLEMA
BOLNAVULUI

- efectuarea
endoscopiei
de control

- rezultat:
stomac cu
- rol propriu:
aspect normal,
pregatirea
cu o leziune
bolnavului pentru
cicatriciala la
endoscopie
nivelul micii
curburi

OBIECTIVE

INTERVENTII

Delegate proprii

EVALUARE

- rol propriu:
educarea
pacientului n
ceea ce priveste
dieta si
respectarea ei

- starea
generala buna,
pacientul nu
mai prezinta
dureri n
epigastru,
apetit prezent,
- pacientul
respecta
regimul
alimentar si ia
n greutate
aprox. 2,5 kg

DATA

04.02.2007

- regim dietetic
impus de
boala,
- leziune
ulceroasa
recent
cicatrizata

- deficit
ponderal,
- ulcer recent
cicatrizat

79

- respectarea
regimului
dietetic
- recuperarea
deficitului
ponderal

Nevoia de a
evita pericolele
26.01.2007

- risc de
complicatii
- tensiune
psihica,
anxietate
- durere
epigastrica
intensa

probabilitatea
aparitiei unui
incident

80

- recoltarea
analizelor
uzuale
- calmarea
durerilor
- linistirea
bolnavului
- efectuarea
EDS

- rol delegat:
recoltarea de
snge pentru:
Creatinina, TGP,
Colesterol, HLG,
VSH, Glicemie si
examen urinar
- administrarea
medicatiei,
- rol propriu:
psihoterapie,
educarea
pacientului
pentru a respecta
regimul
alimentar si
repausul la pat

- la internare
durerile
epigatrice sunt
intense
- EKG- traseu
normal
- rezultat EDS
:crater ulceros
pe mica
curbura
gastrica

27.- 28.01.2007

29.01.2007

- durere
epigastrica
intensa

- risc de
complicatii,
- tensiune
psihica,
anxietate

probabilitatea
aparitiei unui
incident

probabilitatea
aparitiei unui
incident

81

- calmarea
durerilor
- linistirea
bolnavului
- efectuarea
tranzitului
baritat si a
ecografiei
abdominale

- calmarea
durerilor
- linistirea
bolnavului

- rol delegat:administrarea
medicatiei
- rol propriu:
psihoterapie,
educarea
pacientului n
ceea ce priveste
boala sa

- rol delegat:administrarea
medicatiei
- rol propriu:
psihoterapie,
educarea
pacientului n
ceea ce priveste
boala sa

- rezultate:
Creatinina=0,90 mg%,
TGP=40 U.I,
Colesterol=240
mg%,
Hb=12,81,
L=8700/mmc,
Glicemie=85mg%,
VSH=2mm/h,
Urina=albumina,
pigmenti absent,
Sediment- rare
celule epiteliale
plate, relativ
frecvente
leucocite,
frecvent mucus
urt,
- durerile
epigatrice scad
n intensitate,

- stare generala
ameliorata,
simptomatologie mult
diminuata

NEVOIA FUN
DAMENTALA

SURSE DE
DIFICULTATE

PROBLEMA
BOLNAVULUI

OBIECTIVE

DATA

30.01
01.02.2007

02.- 03.02.2007

- leziune
ulceroasa,
boala,
spitalizarea

- leziune
ulceroasa

probabilitatea
aparitiei unui
incident
neprevazut

probabilitatea
aparitiei unui
incident
neprevazut

82

- tratarea
leziunii
ulceroase
- linistirea
bolnavului

- efectuarea
endoscopiei
de control

INTERVENTII

Delegate proprii
- rol delegat:
Controloc tb 2,
Maalox sol
,Amoxicilina o
tb/6
ore,Metronidazol
2tb/12ore
- rol propriu:
educarea
pacientului n
scopul respectarii
tratamentului
medicamentos si
igieno-dietetic
- rol delegat:
Controloc tb 2,
Maalox sol
,Amoxicilina o
tb/6
ore,Metronidazol
2tb/12ore
- rol propriu:
pregatirea
bolnavului pentru
endoscopie
(repaus alimentar
n seara
precedenta si n
dimineata zilei n
care face
endoscopia)

EVALUARE

- durerile
epigastrice
cedeaza,
- pacientul este
cooperant, nu
mai este anxios

- rezultat:
stomac cu
mucoasa de
aspect normal,
cu mica zona
cicatriciala la
nivelul micii
curburi
- evolutia bolii
este favorabila.

04.02.2007

Nevoia de a
dormi si a se
odihni
26.01.2007

- nu se poate
odihni cum
trebuie,
- dureri ritmice
la nivelul
epigastrului
- anxietate

- dificultate n
a se odihni

83

- mentinerea
tratamentului

- rol delegat:
Controloc tb 2,
Maalox sol
,Amoxicilina o
tb/6
ore,Metronidazol
2tb/12ore
- rol propriu:
educarea
pacientului
pentru
respectarea
regimului
alimentar si a
orelor de odihna

- la externare:
starea generala
este buna,
pacientul nu
mai prezinta
dureri n
epigastru,
- leziunea
ulceroasa este
nchisa.

- asigurarea
unui somn
odihnitor
suficient
- calmarea
durerilor

- rol delegat:
Diazepam 1 tb
seara, Piafen 3
tb,
- rol propriu:
asigurarea unor
conditii
favorabile
somnului: salon
aerisit, liniste

- pacientul
prezinta dureri
epigastrice si
nu se poate
odihni
suficient.

27.- 30.01.2007

31.0103.02.2007

- are aceleasi
dureri la
nivelul
epigastrului

- odihna
necorespunzatoare

- dificultate n
a se odihni

- dificultate n
a se odihni

- leziune
ulceroasa

04.02.2007

- asigurarea
unui somn
linistit si
suficient,
- calmarea
durerilor

- rol delegat: i se
administreaza
calmante,
- rol
propriu:educarea
pacientului
pentru
respectarea
orelor de repaus,
crearea
conditiilor
favorabile pentru
un somn
odihnitor

- mentinerea
perioadei de
acalmie
pentru ca
pacientul sa se
poata odihni

- rol delegat:
administrare de
sedative usoare
- rol propriu:
psihoterapie
- educarea
pacientului
pentru
respectarea
orelor de repaus
si odihna

- mentinerea
perioadei de
acalmie
pentru ca
pacientul sa se
poata odihni

84

- urmeaza acelasi
tratament

- durerile
epigastrice
scad n
intensitate,
- pacientul
respecta orele
de repaus.

- durerile
epigastrice
cedeaza,
- pacientul este
cooperant,
respecta
repausul la pat.

- starea
generala este
buna,
- pacientul se
odihneste
suficient,
- nu mai
prezinta dureri
in epigastru.

Nevoia de a se
misca, a avea o
postura si o
circulatie
adecvata
26.01.2007

27.01 28.01.2007

29.01.2007

- repaus la pat
14 ore pe zi,
- repaus
obligatoriu
dupa mese

-disconfort
prin postura
neadecvata
- limitarea
miscarilor

- asigurarea
unei pozitii
ct mai
comode
- calmarea
durerilor
- respectarea
perioadelor de
repaus impuse
de boala

- rol delegat:
Piafen 3 tb,
- rol propriu:
educarea
bolnavului pentru
a pastra repausul
si asigurarea unei
pozitii comode si
antialgice

- la internare
pacientul
prezinta dureri
epigastrice ce
impun repausul
la pat
obligatoriu.

-disconfort
prin postura
neadecvata
- limitarea
miscarilor

- asigurarea
unei pozitii
ct mai
comode
- calmarea
durerilor
- respectarea
perioadelor de
repaus impuse
de boala

- rol delegat:
administrarea
medicatiei
prescrise de
medicul curant,
- rol propriu:
educarea
pacientului
pentru a pastra
repausul la pat

- pacientul
respecta
repausul la pat,
- durerile
epigastrice
scad n
intensitate.

- limitarea
miscarilor

- asigurarea
unei pozitii
ct mai
comode
- calmarea
durerilor
- respectarea
perioadelor de
repaus impuse
de boala

- rol delegat:
administrarea
medicatiei
prescrise de
medicul curant,
- rol propriu:
educarea
pacientului
pentru a pastra
repausul la pat

85

- dureri
epigastrice
difuze,
- pacientul
respecta
repausul la pat.

30.0131.01.2007

01.
04.02.2007

- repaus la pat
pe 30 - 12 h/zi,
iar pe 31 - 10
h/zi,
- repaus
obligatoriu
dupa mese
- leziune
ulceroasa

- repaus la pat
8 h/zi,
- leziune
ulceroasa
cicatrizata
recent

- pastrarea
unei pozitii
comode,
- respectarea
orelor de
repaus la pat

- limitarea
miscarilor

- evitarea
eforturilor
fizice
- pastrarea
unei posturi
adecvate

- limitarea
miscarilor

86

- rol delegat:
medicatia
prescrisa
- rol propriu:
supravegherea si
educarea
bolnavului .

- rol delegat:
medicatia
prescrisa,
- rol propriu:
educarea
pacientului se
evita eforturile
fizice
deosebite, sa
efectueze
plimbari.

- durerile
epigastrice
cedeaza,
- pacientul face
plimbari.

- pacientul nu
mai prezinta
dureri
epigastrice, se
deplaseaza
normal,
- aspect
endoscopic de
leziune
ulceroasa
cicatrizata

- rol delegat:
Metoclopramid 2 tb,

Nevoia de a
elimina
26.01.2007

27.01.2007

- varsaturi

- varsaturi

- oprirea
varsaturilor
- mentinerea
igienei
pacientului

- disconfort
prin prezenta
varsaturilor
postprandiale

- disconfort
din cauza
varsaturilor

28.01.2007

- varsaturi

- disconfort
din cauza
varsaturilor

29.01.2007

87

- rol propriu:
captarea
varsaturilor si
igiena cavitatii
bucale a
pacientului
dupa puseul
de varsatura,
- intretinerea
psihicului
pacientului

- pacientul
prezinta la
internare
greturi si
varsaturi
postprandiale
mixte.
-tranzit
intestinal
normal
-mictiuni
fiziologice

- oprirea
varsaturilor,
- mentinerea
igienei
pacientului

- rol delegat:
medicatie
antiemetica,
- rol propriu:
captarea
varsaturilor si
igiena
pacientului

- puseele de
varsatura sunt
mai rare.

- oprirea
varsaturilor,
- mentinerea
igienei
pacientului

- rol delegat:
medicatie
antiemetica,
- rol propriu:
captarea
varsaturilor si
igiena
pacientului

- pacientul
prezinta o
singura
varsatura.

- pacientul nu
mai varsa

30.01.2007

Nevoia de a
nvata si a
descoperi
26.0130.01.2007

31.01
03.02.2007

- insuficienta
cunoasterii
bolii si a
tratamentului
necesar,
- lipsa
educatiei
sanitare

- insuficienta
cunoasterii
bolii si a
tratamentului
necesar,
- lipsa
educatiei
sanitare

- lipsa
cunostintelor
despre
sanatate

- lipsa
cunostintelor
despre
sanatate

88

- la externare
pacientul nu
mai varsa,
elimina
normal pe
caile naturale.

- formarea
unui bagaj de
cunostinte si
deprinderi
referitoare la
E. P. S
- cooperarea
bolnavului la
ngrijirea
afectiunii

- rol propriu:
procurarea de
materiale
scrise, brosuri
referitoare la
afectiunea sa,
- purtarea de
discutii cu
caracter
educativ
sanitar cu
pacientul

- pacientul
prezinta
interes pentru
sfaturile
primite,
citeste
materiale
scrise,
- este
cooperant si
respecta
indicatiile
primite

- formarea
unui bagaj de
cunostinte si
deprinderi
referitoare la
E. P. S
- cooperarea
bolnavului la
ngrijirea
afectiunii

- rol propriu:
procurarea de
materiale
scrise, brosuri
referitoare la
afectiunea sa,
- purtarea de
discutii cu
caracter
educativ
sanitar cu
pacientul

- pacientul are
mai multe
cunostinte
despre boala
sa si despre
tratamentul
igieno-dietetic
si medicamentos,
- respecta trat.
prescris.

04.02.2007

Nevoia de a
se preocupa
de realizarea
proprie
26.01
-27.01.2007

- incapacitatea
de a-si
ndeplini rolul
social boala,
spitalizare

- dificultate n
a-si asuma
rolurile
sociale

89

- la externare
pacientul are
format un
bagaj de
cunostinte noi
despre
afectiunea sa
si despre
prevenirea
unui nou
puseu acut.

- atenuarea
senzatiei de
frustare n a-si
asuma rolul
social

- rol propriu:
facilitatea
convorbirilor
telefonice cu
colegii de
serviciu si cu
familia,
- ncurajarea
pacientului sa
se ncreada n
personalul
medical si
fortelor
proprii

- la internare
pacientul este
deprimat, se
simte inutil
pentru familie
si la locul de
munca.

28.0103.02.2007

04.02.2007

Nevoia de a
pastra
temperatura
n limite
normale

- ncapacitatea
de a-si
ndeplini rolul
social boala,
spitalizare

- atenuarea
senzatiei de
frustare n a-si
asuma rolul
social

- dificultate n
a-si asuma
rolurile
sociale

- urmarirea
temperaturii

90

- rol propriu:
facilitatea
convorbirilor
telefonice cu
colegii de
serviciu si cu
familia,
- ncurajarea
pacientului sa
se ncreada n
personalul
medical si
fortelor
proprii

- rol delegat:
termometrizarea
zilnica si
notarea n
foaia de
observatie a
bolnavului

- pe masura ce
durerile
cedeaza,
pacientul si
respecta
ncrederea n
sine

- la externare
pacientul nu
mai prezinta
sentimentul de
frustare,
- si recapata
ncrederea n
sine si n
fortele proprii.

- pacientul
prezinta
temperatura
corpului n
limite normale
pe tot
parcursul
spitalizarii

Nevoia de a fi
curat,
ngrijit, a-si
proteja
tegumentele
26.0104.02.2007

- mentinerea
igienei

91

- rol propriu:
crearea
conditiilor
pentru igiena
personala a
pacientului

- pacientul
este curat,
ngrijit, si
efectueaza cu
regularitate
toaleta
personala.

CAZUL NR. III

Identitate: L.C
Nationalitate: romn
Religie: ortodox
Vrsta: 60 de ani
Sex: masculin
Ocupatie: pensionar
Data internarii: 15.10.2006
Data externarii: 25.10.2006
Diagnosticul de internare: Ulcer gastric acut
Motivele internarii: - dureri epigastrice cu mica ritmicitate
- greata
- varsaturi alimentare
- pirozis
- deficit ponderal
Anamneza:
Antecedente heredo-colaterale: fara importanta
Antecedente personale: - ulcer gastro-duodenal de aproximativ 10 ani.
Conditii de viata si de munca: n general bune, bolnavul este fumator, consuma alcool n cantitate
mica.
Istoricul bolii: Bolnav cunoscut cu ulcer gastric de aproximativ 10 ani. Spitalizari anterioare: 1986 internare n sectia medicala cu diagnostic de ulcer duodenal, 2000 - spitalizare n aceeasi sectie cu
diagnosticul de ulcer gastric. n ultimii 6 ani are multiple internari n sectia medicala pentru tratamentul
puseelor dureroase de ulcer.
Spitalizarea actuala se face pe sectia medicala pentru urmatoarele motive: dureri epigastrice cu mica
ritmicitate, pirozis, varsaturi alimentare si acide, inapetenta , deficit ponderal.
Examenul clinic general:
Tegumente si mucoase - normal colorate
Sistemul ganglionar limfatic periferic - nepalpabil
Tesut

musculo-adipos - slab dezvoltat, deficit ponderal aroximativ 10 kg, naltime = 168, Greutatea =
58 kg.
Aparatul osteo-articular - integru
92

Aparatul respirator: torace normal conformat. Nodul calcificat n hilul pulmonar stng, murmur
vezicular prezent.
Aparatul cardio-vascular: cord si aorta de aspect normal. Soc
apexian n spatiul VIC stg. T.A =
150/80 mm Hg, A.V =75 normal.
Aparatul digestiv: cavitatea bucala, faringe de aspect normal. Deglutitie normala. Abdomen suplu,
mobil cu respiratia foarte dureros si la palpare n epigastru. Apar varsaturi cu caracter mixt postprandial
n interval de 2 ore dupa masa. Ficat si splina n limite normale, tranzit intestinal normal.
Aparatul uro-genital: Lojii renale libere - rinichi nepalpabili, mictiuni fiziologice.
Sistemul endocrin: - relativ normal
SNC si periferic: - relatii normale; ROT - prezente.
Anamneza asistentului medical: Starea de sanatate impune interventii la nivelul urmatoarelor nevoi
fundamentale, n ordinea prioritatilor:
[1.] Nevoia de a evita pericolele Nevoia de a mnca si a bea Nevoia de a dormi, a se odihni
Nevoia de a se misca si a pastra o buna postura Nevoia de a elimina Nevoia de a nvata, a
descoperi
Celelalte nevoi fundamentale nefiind alterate, nu necesita interventii
din partea asistentului.
Elemente de dependenta :
regim dietetic de ulcer
prezenta varsaturilor postprandiale
postura incorecta datorita contractiei musculaturii abdominale si durerii
odihna necorespunzatoare
durere
predispozitie la perforarea ulcerului
Diagnostic de nursing:
a alimentatie deficitara datorita inapetentei
a deficit ponderal
a disconfort datorat durerii
a odihna necorespunzatoare
Investigatii paraclinice si de laborator la internare:
Pe 15.10. 2006 Glicemie - 101 mg %
Uree - 39 mg %
Creatinina - 0,90 mg %
93

VSH - 13 mm/h
Hb - 14,5 g %
L - 6000/ mmc
Urina : alb., Pig., absent, Sed.: rare leucocite, rare celule epiteliale plate.
Pe 16.10.2006 EKG - traseu normal
Pe 16.10.2006 Endoscopia confirma diagnosticul de ulcer gastric acut (pe fata posterioara a
stomacului, subcardial, crater ulceros de cca 1 cm diametru, cu marginile ngrosate, edematiate, cu
mucoasa hiperemica n jur)
Rx. cardio-pulmonara: cord si aorta de aspect normal. Nodul calcifiat n hilul stng pulmonar.
Pe 18.10.2006 Echografie colecist: ficat cu hil stng hipotrofic, difuz, neomogen. Splina normala. VB,
CPB - normale. Rinichi echo normal.
Pe 24.10.2006 Endoscopia de control arata stomac cu aspect normal, pilor permeabil. Bulb duodenal
deformat, cadru colic normal.
Evaluarea finala. Concluzii la cazul III
Bolnav cunoscut ulceros de aproximativ 10 ani, se interneaza de urgenta pentru epigastralgii cu mica
ritmicitate, nsotite de pirozis, varsaturi acide si alimentare, inapetenta , deficit ponderal. Examenul
clinic si investigatiile paraclinice stabilesc diagnosticul de ulcer gastric acut (diagnosticat endoscopic).
La internare bolnavul este anxios si prezinta tulburari de somn: cantitativ si calitativ datorita
epigastralgiilor.
n cursul internarii a facut tratament cu antisecretorii, antispastice, antialgice, sedative usoare,
antiemetice. Sub tratament evolutia este favorabila.
Dupa 10 zile stomac endoscopic normal.
La externare pacientul nu mai prezinta epigastralgii, pirozis, varsaturi. Apetitul revine si pacientul
ncepe sa creasca n greutate, deoarece durerile au disparut, pacientul se poate odihni, nu mai prezinta
tulburari de somn. Datorita informarii din materialele puse la ndemna, pacientul nu mai este anxios si
are format un bagaj de cunostinte necesare pentru prevenirea unui nou puseu al bolii sale. Recomandari
la externare:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
repaus fizic;
regim alimentar de ulcer;
evitarea alcoolului si a tutunului.
Se recomanda tratament cu:
- Ranitidina 2tb/zi, De-Nol 3cp/zi .
94

NEVOIA FUN
DAMENTALA

SURSE DE
DIFICULTATE

PROBLEMA
BOLNAVULUI

OBIECTIVE

DATA

Nevoia de a evita
pericolele
15.10.2006

- durere
epigastrica
- tensiune
psihica
- teama de
complicatii

- probabilitatea
aparitiei unui
incident

95

- eliminarea
durerii
- nlaturarea
oricarei cauze
de pericol
imediat
- linistirea
bolnavului
- recoltarea
analizelor
sangvine uzuale

INTERVENTII

Delegate proprii

EVALUARE

- rol delegat:
recoltarea
pentru
Glicemie, Uree,
Creatinina,
VSH;
- administrarea
medicatiei:
Zantac f3,
Scobutil f2,
Piafen f3,
Metoclopramid
f2,
- rol propriu:
psihoterapie,
educarea
bolnavului n
scopul
respectarii
regimului
alimentar si a
timpului de
repaus la pat

- la internare
durerile
epigastrice sunt
acute.

16.10.
17.10.2006

18.10 20.10.2006

- durere
epigastrica
- teama de
complicatii

- probabilitatea
aparitiei unui
incident

- probabilitatea
aparitiei unui
incident

96

- efectuarea
endoscopiei
pentru
confirmarea
diagnosticului,
- radioscopie
cord pulmon,
- linistirea
bolnavului

- rol delegat:
administrarea
medicatiei:
Zantac f3,
Scobutil f2,
Piafen f3,
Metoclopramid
f2,
- rol propriu:
pregatirea
bolnavului
pentru
examenul
endoscopic

- rezultate:
Cord si aorta de
aspect normal,
nodul calcifiat
hilul stng
- pe fata
posterioara a
stomacului,
subcardial,
crater ulceros
de cca 1 cm
diametru, cu
marginile
ngrosate,
edematiate, cu
mucoasa
hiperemica n
jur

- linistirea
pacientului
- tratarea
leziunii
ulceroase
- efectuarea
ecografiei
abdominale

- rol delegat:
tratament cu
Famotidina cp
2, No-Spa tb 3,
Maalox sol.
doua linguri/zi
- rol propriu:
psihoterapie,
educatie
sanitara

- durerile
epigastrice
cedeaza
- pacientul nu
mai este
anxios.

21.-23.10.2006

24-25.10.2006

- durere
epigastrica
- teama de
complicatii

- durere
epigastrica
- teama de
complicatii

- probabilitatea
aparitiei unui
incident

- probabilitatea
aparitiei unui
incident

97

- tratamentul
leziunii
ulceroase

- rol delegat:
medicatie cu
Famotidina cp
2, No-Spa tb 3,
Maalox sol.
doua linguri/zi
- rol propriu:
psihoterapie

- durerile
epigastrice
dispar.

- efectuarea
endoscopiei de
control

- rol delegat:
Control
endoscopic al
leziunii
ulceroase; +
medicatie
antisecretorie,
antispastica,
antialgica
- rol propriu:
pregatirea
bolnavului
pentru
examenul
radiologic

- rezultate:
stomac cu
aspect normal,
pilor
permeabil.
- Starea
generala este
buna.
Ulcer
cicatrizat.
Evolutie
favorabila a
bolii

NEVOIA FUN
DAMENTALA

SURSE DE
DIFICULTATE

PROBLEMA
BOLNAVULUI

INTERVENTII

OBIECTIVE

DATA

Nevoia de a
mnca si de a
bea
15.10.2006

- inapetenta
- regim dietetic
impus de boala
- dureri
epigastrice
postprandiale

- alimentatie
deficitara
- deficit
ponderal
aproximativ 10
kg

98

- alimentarea si
hidratarea
corespunzatoare statutului
de boala,
- nlaturarea
inapetentei
- recuperarea
deficitului
ponderal
- calmarea
durerii

Delegate proprii
- rol delegat:
medicamente
Zantac f3,
Scobutil f2,
Piafen f3,
Metoclopramid f2,
- rol propriu:
crearea unui
climat placut
pentru masa,
cu mese mici
,repetate,
avnd n
vedere regimul
alimentar de
ulcer si
toleranta
bolnavului:
1500 ml lapte
dulce zilnic,
brnza de vaci,
un ou

EVALUARE

- pacientul la
internare
prezinta
inapetenta ,
dureri
epigastrice
postprandiale,
- este
cooperant,
- se
alimenteaza
conform
regimului
ulceros.

16.10.2006

17.10.2006

- regim de
ulcer
- leziune
ulceroasa
depistata
endoscopic

- regim de
ulcer
- leziune
ulceroasa
depistata
endoscopic

- alimentatie
deficitara
- deficit
ponderal
aproximativ 10
kg

- alimentarea si
hidratarea
corespunzatoare statutului
de boala,
- nlaturarea
inapetentei
- recuperarea
deficitului
ponderal
- calmarea
durerii

- n alimentatie
se mai adauga
fulgi de ovaz

- alimentatie
deficitara
- deficit
ponderal
aproximativ 10
kg

- alimentarea si
hidratarea
corespunzatoare statutului
de boala,
- nlaturarea
inapetentei
- recuperarea
deficitului
ponderal
- calmarea
durerii

- durerile
ncep sa
- n alimentatie
cedeze,
se mai adauga
pacientul se
biscuiti si piure
alimenteaza,
de cartofi
inapetenta
scade.

99

- durerile
epigastrice se
mai
amelioreaza.

18.10 -23.10.2006

24.10.2006

25.10.2006

- regim de
ulcer
- leziune
ulceroasa
depistata
endoscopic

- deficit
ponderal
- dificultati n
alimentatia
normala
- regim
alimentar
impus

- respectarea
regimului
alimentar
pentru
cicatrizarea
ulcerului
gastric,
- recuperarea
deficitului
ponderal

- rol delegat:
medicamente
Famotidina cp
2, No-Spa tb 3,
Maalox sol.
doua linguri/zi
- rol propriu:
supravegherea
servirii
meselor, n
regim se
adauga: pine
prajita, carne
slaba fiarta

- regim de
ulcer

- deficit
ponderal,
- regim
alimentar
impus

- respectarea
regimului
alimentar
pentru
prevenirea unui
nou puseu acut

- aceeasi
medicatie
- se adauga n
regim supe de
zarzavat

- prevenirea
recidivelor
- respectarea
regimului
alimentar

- rol delegat:
recomandari la
externare ,
regim
alimentar;
tratament cu
Ranitidina
2tb/zi si
De-Nol 3cp/zi
- rol propriu:
educatie
sanitara pentru
respectarea
regimului
alimentar

- regim de
ulcer

- predispozitie
la un nou
puseu acut

100

- inapetenta
scade,
- durerile
epigastrice
cedeaza,
- apetit
prezent.

- starea
generala buna,
- apetit
prezent.

- la externare:
apetit prezent,
starea generala
buna;
- pacientul
respecta
regimul
alimentar si ia
n greutate
aproximativ
1,5 kg.

NEVOIA FUN
DAMENTALA

SURSE DE
DIFICULTATE

PROBLEMA
BOLNAVULUI

OBIECTIVE

INTERVENTII

Delegate proprii

EVALUARE

- asigurarea
unui somn
odihnitor si
suficient

- rol delegat:
Diazepam 1 tb,
Algocalmin 2 f,
- rol propriu:
asigurarea unor
conditii
favorabile
somnului,
- psihoterapie

- pacientul
prezinta
tulburari de
somn, calitativ
si cantitativ
datorita
durerilor
epigastrice.

- asigurarea
unui somn
odihnitor si
suficient

- rol delegat:
Diazepam 1 tb,
Algocalmin 2 f,
- rol propriu:
asigurarea unor
conditii
favorabile
somnului,
- psihoterapie

- durerile
cedeaza treptat

- asigurarea
unui somn
suficient

- rol delegat:
Diazepam 1 tb,
Algocalmin 2 f,
- rol propriu:
asigurarea unor
conditii
favorabile
somnului,
- psihoterapie

- durerile sunt
diminuate,
bolnavul se
poate odihni
putin.

DATA

Nevoia de a
dormi si a se
odihni
15.10.2006

16.10 -17.10.2006

18.10.2006

- cantitatea
insuficienta de
odihna
- dureri ritmice
la nivelul
epigastrului
- anxietate

- cantitatea
insuficienta de
odihna
- dureri ritmice
la nivelul
epigastrului
- anxietate

- dureri
epigastrice

- dificultate n a
se odihni

- dificultate n a
se odihni

101

19.10 22.10.2006

23.10 25.10.2006

Nevoia de a se
misca, a avea o
buna postura si o
circulatie
adecvata
15.10.2006

NEVOIA FUN
DAMENTALA

- mici dureri
epigastrice

- repaus la pat
obligatoriu
- puseul acut
de ulcer

- postura
neadecvata
- limitarea
miscarilor
- durere

SURSE DE
DIFICULTATE

PROBLEMA
BOLNAVULUI

DATA

102

- asigurarea
unui somn
suficient

- rol delegat:
Diazepam 1 tb,
Algocalmin 2 f,
- rol propriu:
asigurarea unor
conditii
favorabile
somnului,
- psihoterapie

- durerile sunt
mult diminuate,
bolnavul se
poate odihni,
- ramne sub
tratament cu
Diazepam.

- rol delegat:
Diazepam 1 tb,
Algocalmin 2 f,
- rol propriu:
asigurarea unor
conditii
favorabile
somnului,
- psihoterapie

- durerile dispar,
ulcerul se
cicatrizeaza,
- pacientul se
odihneste
suficient.

- asigurarea
unei pozitii
ct mai
comode
- calmarea
durerii

- rol delegat:
administrarea
medicatiei
prescrise
- rol propriu:
educarea
pacientului
pentru a pastra
un repaus la pat
ct mai mult cu
putinta

- pacientul
prezinta dureri
epigastrice,
- mentine
repaus la pat.

OBIECTIVE

INTERVENTII

Delegate proprii

EVALUARE

Nevoia de a
dormi si a se
odihni
15.10.2006

16.10 -17.10.2006

18.10.2006

- cantitatea
insuficienta de
odihna
- dureri ritmice
la nivelul
epigastrului
- anxietate

- cantitatea
insuficienta de
odihna
- dureri ritmice
la nivelul
epigastrului
- anxietate

- dureri
epigastrice

- dificultate n a
se odihni

- dificultate n a
se odihni

103

- asigurarea
unui somn
odihnitor si
suficient

- rol delegat:
Diazepam 1 tb,
Algocalmin 2 f,
- rol propriu:
asigurarea unor
conditii
favorabile
somnului,
- psihoterapie

- pacientul
prezinta
tulburari de
somn, calitativ
si cantitativ
datorita
durerilor
epigastrice.

- asigurarea
unui somn
odihnitor si
suficient

- rol delegat:
Diazepam 1 tb,
Algocalmin 2 f,
- rol propriu:
asigurarea unor
conditii
favorabile
somnului,
- psihoterapie

- durerile
cedeaza treptat

- asigurarea
unui somn
suficient

- rol delegat:
Diazepam 1 tb,
Algocalmin 2 f,
- rol propriu:
asigurarea unor
conditii
favorabile
somnului,
- psihoterapie

- durerile sunt
diminuate,
bolnavul se
poate odihni
putin.

19.10 22.10.2006

23.10 25.10.2006

Nevoia de a se
misca, a avea o
buna postura si o
circulatie
adecvata
15.10.2006

- mici dureri
epigastrice

- repaus la pat
obligatoriu
- puseul acut
de ulcer

- postura
neadecvata
- limitarea
miscarilor
- durere

104

- asigurarea
unui somn
suficient

- rol delegat:
Diazepam 1 tb,
Algocalmin 2 f,
- rol propriu:
asigurarea unor
conditii
favorabile
somnului,
- psihoterapie

- durerile sunt
mult diminuate,
bolnavul se
poate odihni,
- ramne sub
tratament cu
Diazepam.

- rol delegat:
Diazepam 1 tb,
Algocalmin 2 f,
- rol propriu:
asigurarea unor
conditii
favorabile
somnului,
- psihoterapie

- durerile dispar,
ulcerul se
cicatrizeaza,
- pacientul se
odihneste
suficient.

- asigurarea
unei pozitii
ct mai
comode
- calmarea
durerii

- rol delegat:
administrarea
medicatiei
prescrise
- rol propriu:
educarea
pacientului
pentru a pastra
un repaus la pat
ct mai mult cu
putinta

- pacientul
prezinta dureri
epigastrice,
- mentine
repaus la pat.

16.10.2006

- repaus la pat,
- fara eforturi

- limitarea
miscarilor
- durere

- calmarea
durerii

- rol delegat:
administrarea
medicatiei
prescrise
- rol propriu:
educarea
pacientului

17-18.10.2006

- repaus la pat
- puseul acut
cedeaza

- limitarea
miscarilor
- durere

- asigurarea
unei pozitii
comode

- rol delegat:
administrarea
medicatiei
prescrise

105

- durerile
epigastrice se
amelioreaza,
- pacientul
respecta orele
de repaus la pat.

- durerile
epigastrice
ncep sa cedeze
si mai mult,

NEVOIA FUN
DAMENTALA

SURSE DE
DIFICULTATE

PROBLEMA
BOLNAVULUI

INTERVENTII

OBIECTIVE

DATA

19.10
25.10.2006

Nevoia de a
elimina
15.10.2006

- repaus la pat
dupa mese

- varsaturi

-calmarea
durerii

- durere

- disconfort
prin prezenta
varsaturilor
postprandiale

106

- oprirea
varsaturilor

Delegate proprii
- rol delegat:
administrarea
tratamentului
- rol propriu:
educarea
pacientului sa
respecte orele
de odihna dupa
mese si sa faca
plimbari, fara
efort deosebit
- rol delegat:
Metoclopramid f2,
No-Spa f2
- rol propriu:
captarea
varsaturilor,
toaleta
bolnavului
dupa puseul de
varsatura,

EVALUARE

- pacientul
respecta orele de
odihna dupa
mese,
- i sunt permise
mici plimbari pe
care le
efectueaza cu
placere,
- are o postura
corespunzatoare.

- la internare
pacientul
prezinta
varsaturi
alimentare
postprandiale si
varsaturi acide
dimineata.

16.10.2006

17.10.2006

18.10 -25.10.2006

- varsaturi

- disconfort din
- oprirea
cauza
varsaturilor
varsaturilor

- rol delegat:
Metoclopramid f2,
No-Spa f2
- rol propriu:
captarea
varsaturilor,
toaleta
bolnavului
dupa puseul de
varsatura,

- pacientul
prezinta o
singura
varsatura
alimentara

- rol delegat:
No-Spa tb 3
- rol propriu:
regim
alimentar cu
alimente
tolerate de
bolnav

- pacientul nu
mai prezinta
varsaturi
- elimina normal
pe caile
fiziologice.

- la externare
pacientul are
nevoia de a
elimina normal
satisfacuta
- nu prezinta
varsaturi.

107

Nevoia de a
nvata si
descoperi
15.10 20.10.2006

21.10
25.10.2006

- insuficienta
de cunoastere a
bolii sale si a
tratamentului
pe care trebuie
sa-l respecte

- lipsa
cunostintelor
fata de sanatate

- formarea unui
bagaj de
cunostinte si
deprinderi
referitoare la
EPS
- cooperarea
bolnavului n
ngrijirea
afectiunii sale

108

- rol propriu:
procurarea de
materiale
scrise, brosuri
referitoere la
afectiunea sa,
purtarea de
discutii cu
caracter
educativ si
sanitar,

- pacientul
prezinta interes
pentru
materialul scris,
- este cooperant
si respecta
indicatiile
primite.

- la externare
pacientul are
format un bagaj
de cunostinte
noi .

NEVOIA FUN
DAMENTALA

SURSE DE
DIFICULTATE

PROBLEMA
BOLNAVULUI

INTERVENTII

OBIECTIVE

DATA

Nevoia de a
pastra
temperatura n
limite normale

- urmarirea
temperaturii

109

Delegate proprii
- rol propriu:
masurarea si
notarea
temperaturii n
foaia de
observatie

EVALUARE

- pacientul este
afebril pe tot
parcursul
internarii.

IV.

STATISTICA

PERSONALA

Lotul urmarit a constat in 348 de cazuri de ulcer gastric internate in clinica de gastroenterologie SUUB
in perioada ianuarie 2006 - mai 2007.

Repartitia pe grupe de varsta:

Varsta

Nr.cazuri

25 35

82

24

35 45

150

43

45 -55

52

15

Peste 55

64

18

110

111

Repartitia pe sexe:
Sex

Nr.cazuri

Femei

143

41

Barbati

205

59

Mediul de provenienta:

112

Rural 58,5%
Urban 41.5%

113

Obiceiuri socio-alimentare:
Obicei

Nr.cazuri

Fumat

265

Consum cronic de alcool

150

114

115

Gradul de stres socio profesional:

Nr. Total cazuri

profesii cu un nivel ridicat de stress

conditii socio economice dificile

116

348

100%

285

82%

202

58%

117

Istoricul Bolii:
Timpul scurs de la aparitia primelor simptome si prezentarea la medic:
Timp

Nr.cazuri

< 1 luna

35

10

1-6 luni

114

33

6 luni - 1 an

85

24

peste un an

114

33

118

Medicatie prealabila: 27%. dintre care 65% stabilita de medicul de familie, restul tratat empiric.
Motivele internarii:

119

Motivele internarii

Nr.cazuri

durere epigastrica

306

88

greturi , varsaturi

195

56

pirozis

254

73

hematemeza

24

sindrom anemic

0,6

120

121

Investigatiile clinico paraclinice (tranzit baritat, endoscopie, au confirmat diagnosticul in 92%

din cazuri; restul: 5% hernie hiatala, esofagita de reflux, 3% gastrita cronica eroziva.

Evolutia
celelalte
au

sub
tratament
medical
a
fost
favorabila
in
330
de
necesitat
transfer
in
chirurgie
si
interventie
chirurgicala.

122

cazuri;

Endoscopia de control efectuata la 3 luni s-a realizat la 52% din pacienti si a

aratat evolutie favorabila in 85% din cazuri,
rezultatele negative inregistrandu-se
la pacieni care nu au respectat regimul igieno-dietetic si tratamentul prescris.

123

124

V.

CONCLUZII

Stim

astazi ca cea mai comuna cauza a ulcerului sau factorul care l exacerbeaza n mod deosebit este
infectia cu o bacterie numita Helicobacter pylori. Aceasta produce peste 80 % dintre ulcerele gastrice si peste 95 % dintre ulcerele duodenale. Ulcerul gastric reprezinta o urgenta medico-chirurgicala
datorita complicatiilor grave ce pot surveni (perforarea ulcerului, HDS, etc).Bolnavii acuza dureri
epigastrice violente, pirozis, varsaturi, scadere n greutate, balonare, senzatie de satietate dupa consumul unor cantitati mici de alimente. Se impun ngrijiri la nivelul nevoilor fundamentale alterate:
alimentatie, odihna, igiena. Se va face educatie sanitara pentru ca bolnavii sa se integreze n ritmul de viata al spitalului si pentru a-i dezobisnui de anumite deprinderi n special de alimentatie.
Din cele trei cazuri pe care le-am studiat si ngrijit, pacientul D.G are un trecut digestiv de numai 5 ani
n comparatie cu pacientii P.A si L.C , care au antecedente personale de ulcer de aproximativ 10 ani.
Pacientul D.G prezinta multe recidive ale ulcerului gastric.
Se interneaza n sectia de
chirurgie datorita unei complicatii majore, si anume,hemoragia digestiva superioara, exteriorizata prin hematemeza si melena.Se considera necesara interventia chirurgicala datorita faptului ca hemostaza endoscopica este ineficienta, pacientul prezentnd deja o anemie secundara.
Postoperator, evolutia bolii este favorabila, starea generala a bolnavului se mbunatateste.
Dupa
tratamentul
chirurgical,
pacientul
se
externeaza
pe
cale
de
vindecare chirurgicala si revine la control pana la cicatrizarea plagii operatorii.
Pacientii
P.A
si
L.C
necesita
tratament
medical.
Ambii
se
interneaza
pentru
epigastralgii
nsotite
de
pirozis,
varsaturi
alimentare
si
acide.
Pacientul P.A are apetit prezent, dar cu deficit ponderal de aproximativ 8 kg,
fata de L.C care prezinta inapetenta si un deficit ponderal de 10 kg .

125

n ambele cazuri diagnosticul este confirmat de investigatia endoscopica. n primul caz se confirma
chiar o infectie cu Hellicobacter pylori. n urma ngrijirilor medicale si de nursing primite de pacienti
evolutia lor este favorabila. Pe timpul spitalizarii ei primesc ngrijiri la nivelul nevoilor fundamentale
alterate: nevoia de a mnca si a bea, de a evita pericolele, de a se odihni, a avea o buna postura.
Pacientii vor face tratament cu antiacide, antispastice, antialgice, protectoare de mucoasa gastrica.
Datorita muncii de echipa a cadrelor medicale si cooperarii pacientilor, evolutia bolii este favorabila.
Pacientii se externeaza n stare ameliorata, evitnd eforturile fizice mari, alcoolul, fumatul si pastrnd un
regim adecvat ulcerului si continund tratamentul cu medicamentele prescrise de catre medicul curant.

126

127

BIBLIOGRAFIE:

[1.]
Corneliu Borundel, Manual de medicina interna pentru cadre medii, Ed. ALL,
Bucuresti, 1994.
[1.]

Carol Mozes, Tehnica ngrijirii bolnavului, Ed. Medicala, Bucuresti, 1978, vol. I-II.

[1.]

Victor Papilian, Anatomia, Ed. Medicala.

[1.]
Mircea Constantinescu, Chirurgie-Specialitati nrudite-nursing n chirurgie, Ed.
Universul, Bucuresti.
[1.]
Georgeta Elena Rndasu, Ulcerele tubului digestiv, Ed. Stiin
tifica si Pedagogica,
Bucuresti, 1985.
[1.]
Iulian Mincu, Elena Marinescu, Alimentatia rationala si sanatatea, Ed. Sport
Turism, Bucuresti, 1984.
[1.]

Leonarda Azamfirei, E bine sa stii! Ed. Viata si sanatate, Bucuresti, 2006.

[1.]

Gherasim si colab., Medicina interna, Bucuresti, Editura Medicala,1988

10.Harisson

si

colab.,

ed.14-

Manual

128

de

medicina

interna,2002