Nume/prenume: POPOVICI ELENA

Seria 2016
Grupa: 541

Modulul: 2. NURSING GENERAL

Titlul referatului :ACIUNI DE EDUCAIE PENTRU SNTATE

Sanatatea este definita ca starea de bine fizica, mentala si sociala a fiecarei persoane.
Sanatatea nu este doar absenta bolii sau a infirmitatii (Organizatia Mondiala a Sanatatii, 2000).
Starea de sanatate si de boala este influentata nu doar de factorii biologici, chimici sau
genetici, ci si de factorii psihologici si sociali.
Factorii psihosociali care influenteaza starea de sanatate si boala sunt:
comportamentele sanatoase sau de risc, abilitati cognitive, emotionale si sociale, atitudini si
valorile personale relationate cu sanatatea, normele socio-culturale de gen.
Principalii factori care au impact asupra starii de sanatate si boala sunt
comportamentele care descriu stilul de viata: alimentatie echilibrata, practicarea exercitiului
fizic, reducerea consumului de alcool, renuntarea la fumat, folosirea metodelor de preventie a
bolilor cu transmitere sexuala, adoptarea altor comportamente preventive (vaccinari, verificari
medicale periodice, screeninguri), respectarea orelor de somn.
Comportamentele sanatoase sunt invatate social de catre copii prin observarea si
imitarea adultilor. De exemplu, alimentatia, practicarea exercitiului fizic sunt comportamnte
care se invata din familie in perioada timpurie de dezvoltarea (varsta prescolara) si au un rol
definitoriu in dezvoltarea atitudinilor si practicilor din perioadele ulterioare de dezvoltare si
din viata adulta relationate cu stilul de viata sanatos.
La varsta prescolara copii invata comportamente prin observarea si imitarea adultilor,
isi formeaza atitudinile fata de comportamentele sanogene si de risc. La aceasta varsta se
formeaza si reprezintarea starii de sanatate si de boala. Parintii si adultii care interactioneaza
direct cu copii au un rol major in dezvoltarea comportamentelor sanogene cu rol protectiv
asupra sanatatii. Adultii inflenteaza comporatementele adoptate de copii prin modelul pe care
il reprezinta. De asemenea, acestia sunt principalii furnizori ai oportunitatilor de petrecere a
timpului liber si ai diversitatii alimentare. Parintii si educatorii sunt cei care contureaza
preferintele copiilor si atitudinile lor fata de comportamentul alimentar, exercitiul fizic si
comportamentul sexual, prin intaririle si rectiile aversive pe care le exprima.
Educatia pentru sanatate la prescolari permite invatarea comportamentelor sanogene si
integrarea lor in rutinele comportamentale. In sens larg, educatia pentru sanatate este
reprezentata de toate experientele de invatare care conduc la imbunatatirea si mentinerea starii
de sanatate. In sens restrans, educatia pentru sanatate implica dezvoltarea abilitatilor cognitive,
sociale si emotionale cu rol protector asupra sanatatii si dezvoltarea unui stil de viata sanatos
prin intarirea comportamentelor sanatoase si reducerea comportamentelor de risc.
Dezvoltarea comportamentului alimentar:
Pentru prescolari alimentele si servirea mesei reprezinta o noua oportunitate de a
explora si de a culege informatii. Comportamentul alimentar in aceasta perioada de dezvoltare
se caracterizeaza prin: curiozitate (intreaba de ce morcovii sunt portocalii, in loc sa ii
manance, sunt fascinati de noile aimente si de modul de ale servi), scop (prescolarii mananca
cand le este foame si se concentreaza asupra mesei si rezuta mancarea cand s-au saturat sau nu
le este foame), fluctuanta (apetitul copiilor creste dupa periade de activitate intensa si scade
cand sunt obositi sau entuziasmati, preferintele culinare se modifica de la o zi la alta),dorinta

de companie (prescolarii doresc sa manance impreuna cu altii si copie, de multe ori,

preferintele alimentare a celor din jur)
Dezvoltarea practicarii exercitiului fizic:
La varsta prescolara copii au abilitatile motorii suficient dezvoltate si sunt capabili sa
mearga pe o tricicleta, sa urce scarile, sa mearga pe varfuri, sa sara peste un obstacol, sa
arunce si sa prinda o minge, sa se imbrace singuri (cu ajutor la fermoar sau sireturi), sa
foloseasca foarfeca, sa deseneze sau sa picteze o figura. Activitatea fizica are un rol esential in
dezvoltarea fizica, cognitiva si socio-emotionala a copilului.
Dezvoltarea unei atitudini pozitive fata de activitatea fizica si activitatile in aer liber
reprezinta un bun predictor pentru practicarea sistematica a exercitiului fizic in perioada
imediat urmatoare, varsta scolara si adolescenta.
Dezvoltarea comportamentului sexual
Sexualitatea este mai mult decat dorinta sexuala si contactul sexual, include ganduri, emotii,
comportamente asociate cu faptul de a fi barbat sau de a fi femeie cunoasterea si explorarea
prin intermediul celor cinci simturi (tact, gust, miros, auz, vaz) Copiii se manifesta ca fiinte
active sexual inca inainte de nastere.
De exemplu:
baietii pot avea erectie in perioada intrauterina, iar unii dintre ei se nasc cu erectie.
fetele si baietii de pana la 2 ani ajung la orgasm, cu toate ca organele genitalenu nu sunt
maturizat.
Prescolarii isi manifesta curiozitatea in legatura cu toate aspectele lumii inconjuratoare,
inclusiv sexualitatea. Ei devin interesati de diferentele intre fete si baieti si practica jocuri care
includ privitul si pipaitul.
Cel mai frecvent joc este jocul de-a doctorul care le da posibilitatea explorarii
corpului celuilalt si satisfacerea curiozitatii. Acest joc poate fi jucat numai de fete, numai de
baieti sau de fete si baieti laolalta. Studiile arata ca acest tip de explorare nu este relevant
pentru orentarea sexuala a copiilor.
Un comportament tipic la aceasta varsta este autostimularea . Frecventa acestui comportament
se intinde de la o data pe luna, la cateva ori pe zi si apare in special cand copilul este
somnoros, obosit, plictisit sau ingrijorat, stresat (nasterea unui frate, prima zi la gradinita).
Autostimularea ocazionala este un comportament normal la prescolari si la copii mai mici. Pe
la cinci sase ani, cei mai multi copii invata ca acest comportament se poate desfasura doar in
spatiul privat. Cand comportmentul de autostimulare este foarte frecvent, este un indiciu
important al abuzului sexual la copil si trebuie contactate imediat, institutiile de specialitate.

Dezvoltarea altor comportamente preventive

Unul dintre comportamentele preventive care trebuie dezvoltate inca din perioada de
varsta prescolara este comportamentul de protectie solara.
Comportamentele recomandate sunt folosirea cremelor de protectie solara (cu factor de
protectie cel putin 15, pana la varsta de 18 ani), purtarea palariilor de soare, a bluzelor cu
maneci lungi si a pantalonilor lungi, stationarea in locuri umbroase in orele de maxima
intensitate solara (11:30 15:30).
Comportamentele de protectie solara sunt principala metoda de preventie a cancerului
de piele. Dezvoltarea acestor comportamente la prescolari este necesara intrucat studiile arata
ca la aceasta varsta cea mai mare parte a timpului este petrecuta in aer liber si, de asemenea,
pana la varsta de 21 de ani are loc 80% din expunerea la soare. Parintii si adultii care
interactioneaza direct cu copii au un rol important in dezvoltarea acestor comportamente de
protectie, prin oferirea propriului exemplu comportamental.
Un important comportament preventiv care trebuie dezvoltat de timpuriu la copii este
cel de autoigiena . Acest comportament trebuie inteles in sens larg. Comportamentele de
autoigiena vizeaza atat igiena propriului corp, cat si a spatiului de joaca sau de locuit.
Programele educative pentru adulti trebuie sa dezvolte acestora abilitatea de a aplica regula
consecintelor logice si naturale si de a modela prin propriu comportament, comportamentele
de autoigiena a copiilor.
Recomandari in dezvoltarea stilului de viata sanatos la prescolari
Recomandarile pentru dezvoltarea comportamentului alimentar sanogen:
Educarea parintilor in legatura cu principiile alimentatiei sanatoase la adulti si la prescolari.
Educarea parintilor in legatura cu rolul factorilor contextuali: De exemplu, disponibilitatea si
accesibilitatea alimentelor influenteaza comportamentul alimentar al copiilor.
Educarea parintilor in legatura cu normelor socio-culturale de gen ca factor de risc in
dezvoltarea preferintelor alimentare si a comportamentului alimentar nesanogen la prescolari.
Nu sunt recomandate remarcile care fac referire la gen, de tipul: Ai mancat ca o fetita tu
esti baiat! .. baietii mananca mai mult! sau A mancat foarte putin asa mananca fetele!
Intarirea comportamentelor alimentare sanogene la copii.
Identificarea surselor de intarire dincolo de alimente si de comportametul alimentar
(metodele de disciplina sunt separate de comportamentul alimentar):
Copiii nu sunt recompensati/gratificati cu alimente (daca au facut ceva bine, daca sunt
suparati, tristi).
Copii nu sunt amenintati cu retragerea unui aliment preferat..

 Preferintele alimentare ale copiilor nu sunt pedepsite, ci redefinite prin controlul

disponbilitatii si accesibilitatii alimentelor.
Prescolarii participa la masa alaturi de adulti si sunt lasati sa aleaga din gama de alimente
servita la masa. Sunt intarite alegerile sanogene.
Desertul trebuie considerat un aliment cu valente egale cu celelalte alimente servite sau feluri
de mancare.
Preferintele alimentare ale prescolarilor trebuie respectate. Daca prescolarii refuza sa
manance anumite alimente sau refuza sa mai manance un anumit aliment, adultul nu trebuie sa
insiste, sa forteze sau sa ameninte copilul.
Controlul disponbilitatii si accesibilitatii alimentelor.
Se recomanda folosirea termeniror de alimente din care putem manca mult vs alimente
din care putem manca putin atunci cand invatam prescolarii despre alimentele sanatoase si
nesanatoase.
Servirea mesei are loc intr-un spatiu special amenajat (nu in orice zona a casei) si nu este
combinata cu alte activitati (vizionarea TV, coloratul, pictatul, cititul, jocul).
Recomandarile pentru dezvoltarea practicarii exercitiului fizic:
Educarea parintilor in legatura cu importanta implicarii active in activitati fizice si
coparticiparea alaturi de copii.
Educarea parintilor in legatura cu normele socio-culturale de gen ca factor de risc in
dezvoltarea preferintelor pentru tipul de activitati de petrecere a timpului liber si de relaxare.
Nu sunt recomandate remarcile care fac referire la gen, de tipul: Ai aruncat mingea ca o
fata! sau Hai! Alearga mai repede doar esti baiat sau Nu te mai urca pe scara!
stai cuminte! Pe scara se joaca doar baietii!
Se recomanda fotografierea copiilor practicand exercitii fizice sau excutand activitati in aer
liber. Aceste fotografii sunt expuse (sunt inramate si decoreaza camera copilului sau alete
spatii in casa).
Copiilor li se arta imagini cu femei si barbati sportivi, sunt urmarite la TV emisiuni sportive.
Parintii pot propune ca acivitte de familie partciparea la jocurile sportive la care este permisa
prezenta spectatorilor (baschet, handbal, fotbal, polo etc.)
Intarirea practicarii activitatilor in aer liber la copii.
Intarirea practicarii activitatilor in aer liber atat la fete, cat si la baieti, dincolo de prescriptiile
comportamentale de gen.