Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cele Cinci Puncte Ale Calvinismului
Cele Cinci Puncte Ale Calvinismului
2. Alegerea neconditionat
Dumnezeu a ales, nainte de facerea lumii si prin vointa Sa suveran,
pe unii spre mntuire. Alegerea Sa potrivit creia unii pctosi vor fi salvati
nu se bazeaz pe nici un criteriu ce poate fi cunoscut prin mijloace omenesti.
El nici mcar nu alege s-i mntuiasc pe aceia despre care stia dinainte c l
vor iubi si asculta. Alegerea, asadar, nu este determinat sau conditionat de
faptele omului. Dimpotriv, Dumnezeu d credint celor pe care i alege.
Alegerea de ctre Dumnezeu a pctosului, nu alegerea pctosului de a-L
urma pe Hristos, este singura cauz a mntuirii. Aceasta trebuie s fie asa de
5. Perseverenta sfintilor
Cei alesi sunt mntuiti de-a pururi. Nimic din ceea ce fac nu poate s
le stearg numele din Cartea Vietii. Ei nu au ales s se apropie de
Dumnezeu, la fel cum nici o fapt, gnd, sau dorint nu poate s i
ndeprteze din planul lui Dumnezeu de a-i face s persevereze pn la
capt. Totusi, cei alesi nu pot sti niciodat n aceast viat dac sunt cu
adevrat alesi, astfel c omul nu poate fi sigur pe deplin de mntuirea sa.
Dar si asa, 'vasele de ocar', cei alesi de Dumnezeu, nainte de Facere, s fie
pierduti de-a pururi, nu pot face nimic pentru a se apropia de Dumnezeu.
Cinta, caracterul lor, faptele bune sau credinta n Hristos nu le sunt de nici
un folos.
Cu Dumnezeu prezentat ca o forta fatalist, crud a naturii, cu
ntruparea redus la o simpl nscenare, de vreme ce 'alesii' au fost deja alesi
nainte ca Hristos s vin pe pmnt, cu moartea lui Hristos redus la
sacrificiul nchinat unui 'Dumnezeu mnios si rzbuntor, cu omul redus la o
fptur fr libertatea alegerii, teologia Calvinist Reformat avea, n mod
logic, s deschid portile dispretului iluminist fat de om si religie.
De vreme ce adevrul despre Dumnezeu a putut fi redus la cteva
propozitii dogmatice, aproape darwiniene, iar Dumnezeu a putut fi srcit de
misterul Su, si omenirea de orice sens, chiar si de puterea de a ridiculiza
Sfnta Traditie a Bisericii si de a descrie natura lui Dumnezeu, de ce nu am
ncheia atunci cercul rationalismului reductionist? De ce nu am ncerca, n
mod sistematic, s explicm totul? De ce nu am urma stiinta si progresul
pentru a ne ndrepta spre un nou viitor utopic, neinfluentat de nici o traditie
religioas demodat? De ce nu am renunta la orice ierarhie? Si dac am lua
mot mot n serios pe adeptii augustinieni ai Consiliului de la Dort, de ce nu
nenumrate
tip 'New Age' si diferite studii oculte, despre rituri de fertilitate si zeitti
pgne, despre 'stilurile de viat' homosexuale sau feministe, toate acestea
nefiind predate ca istorie sau stiint, ci ca 'stiluri de viat alternative'.
Vedem cum intelectualul occidental a parcurs un cerc complet.
Vitraliile zdrobite n bisericile din Geneva, Zurich, Amsterdam si n alte
prti, au fost mai nti nlocuite de sticla ratiunii reductioniste calvine, care
la rndul ei a fost zdrobit si nlocuit de vidul aspru al rationalismului pur
secular. Cu toate acestea, oamenii rmnnd ceea ce sunt - fpturi spirituale,
sacramentale - aceast stare de lucruri nu a putut s dureze. Vidul spiritual
creat de secularismul reductionist Protestanto-Iluminist avea s fie umplut,
iar 'vitraliile' de mister si spiritualitate aveau s fie, la rndul lor, restaurate.
Dar noile imagini mistice n aceste ferestre nu mai sunt crestine, ci pe de-antregul pgne.
Concluzie