Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bezviconi, Relatiile Romano-Ruse
Bezviconi, Relatiile Romano-Ruse
G. BEZVICONI
CONTRIBUTII
LA
ISTORIA RELATIILOR
ROMINO-RUSE
I:
I
T1
I; 2
www.dacoromanica.ro
G. BEZVICONI
CONTRIBUTII LA ISTORIA
RELATIILOR ROMINO-RUSE
(din cele mai vechi timpuri pind la millocul secolului al XIX -Iea)
BUCURE,$TI
1962
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
rul ru$ilur.
Cunoasterea legaturilor multitaterale romino,ruse este .o datorie a noastrii,
ciici faptele istorice ne intiiresc in convingerea necesitiitii, piisirii pe urmele
traditiei de luptii comuna impotriva asupririi, pentru libertate si independentii.
*
necontrolate. Concluzii din cele mai indraznere, dar tot atit de ipotetice,
'se
yci
ai
www.dacoromanica.ro
ideniilicate din textul capitolelor privind relatiile culturale, dar inai ales din
bibliografia aliituratii la sfirsitul volumului. In general, notele din subsol mai
malt compieteaza, on corecteazii unele afirmatii din hIcriiriie mai vechi, docurnentarea relerindu-se indeosebi la manuscrisele romine (ms. roan.) si slave (ms.
Slay.). documentele (doc.) si fotocopiile (f.) Academiei R.P.R., in originale,
precum qi la copii provenite din arhivele oaenilor de stiintii Grigore Tocilescu si loan Bogdan. In expunerea istoriei moderne, folosim trimiteri la perio-
dice care oglindesc stiiri de fapt contemporaue, strins legate de aceste relatii.
Aceasta lucrare a Post alciituitii in anul 1948, suferind de atunci o serie
de modifiairi si compleairi.
Mu ltumini si pe aceasta cale celor ce ne-au ajutat la publicarea lucriirii.
www.dacoromanica.ro
CAP1TOLUL I
Prime le contacte
SLAVII IN TIMPURILE VECHI
Origini (pins in veacul al VI-lea). Dintr-o samara privire asupra istoriei
patriei noastre, se poate stabili comunitatea del dezvoltare a popoarelor din
aceast5 parte a Europeri. Cu ltura b5otinaoilor spa dezvolltart in strins5 deg5turi
cu aceca a popoarelor vecine din regiunile de situps din riis5ritt si cele de la slid
de Dunire.
In primal mileniu inainte de era noastrii, triburile agricole din central
Europei si cele din R5s5rit
$i
bastarue.
www.dacoromanica.ro
de Filip al II-lea. Fiul sin, Alexandra eel Mare, va supune triburile de la sud
de Dun 5re, iar in anul 335 Lem. trece fluvnul, intilnind in noile megiuni
dupii cum relateazii scriitorui Arrian
o pofpulatie deasi si multe lanuri de
griu. Alexandru a fast nevait sa se reintoarcii in patrie din pricina unci
r5scoale. Succesorul sau, Lisimah, dup5 lupte indelungate cu getii bautinaoi.
c on dusi de D ro m hate, a fort lnvat ,p rizonier.
www.dacoromanica.ro
Slavii la Dunare (veacurile VIX11). Aparitia triburilor slave pe intinteritorii din centrul si rasarital Eurapei se pierde in negura vremurilor.
Stramosii slavilor au fast neurii amintiti de Herodot si care traiau la nord de
sele
sciti ; la eat saliislularu budimiu. Pliniu col Batrin si Ptoleaneu varbesc, la Tindal
6i
si
si
Si
de pictura ce se repeta cu veacuri mai tirziu in tesutul mestesugit al covoarelor, yi nici sculpture decorative in Iemn. In intreaga aceasta circulatie a artelor se observe alit elemente izvorite din oultura bastinasilor, eit
cele comune
slavilor.
*
Unii
* r
www.dacoromanica.ro
Nistru, clliar pina la mare ; sint orase de-ale for chiar ping asrtayi ; si numele-
lor era de la
Oleg. cneazul Kievului, apoi au luat (parte, ea aliati, la oampania lui din
907 impatriva Bizantului. Trupele cneazului kievian Igor, stvocesorul lui Oleg.
comandate de Sveneld, au cucerit, dup5 un asediu indelungat, Peresecina, eapitala ulicilar care, (lup m5rturia geografului bavarez din veacul al IX.lea, avean
numeroase rase distruse de invaziile incepute pe la sfirsitul acelui veac de
pecenegi, apoi de eumani 1.
inv5tatii sovieticri socotesc drept teritariu al nenum5ratelor triburi ante"
regiunea cc porneste de la gurile Dtrniirii inspre ras5rit, ping In part& Kievului
si Varonejului. Formatiunide for prefeudale au primit o lovitura puternic5 in
veacul al VII-lea. prin narvaliirea avarilar. Gu taate acestea, retragerea antilor
..din istorie" se liimureste mai curind prin crearea statului bulgar, care desparte pe anti de Bizant gi -i indep5rteaz5 din cimpul de observatie al i,toricilor
bizantini. Diversele tr5siituri ale vietii Kievului din veacurile IXX si for-
marea feudalismului kievian au la baz5 cultura prefeudala a antilor din veacurile VIIIIX : agricultura, cresterea vitelor, formele de aservire a producatorilor directi. In aceasta perioada au loc anumite imbunatatiri in procesul de
produotie (se iveste plugul en br5zdanul larg), fapt care duce la transformiiri
social-econamice si contribuie la dezvoltarea vietii politice si oulturale a Busier
kieviene. De la anti, iar nu de la grupul putin nrumeros al narmanzilor, atras
de belsugul Kievului, provine intreaga dezvoltare a vietii din regiunea Niprului, uncle grupul normand al varegilar s-a pierdrut de altfal de scurt5 vreme..
Nivalrul inalt al culturii slavilor a fost aratat de Lomonosov si Boltin.
oameni de stiint5 ruti din veacul al XVIII-lea. Oamenii de stiint5 de mai
tirziu au comb5tut, pe baz5 de doeumente, teoria normand5" a intemeierii
statului rusesc in veacul al IX-lea de catre varegi. B. D. Grekov si alti invatati sovietici au dovedit c5 slavii slut b5stinasiri tinuturilor pe care tr5iesc pint
ast5zi. Bizantinologia, la rindul ei, a inlesnit studierea trecutului slavilor, care
nu numai a an intrat in conflicte militare au Bizantul, dar au $i influentat
aceast5 lame prin organizarea for social- economics. intr-adevar, inriurirea luptelor si imigratiei slave, a ortinduirii sociale si a propriet5tii de piinvint a slavilor se ohserv5 in intreaga desasurare a istoriei Bizantului conteinporan. De
rile VIIIIX. De asemenea, multe din influentele bizantine din 15rile noastre
de mai tirziu trehnie privite prin prisma inriuririlor recipe oce slavo-bizantine.
Un non val de misciiri de papallatii prin meleagumile dunirene se iveste
in veacul al VII-lea, cind cetele razboinice ale protohulgarilor popasesc la sud
de Dun5re. La sfirsitul veaeultti al IX-lea, trecind Carpatil in regiunea nude
am trehuit s5 lupte en rominii si slavii, ungurii se stabilesc si ei in vecinitate.
in Panonia. Pratobulgarii pIstari, asezindu-se in mijlocul slavilor agricultori en
un nivel de viata mai inalt, s-au pierdut in curind in masa slav5, alc5tuind
primul stat slay de tip feudal timpuriu din Balcani (anul 679). Bizantinii an
1 Ulicii locuiese la nord de tivertii ce ocup5 regiunea Nistrulsti de jos si ajung
pin5 la Dunire. Madar, tivertii, iar nu ulicii, locuiesc in Bugeac, Theft numele tribului
olio; n-are nimie comun ou Bugeacul tatitresc sau Ugol slay (lama dintre Prat, Duniiremare qi valid troian"), denumirea fiind ulici, iar nu uglici (deformatie cronicAreasert).
Cu alit mai putin imp5rtiisim pirerea ca numele tribului tiverri ar proveni de la anticut
Tiras
ei
tirageri.
www.dacoromanica.ro
incercat s5 domine viata spiritual5 a slavilor de said prin clinizare si cre$tinism. Aceste popoare, deli au preluat clemente ale culturii bizantine, au
stint totusi sa-si pastreze @i s5 duos mai departe propria for culturii. Necesitatile sociale ale statelor slave au impus cnearea alfabetului slay. Traducerea
cartilor in slavoneste s-a facut in veaoul al IX-lea die Metodie
Chiril. in
dialeotul bulgaro-paleoslav, introdus iu cancelarie si biserie5 de asemenea de
stramosii nostri @i care s-a mentinut la not pin5 in veacul al XVII-lea, iar cu
huohiile ehirilice s-a sons la not pins in a (lona jum5tate a veacului al XIX-lea.
In veacul al X-lea Rusia kieviana, prin unirea formatiunilor feudale
din regiunea Niprului, ajunge o mare putere military situatil pe veehiul drum
comencial ce trece de-a lunguA aeestui fluviu. De aici, rusii vor apara stat:le
feudale din apasul Europei de naviilirile dinspre rAsarit. Pe de altii parte,
oastea cneazului Oleg al Kievului a asediat viotorios Bizantul
Tarigradid
@i
de atunci
impuninclax-i, in
ea fiind nusinos pentru denmitatea Imperiului Roman de R5s5rit. DP asemenea, bog5tinle Bizantului, dar mai ales nevoia de a-si asigura iesirea in Marea
Neagr5, au in pins, in and 941-944, pe cneazul Igor pe fagasul acoleasi lupte.
Un treat de cement ruso-bizan tin va fi ineheiat in anul 945.
Bizantinii, amenintati de arabi si bulgari, au inoercat sa slabeasca forta
rusilor, folosintlu-i pentru a stavili atacurile bulgarilor. In consecint5, ei au
cliental pe cneazul Sviatoslav, fiul lui Igor, sa participe la r5zboinl impotriva
slavilor de sud, care isi insusisera numele bulgarilor. Campaniile lui Sviatoslav
din anii 967-970 s-au terminat eni victoria rusilor @i insusi cneazul for s-a
asezat in Pereiaslavert pe Dun5re (intre Cernavoda si Hirsova), intro regiune
de orase cucerite, spunind : ,,Acesta este centrul tilrii mele ; aici se adun5 toate
bog5tiile : de la greci aur, tesuturi de pret, yin @i fnucte felurite. din Cehia si
Ungaria argint @i eai, din Rusia bl5nuri, ceara, miere @i oameni".
Sviatoslav, care mentinea relatii si cu populatia de la nord de Dunrire,
urmiirea in fond crearea unui putemsic imperiu de sud @i cuicerirea Bizantului.
Cu maci greutiiti si munai dupa lupte @i negocieri indelungafte, armata imp5ratului Joan Tinnisches a reusit s5-1 indeparteze, in 971, din noul stat de la sud
de Dun5re ; Sviatoslav si-a gash, la intoarcere, moartea razboindu-se cu pecenegii, cane de citeva zeci de ani ataoaru pe rusi dinipre stepele de rilsarit.
Urmele care ni s-au pastrat dovodesc ea rusii si-au continuat, in anii 983
1043, camp aniile impotriva bizantinil or.
St5pinirea bizantina in Bulgaria (anii 1018-1187)
provoac5
si
rilscoale
ale slavilor in anii 1040 si 1072. Contaotul nostril cn slavii de sud se int5reste in iurma unei noi riscoaLe a popntlatici b5stinase impotriva autoritatilor
bizantine (in tanii 1185-1187).
Al doilea stat bulgar, intemeiat de capeteniile acestei misc5ri
Petru
si Asan -- a consolidat si mai mult influenta slavilor din sud asupra regiunilor
noastre si a ajutat pirocesul de feudalizare pe teritoriul Orli noastre.
In anul 1036 Iaroslav cel intelept, cneazul Kievului, a infrint pc pecenegi, desohizind asezirilor rusesti din regiunile de sud largi posihilitiiti de
dezvoltare. Pecenegii s-au retras spre Dun5re, iar la mijbocul veamilui al XI-lea
au atacat Bizantul. Iu anii 1054-1064, pe urnacle pecenegilor an trecut uziiturci. Din ris5rit usi fac aparitia si polovtii sau cumanii (in anii 1061 si 1064),
care var zdrohi, in amid 1091, puterea peoenegilar din preajma Bizantului.
Cumanii s-au intors ins5 in Rusia, untie vor fi infninti abia in anti 1103 si 1111.
In acest time, Rusia kievian5 ajunge la un malt grad de dezvoltare. Horodistele de crtlinioar5 se transforma scum in orase, centre eomorciale si admi-
www.dacoromanica.ro
Iaroslav eel Intelept (1016-11054), sueeesorul cneazului Vladimir, a con.solidat organizarea de stmt a Kievulad si a largit relatiile cu statele europene ;
sora sa s-a casitorit cat principele Poloniei, jar fiicele s-au maritat cu regii
Frantei, Nonvegiei ffa Ungariei. Cultara Kievului inflorea tot mai mutt, pe
masura ce se dezvolta si viola lui economica, absorbind si prelucrind de asemenea
eurentele straine, intr-o forma specific ruseasca si creind acea culture originals
rare influenteaza, la rindul ei, popoarele invecinate. Cartile erau aduse din
Bizan si Bulgaria ; ele se traduceau si au inceput sa se scrie letopiketele
tuteoti. Hotaririle domnesti au fost culese in ,Russkaia pravda", pravila ce
oglindeste procesul de oonsolidare a puterii eentrale. Printre monumentele de
arhiteetura ale epocii amintim catedrala sfintei Sofia din Kiev. Se intemeiaza
manastirea Pecerska din Kiev, focar de raspindire a crulturii in evill mediu
nn pumai in Rusia, ei si in tot sud-estul Europei 1.
Luptele dintre enevii feudali din Rusia slabeau puterea military in fata
loviturilor din ce in ce mai grele ale cotropitorilor din step. Marele cneaz
Vladimir Monomahul (1113-1125) va chema Inc ii o data poporad la lupta
conning si va relua colonizarea stepelor de and. precum si politica de expeditii drunarene a inaintasilor sal.
In anal 1116, principele bizantin Leon Diogen, cumnatul 2 eneazului
Vladimir Monomahul, s-a rasculat impotriva imparatului Alexis Comnen sri a
outpat citeva orate dutnarene. Leon a fast insa ucis la. Durostor (Silistra).
Atunci Vladimir, dorind sa pastreze legaturile cu Virile de sud, a trimis la
Dunare pe voievodul Ivan Voitisici, care a asezat posadnici sau pircalahi in
orasele locale. In curind, bizantinii au recucerit Durostorul si rusii s-au retras.
ladimir a mai trimis in aceste parti trope conduce de fiul sau, Viaceslav, si
de voievodul Foma Ratiborovici, insa ei n-au reusit sa se mentina in localitate.
In amid 1119, V ladimir avea de gird sa rrizhune moartea cumnatului sau si sa
eucerease5 orasele dunarene pentru fiul acestuia din lima, Vasile, dar, in
nrma propunerilor de pace cc i-a adresat imparatul Bizantului, a renuntart Ia
plaint' de campanie.
10
www.dacoromanica.ro
grupuri cu aceleasi trAsituri social-econontice : slut valahii sau rominii, birladnicii, halohovenii si brodnicii. In limp ice in cimpia Dunarii, aceste forma141.111i
sii
feudali s5 gracascii organizarea aparatulni de stmt regional. ImpArtirea succesiunii intre ciopiu cnezilor kievieni la inlesnit ,procesul consolidkii noilor raporturi de productie si formarea unor state fendale, printre care si eel al
Haliciului.
Misciirile de populatii spre sud si traditia campaniilor rusesti in Peninsula Balcanica au influentat dezvoltarea interns, ducind la aparitia tirgu-
rilor
si
Selo,
adic5
(Caliaera)
p.a.,
g5sim
Belgorodul
oars in dacumente in mantic 1392, mai inainte fiind numit Smedorova sau
pe Ceremus si Hotin.
In eimpia galitiana
Ponizie
aflat5 de/parte de puterea centralii,
fendalii isi largeau in voie dameniile, eilutind ski intiireascii cit mai mull
autoritatea lor.
www.dacoromanica.ro
11
la donanie in tirgul Zvenigorod de pe malul sting al Nistrului. In 1144, cetitenii Ha liciului, nemultumiti de cneazul \ latlimirko, unchiul lui Ivanko, au chemat pe acesta
din tirma sa domneasea in orasul lot. Biruit i izgonit de oastea lui Vlatlimirko. Ivanko
a prihegit spre Dunare La Birlad, fugind in anul urmator, prin einipie, la marele cneaz
Vsevolod din Kiev.
Letopisetele rusesti povestesc viata zhuciumatii a lui Ivanko Rostislavovici, poreclit Ber/ednicut. Istorieul rus Kararnzin s-a pronuntat, la vremea sa, pentru simpla
poreclire a mercenarului Ivanko
hirladnicul". adica .,hoinarul ", jar nu cneaz ..al
Birladului". Cu toate aeestca, porecla cneazului Ivanko a dat nastere unui document,
pc cit de netemeinic, tot pe atit de diseutat pine acum de oamenii de stiintrl. Este
fi fost data la
20 mai 1134 de
.,Ivan Rostislavovici din seaunul galitian, cneaz at Birladului". negustorilor din Mesernhria 1, pentru plata viimii in tirgul Halici eel Mic, afar5 de tirgurile Birlad si Tectici2.
Fire sa studieze conditiile in care a apiirttt diploma", oamenii de stiinta, rljn
motive pur subjective, o aeceptau, on o respingeau. Discutind problema data au existat
dotra rase Halici, A. Petrusevici a folosit si el, in anii 1862-1865, diploma". Lui
Roesler diploma" i -a servit, in 1871, pentru suslinerea teoriilor sale gresite. De-abia
istoricul rus N. P. Barsov, in 1885, se va pronunta pentru prima data impotriva
autenticitatii documentului". pe care-1 va respinge din consideratii lingvistice i tb-
ordin diplomatic 3. La noi, slavistul loan Bogdan a puhlicat, in 1889, o luerare referitoare la falsitatea acestei ,. diplome" analizata din punct de vedere paleografic i istoric.
lntr-adeviir anul 1134 anticipeaza nu nuntai evenimentele vietii lui Ivanko Birladuicul.
Jar si cele ale dezvoltiirii cnezatului de Hanoi 4.
Adapostit in 1145 la marele cneaz Vsevolod, in anul imitator Ivanko Birladnicut
!ultra in oastea fratelui acestui stapinitor. Trecea ea oamenii siii din serviciul unui meal
la altul, de la Rostislav al Smolenskulni la Inri at Suzdalului, in 1149. II gasim In 1157
la
Osmomisl-
cneazul de Halici. De teama lui Iaroslav, Ivanko pribegeste in 1158 in stepele cumane.
In jurul sau se adunii oamenii simpli, nemultumiti de Iaroslay. Ei ocupa unele orase
duntirene, impiedicii pescuitul i negotul galitian. Apoi, in fruntea unei ostiri de cumani
bejenari i cazaci ea i dinsul
spun istoricul rus
ii a sase mii de birladnici
Soloviov
,Ivanko atacii la granita galiliana orasele Kucelmin i Usita 5, ajutat chiar de
oamenii de jos din aceste localitati. Birladnicii cucerese orasul galitian Olesie de la
gura Niprului.
.41.
5 In regiunea Hotinului.
12
www.dacoromanica.ro
a cumanilor cu valaltii, ceea ce am observat qi in cazul birladnicilor. In acele vremuri framintate, granitele nu delimitau precis regiunile populatiilor bastinase. Bejenarii galitieni din sod au
venit in 1223 in ajutorul cneazului kievian, navigind pe o mie de barei, din regiunea
Nistrului, pe mare si pe Nipru. Pe de alta parte, scriitorul bizantin Gheorglie Acropolitul aminlelte, in 1250, pe aceiasi fugani ea aliati ai lui Joan Asan al II-lea. cirmuitorul
celui deal doilea slat bulgar (1218 1241).
Bolohooenii. Central de influents dinspre nord continua sa fie cnezatul Halielului unde, in urma mortii lui laroslav Osmomisl. se dueeau lupte pentru stspiuire, pine .
cind puterea a fost dobindita, in 1199, de Roman, cneazul de Volinia.
Istoricul sovietic V. V. Mavrodin a aratat ea, in veacul al X1I-lea, iniibusirea
miscarii orasenesti
in
pulerea centrals
tirgovetul. Astfel.
slabit. in Limp ce boierimea s-a cottsolidat intr-o class feudala
qi
Iaroslav Osmomisl
www.dacoromanica.ro
13
marginase ale Orli sale aceastii populatie slavo-romineascii de sub conducerea cnezilor
bolohoveni.
organizare social- economics, gasim anumite asemanari intre cnezii bolohoveni si cci
valahi. Problema n-a fost cercetata prin analiza paralela a unor institutii, dupi
cum n-a fost studiat mai adinc nici drcptul rontinesc (jus tvalachicum) al vechilor eveziiri din Galitia subcarpaticii.
M. S.
asa-numitii bolohoveni alcatuiau niste obstii populace, conduse de cnezi alesi de locuitori. Ca atare. Hrusevski sustinca ca intreaga regiune a Kievului, datorita stapinirii
tiitiiresti,
Ucraina n-a existat feudalism, clase sociale si lupta de Iasi'. Istorioul sovietic B. D.
Grekov a supus unei onitici aspre concoptiile gresite ale lui Hrusevski, scotind in
evidenta faptul ca tatarii n-au schimbat niedieri regimul social din teritoriile cucerite.
Folosindu-se de materialttl sapaturilor din ceta tea Raikovet, V. V. Mavrodin a dovedit,
Ia rindul sau, existence feudalismului Is cnezii bolohoveni, care
dupi parerea sa
n -au fost starosti sau hatmani alesi. In ceca cc -1 priveste pe V. T. Pasuto, istoric sovie tic al Haliciului, acesta impartaseste p5rerea mai veche a lui A. E. Presniakov cii
cnezii bolohoveni au fost n.iste boieri ce administrau populatia locale in numele hauului tataro-mongol. Se pare ca., ridicati Ia conducere in aceleasi imprejurari ca si cnezii
valahi, cnezii bolohoveni se hucurau de o situatie asemiinatoare ou a feudalilor galitieni, der, dup5 nitvalirea tate rilor, dorind sa depindii numai de un singur stapin mai
putemic
hanul, ei au incercat salt scuture dependenta de cneazul Haliciului. Tendinta for de neatirnare s-a manifestat Inca din 1231, cind se intensified actiunile bolohovenilor impotriva eneazulun Daniil.
Brodnicii au fost niste populatii bistinase din stepele de nord si nord-vest ale
Mini Negre. Cuvintul broditi inseamni a vagabonda, iar brodni sint niste cizme hinge.
Brodnicii n-au nimic comun cu oamenii de la vaduri, desi cuvintul brod inseamni vad.
Teoria despre brodnicii-vaduleni din tinutul Donului a fost pusit in eirculatie -in veacul
al XI/III-lea de istoricul rus V. N. Tatiscev, care a liimurit numeroase denumiri vechi
pc haze unor calatorii proprii. Karamzin socoteste pe brodnici ca hind haiducii si
hoinarii dintre Don si Volga, mercenari despre care vorbeste si misionarul flamand
Wilhelm Rubruquis.
Choniates aminteste despre voinicii brodnici in 1186, jar scrisorile regilor Ungariei si
ale papilor vorhesc despre ei si mai tirziu. In 1216, brodnicii fac parte din oastea
cneazului Iaroslav Vsevolodovici. Faptul ca brodnicii se rizboiesc in riisarit, in regiunea
Mini Azovului, nu inseamna ci locul for de basting trebuie antra nearparat in tinutul
Donului. Regele Bela al IV-lea al Ungariei scrie in 1254 papei Inooentiu al IV-lea
despre greutatile pricinuite de niv5lirea t5tecilor, Intr -o vreme in care Cara sa se
invecina spre riisiirit cu triburile rusilor gi brodnicilor, iar spre sud cu bulgarii si boaniecii ; tiitarii au impus trihut Rusiei, Cuntaniei, brodnicilor si Bulgariei.
Amintirea Tiri4 brodnicilor alaturi de Cumania 2 ne face sa revenim asupra
simbiozei cumanilor cu populatiile bastinase. In tot cursul veacului al XIII-lea. ungurii,
care an suferit si ei inriuriri cumane, continua sa denumeesca pirtile de dincolo de
Carpati
Cumania. In leglitura cu aceesta Cumanie, N. forge vorbeste de anumite
grupuri autonome, ca acelea ale brodnicilor, deduoind si el gresit numele for de la
cuvintul brod,
vad 3. Daci ar fi vorba numai de vadulenii de la varduride Nistrului.
Prutului si Siretuiui, atu-noi brodnicii n-ar fi avut ce came mai spre rasarit, iar dacii
aceeasi teorie a lui Tatiscev s-ar fi potrivit tuturor vadulenilor, atunci brodnicii s-ar
fi ivit si in alte tinuturi slave, unde denumirea de Brodi este destul de rdspindit5.
Ca fel de organizare social - economics, brodnicii se aseamind eu birladnicii si
tmutorakanienii. Credem ca ei pornesc din aceste Bona grttpuri, fiMd totodata ele-
' In limbs
rinceni
11
.81.
www.dacoromanica.ro
prutnici, prusi,
mentul care, in lipsa unor stavile, ajunge mai la rasirit decit celelalte. In veacurile
XII XIlI ei se stabilesc in stepele marginase ale asezarilor rusetti. Nefiind o populatie
deasa, brodnicii iau iprintre primii legittura cu tatarii, dindu-le ajutor in lupta de la
Kalka, in 1223. Din acele timpuri apare obiceiul pribegiei prin stepele avanposturilor
tataresti, care capita proportii de fenomen social, atunci ()Ind exploatarea feudal
sporette aceastii forma a luptei de elasi a lartinimii.
Nava lirea tatarilor. Dezvoltarea internit si miscarille succesive ale papttlatiilor dinspre nerd spre Dunare si mare contrib,ttie pe la jumittatea veacului
al XII-1011 da incheg area celor din tii forma tiutti b5stinase : birladnie boloboveni si brodnici de la r5sarit de Carpati, uniti cu rominii Idunareni si carpatici, care se inaprastie pe eimpiile mrtnoase dimprejar. Stirile despre acete
evenimente sint uneori nesigure ; ele. dovedesc, torousi, o continuitate in convietatirea populatiilar locale, at ciror proms de fendailizare este stingherit de
nfiviilirea t: tarilar,
In anii 1236-1238 tatarii, care pi -au insusit de In chinezi o tehuica
militara inaintata, au pustiit cnezatele Riazanului, VLadiuniruln, Suzdalului
qi
Vladianirul
oi
tin-1p
ale patnu
ani a rusilar a
sl5bit milt foga cotropitorilor si le-a zadArnicit planurile de cuenrire a Europei. In anil 1241-1242, dupii o seric intreaga de ciocadri singeroase, tatarii
an jefuit cergrul Europei si Peninsula Balcanica. Temindu-se sa Lase in spatele
for fortele rusilor, care ar fi putut rupe printr-o riscoala unitatea intregului
Imperiu Mongol, cotropitorii s-au inters prin Transilvaruia si Moldova, ca sa
se stabileasca in sudul Rusiei.
Unii istoriei strain i an -incereat si advert dovezi ca papalitatea a
caul tat sa inmiinuneheze fortele Europei in vederea respingerii eatarilor. In
realitate insii fruntasii catolici, preocupati de rivalitatea for cu imparatul
Germaniei, uranareau sa-si intareasca pozitiile prin extinderea puteriii papale
inspre wasirit, folosidu-se mai ales de cucerirea Constantinopolmlui
centru
al ortodoxiei
de cruciati. Navalirea tittarilor a incureat planurile papaliTemindu-se de a. aliantrt a impkratului Germaniei cu tatarii 6i cu hoperiul din Niceia
undo se retrkisesera bizantinii (1204-1261)
fruntayii
catolici incepuri megocieri cu aces'te puteri. In scopul inlesuirii piitrunderii
cureigului catolic, papalitatea a aferit coroana regala lui Caloian, cirmuitorul
celui de-al doilea stat bulgar, si cneazului Daniil de Halici (1254). Catolicizarea ar fi uiurat cucerirea tarilor risiiriteme. De altfeil rusii au ti suferit
citea atacuri ale vecinilor din apus, provocate in aceleasi scopuri. Actiunile
energise ale onezilor rusi Alexandru Nevski si Daniil de Halici au spulberat
insa ping In mind planurile care urmaireau aservirea popoarelor secrituite de
$ugul t5tarilor.
Aeest jug
aerie Marx in Istoria diplamatiei secrete a veacului
at XVIII-lea"
nu numai c5 a asuprit, dar a si pingfirit si a secituit insusi
sulletn1 aeolor popoare care cazusera jortf5 ilui". Intr-adevar, tatarii au instaurat un regim ide teroare sistematic5, de jai
ucidere in masa. Flind putini
la numar fati do uriasele t5ri cucerite, ei cantau prim teroare sa parii mai
numerosi gi totodata prin omoruri si itnputineze populatia ce ar fi putut
sa se r5scoale itt spatele lor.
1 Uminski, 1922 ; Ammann, 1936.
www.dacoromanica.ro
15
sevski, rusii nu (apar in Maria politica drept joftvitori si cuceritori cum an fost
pl5teascii tribut
serios zguduit5.
Si lit s5
fost
datului Moldovei. Asezilrile locale s-an trezit insa si ele la viata economicil spre
sfirsitul veacului al XIII-lea, o data cu slibirea stapinirii tatare.
Friim.intarile
-al c5run inalt nivel de ,cruIrtura se oglindeste in monumente era letopisettvl galitian
si frurmoasele locasuri din Holm. Follosindu-se de destrOmarea acestui inseannat
www.dacoromanica.ro
once-
xease5 teritoriile lui si sa ocupe time turile invecinate, aflate sub iufluenta gali%iana si unde srapinirea tatarilor impiedicase inchegarea unor formatiuni feudale
Mohlovei.
Trep ta ta scadere a influentei t5 taril or a dart posibilitatea lui Dragon,
un feudal al regelui ungar, sa se aseze pe la mijlocul veaeului al XIV -Iea
www.dacoromanica.ro
11
XVXVI, crhiar XVII, de pilda &awl Scumpia din tinutal Iasi, despre care
vorbesc documental din 1619 al lui Gaspar Gratiani ti eel din 1623 al lull
Stefan Toansa 1. Dorm il Moldovei Constantin Canterair diruieste si el logoritului Tudose Dub 5u si lui Bale, vornicul Tirii de Jos, mosille Horodistea
si Marciutii, fiind fugirti oamenii acelor motii in Tara Cliziceasca 2, iar Alexandra Mavrocordat intireste la 29 decembrie 1785 sapinirea vornicului Iordaehe Cantacuzino peste tiganii ce i-au adus din Ueraina, unde erau furgiti 3.
Patin mai tirziu, in 1788, primal agent austriac din principate, Raicervicir
spun ca rindurile populatiei locale se ingroasa iatu naunerosi rusi priubegiti din
Polonia. Si in 1817 logofitul Constantin Paladi intcbeie contracte ea ,,Iocuitorii rusi" aduti de el din Bucovina, pe mosia sa Seheia de lingo Suceava.
eel Bun.
18
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
19
9aferite in luptele cu thrall, la Cosovo (1389) si Nicopole (1396), numai navalirea cnceritorului mongol Timur (Tamer lan) in Asia Mica si infringerea Bultanului turc Baiazid (1402) au aminat pentru oitava vreme deznodamintul crizei.
Amestecul lui Mircea do certurile pentru succesiunea lui Baiazid n-a izbutit.
Gu timpuil, pierzind cet5tile dun5rene, Tara Ronaineascii a fost silica s5 infra
si ea in sistemul economic si militar otoman.
1
1a
Marienburg impotriva
teuto-
nilor si in sfirsit, in mai 1426, Alexandru ce1 Bun s-a invoit la libera trecere
ostirii polone prin. Moldova impotniva tnrcillor. Dup5 moartea lui Vitovt
in 1430, Alexandru a sprijinit in Lituania pe principole Svidrigailo, fratele
regclui, fruntas al grupiirii feudalilor ortodocsi care &Antall deplina lichidare
a
mai ales
au Haliciul. In Moldova Inca de la mijlocul veaeului al XIV-lea
existau episcopi ontodoesi. Unull dintre ei, Iosif, inrudit cu domnii mold.
veni, a fost hirotonisit in 1371 de Antonia, mitropolitul de Hanoi, ca
mitropolit al Moldovei. Gracia 5tile prin care trecea pe atunci mitropolia de
si
Ha lici
www.dacoromanica.ro
rusii. In eentrul acestor relatii s-a situat racal Lvov, care a concentrat comertul dintre Marea Baltieg si Marea Neagra, Kievul, chiar lumea ruseascg cle
dincolo de Ucraina si orasele noastre din Transilvania, .Moldova si Tara Romineascg, ai cgror negustori obtineau privilegii la Lvov. Prin pozitia sa centralg,
buourindu -se si de dreptul de depozit, Lvovul a d j tins o mare piatg internationalg ; negustorii aduceau aici, prirutre altele, miirfurile de pe tarmul Marii
Negre, din porturile Cetatea Albg, Chilia si Caffa, de la gurile Dungrii si din
Constant inop ol.
In arhivele liovione s-au pilstrat uncle socoteli comereiale cu MoldoN a
din Lvov sere Cetatea Albg prezenta o importantg mai mare decit drumul
tdairesc din Lvov
Inca din 1481 cunoastean in capitala Moldovei o ulita ruseased, locuitg de negustori si mestesugari nisi (este pomenit Sima Liovet, adicii din Lvov).
La Lvov se oonicentra comer/mil nostru en tura ruseascd, adie5 cu regiunile
locuite de rusi in regatul Poloniei. Dovadg Sint privilegiile de convert date lio-
Mircea cell Biltrin. Privilegiul de convert al lui Alexandru eel Bun, adresat sfetnioilor si orgsertilor din tirgul Liovului". este dat negutgtorilor domtrului
nostru, craiul Poloniei din toatd Cara Rusiei si a Podoliei". El ne spune cg
acesti negustori cumpgrau in Suceava marf5 tatgreascg
adicg tesgturi fine
de mgtasg, coloniale si mirodenii aduse din Orient ; mgtasg, piper, camh5
un fel de miltasa turceascg, tebenci
adicg un soi (le podoahe de Ingtas5
pentru ornamentat sane calwlnni, tamiie, vin grecesc
adicg vinul de Malvasia
(Laconia). Se poate adauga si scortisoara, pe cane o aminteste un privilegiu
comeroial din 1456. Cumpirau apoi diferite produse manufacturate si lucruri
maruntele, unite din ele advise din Transilvania : sepoi, pantaloni, sgbii unguresti, palose, jderi unguresti, argint din Ungaria si cearg din Brasov.
Totusi esentialul cumpariturilor 11 formau produsele tarii : vitele cornute,
vestitii boi moldovenesti, apoi caii, dar nu si caii buni de tarn" al cgror
export era formal oprit, porcii, oile si pestele, adic5 morunul si crapul carat
scumpe (samur sau zibeling, cacom, vulpe neagra, jder), precum si blanuri obisnuite (de lup, urs, irpure, cline alb") si vestminte croite sau cgptusite cn
asemenea blgnuri. $i in istoria Poloniei sint artnintiti liovenii care importg in
Moldova spade, imbrilegininte, pglgrii s.a. Se mai wind dinti de peste, adicii dinti
de morsii, produs asetniingtor filcleticrulvi. Repetatele privilegii comerciale prevgd
de asemenea taxe vamale de tranzit.
www.dacoromanica.ro
21
Tot din ti opal domniei lui Alexandru cel Bun avem cele dintii stiri
despre negustorii din Kiev, care strabat Moldova. Acestia sint pomeniti de
Zosima, pelerin rus
care in
anii
ea
prczintri armenii.
Armenia, alaturi de Georgia si Azerbaidjan, este un stravechi centru de civilzatie. Armenii pasesc in istorie o data cu asirienii si monumentele for istorice pastreaza vie in amintirea unnasilor viata poporului si v4ejiile din veclrime. Prime le
nucke armenesti sint cunoscute din veacul al VIdea i.e.n., iar prin veacul al II-lea
i.e.n, s-a inchegat puternicul stet armenesc condos de Artases I.
Armenii, la inceput nu erau negustori, Tara for fjind lipsita de o iesire la mare.
Cucerirea Orientului Mijlociu de aralri a deschis armenilor in veacul al WI-lea drumurile negotolui, rola inch' elemental armenesc a p5trims inaintea celui grecesc in
lumea mahomedana ca negustori
si
mijlocitori
la
luind contact cu genovezii, armenii an ajuns In Cetatea Alba si Lvov. In cadrul negotolui, numerosi armeni s-au stahilit in p5rtile noastre, mai cu searing atunei cind au
fost siliti sii pribegeasca din patrie. in urma cotropirii persilor si mongolilor. Din
veacul al XI-lea, dupe ciiderea capitalei armene Ani, emignirile armenesti s-au trout
lant, devenind ntaQive in veacurile XVI X\ III.
Asezraile
armene
din Moldova
dateazii
statului
Botosani
(1512)
si mai
sirbesti.
www.dacoromanica.ro
exists taranimea libera, orasenimea, precum si tigani qi tiltari robi eau holopi.
Voievodul
domnul de mai tirziu
este ocirmuitarul si principalul
feudal al tarii (i se anal zice gospodar). Voievodul, &Iva cum e insa i semnificatia aeestui mint slav, este capetenia ogti,rii, dar si jrudecatorul suprem, eel
cane numeoe dregatori, strInge binwrile si daride in nature. Puterea lad este
marginita de obiceiul ;aril (zakon zemski) si de sfatul boierilor. Sfetnicii domnului Pint prineiipalii detinatori ide domenii, praprietatea for feu,dala purtind
denumirea slava de ocina si basting. Largirea bazei economise a dasei boieresti
IrrioinuieQte clo calcine a ei eu d am ni a, came luprta imp) ort riv a al iga rh lei boierelti.
Stabil sau divanul Orli este campus din boieri (boiare), ale caror titluri
.slut de obirsie slava, on bizantina, transmisa prin slavii de la swd de Davnare.
La inceput, rangurile coreapund direct denuminii for la ourtea voievodului. Din
aceste raniguri : logofiitul a ajuns cancelar al tarii, vornicul (dvor, elute)
judecatar, postelnicul (posteli, pat)
in.dnumator al afacerilor straine, vistier.nicul
privighetor al finantelor, mecinicul sau spdtarul
comandant de
o.stine, portarul i (Si) hatmanul Suceayski (ghetmart, ataman)
comandant al
capitalei Moldovei. Mai amintim rangurile de paharnic sanr ceasnic, stolnic (stol,
masa), clucer (cliuci, cheie), 'jitnicer (jitni(ii, grinar), medelnicer (medelni(ii),
.satrar, pitar (pita) s a. Boieril maxi isi ziceau velifi (velikie, marl) oi-qi adaugau
inaimte de tidal : vel. Pooh deannictari scriau : biv (bivsii, foot), jar holerianea
de tango' al doilea : vtori, de rangul al treilea : treti.
In fruntea tirgurilor (slavoneste : torg) se aiflau starostii i pirciilabii,
ori
dupii teraninologia slava
vornicli de tirg, si sfatul ales de cetateni.
1Vlarii feudali aveau curti (dvor). Vechile formatiuni teritoriale puntau denuimiri
de okrug sau ocol (okolo, ungs) si volosti sae tinuturi. De altfel mestesugarii
bratstvo, adica fret)),
moldoveni vor fi organizati, ca si cei rusi, pe bresle
avind in frunte nun staroste (batrin).
Oastea sea mare era aleatuita din cete, comamlate de boieri. Judecata
-se facea, in cazuri mai invportante, la sfattul doannesc. Cine pornea din non tan
proses, judecat o data, platea o mama prestabilita, eu denumirea slava : zoroach% Legea nu era scrisa, intr-o prima faze existind door obdceiul piirnintului,
Inca inainte de vremea lui Stefan eel Mare an aparuct pravile (ceguli) pentru
-consultare. Nu taate prevederile pravilelor intruchipau lush' realitatile Teti),
fiind dese on simple tradueeri ale unei legislatii straine.
Stapinirea paanintului, pe batrini (slavoneste star(i), constituia o stapinire
in coanun a obstiilor, ogontvl fiind lucrat in devalmasie. Despre specificul acestei
stapiniri la not vorbeste Karl Marx 1. Taranil liberi se numeau in Moldova
razesi, iar m Tara Ramineasca mosneni. In arfara de aceasta, in regiunile de
munte, unele obitii de pastari stapineau in devalmasie munti si paduri ca, de
pilda, in Vrancea. In central obstiilor mai marl se afla cetatuia
horodiste,
horodniceni, griidiste, gorodca p.a., nume slave de sate Ii drealuri ce s-au pastrat
prin5 aouma pe tot teritoriul tariff: La inceput, aceste formatiuni) politice isi
alegeau cnezi si voievozi, dar cu timpnrl voievozii, anezii si vitejii s-au transformat intr-o anistroenatie militara feudala, care a treat institartia domniei.
1 K. Marx, Capitalul, vol. I, ed. IV, E. P., 1960. p. 261.
www.dacoromanica.ro
23
Elecare gospodarie isi satisface singuri trebuintele, dar o .dat5 cu Injghebarea vietii de stat se largesse si comertul salt tIrguiala, care se concentreazi
in tirguri in miinile tirgovetilor sane negutiltorilor. Se dezvolta produotia interne
, dupe modelul marfurilor importate, sporeste activitatea mestesugarilor
paminteni, care k+tiau de altifel din veehime sa lucreze destul de bine imbriicamintea, incaltamintea, armele si altele. Nuanarul negutatorilor si mestesugarilor
ereste, aceste categorii tie cet5teni alcatuind ou, incetul o noun forts socia15F. Engels, vorbind despre puterea domneasea purtiitoare a ..ordinii", arata
tirgurilor-
dom.ni ca biruri obstesti in nature, banii hind Inca putin raspinditi chiar la
populatia oraseneasca. Piecarea taranulni de pe mosia boierului devine din ce
in ce mai grea. Legislatia ruseasca din mad 1497 recunoaste dreptul taranilorla mutari numai diva sfirsitul muncilor agricole (o s5ptamina Inainte i dupe26 noiemhrie). Este nor sa stabilim paralelisanul intre sterile sociale din Rusia
si
Ca
si
legiferarile
mosvovite din mil 1581 si 1592 1597 care accentuau din ce in ce mai rank
corospunde legislatiei taranesti a lui Mihai
dependenta taranulrui de movie
a
altor
domni
ai
nostri.
Nevoia de bani, intensifloarea muncii pc
Viteazul si
24
www.dacoromanica.ro
mult cu sit viata manastireasca din ladle noastre este mult mai veche. In intreaga dezvoltare culturala, in arbitectura si pctura de inriurire indepartata
Leontie mai tirziu, in 3701 Orasul Iasi este asezat pe dealuri foarte frumoase, imprejuin' lui sint munti inalti. Mai inainte orasul era foarte frumos ,dar astazi este s5racit de
turci si poloni ; iar domnul moldovenesc 1-a sar5eit cu totul, 1-a copletit cu darile. null
sitrac, care se tocnieste la munca cImpului, d5 domnultri 130 de copeici pe an, afar de
500. Cum sa on
darile turcesti. iar omul bogat
o mie de taleni ; omul de mijloc
stea nemincati ? far de ture se rascumpara cu d5ri man : turcul is mult, far5 mila.
Tara Moldoveneasca tot e pustie ; toti si-au lust cimpii : unii in Polonia, altii la KieN.
la noi, altii la Palei" (polcovnicul din Fastov, in Ucraina). Aceleasi constatari le far.
in decors de 120 de ani, si callitorii rusi Ipolit Visenski, D. Bantis-Kamenski, Ignati,
Iakovenko si altii.
= Ca si
(1495
1308).
www.dacoromanica.ro
color haiducesti care se afli la teme(lia ointecelor de vitejie poporane, apropiintlu-se inult de veehile Mine rusesti, de felul basmelor despre voinicul
Dunaj. Ivanovici si cintecelor eroioe despre Iliia Muromet si alti viteji din
vremea legendarului oneaz kieviarn Vladimir Spare rose" (cel Frumos).
In aceeasi epoca indep5rtata, cultura moldoveneasei se afla sub inriurirea
Niiditi a rusilor, sub forma simbiozei ruso-lituanieue, Jar mai eta seams a verhiului cnezat al Haliciului, de unde pornesc de altfel unele Inceputuri ale scrisului
ntoldovenesc. Dupa ce a ceroetat maniistirile din Bucovina si Moldova, A. Pertrusevici a scos in evidenta insemnStatea colaborartii moldo-ausesti, ce Iacepe hood
inainte de formarea voievodatului Moldovei, rfapt pe care-1 dovedeste indeajuns
limba popularii din Galitia Si toponimia regiunilor subcarpatice.
Cancelaria noastra pink' la sfirsituil veacului ad XVII-lea este in mare
parte slavo-ruseasca. Puternice inifluente tuso-uerainene le descoperim in texteile
noastre Slave, de aseanenea in Transilvania si Maranntres, nude is-a format o
koala de culturi slavo-ramina 1. Principalele tree carpi ale vremii : Psaltirea"
(carte de inviitSturii pastrata inc5 la inceputufl veacallui al XIX-lea in scolile
miinfistiresti si (le dascIlii de la tars), Faptele .apostolilor" si Evanghelia" se
traduc alternativ in clouji limbi
slavoneasea sl romineascfi. Versiunea ruseascal
si
,vechi vremuri.
dent 'de jurisdictia mitropolitului Moscovei. In asemenea conditii are loe proclamarea
a lui Grigorie Tamblac ca mitropolit al Kievului
impusa de Victovt
(1415), ceea ce trezeste proteste la Moscova si Constantinouol. In primavara
anului 1418, Tamblac a luat parte Ia sinodul de la Constanta, undo it insoteau
yi reprezentantii moldoveni si nuunteni. Ar fi munit, dupe cum arat5 cronicile
tusesti, la Kiev in iarna anilor 1419-1420.
'
26
www.dacoromanica.ro
Ne ocupiim mai pe larg de Grigorie Tamblac, deoarece el este personalitatea prectunapanitoare a perioadei de ineeput a colaboriirii cultus -ale mold.
rusesti. Slavisrtul Iatimirski, care i-a Inehinat studii masive, este de pitrere ca
mitropolitul Grigorie Taanblac n,a snurit pe la 1420, ci s-a ad5postit Is milnAstirea Neamt. Aici, intre anii 1424-1450, aetiveaza calug5rul Gavriil, vestit
care n-air
considera latimirski
ciirturar si copist de manuscrise valoroase,
fi altul decit Tamil) lac in schimnicie. Nu ate oprian asupra piirerii lui
deli Gavriil s-a niscut in acelasi an cu Grigorie Tamblac si a fost si el ueenic
al carturarului Eutimie din Tirazovo. 'Nu atim nisnie despre acest Gavriil inainte
cle disparitia itimpurie a Lai Tamb lac ; de altfol crouinarii nostri it potnenese pe
'faith lac diva 1420, chiar in 1439 1, in leg5tura cu tinerea sinodului de la
Florenta 2.
Cuvintarea lui Grigorie Tamblac despre Ioan eel Non a fost milt
si in Rusia. De gilds, in 1552, crud ieromonaltul Ilie din Pskov scrie despre
Muceniciile lui Gheorghe eel Nou din Bulgaria", ea foloseste fragmente din
aceasta lucrare 3. Mitropolitul rus Macarie (mort in 1563) ii popularizeazii de
olitli
acest sinod, uncle nu -1, amintese nici actele, nici Povestirea despre al optulea
sinod", atribuita lui Simion din Suzdal, care vorbeste despre reprezentantii Teril
Volosesti" (trimisi propriu-zis din Constantinopol). Cu toate acestea, traditia cronila
careasca despre legaturile lui Grigorie Tamblac cu Obrida qi Florenta se aflii la baza
teoriei lui D. Cantemir despre inlocuirea literelor latine La romini prin cele slave,
4111)5 sinodul din Florenta. Cu tooth netemeinicia ei, aceasta teorie a fost reluata in
veacul al XIX-lea he A. Densusianu s.a., ear alti autori oa E. Regnault, it infitisau
Pe Grigorie Tamblac drept distrugator de carti latine.
3 Printre allele, in 1637; Varlaam, mitropolitul Moldovei, va trimite tarultti
Rusiei descrierea vietii lui loan eel Nou din Suceava.
4 0 suta de
cuvinte.
27
www.dacoromanica.ro
qi vklesc inriuriri slave. Din ele, la curtea dommeasca, iar nu din poinelnicele
m5Mistiresti, izvoriiste in a dorm jum5tate a veactudai al XV-lea scrierea lotopisetelor sau cronicilor, caracteristice penult istoriografia fendal5 si care slujeau
in primul rind interesele domuului (in Moldova
uncle putem urm5ri
cultuii slave, raspinclit5 in aceeasi masur5 in ciancelaria domneascii si in m5in ceea ce priveste prianii cronicari cunagauti ca nume, Macarie si
Eftimie amintiti mai sus, ei p5streaza lerg5turi cu luanea ruseascii, eel dintii
lucrind o carte pentru tarul Ivan eel Groaznic 4, iar cell de-al idoilea purtind
sarcina unei solii Ia Moscova.
In sfirsit, in anii 1508 -1512, mesterul Macarie, care lucrase in Muntenegru, tip5reste in slavoneste, la Tirgoviste, cede .dintii ,ciirti ale noastre 5. Tiparnita continua sa lucreze si mai tirzin, favrnizind c5rti si Moldovei. Limba
bulgar5 veche este inlocuit5 on tisnpul prin limba medio-butgark In Moldova ou
niist iri.
elemervte rusesti din Haliiai si Kiev, de made veneau stirutorrii de carte. In 1453,
anal caderii Constantinopolului, cunoscutul vladica Teoctist al Moldovel a fost
1 Evanglielia scrisa de Nicodim in 1405 se aflii la Muzeul de arta al R.P.R.
2 Vezi manuscrisele slave din! anii 1430 -1447 la Academia R.P.R., nr. 122,
123, 136, 143. 149, 164,
165.
4 Alta copie
28
www.dacoromanica.ro
Si
veacul al XN I-lea.
gi
din Kiev, sotia lui Stefan oel Mare (tipul elinlirilor din aceasta epoca se
aflii
create de piotorii rusi sub damnia lui Vasile Lupu. Sint interesante
rusesti
fluents ruseasca la Dragomirna (aici se pastra ran aer" din 1598, filcut din
porunca lui Varian"' al Rostovului), la Sinaia, 'nude luereaza in 1703 zugravul
rus Tilton Ivanov, la ctitoriile familiei Cantacuzino de la Miirgineni, Fiiiponnii
de Tirg in Stilpar- tyi altele. Din veacrul al XVIdea si mai tirziu gasim icoane
rilor rusi slujeau drept model arrtistilor romini, in time ce obiectele de arts din
regiunile noastre giiseau aceeati pretuire in Rusia.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II
Legaturile cu Moscova
si lupta impotriva instaurarii jugului otoman
STABILIREA LEGATURILOR CU MOSCOVA
de ani de lupte purtate de Mireea eel Batrin, Tara Romineaseil a fest silita,
in 1417, sa eedeze sultanulaii 1VIahomed I cetatea Giurgiu gi sa,i plateasea um
tribust anual. In feint acesta, Moldova ajunse in centrul razboaielor diutre Turcia.
Ungaria si Polonia. Cronicarul moldovean. Grigore Ureche eerie ca regele polon
plantria si cupriuda in granitele statului salt si accasta tiara, dar in sfatul tinut
cu nobilii i s-a spus : a mai bine este a se apara de turd dupa peretele altuia,
dealt at salt".
Moartea lui Mircea eel Biltrin, in 1418, si luptele pentru domnie ale urmatilor sai au a41us run curs nou in desfasurarea evenimentelor. Alexaudru
eel Bun, donmul Moldovei, s-a grabit sa-ti consolideze sisrtemull economic si defensiv at tarii, ocmpind Chilia. Cu ajutorul lui Ghedigold, voievodul dui Vitovt
al Lituaniei, el a intarit de asemenea si Cetatea Alba. Domnul Tarii Rominesti
Dan al 1I-lea, nepotuil de frate aL lui Mircea qi unealta a ferudalilor unguri, a
atacat en sprijinul turetior Cetatea Alba ; atacul s-a intimplat in 1420, data
care inseinnua prima incursiune turceasca impotriva Moldovei.
Chilia prezenta o insemnatate economics si strategics deosehitii, deoareceaccasta cetate apara acicesul la Dunare, prineipala artera care unea centrul
Europci cu orasul Constantinopol, Inca necucerit de turci. De aceea, in luptelepentru stapinirea Chiliei, tumid ramineau deocamdata pe planul at doilea, feudalii unguri ndemnind pc munteni la razboaie impotriva damnilor moldoveni,
vasali
all
www.dacoromanica.ro
sprijinit de poloni. In cele din urnu5, feudalii poloni au preferat Ins sii se alieze
cu Stefan, dindu-ti putinta sii-si uneasca Cara. Stefan s-a declarat, atunai, Nasal
al reigelui Poloniei si nwldovenii au avut posihilitatea si lupte impotriva
tatarilor, ce au pradat in 1439 Botosanii, iar iii anal unm5tor Vasluiul si
Birladul.
In 1457 tputerea in Moldova a fost dobindit5 de Stefan cel Mare, fin! lur
Bogdan. Stefan era socotit aliatul feudalilor unguri, aka indit adversarul sau Petru
Aron s-a refugiat la poloni, care an i-au dart ajutor Ia timp, fiind preocupati de
impotriva eavalerilor teutoni. Doi ani mai tirziu, in aprilie 1459, nonl
damn a recrunoscut suzeranitatea polona, silind pe Petri( Aron 65 pribegeascri
in Ungaria. In 1462, aind eavalerii unguri 6i muntenii se r5zboiatt en turcii,
Certurile fendale pentru surcesiante, al- an uannat durp5 moartea lui Alexandru cel Bun, sliibisera pozitiile domniei in rapport cu cele ale hoierimii. Acapararea de paminturi si intensificarea expioatarii se lovette de rezistenta tot mai
indirjit5 a tarAnimii. Dezvoltarea social-economici a t5aii se datoreste extinderii
agniculturii, cnt sporirea produatiei de mlinfuri i cu largirea pietei interne ; infloresc tirgurile, unde diviziunea socials a muncii indreapt5 tot mai mult populatia spre activitatea mestesug5reasea Ei comerciali, care astfel se intensific5.
Domnia caut sii spirijine dezvoltarea orasenilor, restringind privilegiile feudalilor.
*
bland v5mile ce vor avea sii pliteasei ei pentru marfurile de import, de tran.zit
ti (le export in Tara Ungureasca, Tara Rominease5, Turcia si Crimeea. Din
ianuarie 1463 dateazii gi salveonductul eliberat negut5torilor lioveni, ca ei
s5 poat5 veni sii aumpere gi s vinda orice manta in Moldova. Activitatea comereia15 a Lvovului s-a redws abia in urma cuceririi de catre turci a orasultri
Caffa, in 1475, gi
mai ales
a Chiliei si Cet5tii Alba, in 1484. Accasti
restringere a atins insa mai putin relatiile economice ale Lvovului au Moldova
propriu-zisii, relatii care se vor intensifier( ebiar sub domnia lui Stefan. conti-
www.dacoromanica.ro
31
round si in veacul al XVI-ilea. Printrc altele, domnul a adus din Lvov clopote.
din care eel de la manastirea Bistrita poart5 data de 1490. Prin Lvov au
ineeput sa soseasc5 si negutatorii din Moscova. La rindul lor, negustorii din
Suceava luau Si ei Arnaud Mosoovei. Amintim pe Stefan Armeanul, care in
1502 recumoa7te ca Martin Wasserbrot
personaj carnoscut al vremii
i-a
mitts servicii la turci si la Moscova, probabil pe ind Stefan Armeanul se afla
acolo.
*
45pind prin
nepot al lui Ghedimin si cumnat al lui Alexandru cel Bun al Moldovei. Regele Kazimi r at Poloniei, ca si Olelko, era nepotul lui Olgherd, iar o stranepeatit a lui Olgherd
era mama Jul Ivan al III-lea at Moscovei. Cnezii Ivan si Simion Patrikeev, amintiti
mai jos, sint fill altui stranepet at lui Ghedimin
Iuri Patrikeev, cits5torit cu fiica
marelui cneaz al Moscovei.
2 Lupta pentru cane comerciale spre Orient provoaci asa-zisele eruciade".
Pentru itegood din baminul Marii Negrc rivalizeaza puternicele republici italiene
Venetia si Genova. Hegemonia Venetiei. din prima jumatate a veacului at XII-lea,
se scliimba in a doua jumiltate a aceluiai veal prin predominarea Genovei. Spre
sfirsitul veacului, venetienii si-au reintitrit pozitiile, consolidate ti may molt sub
dominatia imperiului latin (1204-1261). Germ% ezii insa, contribuind la reinstaurarea
Paleologilor la Constantinopol, dupa 1261 siau rec5piitat intiietatea in bazinul
Marii Negre, mentirandn-se la Caffa yi sub obliuluirea hanului lloardei de Aur.
32
www.dacoromanica.ro
trTfl VAZ'S
TIM,*
says,
-J
111%
L-1' 4
re-
hgt.
itr.ngti9,,
Largo
A
Doninul Moldovei ,Stefan eel Mare
(Bibl. Acad. R.P.R. -- sectia stampe)
3
www.dacoromanica.ro
St, /
locuri, de unde se tragea noua lui sotie, o principes5 din Mangup. indata cer
a dial despre caderea Caffei, Stefan a cerut ajutorul Ungariei, ceea ce al
sup5rat insii pe regele Poloniei.
in anul urm5tor, sultanul Mahomed al II-lea va intreprinde personal aexpeditie impotriva viteazului damn. Stefan se lupti cu indirjire, pustiind totuE
in retragere. Mahomed a pirasit Moldova lira sot fi plant euceri Suceava.
Abia in 1484 sultanul Baiazid a reusit sot ociupe Chilia gi Cetatea Alba.
Pierderea acestoc cet5ti era de neinlatufrat, deoarece de la 1453, cind a camut
Constantinopalul, Marva Neagri ajunseae sub dominatie turceasc a, puninalu-se
capit legiturilor ei cu porturile mediteraniene. Baiazid insttsi a declare el
'cetatea Chilia este eheia gi poarta intregii Moldove, a Ungarie?' si a regiunilor dAn5rene". In ajunivl expeditiei hot5ritoare a sultanadrui pentru cucerirea cetatilor moldavene, treptat Polonia (1476), Venetia (1479) si Ungaria(1483) au parasit hipta, Steffan riianinind singur sot se razboiasca impatrivm
ostilor caplesitoare ale otomanilar. Atunci, (Lomita Moldovei, intro
Turcii s-au retras din tarn, dar cetatile ocupate de ei n-au putut fii
reeucerite. Moldova a piendut astfel posibilitatea camel/Irani maritim Qi foloasele pe care le putea dabindi din acest negat. Comervul rasiiritean, care a
imbog5tit Lvovul gi Cracovia, a dec5zut, negotul exterior potion indreptindu-sespre nord, spre Marea Baltie5. Nici in alte privinte jurimintul de da Colomeem
n-a Most pniincios Malalovei : Polonia
5i
cu Imperial Otoman, periculos cra atit mai mutt cu cit diva 1475 hanatul
Crimeei era si el vasal al acestui imperiu. Urmind pilda celorialti, in 1489'
Stefan a incheiart un tratat en sultana, consimtind la plata haraciului. in polllice sa fata de Polonia, domnul n-a fast strain de izbuenirea in Pocutia,
fat.
anii 1490-1492, a miscirilor populare antipolone de sub conducerea moldoveanului Muha, in care ucrainenii hi,ptau alaturi de moldoveni. Stefan a reluat
leg5turite de alianta en feu,dalii unguri, en alit mai necesare cu cit regelePoloniei loan Albert, sub pretextuil eliberatii eetatilor ocupate de turci, se
gindi la .eueerirea Moldovei. Cavalerii poloni au fast tdrobiti in 1497 in b5faliat
de la Codrul Cozminului, Stefan r5spunzind la atacul lor printr-o incursiumein Galitia.
*
*
sa
le due5,impo-
triva actiunilar r5zbainice ale feudalilor vecini, Stefan cel Mare ii-a cantat
1 Vecliii pelerini rutii piitiisesc drumul prin Crimeea, acaparat de feudalii latini.
Amintim pe Ignatie din Smolensk, calator prin anal 1389 ; Agrefenie, care in 1370,
a trecurt prin Belgorodui pe Nistru, adiei Cetatea Alba ; Epifanie din Novgorod, carecolindat aceleasi locuri prin 1416, ca si Zosinia, care ne-a lasat insemnari dim
calatoria din 1419 ; gi Varsonofie, din 1454.
a
34
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Nu turn data diva prima casatorie Stefan cell Mare a intrat in relatii
cu Ivan al III-lea, mare cneaz al Moscovei (1462-1505), varul doamnei Evdocilia. A doua casatorie a doannului Moldovei, in 1472, cu Maria de Mangup
(docedata in 1477), 1-a inrudit din non cu Ivan, care s-a insurat in acelasi
time cat Sofia, nepoata de frate a ultimului imparat bizantin ; Sofia era fiica
avi Toma Paleolog si a Eeaterinei Asan. vara primara a Mariei din Mangup 2.
Ca,litoria roarelui cneaz Ivan al III-lea a fast mijlocita de papa si de venetieni.
In ajunful deplasarii tailor conaerciale anondiale spre oceane, repuhlicile
italicise nu mai puteau face flip singure primejdiei otomane 3, asa incit proiectele noilor cruciade" unman sa se intemeiete de acum inainte pe sprijinul
cu toata impotrivirea incercfuirii vrajmase
Moscovei, care a string laolalta
disparatele cnezate rusesti. Insa, cu loath' dibacia lor, diplomatii occidentali n-au reutit sa-i sporeasca influenta in Riisarit. In schimb, rnsii inchegau
legaturi cu Crimeea, Caucasul, Persia, India... In anul 1477 Ivan a infrint cu
totul rezistenta Novgorodulari, metropola ruseasca a comertului halos, lipsitii
in acel limp de sprijinul feudalilor poloni amenintati atunci de Ungaria, Prusia
$i Moldova. Aceasta a constituit o victorie de seattna pe drumul unifiearii
statului rus, deoarece feudalii din Novgorod se impotriveau eel mai mult
politieii de centralizare pe care o ducea Moscova.
Imparavii Germaniei din dinastia Habsburgilor, ca si Ivan al III-lea,
aflindu-se in vrajmasie can Iagellonin lituaniano-poioni, awn' sa foloseasca
Inca din penultimul deceniu al veacului al XV4ea fortede Statului Moscovit
pentru susvinerea polaticvi for europelle. Imparatud a oferit marelui ea-leas titbit
de rege, dar suveranul rusilor n-avea nevoie de reonfirrnani de titluri. Prietenia
ea cu Mengli Ghirei, hanul Crianeei (1479 - 1515), vasal al tureilor, s-a consolidat in cursul larptelor impotniva Lituaniei, ata Inca Mengli Ghirei a gi coutri-
168. p. 52.
2 Letopisetul
rusesc
al
30
www.dacoromanica.ro
a Evdochiei din Kiev, cu Ivan eel Timor (u5scut in 1458), fiul ai mostenitorul tromului druii Ivan al III-lea. in acest scup oneaghina Fedka (Feodosia),
solia insemnatului baler rats Simion Iurievici Patrikeev, se adreseazii rudei
ai
sale, mama marelni eneaz Ivan. Retinem fartul ca Fedka este sora Evdochiei
aumnata lui Stefan col Mare ai matuaa fetei sale, Elena.
din Kiev, atadar
Cind, la 16 aprilie 1480, in Crimeea pleaci eneazul Ivan Zvertet pentru a
incheia un tratat de alianta intre Ivan al III-lea $i halm]. Meng li Ghirei impotriva lui Ahmat, hanul Hoardei de Aur, ai a lui Kazimir, regele Poloniei, acest
sol cere hanului Crimeei sa lase sa treaca in Moldova un trimis al Fedkiii
ciitre crumnatul ei, Stefan eel Mare. Fedka face eunoscut domnului Moldovei
rezultatul deanersurilor in legatura au proiectul de cas5torie al Elenei on Ivan
eel Tinar. Atunci Stefan road pe priacipele Mihail Olelkovici, fratele Fedkii,
ii pa eneazul Ivan Iurievici Patrikeev 1, cumnatul ei, s5 se adreseze din
partea sa mamei lui Ivan al III-lea. Mamie eneaz consisnte la aceast5 aleatoric,
a3teptind sosirea unni imputernicit al lui Stefan ca sa inceap5. tratativele
matrimoniale ce se desfasurau atit de cereanonios.
In 1481 trimisii domnului Moldovei apeleaza la ajutorul regelui Kazi-
si treaca prin
Poloniei. Hanul 111.04i Ghirei, aliatul Moscovei, atacii atunci Kievul si sile4te
pa rege sal elibereze un salvconduct solilor roil care sa insoteasc5 pe domnita
Fratii Andrei si Petre Plesceev sosese in Moldova ai, in ajunul Crileiunului, impreuna cu domnita Ipornese spre Moscova. Fata lui Stefan este inbotita de boierii pomeniti de istorieul Karamzin : Iancu gi Sincu impreuna cu
jupinesele lor, preewm 1i de Glierasim
probabil un eilugiir. La trecerea
domnitei prin Lituania, la Noygorodet, imputernioitii regelui Kazimir i-au ofeait darwri. La 16 ianwarie 1483 a avut loc mama, iar in oetombrie acelasi an
Elena a n5seut un fiu, Dimitrie. Ea a mai avut o fiic5, Evdochia.
Inru,direa lui Stefan cel Mare cu Ivan al III-lea si negocierile diplontatice
de alianta politic5 pe care ea se intemeia inseinnau o indep5rtare a domnului
Moldovei de la orientarea spre Polonia, in cicada jurimin.tului solemn de la
Columeea, provocat doi ani mai tirziu de situaiia ineordata de la Dun5re.
Aceast5 inrudire cu stiipinitorii Moseovei, a consfintit traditia care a avut
o influent5 reali asurpra desfaaur5rii politicii noastre internationale 3.
*
*
I Cneazul Ivan Iurievici Patrikeev, ruda gi cel mai apropiat sfetnic al lui Ivan
at III-lea, mai tirziu ai-a sprijinit nepoata, d.onmita Elena, impotriva Sofiei (Paleolog),
solia lui Ivan. In 1499 el a cazaa in disgratie.
2 Mihail Olelkovici, fratele Evdochiei din Kiev ai al Fedkiii, a fost executat in
august 1481.
' In colectiile din Moscova si Leningrad s-an piistrat peste 10 manuscrise moldovenesti numai din epoca lui Stefan eel Mare (1463-1498).
www.dacoromanica.ro
3T
strain
din Moscova. Intimitatea leg5turilor moldodin serisoarea episcopului moldovean Vasile al Romanului din 2 februarie 1484, adresatii mitropolitului Gherontie al Moscovei 1,
care ii ceruse parerea intr-ant conflict bisericesc eu marele cneaz.
In 1482 un sol al Ind Ivan al Ill-lea, ounoseittul diplomat Feodor. VasilieviGi Kuritin, a fost trimis in Ungaria ciitre regele Mated Corvinul, pentru
af acerilar
rusesti se oglindeste
si
realitate, sii rupa alianta Moscovei en Crimeea, vasall tultanului. Drept riispuns, Feodor Mansmrov, solid anarelui cneaz, a invocat depiirtarea Moscovei
de Moldova si obligatia regelui de a apara pe Stefan, deoarece un trimis moldovean, Ioan Tureul, a si f5cut cunosout lwi Ivan al III-lea jurlmintul depus
de domn la Colomeca. Mande cneaz oere un salvtconduet pentru solul sun
trimis la Suceava, Procofie, fiu de boier. Alt sol rws. Feodor larolikin, este
jefuit pe drumal prin regiunile polono-dituaniene. Feu dalii poloni impiedic5
in limita posibilitltilor desfiisitrarea relatitlor moldo-rusesti, asa Incit in
octombrie 1487 Ivan al IThlea intervine la hanul Mengli Ghirei ea, la nevoie,
solii rusi a5 fie 15sati sa eilatoreasc5 prin Grimeea. Regele respinge cererea
solulni Andrei Karamisev (trimis in Mlle 1488) s5 li se aprobe diplomatilor
rusi un salvconditot permanent pentru provineiile pcdono-lituaniene ; se aproba
Boar libera trecere in Moldova a solulati Vasile Karamisev. fin de boier. In
snartie 1489 Ivan at III-lea a mai dojenit 4 pe rcge pentru greutiltile ce se
2 Vlad
38
www.dacoromanica.ro
Domnul Moldovei a poftit o solie moscavita la nunta fiulni salt Alexandru 1. In acest scup, imputernicitul lui Ivan at III-lea, Mihail Zvorika, a plecat
in februarie 1490 un Polonia si a obtinut un salvconduct pentru trecerea
-salami Procofie Zinoviev, fiu de hoier. Alta intimplare in acelasi an a Indoliat
Mosoorva si Moldova : la 7 martie 1490 a ineetart din viata Ivan eel Tinar,
mostenitorul tronului lad Ivan al III-lea si ginerele ltvi Stefan ced Mare. Croaricamul moldovean Azarie a insemnat si el tragica intimplare. Credam ca
vestea a fest aclusa la Snceava de scant ras Ivan Lihariov care, deli plecat en
trei zile inainte de moartea mostenitorurlui tronului, s-a batons mai tIrziu la
Moseorva insotit de o importantit solie moldovencasca, alcatuita din Sandra si
Stetou, sfetnioli bun Stefan eel Mare. Grutpul for somerste la Moscova la 1 ianuarne
1491. Moldovenii ramin aeolo pina In intik acelasi an. La intoarcere la 28 iulie,
prin Lituania, ei aunt insotiti de un sol rus, Skurat Zinovievici 2. In februarie
1492 Skurat Zinoviervici se intoaree la Moscova, timpreuna ou solid moldovean
Murat 3, a carui misname continua pina in aprilie acolali an.
Pina in prezent istoricii n-au rensit eel putin sa Inregistceze soliile care
a u atitea g.reutati strabateau drumul dintre Sncearva Li MOSiC,01,11, bineinteles nu
de dragul unor omagii protocolare. De pilda, fats de intensificarea agresiunii
o.tomane si nervosa vatirii fortolor Europen Centrale si de Raisarit, discutiile
fin jurul suceesiunii la tronal Ungarieri, dapa anoartea regelui Maria in
1490, ingrijorau pe muldoveni si rusi. Nunuai prin negocieri diploanatice complicate, day mai des nescrise, se purtau relatiile internationale din jurul Moldovei, node Stefan cell Mare trebuia sa se razboiasca intr-una. Semnifieative,
in aceasta privinta, sint cuvintele dommului Moldovei, inregnstrate de calatorul
Herberstein, despre suver.anol mosoovit, care se refers insa si la propria lui
-situatie. Stefan s-ar fi exprilmat ca Ivan al III-lea, cuscrul sau, este un mu
cindat : sade acasa, se veseleste, doarme linistit si iese biruitor asupra dusmaJailor, in tianip ce el 141541i este totdeauna calare si in cimp, dar nu poate
-65-si
arpere tam.
Iruu
Buczaeki, castelanul
2 Salvconductul acestei solii ii ohtine Feedor Iaropkin, trimis in Polonia in
lebruarie 1491.
3 Onica Murat, vornic de gloats intre 1476-14,83 si pircalab de Hotin intro
1491-1496. Datoram lui Andrei Ionescu identificarea a patru solii din acest tiny.
www.dacoromanica.ro
39
6a
paharnicul Fedko Gavrilowicz. Domini Moldovei isi repeta cererea prin a Boma
solie : pitarul Joan Isacsetil si cunoscattul dine Tama, obtinind r5spuns favorabil.
Toader diacul, este pisar at lui Stefan icel Mare intre 1484-1493.
2 Cumnatul Fedkiii, din 1481.
our
3 Este interesant de urmarit metoda diplomatlei ruse de a foloai frati si rudein misiuni in aceleasi tarn (Moldova) sau in tari vecine (Polonia si Crimeea), pe.
toti aeesti Pleseeev,
Moklokov s.a.
Kuritin, Karamisev,
40
www.dacoromanica.ro
pasnice ale hanului Crimeei si ale lui Stefan. Alexandra nu respinge prietenia
veciailor, dar se plinge de pagubele pricinatte de ei Lituaniei. In iunie 1496
Oseerin si Volosenin pornesc din Moscova, uncle se intarc abia in august anal
uranitor. Ei sint insotiti Ia Intoarcere de solul moIdovenesc pirtarul Joan,
precum si de eguartenul Paisie si de trei eillugari de la miinistirea sf. Pantelimon de la muntele Atos. Ca si Subota, Oseerin si Volosenin au fost jefuiti
pe teritoriul titiiresc 1. Pitarul _loan sta la Moscova Irina la 3 septembrie 1497.
De la ineeputul analui 1497 dateazi prima solie ruseasca la Constantinapal. Ivan al III-lea trimite titre saltanul Baiazid pa Mihaill Andreeviei
Plesceev. Negocierile privesc si treburile volosesti".
Polonii pregitese o eampanie impotriva tureilor. Scopal imediat al
ostilititilor este cucerirea Moldovei. Pentru a se justifica din timp, inci din
lama mai 1497 reprezeutantui lui Alexandra actuce la eunostintil rusilor ca
tureii au de gind sa atare Lituania si ca domnrul voloh" se afli sub aseultarea
tor. Ivan al III-lea isi di insi seama de realitate, si amine de faptul cii nu
sd
www.dacoromanica.ro
41
turci sit loveascii Lituania prin Moldova. Ivan al III-lea conskinte sa mijlo-
ceascii negoeieri de pace *i, in toanma acelui an, trimite in Crimeea pe aneazul
R ontodan ovski, care
in realitate
it asiguri pe Meng li Ghirei de sprijinul
rusesc. In scrtsoarea hanuilati, pnimit5 in acelasi timp la Moscova, se staruie
asupra aced o rasi utdatoriri de al i anta, deoarece Stefan 1-a invtiintat pe Meng li
Ghirei ca Alexandru vine cu * (taste mare impotriva Crtimeei.
De team a tiurcilor, Po Ionia si Lituania s-au imp iicat au Ungania *i Moldova, as a Inuit Stefan ire va schimb a art iturtline a qi, pe m isura ac centru
con fl ictului dintre Moscova si Lituania, isi va da toata silinta si imp ace pe
Ivan al III-lea au Alexantdru. De ace as 15 data salmi rus, &maul Nikita Nandukov, sustine e5 marele prineipe lituanian si-a &goat juraMintele. In iunie
]498, Stefan capita un salvconduct prin Lituania pentru o solie imp ortanta.
La Moscova pleaca Teodor Isaescul I si $audru dime-n.12, insotiti de diaeul
rus Nikita si de p a truzeei de oameni. Moldovenii au sareina sa conving5 pe
Ivan al III-lea s5 piistreze p a c,e a, in conformitate cu cele start ornieite in
trecu t, indetnnind totod a tO pc rusi sa se al 5ture aliantei statelor occidentale
impotriva humidor. La ap eluri 1 e impotriva lui Alexandru, Stefan invoae5
utisiuuea inn p5 ciui ware a diplomatilor rusi
Ivan Bers ani-Beklemisev i (llama
Balita.
Dia 3u1
Iiluanian
Bolutsz, sosit
in Moldova in 1499,
atit5 pe Stefan
Mot dovei depune st5muint5 si pe IInga Mengli Ghirei, deoarece Costea diacul
45tuieste pe lituanieni sa trianita un sal in Crimeea, de uncle Stefan asteapt5
in to a rcerea rep rezen tantrulun situ.
int elege
Urmas
al
logoffitului
stolnic in 1189.
apot
42
www.dacoromanica.ro
1501
tori rusi prin Ungaria. Din pricing r5aboiului ruso-dituatrian, acest grup de
cAlkori, prinstre care si raesterii italiend, condus de solid. moscoviti Dimitrie
Larev (Radii) si Mitrof an Karacearav, va zahavi amp indelungat in Moldova.
astfel se explica" repetatele apeluri ale lui Stefan, adresate ini Mengli Ghirei,
cu privire la soarta domnitei Elena. Hanul a dezmintit ins5 zvonurilo despre
starea ingrijoratoare a fiicei demnului Moldavei.
Soliile ajiucg cu greu la destinatie. In aprilie 1502, Ivan al III-lea se
plinge sultanului Mehmed Sihzade din Cafifa ca solul rus, Ivan M-amonov, a
fort jefruit de azoverni, tar diacul Nikita Nardukov a font ucis. Stefan continua
leg5turile strinse eu Mengli Ghirei, fiigaduindu-i ajutor impotriva dusmanilor.
Dornmul Moidovei it felicit5 de asentenea pe han in legiitttra cu biruinta obtinut5 asupra Hoardei de Aur 3.
In vara anului 1502, regele Palandei opreste trecerea ninth sal moldocan la Moscova, deli Stefan ii face cunascut ca turcii se pregartesc sii-i atace
tan. Relatiiile se imaut5tese, asa incit regele se gr5beste, in apriirie 1503. sa
intftiinteze pe domnull Moldovei ea, pe eind el luptii impatriva polonilor, Ivan
1 La inceputul anului 1503 eurierul Ileika. trimis in Moldova,
in Lituania.
2 Cunoastem inrudirea apropiata
se
si
afla retinut
Riapolovski,
si
el ca asa-zisa tradare
acestor boieri
constii
in actiunea
www.dacoromanica.ro
43
i s-a
de solul rusesc
din Crimeea-
Zaboloiski.
Popularitatea lui Stefan cel Mare se pekoe vedea din legende ca,
dc-
eintecul rusesc de-pre Stefan Voloski" la Dun 5re, reprodus in Gramatica Ceske a lui Jan Blahoslaw, din 1571.
Puterrtica personalitate a lvi Stefan a ramas in istorie ca deschiz5toare
pildii,
"Tara volohilor" in slujba cneazului Vasile (1425-1462), VolorriOn, Volohov i Rahmarrinov, care se coboara din fratele domnitei Elena, Ivan, numit Vecin", emigrat
la Moscova (A. Iatimirski it socotette un fie din flori al lui Stefan eel Mare),
44
www.dacoromanica.ro
(veacul at XVI-lea)
Situatia interttationala din veacul al XVI-lea se mentine grea din pricilia inainfarii tureilor spne centrivl Europei. Forta ofensivei este conditionatii
de r5zboalele Imperiului Otortuan cu Persia (din deceniile IIsi IV, din anii
1548-1555 si dup5 1578). In acest interval se, intensific5 agresivitatea tureilor
in Mediterana 5i Ungaria, unde vrajmagii prineipali ai sultanului sint Habsburgii, suverani in Germania $i in Spania. Contradictiile dintre regii Frantei si
imp5ratii Habsburgi ii va face pe francezi s intervinii si in treburile din
partea de rilsirit a Mediteranei, iar pe Habsburgi sa caute alianta Statului
Rusesc impotriva Imperidul Otoman. In lupta impotriva juguflui otoman,
veneti,-nilor nu le era de nici un folos preluarea coloniilor genoteze din r5siirit ;
mai mult, chiar pe unuele italienilor si francezilor vin actun negutiltori noi,
engiezi si olandezi. In nord-estul Europei, Stain)! Rusese, prin imobilizarea
fortelor t5t5resti
trupe auxiliare ale ostirilor otomane. impiedicii extinderea stiipinirii turcesti in intreaga Europa.
Relatiile dintre Moscova 6i Imperiul Otoinan incep din ultimul sfert
al veacului al XV-Ilea, eind turcii supun Crimeea, transformind-o intr-un hanat
vasal sultanului titre.
si
Caffa, precum 5i retinerea la Cetatea Alba a solului rus Feodor Kuritin, care
se Intorcea din Ungaria si Moldova, provoacil Inca in timpul domniei lui Ivan
al HI-lea proteste pe tring5 sultan. Cu toate acestea, felajiile Moscovei cu turcii,
avind un earacter incidental, continua BA fie relativ pa5nice pinii in 1524
eind, in unna unor lupte eu Moscova, vec,inul ei, hanul Kazanului, recunoaste
suzeranitatea sultanulni turc. Nona stare de lucruri stinghereste activitatca
statului feudal rus, desi deociamdat5 turcii, amenintati de incunsiunile pertilor,
nu pot s5 sprijine pe fatarii din Crimeea, cat atit mai min sa vin5 in ajutorul Mot. din Kazan. In urma unel expeditii rusesti, hanul Kazanului recunoaste din non depeavdenta sa formal5 fat5 de Statul Rusesc. Relatiile Rusici
en Imperiul Otoman bleep sa devina incordate. In 1525 t5tarii din Crimeea
5i turcii se pregiltese sa atace teritoriile rusesti, dar tulbur5rile izbuctiite in
Crimeea zadiirnicesc planurile lor.
In r5zboaiele din Persia tu,rcii se foloseau 5i de ajutorttl t5tarilor din
Crimeea, care trebuiau s5-i atace pe per5i prin Caucaz. Ca sa-si consolideze
pozitiile, turcii 5i tiitarii din Crimeea inteutionau s11 cucereasca hanatul Astrahanului 5i hoarda nogailor, dintre Volga si Ural. Plamirile ariitate an fiicut ca
politica rusease5 fat5 de agresori s5 devinii mai categoric5, aceasta cu aitit mai
mult cu cit populatiile din Caucaz fiiceau apel la sprijinul J4oscovei.
www.dacoromanica.ro
45
incence in 1569 si cucereasca Astrahanul ; doi alai mai tirziu halm' Crimeei,
din porunca sultantduci, a lima o puiternicii inoursiune in tinuturile rusesti.
Turcii n-au Nat parte la prad5ciunile tatarilor, deoarece erau retinuti de
r5zboiad. din MiNcliterana, ce s-a incheiat prin infringerea for la Lepanto.
Lupta in jurul tronului vacant al Poloniei a merit incordarea internationa15. Poarta otomaata sprijinea catulidatuira unui principe francez, iar dupa
fuga lui
pe Stefan Biithory. Tarul Ivan al IV-lea eel Groaznic, el insusi
46
www.dacoromanica.ro
riei lnui Vasile al III-lea on Elena Glinska, fata printului latuanian Vasile Glinski si a Anei Stefan Iaosici. Sora Anei, Elena, era m5ritata cu lovan Branco vici, despot de Srem (wort in 1502). Dintre fiieele despotului, Despina-Elena
s-a ciisitorit ant Neagoe Basarab, dommul Tarii Rotninesti, iar Elena-Ecaterina a
ajuns sotia lui Petru Rames, dourtrul MOIdovei. In feint aoesta s-a meat o atanosfera mai prielnica pentru apropierca cu Moscova.
Vasile al III-lea a trimis in iunie 1521 o scrisoare lui Stet 5nit5 vod5,
fiul Si succesorul la dommie ail lui Bogdan al III-lea. Lui Tretiak-Gulyin, qol moscovit la Constantinopol, i s-a recosnandat s5 is contact cot solii moldoveni la
Azov, Caffa sau Constainitinopol. Tinarttil Stef5nit5, neincrezindu-se in vecini si
vazind ofensiva sultamului Solianan spre eentrul Europci (Belgradul .irbesc
fusese cucerit in 1521 si Seserinthl in 1524), a incercat 4i el 65 stabileascii legiituri mai trainice cu Moscova, dar solia sa n-a fost bisarta s5 treaa print Polonia,
-,pentru neasezare ce avea cu Mosoul" -- spun cronicarul Grigore Ureche.
Indat5 ce negocierille ruso-,polone au ingiduit relnarea reilatiilor diplomatice cat
Moldova, solii rui Morozov si Buturlin, ce se aflau la Vilna intre noieanbrie
1522 si mai 1523, s-au interesat de soluil .voloh" Toma si am cerut o intrevedere
ru dinsul. Alt5 solie ruseasca, din anii 15261527, cauta sa afle dac5 solul
,,voloh" a foot la rege si dwell i-a fost impiedicat5 cal5toria la Moscova.
In 1527, Stefiinitii c5zu victims uneltirilor oligarhiei boieresti, pierind
otfivit. In timpul doanniel sale vita in tarry diferiti rani. Asa, de pila, la
Itcarrvi Veohi se pastreaz5 mormintul din 1525 al unui oarenare Procrofie din
Pskovul rusese, indep5rtat orat comercial, vestit prin monumentele sale de arts.
fin al
dat, regele loan Zapolya i-a inoredintat citeva orase igt5rite, dincolo de Carpati. Petru Bares a cautat de asemenea sa inchege legaturi statornice qi cu
Moscova.
sit
treaca prin
festare in spiritul unei asemenea colabor5ri a avut loc in 1530 cind, Lobosindu-se de rizboirul ruso-polon, Petru Raines a voit sa reocupe Pocutia. Dup5
relat5rile polonilor, populatia uoraineana din tinuturile de sub st5pintirea for
intimpina car hueurie pe moldoveni. Temindu-se de cresterea miscarii poporului asuprit, feudalii poloni s-au gr5hit sa adune forte considerabile si, in
august 1531, oastea lath Rare* a fost respinsii la Obertyn i. Doi ani mai tinziu
moldovenii aut opnit coutraatacul polon, insii Poentia a fost pierdulta cu totul.
i In septembrie 1531 Petro Tomicki scrie palatinului
for si dcspre intelegerea lui Rares cu
www.dacoromanica.ro
Vilnei despro
biruinta
47
legaturti de inrudire
suveranul nostru
voda, 1-a ajutat
1-a
si
si acum marele nostru suveran Ivan it miluieste pe Petru voda si Petru voda
slujeste suveranului nostru. Si acum, .eind se face pace si bun5 intelegere
intre suverana nostri, sureranul nostru ne porunceste sa va spunem : regele
Sigismund sa faca pace si cat Petru voda, si stiveranul nostru va trimite pe
omul sat.' la Petru voda, ca sa trimita el soli Ira regale Sigismund, pentru pace".
Nu ne slut eunoseute amanuntele negocierilor dintre domnul Moldovei
si Moscova, dar aceste deelaratii confirmil existenta unui angajament formal.
Actiunile lui Petru Rares inlesneau de al tfel desfasurarea politica rusesti fats
de revile Poloniei. In deceanbrie acelasi an rusii cereau regelni sa lase sa treaea
un schimb de soul in Moldova. Lisa, nisi solid rums Vasile Bezobrazov n-a foot
lasat sa plece prin Polonia.
Hartuielile din Bugeac, refuzul lua Petru Rares de a ceda turcilor acest
tinut si legaturile sale. cu imparatul Germaniei an trezit nomultumirea sultanului rare, atitat de feudalii poloni, a venit in august 1538 cu o ostire sprijinita de tatari in Moldova. Rusii nu puteau sa villa in ajutorul moldeverillor,
deoarece la Moscova, in jurul tronului unui bliiat in virsta de opt ani, boierii
eran preocupati de uneltiri pentru aeapararea puterii. Feudalii poloni calcar5 si ei granitele Moldovei, impresurind f5,ra izbiuda Horinul. Petra Rares
reusi sa restabileasca pacea cm acesti cluvmani, rearuntind la pnetentiile asupra
puoe
dome pe um/ fin salt nepot at lui Stefan eel Mare, Stefan, zis Lacukii. lasind
pentru citava vreme Sn capitala Ora o garnizoana turceascii. Moldova si-a
pi enlut astfel independenta, rarninind aservitri Imperiului Otoinan. Tinutul
de sod -est al tarin, Bugeacul, a fost transformat intr-o provincie turceascii,
populata pentru siguranta cle tatarii nogai. Printre primele raiale a fost Benderul (Poarta), vechea Tighina aide, pentru intafrirea vadultti peste Nistru,
s-a Wit o cetate. In felul acesta au luat fiint5 pozitiile tie inaintare ototnane
irnpotriva vechillor de la nord-est, in regiuni in care inflorea regimul feudal
turcesc.
Navalirea turcease5 si foametea provocata in tarn de lacuste (de aici
vi porecla de Lacusta" data dommiliti) au stirnit nemultumirea locuitorilor
Lila de Stefan voda ; socotit unealtii a Porta, dinsul a fost omorit. Petru
18
www.dacoromanica.ro
avea
de grind sa piece La Masoava, dar n-n putut s141 realizeze planul din prioina
impotrivirii polonilor gi tatarilor. Asa spuneau solii ski, veniti la Moseova
in anii 1542-1543, pirealahul Cristea Vlad, logoititud Petra Cirou gi uricarad
loan Stefan. In februarie 1544 o sake ruseasca era in drum spa'e Suceava,
aducktd domnului gi un ajutor hi-mese. Alta solie n-a fast lasatii de poloni
sk treaca in Moldova im anal urmator. Teimi Ii moldoveni oe se indreptau
vestitului calator
>ri
din vremea lui Stefan cel Mare, dar intr-un arid mai inflarit. Petru Rares se
interesa mutt de bald din Russia, punind tot felul de intrabari nu numai lui
Peresvetov, dar si unui eurteen, Vasile Mertadov, veuit de asemenea de la
Mosoova. Poate din aceste legaturi moldo-rusesti rezulta inscrierea, cam pe
-atunoi, in Letopisetul Voskresenski" a cronicii moldo-ousesti, care oglindeste
interesul rusilor fate de Cara naastra indepartarta $i care poarta titlul : ,1Povestire scurta despre dommii mahloveni. De uncle s-a incepirt Cara moldoveneasca".
De allied, sub doannia lui Petru Rares se face un comer mai apreciabil cu
Moscul. Negufatorii moldoveni se tintilneau cu cei moscoviti la bilciurile din
Lvov $i Lublin. Clad regele Poloniei, in 1527, opre$te pe negutatorii lui Petru
Rare sa treaca spre Moscova pentru a cumpitra acolo blanuri seumpe si dinti
de peste (de morsa), socatind ca ei ar putea fact; apionaj in interesul ru$ilor,
.acest comer% va fi continual prin greci, ca acel Andrei Hatehocondilas, bogat
negustor at sultanului. Totusi i Halchocondilas a avast de indurat citiva ani
interdictii oficiale.
Petru Rare era un prieten de nAdejde at statudui rus. Din eele relatate
de Ivan Peresvetov stim ca dammil Moldovei considers necesara cucerirea de
cake nutsi a hanatului Kazaatudui
,.cel anal mare vrajrnas al tarului, care nu
trebuie all rabde atit ". Rare its &idea seams de primejdia instaurarii stapinirii
otamaate fin Rasarit, cu atit mai molt Cu cit in 1541 Buda a eazut si a font
transformata in pasalic tureesc, o mica parte a Ungarici la nord raminind lui
Ferdinand de Habsburg, fratele timparatului Carol Quinvul, dar Transilvania akaWind un principal de sine statator, vasal sultanului, (Jar buourindu-se de
aceeasi libertate ea si Moldova $i Tara Romineasca. Ferdinand ajungiud impii-
Copia publioatiei insemnarilor sale, in 1865, la Academia R.P.R., ma. rout. nr.
147-153.
p.
www.dacoromanica.ro
49
mnlui comerciai pe spa, iar mai tirziu caderea TimistArei, care a statornicit
in intreguil sud-estul ewropean dominatia ecanamma otomana, a indreptat cu
total Moldova spre unica %ark' Teeing cal posibilitati de comunicatii in afara.
Spre Po Ionia si Lituania. Trecerea Moldovei in sfera tie influents polona a
font confirmata prin tratate de domnul Bogdan. Lapusneanu in 1569 si de.
insasi Poorta otomana in 1577. garantindu-se tatodata libertatea comertului
dintre cele doua tari.
Legaturile cu Lvovul (Alexandra Liipaneanu). Adus din Polonia de oriscoala a boierilor, a venit in 1552 in Moldova find lui Bogdan al III-dea.
Petra stolnicul, prodlam.at damn sub nuanele de Alexandru (Lapusneanu).
Venind din regiunile rusesti stapinite de regale Poloniei, cu toate le.gaturile sale cu feudalii strain, Alexandra' Lapusneanu a manifestat o deosebita_
rocunostrint5
A.
acest domn al Moldovei merits intreaga reeunostinta a Rusiei galitiene, ca ocrotitor al rusilor din Lvov, impilati de fendalii eatolici. Prin sprijinul salt
direct si prin interventii pe lingo' rege, Alexandru Lapusneanu a contribuit
la mentinerea acestor cetateni intr-un oral undo' ei emu lipsiti de unitate
si aparare. Cu ajrwtorul San, in 1558 a inceput sa se zideasca his/erica Adormirii
din Lvov, in jurul careia s-a gmipat hreasila ruseasca" a orasului. Frumosaii
local a arts in 1571, prahabil o data cu o ,alts biserica mica
a sfintului
Gheorghe. cladita si ea cu sprijinul lui Alexandru Larpusneanu, pe la 1553 ;
vethea clopotnita, din 1567, s-a niiruirt trei ani mai tirziu, inciit ne-a ramas
in anii 1572-1578 de alt emi=id admiram si asfazi doar clopoYnita clidita
grant din Moldova, Constantin Corniact. Obstea ortodoxa s-a mentinut totusi.
centru cultural din and-vest ul tinuturilor papillate de rusi si ucraineni Fratia" din Lvov a slujit drept model pentru infiintarea in celelalte orase a
unor bresle asemanatoare ce duceau laupta ventral libertali politice si economice, premix' si pentru pastrarea culturH lor, manifestrindu-si protestul politic
si social intr-o forma religioasii, eeea ce este un rfenomen obisnuit in cadrut
orinduirii feudale 2 Inriurirea binefacatoare a scolilor si tipografiilor frartiilor
rusesti o vor resimti i tarile noastre.
Corespondenta purtata de Alexandru Lapusneanu cu fruntasii orasului
Lvov oglindeste grija sa 'NO de organizarea comunitartii rusesti ; de altfol pfina
la 1539, cind a luat fiinla episcopia Lvovului, viitorii preati rusi calitoreau in
Moldova pentru a di hirotonisiti. in iulie 1558 domnul pofteste patru tineri sg
vino' in Moldova so' invete tcinf5rile biserice,sti, ca si tinerii din Peremisl ceinvitau la Suceava. Este vorba de asemenea de turnarea unor clopote pentru
I Aceste constatitri le face in 1593 calatortil rus Trifon Korobeinikov.
a V. I. Lenin, Opere, vol. 4, Bucuresti, E.P.L.P., 1953, p. 223.
50
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
aui. In aceasta perioada sa reluat mai intens comertul cu Lvovul, unde trimis
team vite, vin i mite produse ale Orli, primind in whim)) metale, anme, stofe
si altele. Serisorile dommului Pertru Sohiopul, ale logofitului Luca Stroici, ale
Movilestilor mai ales, ne indica toate foloasele de care se huourau moldovenii
de pe urma acestei colaborari, mai cu seams atunoi .aired pribegeau la Lvov din
pricina urgiei turcesti. In 1605 dommul Ieremia Movila cumpara din acel oras
hirtie de saris, card si tocmea copisti. Un dascal si citiva diaci ai cancelariei
lui Simion Movila au vomit din Lvov. Luca Stroici, care trimitca acolo yin
anoldovenesc, scria de asemetrea despre doi tineri care inviitau la dascali lioveni. Moire voda, fratele lui Petru Movila, I i adapostea in orasul rusesc averea.
Alt moldoveam, Stefan Dropan, a mai cladit la Lvov biseriica sf. Onufrie, iar
domnail Miron Barnovski-Movila este ctitorul bisericui sf. Paraschiva, restaurata
'
gi
g.a.
2 Copia scrisorii maregalului Rumiantev din 25 decembrie 1772 efitre guvernatorul Itvovului, la Academia R.P.R., doc. CCCXXVI, 67. Vezi i scrisoarea lui Zosima,
staretut Marelui Schit, din 2t1 iulie 1776 (ibidern, doc. CCCXXIX. 40).
www.dacoromanica.ro
10,,t
ow
Kcct
5e4.1:1; TANAl. .
4,
www.dacoromanica.ro
art;s7.411,41.44Pra
calatorii in Moldova. Pentru tara Ivan col Groaznic, din insarcinarea lui
Alexandru Liipusneanu, carturarul Macarie al Romanului a orinduit in 1556
materia juridira a Sintagmei
pravila bizantina a lui Matei Vlastares, in
la catedrala din 'Una ; un aer" damnes' din 1561 griseam la catedrala din
ar avea nevoie.
Pretenden(i moldoveni pribegi la Moscova (1557-1607). Criza politica cc
a urinal a deschis larg calea interverttiei feudalilor poloni in Moldova. Despot
vod5, sueoesorul lui Alexandru Lapnoteanu la domnie (1561-1563), a fost
sustinut de acesti ft-11Jan, iar in 1563 a incereat sa se inscanneze in Moldova
Dimitrie
alt pretendent
profit's %repot de fiica a bail Stefan eel Mare
Wisznewieeki.
Vorbind despre ultirnele fetule rusesti, academicianul sovietic S. B. Veselovski it aminteste pe Dimitrie Ivanovici Wisznewiecki, insemnatii capetenie
1 Astrizi
2 Iar an
Uspenski,
15.
www.dacoromanica.ro
istorice",
www.dacoromanica.ro
55
fie de asemenea in legitura au intoarcerea lei Bogdan Lapusneancu in MoldovaTinarul Bogdan a urmat la domnie pe tafal sou, dar uneltirile rubedeniiler polone I-au adus, patru ani mai tirziu, la pienderea saannului don:mese si
la o twat prihegire in capitala Rusiei. In innie 1574 dinsul poposeste la Rugodev (Narva), au un insatitor al imparatului Germaniei si au nau5 aameni,
din care unul, Zaharia, este trimis la tar, iar ,fostul damn pleac5 la Novgorod,
uncle asteapta permisiunea de a se stabili in capital5 1. in anal urm5tor tarn}
a cerut lituanienilor sa lase sa treats la Moscova slug& si baierii oaspetelui
moldovean. Veselovski afirm5 ca in 1575, Bogdan L5pusneanu poseda feuda
Tarusa. Orbind, el a merit f5r5 copii in 1577, lasint tarului prim testament
5.
tarului Ivan eel Groaznic la Novgorod, in 1570, au luat pane fiii de voievozi
anoldayeanul Stefan si volohul (munteanul) Radu. In orice caz, acesti fii devaievozi aat venit la Moscova inainte de domnia tailwind Feodor Ivanavici (1584
1594), cin.d acolo se mai aflau si altii : Dimitrie Ivanovici at Moldovei Si Petra
yi Ioan ai iMunteniei. In lama mai 1597, la receptia solului impiratului Rudolf,
in mijlocul boierilor moscoviti gasim si fii de domni moldoveni $i munteni.
Biognafia lei Stefan Liipausneanu este destul de neolar5. In 1589 II g5sian
la Roma, prin uranare polecat pentru un antnnit limp din Rusia. Stefan a trimis
apai la Moscova pe eurteanud Teodor Boiasev, care n-a inlesnit c515toria in
capitada ruseaso5. Numit voievod la Tula, ii vedem iscAlind in 1598 alegerea
tarului Boris Godamov ; in 1604, imprennil cu eneazul Turenin, Stefan Alexandroviei Volosski a fast voievod la Kazan. C5s5torit eni fiica cneazului BulgakovGalitin. dinsul a murit In 1607.
*
www.dacoromanica.ro
.11C
,
'00
Isr
.1!
" dee'
"'-`4.
'es
'
a.- t
s-ectia stampe)
www.dacoromanica.ro
CA PITOLUL III
Niprului, untie are Niprul in trci locnri praguri, asa din firea locului ficute,
de cade apa de pe sbinci, ce slut in fundull apei, la loc mai jos, care loeuri nici
nu fel de vas a trace nu poate, irtra vasele for si acele a lor, insa, au mare grijri
tree si de multe on pe uscat frog vasele, pins ce tree .acele locuri ".
Cazacii s-au asezat in jurul vechiului adiipost al pragurilor Niprului,
alciituind vestita Zaporojskaia Seci 1. Cunoastem un sir de misciri populare
www.dacoromanica.ro
Hmulnilki, si la rounirea Ucrainei cu Statwl Rus. Cind saizeci de ani mai tirziu
Cazacii au venit pentru prima data in Moldova ca participanti la expecliunor pratenclenti la domnie, contribuind astfel la intensificarea miscarilor
populace din tar& Ucrainertii sufereau malt de pe urma in cursiunilor bitaro-tairoesti, asa hick, ohiar atunci rind feudalii poloni din interes de ordin international, cautau sa piistreze pacea cu hall Crimeei, cazaoii provocan ciocniri,
nadajduind in cede din ursna sa gilsoeasea apAnane la ruti. Aceastil ,concep tie
despre Moscova eliberatoare era impantiisiti si de popoarele asuprite din Bal.
cani, care
dupa Orerea solului venetian la Nana, Sorazzo, din 1576.
erau in orice moment gala sa se riiscoale, ca sa sentare stapinirea o tomanii si
Mile
la ajutorul cazacilor, care veneau aici s lupte pentru cauza cormunii. Asa a
proeedat si Ioan vodii, dad a refuzat Portii aporirea haraciuliti cerut5 in legiitura au Inarmairile turcesti de pe urma infrinrerii de In Lepanto. In riizboiul
ea a izlyucnit, domnul, ajutat de 1 200 de callreti oazaci con dusi de hatmanul
Svirgovski, a ohtinut citeva biruinte, ajungindu-se pinii la Bucuresti si Briiila.
Triidat insa de boieri si coplesit de forta vriijmasuilui in biltillia de la Roscani,
loan vodii a pierit in ionic 1574 ; turcii si tatarii au pustiit intreaga regiune.
Cazacii nu 1-au pacnisit pe dirzul domn, luptind tpinti la urmii aliituni de
el. Deocamdati jugul atoman distrugea mice manifestare de rezistenta, dar din
colaborarea istorica dintre moldoveni si ucraineni izvorea viitoarea hiruinti in
action militare comune pentru redohinclirea
Mai apoi cazacii, uniti in lupta for anti fettdalii cu moldovenii, f or continua atacuritle ca all omata din domnie pe Petra Sallioptil, impus de turci. Trei
ani mai tirziu a venit in Moldova, in fruntea tor, un pretins frate al Lui Ioan
odk Ivan Potcoava, zis si Cretul, eroul versurilor lui Tams Sevcenko. In
noiembmie 1577 Petru Schiopul a fast silit sa faga, filmd respins la Docolina,
lingii Iasi. Intervenirii muss tureii, fatarii, muntenii (si ungurii, asa incit Potooavii
www.dacoromanica.ro
59
Expeditiile cazacilor in Moldova eras indreptate mai ales impotniva turoiler din cetitile de .pe Nistru 1 si a uneltelor Portii aflate pe tron. in rimdurile
caz5eisnii luptau si nurmerosi bejenari moldoveni.
Domnia lui Petra Schiopul a fast intreruptii prin inscanuarea la Iasi a 'itti
Iancu Sasul. Laconia acestui domn a provocat pribegirea in Polonia a anultor
fruntasi moldoveni, printre care ti fralii Moghila sau Movi15., In anal 1582
Iancu Sasul s-a refugiat si el, cu o sul5 de care de avere, la Lvov, untie la 28
septembrie acelasi an i s-a t5iat capul. Petru Sehiopul s-a inters la Iasi. Cazacii
an mai atacat Cara in anii 1583-1587 de trei ori. Viizind greut5tile prin care
trecea domnul, solul venetian la Moscova, Lorenzo Bernardo, a apelat in iulie
1586 la sprijinul rusesc pentru moldoveni. Poarta cerea mine de bani mereu
porite, asa ca Petru Schiopul parasi pentru a doua oars scaunnl domnesc.
insotit in fuga in Polonia de Movilesti, Stroici si alti boieri. De la domnul
pribeag au famas In Bcdzano, in Tirol, uncle el a murit in 1594, trei icoane
rusesti.
Un contemporan al lui Petru Schiopnl, cal5torul Giovanni Botero. relateaz5 ca pe atunci se exports yin din Moldova in Rusia si Polonia. Si Nicolae
Pogoniadi, negutAtor httcurestean, porno to prin Moldova la muscali, ca sa
eumpere piei de sobol si alte lueruri", pe care le duce (la Lvov. In decembrie
1593, in Venetia, Zotu Tzigara, ginerele lui Petru Schiopul, maga pe Pogoniadi
85-1 ing5duie de regrul de bani ce-i datora, deoarece Inui lt putinrul ce-I aveam
Inainte de la domnia ta, 1-am trirnis la Moscova, en feciorii, ca s5 scoatcan si
not o bucata de piine".
in aceeasi perioad5, in 1592, Veniamin Rusin a traders din moldoveneste
in ruseste ,,Floarea darurilor ", cunoscuta crulegere italian5 de ouget5ri. Originalwl tlLmacirii moldovenesti, de Gitelman Volosin, s-a
ratacit probabil in
Rusia ; traducerile roaninesti de mai tirziu se vor face dupa texte slave si greeesti, lucrarea tip5rindu-se in 1700, in urma st5ruintei lui Antim Ivireanul.
Precedat de domnisorul" Petru Cazacul, care si el s-a bucurat de sprijinul
maselor poptilare, in octoanbrie 1592 in Moldova ajunse domn Aron Tiranul.
Citeva luni mai tfirzin, in abartie 1593, a trecut prin Iasi in drum spre Ierusalirn neg-ut5torul si diplomatul snoscovit Trifon Korobeinikov 2 insotit de diacul
Mihail Ogarkov ; cillatorii rusi au fost primiti de dom.',
in acelasi an, eazacii condusi de hatmanul Lobod5, razvaiitindu-so impotriva feudalilor poloni, loviri eefitile turcesti din Moldova. Atacul se repet5
si in am& urmAtor, sub comanda lui Nalivaiko.
Stringerea relatiilor dintre Tara Romineascii si Moscova (Mihai Viteazul).
In toamna anului 1593 Mihai Viteazul a ocupat seminal domnesc al Tirii Rominesti. Din punct de vedene al situatiei internationale, domnia lui se situeaz5
intr-una din fazele oele mai acute ale rivalitAii Habsburg-How cu Polonia, in
privinta tiirilor noastve. Agen.tii inap5ratului si ai papei ciiutau sa atrag5 pf&Inn de partea tor, in vederea Iproiectatei izgoniri a turcilor din centrul
expeditii au stirnit interes din pantea reprezentantilor Venetiei in
1 Aceste
Orient, care le pomenese in rapoartele diplomatice din ultimul patrar al veacului
at XVI-lea si
60
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Europei. Pe de
62
www.dacoromanica.ro
14-1---.(
\-.
.,
f.45,
'
47),
I.;
Masai Viteazul
(Bibl. Acad. R.P.R.
sectia stampe)
www.dacoromanica.ro
Din oastea lui Mihai Viteazul faceau parte oi oazaci ; in 1595 numarul
for se ridica is oapte mii, deoi polonii impiedicau trecerea cazacilor in Tara
Roanineascii. Domnad se bucura de largi simpatii in sinul populartiei ruse of
ucrainene din Statul polono-lituanian, razy5titii oi mai mult in urma hotanirii
unirii cu Roma in 1596. Cronicarul Miron Costin spune ea podolertii aoteptau
en hueurie sosirea lu; Mihai.
Negocieri diplomatice au fast oontinuate cu tarul Boris Godunov, ajuns
la tron in 1598, dupil incetarea din viat5 a lui Feodor Ivanovici, altimul tar
din dinastia Riwrikovici. In 1599, la Praga s-a intilnit saki/ inoscovit Afanase
Vlasiev si trimisul laui Mihai, Petra Araneanul. in anul urm5tor, cancelarul polon
s-a opus trecerii nnei a treia solii romincoti la Maseova. Curiud s-a v5zut of
treuoit,
5216, p. 16-17), iar mai tirziu voia sa se ciisatoreascii cu domnita Ruxandra, viiduva
lui Timut Hmehtitki.
64
www.dacoromanica.ro
are polone. Din nestatornicia acestui regint va izvori rivalitatea dintre suecesorii fratilor Ierensia i Simion Movi15. Gerturide for pentru domnie, ea si incercirile de insciunare la Iasi a unor unelte turcesti an pustiit Tara. In eonflicte, alaturi de masele popomdui nemulttunit, interveneau si cazaicii. In
armata ortoman5 Ila Hotin. Nuctnai datorit5 vitejiei celor 40 000 de cazaci care,
eomandati de iscusitul hatman Sagaidacinii, luptau in rindurile trupelor polone,
statul polono4ituanian a sic5pat de cotropitorii turei. La aoeste batalii au luat
polaul tuirceoc. Aceastii stare jalnic5 a econoaniei farii a contribuit la intensifiarea asuprarii feuidatle, Ila aseutirea contradiclidor sociaie, ia slabirea puterii
domnesti si la instaurarea reginuului nobiliar. In acelasi timp, in mai putin de
all
retinerii doannilor
mazidlitn
si
ail
oataticilor la Con -
(Vasile Lupu)
Relatiile roso-turceti. La inceputul veacului al XVII-lea continua perioada
de maxima putere a Imperiului Cowman, in sinul ciruia ineep insa sfi apar5 si
semnele declinului. La inceput Poarta
int5rit prieteina en Franta. In 1604
francezii, englezii si venetienii au oblinut unele privilegii la Constantinopol.
In 1606 Poarta rincheie un tratat de pace cu impiratuil Germaniei. Acalmia pe
frontal' european a corespuns unor actiuni r5zboinice ale tureilor in regiunea
Caucazului inapotriva Rusiei si
mai ales
a Persiei.
Planurile politice putin sustinote ale tarului Boris Godunov s-au incheiat
prin liahidarea, in 1605, a ,punetelor de sprijin rusesti pc riul Terek, in nordtd
Caucantlui. In timp ce Rusia era zgatt1uit5 de trulbur5ri interne ti de interventia
polono-suedezii, tntneii si tatarii din Crimeea si-au infaritt bazele strategice in
3
www.dacoromanica.ro
65
Caucaz. insa, in 1612, cotropitorii polono-suedezi an fost alungati si a urmat operioada care a contribuit la dezvolitarea econamica a Statului Rusesic. Deoarece,
pentru moment, Polonia riiminea dunnanul principal al Moscovei, cit si al
f5r5 sa iprianeasca asiguriiri formale din partea tariu4ui, deoareceintro timp nerlat iile turco-palone s-au stabilizat intruttva, iar dup5 atitea
Aloscova,
Suedia.
in 1624, solul rus Ivan Beghicev a fost ucis in cursul rascoalei dirt
Crimeea. Cazacii nu se potoleau nici ci. Folosindu-se de tulburarile din Imperinl Otoman, ei au devastat Trapenuntul si turnul de In Ca lance. in afar5,
tie aceste ciocnitti, situatia politica din centrul Europei favoriza apropicre
ruso-rturceasca.
Spre sfirsitul atuukti 1627 Tama Cantacuzino s-a prezentat din nail la.
uu
isoalirt cell dintii tratat ruso-turc de prietenie vesnica" ;
Poarta atomana se abliga sr' dea ajutor Rusiei impotriva Poloniei. Cum atacurile cazacilor nu conteneau, iar situatia diplomatica internationals trebuia (Pscutata, Gantacuzino veni de citeva on 'in capitala Rusiei. Banuit ea vese
intrigi, cazacii azoveni 1-au amorit in 1637 2.
Drumm' solilor prin Crimeea 4i Azov deveni astfel ideosebit de primejdios. Rusii si rturcii ann cautat atunci alte posibilitati .de contact. Astfel, calem
negaoierilor ruso-turcesti a inoeput sa treaca prin ladle noastre.
Moscova, uncle
si
al Moldovei4
www.dacoromanica.ro
mai tirziu, in orice caz inainte de 1622, cind otitorul manastirii, Partenie,
a trecut ca staret la milnastirea Bisericaui.
Incepind cu domnia Lui Miron Barnovski-Movila (1626 1629) relatiile
domnii nostri. Ele treceau prin tiiri striline, deghizate in grupuri de calatori
moldoveni. Negutiitonii sositi la Moscova pentru cuarkpiiraturi de blanuri de
samur infaptuiau in .realitate impontante sarcini diplomatice. In lumina acestor
solii descoperim insetnniitatea politvca, economic5 si culturalii a relatiilor diplomatice, dar si a legatunilor bisenicesti dintre Moscova si popoarele subjugate
din Impernul Otoman, intr-o perioada in care domnii nostri furnizau stiri si
inijloceau tratativele dintre Statul Rusesc si celelalte pnteri.
a
Un
factor important
qi a int5ririi constiintei de lupta pentnu libentate de sub jug strain a populatiilor asuprite, biseniea ortodox5 incept sa capete o insemn5tate din ce in ce
mai mare, deoarece luipta antiotoman5, pe care se axon diverse curente .politice
feudale, giisea un hnvelit ideologic in religie. In conditiile luptei pentru independenta, in aceast5 penioad5 ortodoxia devenea un factor supnastructnral
important la popoarele nemahomedane din Imperiul Otoman.
Stand, la nimi,' sau, fodosea biserica in interesele sale administrative,
de aici si acea pnetinsa todenant5 a tuncilor farta de celelalte confesiuni. Dindu-si seama de utilitatea administrative a patriarhului Constantinopolului, dup5
ce la inceput i-a restnins cputenea, soltanul a afirsit rprim
a-1
Vasa
ca unit
stoarcerii profiturilor mergeafu asa de departe, melt Pahomie, patriarhul Constantinopolulni, care in al doilea deceniu al veacului al XVI-dea a stnins bogate
danuri in tarile noastre, aind a trecurt Duniirea pc la Silistra a fost otravit
spre a fi jefuit.
Instaurarea puterii tuncesti in intregul std -est al Europei a inlesnit
www.dacoromanica.ro
67
apoi
dud arhinaandritul Chiril, spin] lnti 'replan, patriarhul Ierusalianului, n-a reuoit
efi capete ajutoare de la ruoi, Vasile Lupu a trirnis patriarhului 45 000 de
taleri 1. Dreprt reouncrotint5 pentru sprijimul prima, in ajunul mortii sale care
a survenit In decembrie 1694, Teofan a cerut lui Partenie, patriarhul Constantinopolului, oi lui Vasile Lupu sa intruneascii sinodul pentru alegerea noului
pabriarh al Ierusalimului. A fost ales Paisie, egumenul unui domeniu al Sfintului Mormint. propus de Vasile Lupu.
Papa Grigorie al XIII-lea la rindul &au a ciiutat sa foloseascii clerul grecesc pentru propagarea catolicismului in Rasiirit. Dupii modelul "colegiului geeman, la Roma, catird sfiroitul veaeului al XVI-lea, a hurt fiintii un colegiu
greeese. Ineereanea n-a dat insa rezultatele dorite 2.
n.
Sapte ani mai tirziu, in august 1595, la Iaoi a aunt loc sinodul Intrunit
pentru cornbaterea propagandei iezuite. La sinad au partieipat. pe )1ing5 car-
turarii moldoveni of munteni, episcopul Peremiolului i Ghedeon Balaban, episeopul Lvovului. Framinfarille contemporane ale cazacilor au avut strinsa legaturd ear aoeste dezbateri idealagice. Ieremia, mitropolitul Peiagoniei bi Prilepului, numit in pribegie episteop al Muncaciului oi Maramureoului, a eallitorit
in 1621 in Rusia, iar Anastasie Crimcovici, mitropolitul Moldovei, a hirotonisit pe la 1607 pe Ieremia Tisarovski, episcopul neunit al Lvovului. Anastasie
Crimeovici a recoanamdat in ialie 1625 patriarliu!ni Hare/ al Mosoovoi, trail
tarului Mihail Feedoroyiei, pe Macarie din Atos 3. Asemenea recomanda'ri" se
bazaar citeadata pe rellatii mai intime intre corespondenti, find chez4ia sea
cele transmise prin yin grai de purtiitorii for merits incredere. Grigorie, mitropolitul Taxi Ramineoti, a avut vi el leeituri en Moscova, in 1629, pain arhimandritii Venediot din Bucureoti, care oerea ajutoare pentru infiintarea rine' Koh,
mai
of Lavrentie din Tirgoviote. Calugarii venal s'a ceara milostenie un Rusia
in
1600
in
regiunea
Poltavei,
can seams de la manastirea Gustinski, intemeiata
Scrisoarea lui Teofan, primital la Moscova la 13 noiembrie 1643.
2 Discipolul tipic al noului colegiu a fost Paisie Ligarid (1609-1678), doctor
in filozofie si teologie, trimis pentru propaganda la Constantinopol ti in Wile
noastre. Alt ucenic al colegiului a fost invatatul oroat Ittrie Krijanici, en misiuni
speciale qi mult discutate la volohi" si in Moscovia". In lumina acestot relatii,
3 Academia R.P.R., ms. rum. nr. 5216, p. 4 ; nr. 5151, p. 321 ; nr. 5244, p. 134.
68
www.dacoromanica.ro
7.0)
11 1.t
R1
I ).
\ s \TO
N1
1)kl \Cl.
CIA.,S1SS1Nit
1),\ic.,;
,
i,
I Y G.
11 I h.
www.dacoromanica.ro
@i
Bajen Napeudnii.
dalilor unguri. Acest Ghenadie, originar din Putivl, it comparti pe tar on impiiratul
Constantin eel Mare, iar Moscova o nunteste Roma cea north. Mitropolitul Varlaam yi
alti fruntasi moldoveni au recomandat rusilor in iunie 1645 pe Ilie Iorest, fostul
arhiepiscop al Transilvaniei. Meletie, mitropolitul Proilavului, gresit considerat Mantic
Meletie
cu
Sirigul,
(Brailei), mai cu seams in veacul al XVII-lea cind o parte a Ucrainei era cotropitii
do turci, pastreazsi legaturi strinse en regiunile invecinate cu Moldova. Dupa o calatonie in 1643 la Kiev,
cerut tarului
se
flodosului,
Nicolae din Galati (iar nu manastirii Galata) in noiembrie 1653, in urma cererii lui Atanasie, fostul patriarh al
Constantinopolulni, mort in anul urmittor in manfistirea uenaineanii Liubenskt ; Arsenie
Suhanov 1 -a intilnit in 1651 pe Atanasie la Galati. In 1654 gasim la Moscova pc Calinic al Proilavului. La mfinistirile Putna, Bistrita si altele rusii erau pomemiti printre
sf.
@i
si
la
R.P.R.
de
www.dacoromanica.ro
p. 185.
limba noastr5.
*
Cirmuitorii poloni
ortodox, restituirea
bisericidor
si
inlocuirea
vechilor
ierarhi. in martie 1633 el a fast confirmat mitropolit al Kievului. Noul mitropolit a biruit eu timpul opozitia candusa de predecesoraul sou. Isaia Kopinski,
care nu intelegea ca nrumai o earakteere centradizatii d5dea putinta sic reziste
ofensivei catalicismului. Totusi, deseori in desif5surarea activitatii sale, Petru
Movila era nevoit s5 p5sease5 pe calea negocierilor cu oficialitatea polonti, ceca
ce in aparenta intirziia adineirea crizei si ceert ce a facia pe unii istorici sa -I
considere (leapt sprijintor at dominatiei deudalismalui podon.
Pentru formarea cadrelor de apolageid ai ettdturii ortodoxe, Petru Movil5
a infiintat Colegiul din Kici, viitoarea Academic Movileana. El a dat o orga-nizare nouii clerului si a restaurat stray ecbile biserici kieviene, adevarate monumente de arts. S-a opus de asernenea amestecului mo:Aerilor uniti in trelmrile
dboiilor bisericesti.
1 Mort in
1632
la Kiev.
www.dacoromanica.ro
71
lit spiritul
domenii : prin
prezint5 o insemniitate deosehit5, deoarece limha slavon5 era alma din limbile
riismindite in Rals5rit, ceea ce fkea posibiil in ernl mediu ca serisnl c5rturarilor
poponrelor putin numeroase, dar care isi redactau iluerarile im slavoneste, sa
capete o rIvindire mai large. Scrim' in limha vorbita de popor s-a afirmat
la noi abia prin veacul al XVI -Iea, dczvoltindu-se o dat5 cn intensificarea vietii
economise interne. in prima jufm5tate a veaculni urm5tor acest saris s-a impus
in literatur5.
In Moldova renasterea culturs15, reflectind nevoile social-economice conmitropolitului Varlaam 5. Prin contritemporane. se datoreste
in parte
bvtia acestruia serisul a inceput e5 cireule intr. form5 usom-5, pottivit5 pentru
operele literare. Diplomat iscusit, Varlaam s-a intilnit la Kiev cu Petru Movil5
ti s-a due in 1629 la Moscova. Cind In 1637 s-a hotarit s5-si timIreasc5 traducerea din slavoneste a predicilor patriarhullui Calist, el a cerut sprijinul rusilor13. Era prima carte moldoveneasca tip5rit5 la Iasi. Ilustrarea ei a fost f5eutri
de mesterul Ilie din Kiev. In prefata acestei Itier5ri, intitulata Caranie" san
..Carte de inv5t5tur5", in 1643 Varlaam gnu-tea c5 Petru Movili. a trimis is
Iasi o tipografic. Solul rats Ordin-Nasciokin, care pe atunci se afla la Iasi,
I Silvestru Kosovici a lost eel dintii ,.prefect" al Colezittlui din Kiev 5i urinal
lui Movila la conducerea mitropoliei. Silvestru a murit in 1657.
2 Scrisoarea adresatii de participantii sinodului din Iasi domnului Vasile Luptr
a lost reprodusa de Dositei, patriarhul Ierusalimulni, in Manualul impotriva ratacirii calvine", Bucuresti, 1690, p. 28-29.
al
lost
coautorul catehismului.
4 Editia din 1695. din Lipsca, a apgrut in greceste si latineste. A treia editie
greceasca s-a tipirit la Snagovn in 1699 (altii editie greceasci la Bueuresti, in 1767).
precedati de editia romineascii din 1691, tipiiritii la Buziiu ; a doua editie romineasci
a apiirut la Bucuresti, in 1745. Redactorii ultisttei editii (Bucuresti 1942) cunosc la noi
saptesprezece editii ale acestei lttcrari. folositi si Ca manual de seminar.
5 Curind a fost tiparitii cuvintarea sa, Omni la nunta fiicei domnulni Vasile1,upn. Nezi gi la Academia R.P.R. ms. slay. nr. 76, p. 110; nr. 83. p. 145.
6 Mitropolit in anii 1632-1653, mort in 1657.
7 Probabil dupii editia galitiani din 1606.
s
72
Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5235, p. 57 ; nr. 5216, p. 84; f.XXII. p.
www.dacoromanica.ro
5_
semnaleaza $i el insemnatatea aparitiei acestei ciirti. Doi ani mai tirziu arlaam
a alc5tuit R5spunsul la catehismul ruminese", adicil la catehismul calrvinesc
ap5rut in Transilvania.
cea de
la Trei
lerarhi
a moat fiinti in proportii mai modeste davit proiecta Varlaann, dupii
modelul Colegiului din Kiev, de uncle au si venit prianii profesori. Erau Sofronie
Pociatki, care supraveghea de asemenea lvcrarile tipografice, si Ignatie Ievlevici.
Sofronie Pociatki a inv5tat la $coala fr5tiei" kieviene. Zece ani mai
tirziu, in 1632, el a functionat ca profesor de retorica la Colegiul movilean.
Dintr-o scrisoare a sa, iscalita la 17 februarie 1642 in calitate de staret al
man5stirii Trei Ierarhi din Iasi, prin care Sofronie cerea ca fratia" din Lvov
sa eliberreze -neintirziat
www.dacoromanica.ro
73
folosind drept model graanatica slava a lui Meletie Smotritki, tiparita Ia Evie
in 1619. In scoli se invata gi eintecul !coral slavano-rusesc.
Udrirote Namara, autor de stihuri .slavone, a tahrikeit din ruses,te in rarnineste romanul popular ,,Povestea Itii Varlaam gi Ioasaf", precum gi Cazania",
scoasa gi printenita to pe limba ruseasea pe limlba romineasca" gi tiparita in
anii 1642 1644 in aceeasi tipografie la Govara, apoi la manastirea Dealul,
reprodueind gravurile unei Cazanii" din Lvov. El a mai tradus din latinegte
in slavonegte Imitatia lwi Cristos", inchinind-o mitropolitului Varlaam al
Moltlovei gi tiparind-o in 1647 la manastirea Dealul ; cartea a giisit o riispindine mai mare, fiind eunosenta editortlor din Vilna din 1681, precum gi eelor
faca o tipografie, s-a sfatuit en un carturar venit din Wile ruse,ti", anume
gi
cat
gi
avind acelagi
'74
www.dacoromanica.ro
Al
www.dacoromanica.ro
Re latiile culturale mai intense le mentinerau Kievul si Moscova cu Moldova, unde Vasile Lupu, in eei dou5zeci de ani ai unei domnii netulburate de
avaliad
incercind sii constituie ud stat centralizat, a asezat temerlii sociadmanistirea Trei Icrarhi din
economice mai trainiee. Pnincipala sa ctitonie
poarta acelasi mane ea veohea biserici kievian5 restaurat5 de Petra
Iasi
Movila. Pictura hisericii Trei Ierachi, executatil de mesterii rtryi pomeniti mai
jos, a stirnit nimirea cal5tortslui conteanporan Pavel din Alep, care spune ca
acesta este eel mai frinnots local din Moldova, Tara Romineasc5 si Tara Caz5ceascii. Podoabele interioare au fost luerate la Moscova ; ornamentarea in piatra
a bisericii atest5 intiurire ras5riteana. Alt5 ctitorie ieseang a c5rei 015dire a
inceput-o Vasile Lupin, biserica Golia, dupg cum ne mirturiseste Joan Neculce,
a lost vizitata in 1711 de Petra eel Mare : Atunce an imblat imp5ratul
pt-in toate manastirile ce le-au v5zut, si din toate
povesteste cronicarull
i-au pl5cut man5stirca Golia, wicind ca are trei feluri de mestesugthri ilesesc,
greceac si moskieesk" 1. Pavel din Alep a mai varut si minunatul iconostas de
arts ruseasc5 de la biserica Stelea din Tirgoviste, ctitoria munteanii a lui Vasile
Lupu, ziditi in 1645 si ars5 in acea vreme la invazia turcilor.
in aceast5 epoca, in tarile noastre, cartile si tratitteerile ruso-slavone
s-au bucurat de o larga raspindire. Traduckori ca Varlaam, Moxa, Udriste
Niisturel, Eustratiemtogofatul se luau en rivna Is iutrecere. Eustratie logofiitul
a fost t511115eitorts1 din slavoneste al cactii Septe taine" si autorul unei econici.
Lui se datoreste de asemenea pi intocmirea ,.Pravilelor imp5r5testi", tip5rite la
este tradueerea n.omocanonulati slavon, facut5 de olteanul Moxa, editia pentru Transilvania reproducind prefata lui Petru Movila la nomocanonul tipiirit
in 1629 la Kiev. Dar, ceca ce e si mai important, este r5spindirea unui mare
numiir de cacti rusesti in Moldova, Tara Romineasca si Trausilvania, aduse
direct this Lvov, Kiev, Moscova si din alte centre de cultur5 rusease5 de negutkori, pelerini si ciirturari, cumfparate tie acesti eisTateri sau daruite for de fruntaoi nisi, oi deseori etipirite in tipografiile noastre. Cercetitorit t:pariturilor
slavo,rusesti, de larg5 circulatie incepind cu sfirsitul veacului al XVI-lea in t5rile
noastre si care s-au piistrart pin5 in prezent in biblioteci, stabilesc urm5toarea
list5 eatanar5 de c5rti, in care nu mai repet5m uncle din cele aratate on
alte ocazii :
Din
Vloscora :
Tilctuirea
Evanglieliilor"
din
1568
(la
milniistirea
ei
Putna) ;
1653 ; .,Gra-
Evanghelie" din 1664, precum oi Cuvintarile" sale la Sestodnev" din 1665 ; ToiaguI
cirmuirii" din 1666, talniiicit din slavoneote2 in romineste in 1731 de Manasic Cimpulungeanitl, din paninca lui Inochentie al Rimnieului ; Psaltirea" din 1681, 1689,
1703 oi 1712 ; Triodul" din 1683, dup5 care s-a tiparit Triodul" din 1731 din Rimnie,
tradus mai inainte de episcopul Damaschin ; Prologurile" sau ,.Vietile sfintilor" din
1685,
1689, 1700,
1705
oi
1689 ;
Mineiul pe ]2 Min",
Izbitoare este asemanarea hisericii Golia cu locaoul din Olyka din Polonia,
zidit de un Radziwill, ruda ginerelui lati Vasile Lupu, dar si Cu uncle bisenici din
Ucraina.
2 In ce privcote textele ilavoneoti, talmacirea for din ruseote este atribuita
printre altii lui Alexandru dascalul Rusul, invitat rus (1:ti Lvov care, la sfirsitul
veacului al XVII -Ica, a tradus numeroase cacti ruseoti la Brasov. Alexandru a tradus
1
76
1731).
www.dacoromanica.ro
12 volume din 1689-1691, in multe exemplare, din 1768 ai 1774 ; Octoiltul" din
1691. 1692 ai 1715 ; Penticostarul" din 1692 vi 1815 ; ,.Noul testament", tipiirit in veacul
al XVII-lea ; Sbornicul de cuvinte folositoare de la dasciilii bisericii risiiritene" din
1700 ; Biblia" din 1700 ; Cirtile lui Efrem Siriul" din 1700, in, multe exemplare ;
,,Slujebnicul" din 1705, 1797 vi 1803 ; Cuvintiirile lui loan Gurii de Aur la faptele
apostolilor" din 1712 ; Tilouirea ha Andrei al Cesareei la Apocalips" din 1712,
tradusii (dupe o editie mai veche din Kiev) de Damaschin al Rimnicului ; Liturghierul" din 1721 ; Ulojenie" a tarului Alexei Mihailovici, din 1737 vi 1759 ; Trebnicul"
din 1743 ; Tilcuirea Evangheliei de Teofilact" din 1748 ; Datoriile creatinilor" din
1754 ai 1794 ; Antologhionul" din 1759 ; Tipiconul" sau Ustavul" din 1763 ai
1769 ; Dictionarul hisericesc" din 1775 ; Indatoririle parohilor" din 1777 ; Descrierea Ierusalimului" din 1781 ; Cartea sf. Ignat" din 1784 ; Scara care se inalta spre
cer" a lui Ioan Sciirariu, din 1785, v.na.a.
Din Ostrog : cele dotta editii ale Biblieti" din 1581 ; Shornicul" din vase
piirti tipiirit pe la 1588 ; Inviitaturile sf. Vasile al Cesareei" din 1594 ai Ca'rticica
Din naimiistirea Striatin, din Galitia : ..Liturghierul" din 1604 ai Molitvenicul" sail
Trebnical" din 1606 .
Din Li ov : Cartea despre preotie a lui Ioan Guxii de Aur" din 1614 ; ..Octoihul" din 1630, uncle exemplare inchinate lui Petru Movilii al domnilor Moise Movilii
1671, 1681, 1686, in
i Miron Barnovski-Movilli1, precum ai editiile din 1639. 1644,
multe exemplare Antologhionul" din 1632 (tipiirit de Ivan Kunotovici gi retipfirit
in 1643 de acesta la Cimpulung), 1643 ai 1694 ; Evanghelia" din 1636, 1637, 1644,
1670. 1690 vi 1722, in multe exemplare ; Liturghierul" din 1637 (retipiirit in 1646 la
miimistirca Dealul), 1646 ai 1666 - ultimele dour' editii in multe exemplare ; Apostolul" din 1638, inchinat lui Petru Movilfi ai eel din 1639 ai 1654 ; Triodul" din
1612, en exemplare inchinate lui Petru Movilii ; Orologhionul" sau Ceaslovul", cele
douii editii din 1642 ai editia din 1668, toate trei In multe exemplare ; Euhologhionul" adicii Molitvenicul" sau Trebnieul" din 1645, tiParit de Andrei Skolski,
din 1668, in multe exemplare, ai din 1695 ; ,,Cheia intelesului" a lui Ioanichie Goliatovski, editiile dirt 1663 ai 1665 ; Triodul de post" in editia rare a tloi Simion
Stavnitki din 1664, precum ai cele din 1666 ai 1679 ; Cetul nou" a lui Ioanichie
Goliatovski, din 1665 ; Psaltirea" din 1665, 1687, in multe exemplare, ai din 1715 ;
Penticostarul" din 1666 ai 1669 ; Psaltirea" maldoveneascii din 1671 tipiiritri din
indemnul domnului Duca de Ivan Polovitki ; Acatistele" din 1699 ; Irmologltiontil"
din 1709 ; .,Canonul invierii" din 1731 a.m.a.
Din Vilna : Ustavul" sau ,,Liturghierul" din 1617 ; Vertogradul sufletesc"
din 1618 ; Iconionnl" din 1618 2 ; Cuvinrarile sf. Macarie" din 1627 ; Cuvintiirile
lui Efrem Siriul" din 1627 ; Trehnicul" din 1638.
Din Ugot.ti, din Galitia Adunarea pe sourt a cuvintelor din sfinta scripturil"
din 1618.
Din localitatea bielorusa Evie
,.Gramatica slavoncasa" a lui Meletie Smotritki din 1619 3; 'Acrid testament" din 1641.
Din Kiev : CuvintArile despre epistolele apostoluiui Pavel" din 1623 ; Cuvintul
sf, loan despre faptele apostolilor" din 1624 ; Cazania" din 1625, 1637, in multe
exemplare, ai din 1660 ; Apocalipsul sf. Andrei" din 1625 ; Ceaslovul" din 1626 ai
1748 ; .,Lexiconnl slavo-rusesc" a lui Pamvo Berinda, din 1627 ; Triodul Penticostar"
din 1627 -(retipiirit in 1649 la Tirgoviate), 1640 ai 1792 ; Invatiitura lui Avva Dorofei" din 1628 (traducerea romineasca din 1676 '.a.) ; Liturghierul" din 1629, in
multe exemplare, din 1637, 1639, 1740, 1746, 1762 ai 1775 ; Nomocanonul" din
1629 ; .,Acatistele" din 1629, 1636, 1654, 1677, 1706, 1741, 1766, 1786, 1795, 1806 ;
.,Apostoluln din 1630, 1654 ai 1752 ; ,Imnologhionul" din 1630, inchinat lui Petru
AlovilA, ai eel din 1753 ; Triodul" din 1631 cu o prefatii evocind pe Movilevti ; Triodul ales" din 1631 cu o sfatoas5 profatii inchinatii domnului Moise Movilfi4; Enharistionul" din 1632, inchinat lui Petru Movila ; Crucea..." din 1632 ; Inviitiiturile sf.
Calist" din 1637, traduse de Petru Movilii ; -Poluttstavul" cu psaltire ai ceaslov din
1643, 1682 vi 1691 ; Cuvintul rostit de Petru Movili la Iasi din 1645 ; Trehnieul"
in
ai
404.
de
ciiliitorul
62.
77
www.dacoromanica.ro
din 1646, in cele doui editii, din care cca mai putin rare in multe exemplare, din
1730. 1768 si 1775 ; Cazania la cheia intelesului" din 1660 ; Psaltirea" din 1667, 1681,
1697,
in multe exemplare,
din 1733,
1739, 1760
1798 ;
1806 ;
si
Pacea cu Dumnezeu'
din 1688 ; .,Vietile sfintilor" din 1695, 1700 si 1764 ; Evanglielia" din 1700. 1746.
1732, 1759 si 1773 ; .,Catehismul" din 1712 ; Lexiconul latino -slav si slavo-polori"
din 1722 ; Litos" din 1730 ; Canonul Maicii Domnului" si Pravelnic" din 1716 ;.
, Mincile" din 1750 ; Faptele apostolilor" din 1759 ; Pravila" din 1760 si 1851 ;
.Slujebnicui" din 1762 ; Aca fish& din 1766 1 ; Octoiliul" din 1768 ; Da torintele
preotilor" din 1779 ; Scurta dcscriere istoricii a manastirii Pecerska din Kiev" din1805 2 ; .,Canonical" din 1811 ; ,.Cartea lui Efrem Siriul" dm 1857 s.m.a.
Din maniistirea bielorusi Kuteen, de ling,5 Orsa, intemeiatii in 1623: ..% iata
lni \ ailaam si basal" de loan Damaschin, tiparitii in 1639 ; Antologhionul" din
1647 ; Psaltirea" din 1650 si ,,Lexicomil" lui Pant% o Berinda din 1653.
Din Cernigov : Runo orosennoe", descrierea unor minuni de Dimitrie at Rostovului, din 1696 ; Psaltirea" din 1697 ; Minunile Maicii Domnului" din 1703 ;
.Alfaltetul cotes in rime" din 1705 ; .,Fecioara nascatoare de Dumnezeu" de loan
Maximovici, din 1707 ; Calea imp5rateasca a crucii" de loan Maximovici. din'
1709,
s.m.a.
ci
si
tehnic, tipariturile noastre imprinnutind dc la cele rusesti oaracterele titturilorprefetelor, foilor si literelor. In cartile noastre plitnunde ohiar limba slavonoruseasca din tipariturile rusesti. Tot alit de pronutitzta esrtc si influents
gravurii rusesti asupra celci locale. T4iariturile putin riispindite se copiau.
pastrind eiteodatil caracterul literelor moscovite si kieviene.
In schimb, de la inccputul Neactului al Xl II-lea pins la inceputul yeaoului at XX-lea, nu numai tipariturile, dar si manuscrisele noastre, se intnultesc in bibliotecile
ajutase cu bani tipografia fratiei" din Lvov distrusa de fac, darind eel dintii,
cu ajutorul liovenilar, sa infiinteze o tipografiu la Iasi, a trimis acolo un
,.0e
vechi al manastirii Neamt. Tirziu de tot, in 1888, A. Petrusevicit
inregistra manusemise si tiparituri de provenienta romineasca la Lvov 3 : Oc
toihul" din veacul al X\ -lea, Tetravanghelul" din veacul urmanor.Slujebnicul" din 1680 din Bucuresti, Trebnicul" din 1735 s.a. De pilda, in colectine rusesti s-au pastrat urmatoarele manuscrise provenite doar de la manastirea Dragomirna : Apostolul" din 1610, Culegerea" din 1615, Evanghelia'
ilustratii din 1615 scrisa de Teofil din Varonet pentru mitropolitul AnastasieCrimkovici, Psaltirea" din 1616 scrisa de acelasi mitropolit Anastasie, ..Piatideseatnita" din acelasi au, Faptele hil Ioan Damaschin" din 1618-Psattirea'
si Prologul" din 1625, Laysaicul" din 1629 s.a. Textele grata deseori din at
eui dispozitie au fast copiatc : Alexandria" din 1562
din porunca mitropolitului Grigorie at Moldovei ; ..Psaltirea" din 1619 a fost scrisii do Efrem,
de Radiruti ; Mineiul" din 1625 a Most luerat pentru mitropolia tirgovisteana. din porunca hid Anastasie Grimcovici.
p. 73.
78
p. 2-3.
c5tre
I.
www.dacoromanica.ro
Diann, din 4
aprilie 190l'
diplomatice moldo-rusesti, care se intemeiaza @i pe asemanarea condittilor social-ecanomice ale vietii feudale, oglindite in pravilele timpului. Este si meritul
personal al acesltui damn care, in vrennuri deasebit de grele, thud nu numai
domnia lud, dar insiisi tans prezenta slain chezasii pentru legaturi internationate tenteinice, a stint &Ali piistreze echilibrul intre marile putcrti vecinedtheind titup de douiizeci de ani o politica abilii gi pastrind totusi prestigiul
tarii. Diplomatia lui Vasile Lupu mentine staruitor orientarea filoruseasca
desi el trebuie sii tins seanta de atitudinea) Portii suzerane care, de teama.
cresterii puteria statului rusesc, a inceput sa incheie o serie de tratate de prictenie cu Polonia, ca sa-si asigure libertatea de aetiune impotriva rusilor (1634,
1640, 1667, 1672, 1676-1677, 1678). Cu toate aoestea, Rusia @i Turcia n-au
ajun inca la un conflict filtis, gisind citeodati punete comunc de ma.nifestare
in relatiile cu vecinii, ata anent Vasile Lupu apace ca mijlocitorul dorit intro
antindona tarile, bucurindu-se de la 1637 inainte de o incredere deosebita din
partea turcilor
doxe, apropiat de tarile noastre si care si inspire, astfel, mai multi increderernsilor. Fara a fi mn diplomat de profesie, Vasile Lupu a preluat aceasta sarrink cat alit mai grew ipentru acea vreme, eu cat sultanul cucerise Bagdadul @i
incheiase in 1639 pacea cat Persia, iar an Mediterana luase sfinsit rilzboiul cu
Venetia. Numai moartea sultanului Murad al IV-ilea a aminat proieetata
expeditie pentru recucerinea Azovului. Continuity" pregatirile pentru acem,ts
Iu ceea ce priveste legaturile prapriu-zise anoldo-rusesti ele au continuat aparent pe calea trasata de inaintasul lui Vasile Lupu, Mixon BarnovskiMoeda,
asa inclit in prirnavare anului 1636 la Moscova si-au facut aparitia solii
www.dacoromanica.ro
79
au cerut doua icoane comandate de fostul domn pictorului rus Nazarie. Scopul
soliei era lima altul : oamenii dui Vasile Lupu au adus tarului stiri despre
razamiul dintre turci si persi, conflict a carui desfasurare influenta politica
Moscovei. Ei au informat de asemenea si despre intentia sultanului de a oeupa
insula Malta. Domnul trimitea tarului daruri : un cal si un covor persan. La
rindul lor, solii au primit hliinuri do samur. Paladi Panaghii a mai venit la
Aloscova si in iulie 1637 insotit de negutatori constantinopolitani 2.
Rusiei la
decembrie
al
CFI', de
mare era
' Scrisoarea lui Vasile Lupu din 31 martie 1636 (Academia R.P.R., ms. rom.
iv. 5216, p. 5 ; nr. 5244, p. 186).
2 Vasile Lupu intervenes si pentru Averchie, mitropolitul Vereii, care la intoar
cere de la Moscova a ziihovit bolnav in Moldova (ibidem, ms. rom. nr. 5235, p. 56;
nr. 5216, p. 84).
3 Declaratii din decembrie, Academia R.P.R. nts. rom. nr. 5216, p. 5 ; nr. 5244,
p. -189; nr. 5151, p. 144.
4 Scrisoarea lui Vasile Lupu din 13 septembrie 1638 (ibident, Ins. rom. nr. 5235,
p. 60; nr. 5216, p. 85).
5 Sinitic(' in luna mai 1639, dar a carei impodohire interioar5 continua, podoabele
fiind a5teptate din Rusia (iulie 1639).
6 Academia R.P.R., ms. row. nr. 5235, p. 62 qi urm. ; nr. 5216, p. 5, 6, 85.
7 Ibident, ms. rom. nr. 5235, p. 70 ; nr. 5244, p. 148 ; nr. 5216, p. 6, 85. ai din
29 august, nr. 5151, p. 143 ; nr. 5244, p. 148.
8 Scrisoarea din 29 decembrie 1639 (Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5235, p. 75:
nr. 5151, p. 142 ; nr. 5215, p. 6, 86).
80
www.dacoromanica.ro
ale mai tirziu, eind alt impostor, ce se da drapit tareviciul Ivan", isi facu
aparitia in Crimeea. Vestea a fast aclus5 tarului de jitniceruil Isar Eustate la 22
martie 16451. Pins in august 1646 Vasile Lupu ii infonrna pe rusi despre
,,tarevicial Ivan", care era tinut in mare cinste la hanul Critneei 2. Athiman-
-mai mare, iar capul sa i-I trimeata la Moscova. Ac.est Akundinov pare a fi
-omul de incredere al impostorului Simion de la 1639 ; el ar fi stat in Moldova
in manastirea cladita de fatal Ivan eel Groaznic. In orrice caz, atitudinea lui
Vasile Lupu trebuie pretuitS, cu atit mai mult au eft se stie ca in 1650 insusi
hatmanul Bogdan Hmelnitki a refuzat salilar rusi extradarea accstui impostor
Akundinov, fapt relatat si de Arsenic Suhanov : Akundinov insusi, pus in fata
rusilor, isi schimba declaratiirle, zieind ca eel ar fi trimis un om in Moldova,
1a manastirea zidita de tarul Ivan cel Groaznic, si cii domnul Vasile- Lupu i-a
poruncit s5-si insuseasea numele tarului Dimitrie, 1-a incoronat si 1,1 trimis
la Constantinopol.
*
mold aversi
au
mai
adus
PlI4 ill or
informatii
despre
Imperiul
www.dacoromanica.ro
Si.
tirziu
infottuatii cat privire la aceleasi intimplari, dart. vorbind si tlespre plctort de icoane 1. In iunie a sosit din Iasi-Pavel Dimitrie, alt om de inoredere 2,
se pare .c5 se indreapt5 spre Azov. Domnici Moldovei si T5rii Rominesti au,
fort siliti s participe la aceasti expeditie cu cinci sute de ostasi fiecare.
Intr-adevar, Azovul a fast asediat de la 7 iunie pin5 la 26 septembrie
1641. Cinci mii oinoi sate de cazaoi an aparat cetatea impotriva unor taupe de
vrco sapte-apt on mai nusneroase. Turcii si t5tanii au prildat regiunile rusestidin vecinlitate si apoi s-au Tetras. Tarul se vedea in neputint5 s5 ocroteasci pe
luptatorii de la Don, desi acestia constituian o adevArat5 avangard5 a rusilor
si
Tarul Mihail Feadorovici a riispuns lui Vasile Lupu prin Bogdan si Afa
nase (Likov si Buko lov), soli rush trimisi la Constantinopol. In vara anului"
1641 este confirmata trecerea for prin Iasi 3. Boierul Eustate Condrate a camu-nicat In Moscova 4 ca pe soli ii insoteste in Turcia uu out de ineredere, care if
va tine la curent cu intimplarile c515toriei. Vasile Lupu stria s ea a f5cut
ouno.,cut vizinului sosirea sOliei rusesti, comunicindu-i ca lituanienii au irnpie(heat la INejin pe ourierul turc, greoul loan Petre, sa piece la Moscova, dar c5
scrisorile sultanului si ale vizirului catre tar an ajuns in Rusia printr-un emisar moldovean. Drept faspuns a urmat aceasta solie a lui Bogdan si Afanase.
care an trecut prin Polonua ascunsi in ceala solului moldovean Eustate Dimitrie 6.
La 17 noiembrie 1641 a sosit la Moscova solid Mihail Joan cu danurile
lui Vasile Lupu si co cererea de a se ingadui unor piotori rusi sa vine
in Mahlova 1. 0 sable diiruiiii tarti1ui de &Aire damn se pastra in Muzeul Orujeinaia Palata din Moscova. Multuanind lui Vasiile Lupu pentru omagiile expri-mate, tarul la 7 ianuarie 1642 a trimis la Iasi pe pictorii Deiko Iakovlev si
Procofie Nikitin Iartov, care an lfuorat aid impreun5 cu Sidor Pospeev, pin5 in
august 1642 8. In decembrie 164.1 a anal venit la Moscova 5i solul Isar Eustate 9
Tn februarie urni5tor Vasile Lupu vorbea despre uneltirile solului polon Ia
Constantinopol ; polonii sustineau ca luptatorii de la Don, in actiuni impotriva
turcilor, erau incurajati de tar Hp. Dar. deoarece soliile sint atit de dese, nu levow mai insira pe toate 11. De asemenea schimhul de scrisori se purta in aniir
1 7 mai 1641 (ibidem, ans. rom. nr. 5235. p. 79 ; nr. 5216, p. 86).
2 Plecat d'n Iasi la 7 mai 1641, Pavel Dimitrie se intiineste la 4 iunie Ia Putivl
ou
solid Eustate Dimitrie, care se intoarcc din Moscova (ibidem, nr. 5151. p. 145 ;_
4 Ibidem, ms, rom. nr. 5244, p. 173. Scrisoarca din 3 august 1641.
5 ibidem, ma. rum. nr. 5244, p. 171.
6 Inca intr-un raport di.n anul 1640, solul polon la Poartii, Woiciech Mja.tkowski.
se plingea ea donmul Moldovei i-a oprit o scrisoare. a citit-o si abia dupg sapte septa- mini a porunoit si fie predate talmaciului sou din Constantinopol. Aceleasi metode ale dipl
tintpului he descrie Arsenic Suhanov, in 1650.
I Academia R.P.R.. ma. rom. 5216, p. 8 ; iv. 5151, p. 145.
s Se intorc prin Putivl la 17 august 1642 (ibidem, ma. roan. nr. 5216, p. 101..
82
www.dacoromanica.ro
1642-1649 prin Petre Volkonski, voievodul din Putivl, oral de granita untie
ca si la Kiev
s-a cladt un intreg earlier voloh", al calatorilor ce asteptan
invoire din Moseova pentru a merge mai departe.
La 7 in-1'6e 1642 Atanase Joan, nepotnil boierului Isar Eustate, a venit la
Moscova
nu mai Istim pemtru a vita oars; aduclind scrisorile Jul Vasile Lupu,
precum si cele ale sultanului si vizirului 1. Poarta cerea retragerea cazacilor
din Azov, fagaduind ca barna Crimeei nu va ataca cetatea ; sratuite de tar,
cazacii au parasit Azovul. Curind solid ins din Constantinopol, Ivan Boiarcikov,
transmitea prin Moldova stirea ca thick intai-esc in graba acest important cap
de pod 2.
In noiembrie 1642, la Iasi a sosit unuil din cei mai vestiti barbati de stat
timpfului, tlipilomatul Afanase Ordin-Nasciokin. El avea sarcina sa culeaga la
fata 10-culla informatii mai ample cu privire la situatia locala, precum si la
ai
si poloni. Stind mai 'nuke luni in Moldova si mentinind un contact permanent cu Vasile Lupu si cu alti fruntasi bastinasi, Ordin-Nasciokin a cub.s
pretioase stiri despre viata plitica, econoinica si atilltuurala a Orli, in parte
turci
diate prin eurieri3. La 5 februarie 1643 Vasile Lupu a trimis tarului daruri,
prin boierul Petre Mihail, care trebuia s5-i procure la Moscova diverse marfuri 4.
La 20 mai, alt sol moldovean car waza, Gheorghe Eustate, s-a oprit in capitala
Rusiei b. Corespondenta cu solii moseoviti din ConstantinopOl era purtata in
septembrie si decentbrie prin Vasile Lupu G. A urtuat, 4a 20 febtetarie 1644, o
scrisoare a tarului cattle domn 7.
Moscova se dezvolta, devenind un inseinnat centru mestesugaresc si cumercial. Inca din juke 1639 Vasile Lupu cerea 8 s5 se ingadnie trimisului sau,
Sava Joan, ca si in ianuarie 1645 lui Toma, find comisului Gheorghe 9, sau in
decembrie acelasi an lui Gheorghe Eustate si Stefan Nestor ") si in noienehrie1646 lui Vasile Gheorghe si Andrei Atanase H, sa faca acolo tirguielile trebuincioase, mai cu seamy sa cuinpere hum ani. Lupu Grigore, nepotul mitropolitului
loan la 10 octombrie (ibidem, p. 10) ; Ioan Grigore si Constantin Grigore la 17 41ccembrie (ibidem, p. 10) ; Atanase loan si Nicolae Matei in ianuarie 1643 (ibidem,
p. 11) ; plecarea, din Putivl la Iasi a eurierului moldovean Petre Coselev la 24 februarie
ibidem, p. 11) ; Isar Nicolae si Ioan Petre la 21 aprilie (ibidem, p. 11) ; Gordei loan
si Petre loan la 3 si 4 mai (ibidem, p. 11) ; Gheorghe Eustate la 20 mai (ibidem,
p. 11) ; Petre Iacov la 26 august (ibidem, p. 11).; Teodor Vasile si Mihail Ioan la
25 septembrie (ibidem, ip. 11) ; Antonie de la manfistirea Gustinski, rispunsul lui %asile
Lupu din 29 septembrie (ibidem, p. 89) ; Mihail Nicolae la 31 decembrie (nes. rom_
nr. 5244, p. 39) ; loan Grigore la Putivl la 14 noiembrie 1644. Iritre 14 septembrie
31 mai 1647 slut inregistrati douazeci ,de trimisi moldoveni (ms. rom. nr. 5216, p. 1,
si nr. 5244, p. 38). Participarea lui Vasile Lupu la negocierile ruso-turcesti este amintita in rapoartele catre dogele Veneliei, in 1642 de Mitre Girolamo Trivisan si in 1647
de catre Giovanni Soranzo.
I Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5216, p. 9.
2 Cita vreme rutii au stapinit Azovul, in anii 1637-1641 si 1696-1712, turcii
nu au putut sa ataice cu usurinta tinuturile din sudul Rusiei.
3 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5216, p. 10-11.
4 Ibidem, ms. rom. nr. 4235, p. 107 ; nr. 5216, p. 88.
5 Ibidem, ma. rom. nr. 5216, p. 11.
www.dacoromanica.ro
8.
Varlaam, in decembrie 1644 cumpiira si el blanuri Ia Moscova 1. Broderiile rusesti incep s5 fie tat mai cunaseurte la not ; ani de-la rindul, negutatonii moldoveni
vor cump5ra din Rusia bliinuri de satnur
allele. Solii f5ceau si ei negot, ca
acel Isar Eustate despre care vorbea cronicarul Miron Costin. Moldoveniii insterivi
investeau banii for in aceste operalii. Dintr-un testament din 1646, afl5m ca clucerul Dimitrie Era li a inerediutat aceludasi Isar suma de 410 taleri Ipentru
atunplirarea rumor blaintri de sobol la Moscova. Pentru tirguielile domundui Tariff
Rominesti Matei Basarab, a sosit la Moscova la 2 aprilie 1645 solul Pavel Nicolae2.
Alt muntean, Constantin Manta a fast recomaindat tarului la 21 noiembrie
1646 de c5tre Vasile Lupu, ca sa i se ingaduie sa procure manfuri la Moscova 3.
La 16 ianuarie 1651 muntenii Teodor Dimitrie si Pavel Condrate ajung 'la Moscova pentru eumpararea unor bl5nuri de samur 4, ca si Constantin Manuil venit
acalo la 20 rifulie 1652 5. Rostul annnerosilar, eumparlItori de b15..nuri de samur"
nu era insa tottleanua excluisiv negustoresc. Astfel, trei negutiitori anoldoveni,
printre care un Zosima, sosiii Ia 27 decembrie 1647 la Moscova, vor fi uranali
la 1 ianuarie 164.8 de curieri cu scrisorile domnului Vasile Lupu G. Chesrtiuni
anult mai grele se rezalvau pnin ace ti negustori-diplomati, ca si prin eonfratii
lor, pelerinisdiplomati.
La 22 martie 1645 sosc-?te la Moscova jitnicenal Isar Eustate. El instiinteazii pe tar despre nelinieca cue ciuprinsese elerul constantinapolitan in legAturi
cal 4lesele soh i mb ani sic patniarhi si de sp re tivire a c el ui de-al d aile a impostor
Suiski'. La 23 august au cosit si scrisorile lui Vasile Lupu privitoare la evenimentele din Turciia si Criineea 8. La 24 deeembnie.paposeste In .capitala Rusiei
la Poartii, a fost anuntatii rusilor Ia 26 mai 1646 prin moldoveanul Ioan Grigorieto .
In acelasi an afliim alti sapte curieri analdavemi la Moscova, care vesitese trecerea tahnaciului Feodor Cerkasov spre Tnrcia, moartea la Constantinopol a
solului rus stolnieul Stepan Telepnev 11 si diferite 5tiri din Oriental apropiat 12.
Soul Mrhail Arghire aducc la 2 februarie 1647 Ja Moscova scrisorile lui Vasile
Lupu 5i ale marelni vizir 13. Relatiile diplomatice 14 erau imlpiedirate de fendslii
poloni, fapt pe care domnul it aducea din non la euntiltinta twrulni Ia 1 mar-tie
1 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5216, p. 12.
2
Ibidem, p. 13.
" Soseste la Mosoova la 20 ianuarie 1647 (ibidem, p. 15, 91).
4 lbidem, p. 17.
=
Ibidem, p.
18.
6 Ibidern, p. 16.
Ibidem, p. 12, 89. Ssrisoarea lui Vasile Lupu din 20 februarie 1645.
Ibidem, p. 13.
Ibidem, p. 13.
ru Ibidem, p. 14.
8
la 20
Gheorghe si
Gavriil Paladi la 18 martie 1647 de asemenea (ibidem, p. 15) ; Stefan Matei si Gheorghe
Matei Ia 24 octombrie 1647 de asemenea (ibidem, p. 16) ; arhimadritul Gherman la
15 februarie 1652 (ibidem, p. 92) ; Gheorghe Joan la 16 februarie 1652 (ibidem, p. 17).
84
www.dacoromanica.ro
-,re.-sakeigtaiM,74-500,V4261M4YSIL_:7111
www.dacoromanica.ro
,,,e4p.akapawy7,,,,an
1652, oind cerea invoire ca sold Sall. Filip Gheorghe, 53 Ned tirguieli la
Moscova I. La 12 mai 1649, in capitala Rusiei se aflau solii anunteni Pavel Con-
gici de a se uni en statul rusesc. Trei ani mai tirziu Suhanov s-a intors in
Pai-ie mai aducea 4a cunostinta tarului ca Vasile Lupu si Matei Basarab. impraunii cu zaporojenii, aveau de gird ca in timpull verii sa atace Constantinopolul si cereau Rusiei sa le vin5 in ajutor dinsl)re mare, amican cu o o:tire mica.
Academia R.P.R., nes. rum. nr. 5216, p. 18, 91.
IGide,n, p. 17.
3 Ca'rturar al mintastini Troitko-Serghievski, a stat doi ani la Tirgoviste si a Fasat
insemniiri de calatorie.
O
86
www.dacoromanica.ro
r
v
-.)""
BOIL)
\\
''.:k.1\
RKIM.1,1.11
;1
IR( II I \ pc, K
1
tt
1 I
61.1i
1)(
!'.
r,V11
r PI LAMS I N..
1,
i ce R
11,
4%
www.dacoromanica.ro
curial i pe rusi.
Negocierile dintre Varlaam, mitropolitrul Moldovei, care a vizitat Ucraina,
Pi Bogdan Hmelnitki s-au rterruinat printr-run trate de alriarrtai oldo.nerainean.
1 Calatorul Bandini aerie si el despro primirea lui Suhanov de atm domn.
2 Inca din 1646 Potocki, staroste de Snyatin, se plingea ca tirgovetii sai s-att,
mutat spre granite Moldovei, au refuzat sa-i phiteasc5' birurile si, impreuni eu locuitorii
satelor moldovene, an provocat o ritscuale.
3
88
tiri aduse is Moscova de cei sositi acolo din regiunile Dunarii in vara anului 1651
www.dacoromanica.ro
eu Timus Hmelnitki. Nunta a avut be la Iasi, orals pe care in acea epoca ni-I
descrie cu mult stpirit de abservatie Pavel din Alm, insotitorul dui Macarie,
patriarhul Antiohiei, care c515toarea spre Moscoval. De indata, Bogdan Hinelnitki a inatlintat pe voievodul rus Hi lkov. din Putivl, despre c5s5toria fiului
sin 2.
Contratlictiile dintre ctlasa dominants constantinopolitanii si oligarhia hoierimii munteine an f5cut pe Vasile Lupu ss saute s5-si extinalii puterca asupra
Tarii Rominesti. De aceea, a si dus lupte neincetate cu aceasta tars vecin25.
De teama unor actiuni commie ale tarilor din regiunea dunarean5, turcii, o-upati pe frontul persan, preferau mentinerea confliatitlui in defavoarea unei
Nici soarta Iui Vasile Lupu n-a Post mai foricit5. Dttpii ce a stat in Ucraina,
la Subotovo, a ajuns s5 fie intemnit.at la Constantinopol si la 14 noiembrie 1656.
prin secretarul s5u, Petre D5niI5, oerea tarului bani pentru r5scumpararea sotiei
oi finial, c5zuti prizonieri la Suceava 4.
Cglatoria lei Macarie a durat sapte ani ; el SO in 15rile noastre intre ianuarie
iunie 1654 si intre august 1656
octombrie 1658.
2 $i Gavriil Vlasie, printr.o scrisoare, s-a grabit sa aduca aceasta stire la ctnostinta tarului.
a In mai 1660, mai 1664 si decembrie 1671, v5duva lei Timus Htnelnitki. Ruxandra, care a stat mai mutt timp la Subotovo, mule a intilnit-o Pavel din Alep, si la
Raskov, a trimis tarului cereri de ajutoare (Academia R.P.R., nts. rom. nr. 5216, p. 91,
23 ; nr. 326, p. 28). Din pomelnicul hisericii din Feredieni din judetul Botosani reic.e ca
Rusandra s-ar fi casitorit, in aces; timp, en postelnicul Vasile Krupenski, care a si pus la
cafe moartea tragic a domnitei, in 1687, in cetatea Neanatului. Un colier al Ruxandrei
Hmelnitki se Mistra, in 1887, la biserica Mintuitorului din Belaia Terkov (Ucraina).
4 Academia R.P.R., ms. ront. nr. 5216, p. 93 ; curierul soseste la Moscova la 9
aprilie 1657. A doua sotie a lui Vasile Lupu, Ecaterina Cerkez, era o caucaziana. asile
Lupu a intuit In Constantinopol. in timp ce in Moldova donmea fin! sae, Stef5nita.
1653
www.dacoromanica.ro
SD
CAPITOLUL IV
nuarie 1654, a fost un rezultat firesc al desfasurarii istorieti calor (Iola marl
popoare friitesti
rus si uorainean. Acest eveniment a avut la baza legiturile
economice, (politica si culturale de -veacuri dintre Ucraina si Rusia si a corespuns
nazuintelor Si intereselor trainice ale calor doui popoane.
Reunirea Ucrainei cu &avid Rusersc, sl5bind pozitiile strategioe polonortureo-rtatare, a consolialat totodart5 situatia internationala a Rusiei si a contribuit
www.dacoromanica.ro
7.4
t .1; j".4r1
Domnul Moldovei Gheorghe Stefan
sectia stampe)
(Bill. Aoad. R,P.R.
www.dacoromanica.ro
LAN
'12
Moscova ca 85 cerceteze acolo teremd. Solid drucea im, Rusia nu numai rapoartele lui Suhanov, ci si o serisoare a dui Gheorghe Stefan. Pe de aka parte,
netnultumit de ultinta primire in Moldova din timpul lui Vasi le Lupu, Arsenic
Suhanov facea cumosaut ca maul domn este mai binevoitor decit rpredecesonil
Mare a fort asadar bucuria lui Gheorghe Stefan teind, la inceputul lunii
martie 1654, sosi da Iasi Samarin. Sofia ruseasea a putout astfedi afla ca. anoldovenii
&int fericiti ea, in alma reunirii Ucrainci, di se va inlesad contactud cat Rusia.
Strajile domnesti au insotit pe Samarin ping la hotarul Tarii Romineni. uiide
solid n-a mai giisit in viata pe Matei Basarab, morn in aprilie acedasi an. Noul
domn, Constantin Serban, intrucitva prieten cu feudalii poloni, s-a aratat mai
rtzervat fats de rusi.
Imre time, la 18 mantic 1654, solid moldovean loan Grigore a ajuns la
Moscova 2. Pe lingo scrisoarea oficiala adresat5 tarului, el a transmis la 1 aprilie
departamentului solilor mesajttl secret al ,domnulaui Gheorghe Stefan, prin care
acesla cerea ingaduinta si se incline rusilor in eanditii asernanatoare dolor oferite
lui Bogdan Hmellnitki 3. In leatZ de aceeptare a propunerii, o sane srpedi,ala trebuia
sa vina la Moscova pentru depunerea jurantins tului. de eredin.ta ; Tara Romineascii
n-ar fi intirziat nici ea s5-i atraneze pilda.
Pe aind tratativede cat Bogdan Hmelnitki intimpinau nesfirsite tergiversari.
in ()amid de fats rusii s-au hotanit sa rezolve chestimiea cit mai repede, o data cu
perfedtarea unirii Ucrairnei, ca sa mu produc5 nod cotmplicatii internationale.
Intr-adevar, agentii rfrancezi si suedezi unelteau la Poarta otomana impotriva
' Raportul lui Battista Nand eatre dogele Venetiei, la 3 iunie 1656.
2 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5216, p. 18, 75.
3 Ibidem, p. 102.
4 La 3 mai 1654 Gavriil, patriarhul Serhiei, scria si el despre doriuta domnului
Moldovei de a se inchina rooter.
5 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5216, p. 102.
92
www.dacoromanica.ro
Negocierile moldo-ruse n-au putut totusi ail fie deocanadata inennunate de succes deplin. Fortele rusesti erau prince in razboiul cu feudalii poloni,
ata ineit nianeni nu putea sit ,apere Para noastr5. In urma unei ponunci a saltsnului, dortvnii Moltievei ai Tarn Ronninesti, preen= 6i hanul Crimaeei, trehuirii
sit vina in ajutondl ifeudalitar poloni. In tlAtiiiia de la Ahmatovo, din iarna
analui 1655, un detasament tmoldovenese a fost silit sit sustina ostirile polone
si turoesti ce luptau Impotniva armatei rusesti coanandate de Bogdan Hmelnitki
si Vasile Seremetev ; atitudinea lui Gheorghe Stefan a fost socotit5 drept o
tr5dare.
Sofia lui Lupu Stroeseu, staroste de Sorooa, la Moscova, preen= ai deniersurile din 1655 ale fpatriarhiloa Paisie al Ierusalimului M Macarie al Antiohiei
n-au putut sit schinthe cu nimie situatia. Survenira insa" iMprejur5ri ce f5curii
pe domnul Moldovei, thirtuit ai de greutati interne, sit &Mina mai indraznet ;
formarea unei ooalitii a Suodiei, Prusiei, Transavaniei, Term Rominesti ai
Moldovei Inspotriva Poloniei, sprijinifta de IPearta otomanii, ha determinat pe
Gheorghe Stefan sit imputerniceasca la 15 martie 1656 pe solii extraordinari ai
flour, mitropolitul Ghedeon si Vrtlan- logoratul Grigore Neniul, sit depunii jurlimintul
de credinta fats (le tar 2. Scmisoarea pi un dar al domnului
un cal turcesc
vendor de a lupta araturi de trupele rusesti impotriva tuecilor (art. 7), confirmarea tratatului de fats printr-un act al tarului (art. 8), libera trecere a solilor
anoldoveni la Moscova, ,oricind va fi nevoie (art. 10).
nerd, aka ineit operatiunile railitare rusesti impotriva feudolilor suedezi anx
intirziat negoolerile cu moldovenii. impitramul Genmaniei a piir5sit si el planurile
de ajutorare a Moldovei. De teama rudicanni amenintiitoare a Suedieei, dinsul
canto sit impace pe rusi cat polonii, ce fuseserit infrinti de suedezi. Debi la 29
iunie 1656, tarul a adresat lui Gheorghe Stefan o scrisoare de imbarbatare 4,
totusti depunerea jura.mintului de credintil a solder anoldoventi se tir5gana. Abia
la 7 itvlie 1656, la catedrala Uspeuski din Mascova, solii Tamil Moidavei au depus
Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5235, p. 146 ; nr. 5216, p.
2 Ibidem, ms. rom. nr. 5216, p. 105 ; nr. 5235, p. 149.
a Ibidem, ms. rom. nr. 5216, p. 108-115.
1
92.
4 Ibidem, p. 115.
93
www.dacoromanica.ro
jurantintul solemn de credinta I. Intre Limp, la 16 mai in Moldova au fost trimisi dregitori rusi : Ivan Baklanovski, Intors dintr-o misiune la Viena, si diacul
Petre Jmakin,.ta sa primeasca juramintul de credinta al domnului Gheorghe
Stefan 2.
Dup5 deptmerea jturamintului, solii moldoveni n-au lost lasati sa piece deindata in patrie. Zvonurile rasipindite in jurul calatoriei for ar fi putut sa
zadarniceasca tratativele ruso-polcme de la Vilna, privitoare la candidatura
tarului la tronul Paloniei. In decembrie 1656, din Tirgoviste, patriarhul Autio1116 i .ruga pe tar ca salilor nastri sa li se dea druantul, deoacece Gheorghe
Stefan se afla Cara aparare, la hunul plat al turcillor, tatarilor si ungurilor.
Gheorghe Stefan a &Omit si el in repetate rindruri in acelasi sens, prim trinrisill sail, Joan Radu 3 ; interveni $i hatmanul Hmelnitki, nelinittit de negocierile
ruso-polone. In sfirsit, in ianuanie 1657, solia moldoveneasea a parasit Moscova.
Feudalii poloni, la nindul lor, ii indemnau pe turd sa intervina in tre-hurile Ucrainei. In martie acelasi an Partenie al II-lea, patriarhul Constantinopolului care simpatiza pe nuti, a fast spinzurat. Intnigile diplomatilor poloni
provocara ohemarea domnilor nastri la Poarta otamana.
Corespondenta Inui Gheorghe Stefan cu noel sant suzeran. taro' Alexei
Mihailovici, a continuat in tat oursul anului 1657 prin Bogdan Haitelnitki, iar
dupa moartea hatmanatlui, in acel an, prin. Ivan Vihovski, caneelarul ottirii
cazacesti. Solid moldovean Ilie Gheorghe a vizitat Moscova la 19 aprilie 1657 4..
precum si in martie rurmator, einal a cerut ajutor grabnic imipotriva turcotatarilor ce ar fi patruns in Tara Romineascii5. Alt corespondent al rusilor.
Manatil Constantin, scria ca si domnul Constantin Serban (seas de la domnie
in ianuanie 1658) tine sa se alature si el luptei sub conducerea rusilor. El
staruia de asemenea asattpra primejdiei unei atezari a turcilor in regiunca dedincoace de Duntire.
Cu o zi inainte de primirea solului la departamental respectiv din Moscova, la 13 martie 1658 Gheorghe Stefan a pierdut domnia. El s-a refugiat in
Transilvauia la principele Gheorghe Rakoczi, ce fusese si el destituit de sultandar care se impotrivea cu armele. Dupii moartea lui RikOczi, in 1660, GheargheStefan a treeut la Viena. Amesteicul turcilor in trehurile Ungariei i Transil\anici primejduia serias situatia Austriei, care depumea eforturi ca 65 mijloceasca o pace ruso-polona, cle aceasta data pentru operatinni eomune imipotriva
Portii otomane. Tottusi, in urma paerderilor saferite in razhoiult cu feudalii
poloni, Statul Rusesc dorea acum sa pastreze pacea cu vecinii, asa incit propunerile curtii vieneze n-au fost acceptate. Fara sa se stie rezukatui soliei
austriece la. Moscova (intoarsa irr primavara anttlui 1663), in toamata andkui
1662 Gheorghe Stefan a plecat din Viena in Rusia, -nidajdnind sa infauentteze
personal negocierile ruso-austriece.
La 27 noiemhrie 1662 fostud donut se afla la Riga, de u.nde a cerut voievodultti Volkonski din Pskov sa i se ingaduie sa villa in acel onat rusesc GCiteva zile mai tirziu el a tretut granita pe la Novgorodok, insotit de 77 41cI Academia R.P.R., mss. nom. nr. 3216, p. 76, 120. Patriarhul Antiohiei a contrasemnat actul, exprimind de asemenea adeziunea patriarltulni IenusaLimului.
a Ibidem, p. 19.
' Sosit la iazma la 2 ianuarie- 1637 (ibidem, p. 19).
4
5
6
Ibidem.
Ibidem, p. 20.
Ibidem, p. 95.
91
www.dacoromanica.ro
oameni 1. Cum Gheorghe Stefan n-a obtinut din tramp Invoirea de a ultra in
tar5, dinsul a trebuit sa se intoarea la Novgorodok. De acolo a trimis tarului
douil memorii, cerind ajutor ipentru rectipItarea domniei Moldovei, care ar fi
r5mas pe veci legat5 de Moscova 2. Abia la 28 februarie 1663 i s-a dat ing5dninta sa vin la Moscova 3. In luna mai acelasi an, fostul domn a sosit in
e.apita15. Diacul Almaz Ivanov, seful departamentului solilar, i-a spats indat5
ca nica in trecut nu i s-a fagaduit sprijin lanpatriva turcilor. La 29 mai si
15 iunie, Gheorghe Stefan a fort primit neoficial de tar. Cranicaru1 Neculce
povesteste e5 oaspetele a daruit taruilui o enlace ferecata eu sum si cu pietre
scumpe in valoare de ipatru cute de pungi de aux. Meanoriul, prim care Gheorghe
Stefan st5ruia 85 atraga pe rusi in coalitia antiotomana, n-a avut susses.
Curind fostul domin a p5r5sit Moscova.
Doi ani mai tirziu it afl5m la Stockholm, unde a sosit sat inv5tatul Nicolae
Mileseu. Bolnav, Gheorghe Stefan traia din vinzarea giuvaierelor ; totodat5
economics
Statultui
Rusesp,
consolidat p/rin
reunirea
Ucrainei, crestea. In iantuarie 1658 domnul Gheorghe Stefan a trimis la Moscova pe Dimitrie Nicolae pentru diferite cunrip5r5turi7. Negustorii rusi riimiisesetra datori lull Gheorghe Stefan, in momentul maziliriri sale, o sums de
bani ; veniud la Moscova, in 1663, fostul domn a cerut sa i se plateasc5
datonia.
r-
goradean Adam Joan a facia "daruri manistirii Bisericani. Zece ani mai tirziu
1 Printre acestia : Antonie staret al miniistirii Moldavita, Ionascu Arma postelnic,
Gavril Caraiman comis, Constantin Nacu logofat, Iacule
Harani capuchihaia 5.0..
7 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5216, p. 22.
Gheorghe Alhota paharnic,
3
Ibidem, p. 23.
www.dacoromanica.ro
citiva ,4angorodeni" au donat manistirii Probota vestmintele si odoarele bisericesti advise din orasul de basting si care statusera 23 anti inchise intr-o
lada". La Academia R.P.R. se pastreaza o Evanghelie" sargorodeana din
1668, copiata da not in para. Multi negustori si mestesugari rusi s-au asezat
in Iasi, uncle eanoastem si in a daua jumatate a veaeului al XVII-lea o ulifd
ruseascd, pe care se afla carviisaria dom,neasca. Unii negutatori sargorodeni,
stabiliti Ia Iasi, Suceava si Galati, an obtiuut privilegii si an cumparat pantint.
In primivara annclui 1661 numetrosi negntatori moldoveni colindau pain
Moscova I. Yn inlie 1664 tarn' a dat un privilegiu negurtatorului iesean Nicolae
Gheorghe 2. 0 cone inoldoveateasca protesta, in ianuarie 1667, la Varsovia,
impotriva nciderii unor negutattori moidoventi care veneau de la Moscova.
Istoricul N. I. Kostomarov aminteste la Moscova negustori greci si moldoveni,
facind comer; eu pietre pretioase si diferite podeabe, precuan si cu tesaturi
orientale ; un centru important al acestui comer; este orasul de granita Putivl.
solaillui
4.a
enr
aceea tirmurile nordice ale Marii Negre erau ocupate de tatari si turd.
In privinta importruhli, continua sa se ceara mull blarturile pre;ioase,
folosite si ca darurri fieute dregatorilor turci care, de aceea, se opuneau mai
putin acestui negot. Vestmintele de bliinuri se literati la Moscova, iar cele mai
scumpe blanuri veneau din Siberia : vulpea weagra, zibeline sau samurul (sobolul), cacomul
satu
tind din Marea Neagra prin tustrelele guri ale Dunarii pins Ia Braila, de nude
pe slepuri trec spre Belgrad.
Continua.rea contactului nostru cu lumen ruseascd in deceraile VIIVIII.
Cv toata nereusita acttiunii dui Gheorghe Stefan, incerearea sa de unire cu
l\loscova, in lupta antiotomana, a avut efectul poaitiv de a intensifica relatinle
Nicolae Manuil, sosit la 13 martie 1661 impreunii ou Vas; le, fiul lui Isar Eustate
si Vasile
Ioan la
www.dacoromanica.ro
investitur5
doannii simteau de indata necesitatea de a incepe tratative cu
Moscova. Mai ales negocierile care puteau ea provoace manifestiiri comune
ale Moldovei, Tarii Rominestn Si Transilvanned, ca luptele antiotomane din
anii 1657-1661, trezeau b5nuielile Portii. De aceea domnii erau schimbati
Constantin
Scarthau,
corespendent5 cu tarul prin hatmanuil Bogdan limelnitki. Suacesorul tun Constantin Settban, albanezul Gheorghe Ghica (1658-1659), desi prieten de eopiIiirie ad marelrui vizir Kiiprilli, a trianis de asemenea o solie la Moscova,
-oerind rueilor ing5dninta s4 se refugieze in Rusia, in caz ca 1-ar ataca tureii t.
Ineeroind norocul la vecini gi astfel inscannat au ajutorul cazaculor in noiembrie 1659 in Moldova, Constantin Serban continua s5 se adreseze Moscovei,
cu rug5mintea de a fi primit sub ocrotirca ruseasc5. Totodat5, domnuil cerea
si ajutoi impotrirva turcilor. Shcii sai 2 au anus rutilor si scrisoarea hit Gheorghe FLikoczi, principele Transilvaldei, en apelul de a se uni impreuna armarta
tarului cu trupele moldovene, muntene si transilvinene pentru a se razboi
impotriva turoilor si tatarilor. Ambasadorul venetian la Viena vorbea si el,
in 1665, despre lupta comuna impotriva turcilor, care
&twit* ce ar fi obtinut
succese intro paste
aveau sa se iadrepte gi pe alte fronturi.
La 26 decembrie 1659, aurierii anoldovieni au inmiinat la Moscova serisenile beierulun Gheorghe loan., veistind izbinzile ostirilor moldovene 6i muntene
contra turcilor 3. in vara anului urmator fostul damn Constantin Serban si
omul sau de incredere, arhimandritul Partenie, intretineau corespondents cu
Vasile Seremetev, voievedul Kievedui. Constantin Serban cerea de asemenea
prin solid siii
c5pitanul Telicikovski $i Joan Cumnin
ocrotirea ruseasei 4.
Alti soli, Nacu Stefan si Calota clucerul, au repetat in inlie cererea fostadui
domn, retras la Mohilan, la 7 septembrie urtnind rIspunsrul negativ al guvernului ruseac cattle Seremetev, spre a fi comunicat domnului, rofuz motivat
prin tratatul de prietenie (It Turcia 5.
Intr-adevIr, cat tot elanul c,heinarilor care se auzeau de pretutindeni,
r5spunzind dorintei cattle de a scapa de urgie, situatia de atunci nu lagadttia
diplomatiei ruse sa incurajeze decit individual virfurile fendale ale popoareler subjugate din linperiul Otoman. De aceea, la 29 aprilie 1662, Constantin
Serban a cerut iarki milostenie prin arhimandritul Partenie 6. Yn auii 1661,
1664 si 1667 a vizitat Moscova fiul veehiului sal moldovean Isar Eustate,
Solii sai, Dani1F1 Petre 3i Manuil Toma, au sosit la Moscova la 17 Mlle 1658
(Academia R.P.R., ins. rom. nr. 5216, p. 20).
2 Arhimandritul Partenie
i ierodiaconul Hrisant sositi la 26 noieml?rie 1659,
(ibidem, p. 20).
3lbidem, p. 21.
4 Aprilie-iunie 1660 (ibidem, p. 21, 94).
raspunsul rusesc (ibidem, p. 76, 128, 132).
5 Scrisoarea din 16 august 1660 si
In decembrie 1660, curierul Manuil Toma a fost pradat de cazaci (ibidem, p. 22).
6 Ibidem, p. 95.
7 La 13 martie 1661
si la 27 martie 1664 (ibidem, p. 22), la 11 martie 1667
cu prizonierii r5scump5rati (ibidem, p. 23).
7
www.dacoromanica.ro
97
Tarul autocrat al Statului Rusesc avea nevoie de o biserica centralizat5 care s5 int5reasca si mai mult autoritatea suveranalui si st5pininea clasei
privilegiate. In acest soap, patriarhul Moscovei, Nicon, a dispus o revizuire
ciirtilor biserioesti, dup5 modeltul bisericii din Orient. Clericilor greci le
convenes reforma, deoare,ce astfel se inratura ou total patinta unei dezbinari
a
liisat f5r5.
a
provocat
tipiirite.
rit5 la B5Igrad (Alba fulia) in 1699 (alts editie, Bucunesti, 1732). De asemenea
lucrarea Cerul nou", culegere de legende3, se datoreste traducerilor din
mai not
din 1787
primatul papal. Num5ral talm5cirilor este, propriu -ais, mult mai mare.
Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5216, p. 95.
2 lbidem, ms. rom. sir. 1937. Manuscrisele altor opere, nr. 2878 qi 4832.
www.dacoromanica.ro
Transilvaniei, fratele
celuilalt
Brancovici,
Gheorghe,
contele
austriac
care, drept recunostintg pentru serviciile diplomatice aduse Vienei, a fost indelung internnitat de austrieci, soriind in inohisoare voluminoasa-i cronicg ;
autorttl povesteste gi despre calgtoria fratelui siiu in Rusia. Recomandat
ciaduros de Mihail Apaffi, principele Transilvaniei, preen= si de loan Kazimir, regale Poloniei, in vara anului 1668 Sava Brancovici 1 a vizitat Moscova,
untie s-a bucurat de o frumoasa primire si a obtinut un act de Janie pentru
miingstirea Bglgradultri /Alba Julia).
Cam in acelasi timp, in 1664, la Moscova s-: intocmit si lucrarea al
ciirei titlu rominesc ar fi Cartea numitg matimatica, nou falmacitg din lim-
bile ding, vlahg gi polong in slavong". La Lvov, in 1671, Ivan Polovitki a tipgrit pentru noi o psaltire moldoveneaseg si o grarmatica. Tinerii anoldoveni isi
continuau studiile in aced oral (Joan Toader CalmIsul-Calllimah, 1690-1780,
victor domn, t.a.). In deeeniiile sapte-noug ale veaoului al XVII-lea la Orsa, Mitava si la naruttistirea Pecerska din Kiev a duarat COlpistul Ivan Armasenko, find
armasului Vasile, emigrat din Moldova. Sint numai citeva aspecte ale colaborgrii moldo-rusesti pe tgrimul cultural.
Inceputul riizboaielor ruso-turcesti (1672). Atezate intre Rusia si Turcia,
tgrile noastre trebuiau prin fora lucrunilor sa ajungg cimpul de luptg intre
aceste doug man putori. 2 Imperiul Otoman se dezvoltg prin jaf ti cuceriri,
impiediaind inflorirea boggrtiilor narturale ale Pentinsulei Baleanice 3, in timp
ce Statul Rusese corttribuia prin larpta sa la rgsturnarea dominatiei otomane.
'nag in 1664 bgrbattil de stat Afanase Ordin-Nasciokin, vechi carnosciirtor al
din partea locmlui, vorbea intrun memoniu catre tar despre alianta
Statnului Rusesc cu Polonia, ceea ce ar da prilej molclovenidor si amuntenilor
sub oblgduisa iasg de sub stipinirea otomang. In schimb turcii ,dezbateau
rea sultantrlui pdanarl runvrii tarilor maa Ore au Ucraina 4, ca sa -si creeze
pozitii mai puternice de inaintare in rasiiritud Europei.
Luptele dintre rusi si feudalii poloni, care s-au desfiisurat timp de treisprezece ani pentru stgpinirea Ucrainei si Bietlorusiei, s-au terminal in favoarea
StatuJui Rusese. In fata prianejdiei unei of ensive a tureidor, sustimrti de suedezi.
in ianuarie 1667 a fost iscuUit armistitinl ruso-polon de is Andrusovo, prin care
situatieti
www.dacoromanica.ro
El
TOrii
Rominesti
Si
Georgiei
de
Statul Rusesc. Printre alsole se str5druia Ba dermonstreze ca, pentru rusi, in mo-
mental de fat5 Polonia prezenrta o primejdie mai mica, asa ca toate paterile
trebthiau indreptate impotriva Turoiei.
Incepind din luna mai 1671 solul voloh" Aleze Vasile drama negooieri la
Moscova, in timp ce aurierii s5i transmiteau in grabli vesti in patnia amenintata J. La rindul s5u, ag-enturl kievian Mihail Saslow cutreiera Polonia si Moldova,
dauovski si hatmanui c5zacese Ivan Samoilovici au primit porrunca sa intensince actirtinile iMpotniva tu,rco-t5tarilor si a uneltelor for din Ucranna, ca sa
si
de Polonia.
Trimisul rus Burtov, care in vara minted 1674 avea de indeplinit o misiune in Polonia, a discrutat wool cu solid moldovean si muutean posibilitatide de
colaborare. Doi bejenani murvteni atc1.5postiti la Varsovia
Radru, biv logofit,
si Petra.scu Bucsana, biv vet capitan,
au trimis la 1 august 1674 la Moscova
dorninarviei de
2 Scrisoarea din 31 deeembrie 1673 (Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5216, p. 77,
96, 139).
3 Ibidem, p. 25.
4 Ibidem, p. 150.
5 lbidenz, p. 160.
100
www.dacoromanica.ro
(art. 4). Boierii vor alege pe ispravnicii de judete (art. 5). Introducerea
unor dari de c.atre doann, far5 qtirea adunarii boierilor, va fi judecata de tar
(art. 6). In acest proiect de tratat se mai vorbea despre lrogaliile subsolului
(art. 9), despre libertatea comertmlui de grille si vin pentru boiern si amend
de rind (art. 10), despre posibilitatea int:ntlerii granitelor yaryi pe scama
tinututrilor elnberate de la tarroi (art. 11), despre p5strarea drepturilor clerului
(art. 12), despre supunerea tuturor tarului (art. 13), despre aprovizionarea armatei rusesti de 10 000 de soddati (art. 15), despre functionarea la Moscova a
sale
tarului (art. 16), despre libera trecere a solilor munteni la Mosoova (art. 17).
Gomlucatorul cazaailor Ivan Sanaoilovici bi alte cipatenii ueraincne mijloceau relatiile moldovenilor au Moscova ; poporul nostrn astepta apropiorea
trupelor rusesti ca s5 intre si el in aefiune t. Hatmanuil moldovean Grigore
Hibasescu Inca de la 1654 inentinea legaturi cu polcovniotal ucrainean Mihail
Zelinski din Bratlav ; deceptionat, ea si alti frumtasi an noiitri, de pohtica nestatornica a fendaliler poloni, la 13 septembrie 1675 Hlibasescu it rug5 pe rezidental Rasici din Varsovia seal indeanne pe tar s trimit5 armata eel putin in
Crimeea, important centru de concentrare a fortelor otosnane 2. Solul moldovean Cantacuzino discatta si el prieteneste ou rezidentul, destiinadualu-i intentiile regain& Poloniei de a in.eepe negocieri de pane cu turcii. Acest rezident,
ceasca neaparat ostirilor sale sa inainteze dirz asupra Criancei, iar Clod Crimeea
va fi icauceritli, atunoi nu numai Parma Crimeea, Ucraina, Volinia, Podolia, dar
si volohii, qi moldovenii, si sirbli vor trace sub inalta obliiduire a lamului".
Tot in 1676 Gheatman de Nina, soriind despre preg5tinile de rizboi impotriva
tureilor, pomeneste 4i despre trimiterea runui sol .rusesc iu tirille noastre.
Operatiuoile militare se desfasurau inoet ; de teama vmmi atac puternic
al rusilor, dalsmanii nu puteau saki conoentreze fortele pe alte fronturi. Soparati de cede trei expeditii rusesti din sad, turco-tatarii, &mai oe srlira pe feu-
dalii poloni 65 iasa din loptii, unindu-si trupele, inaintara in anii 1677-1678
se
Nipruilui si p5strarea orasidui Kiev de catre ruti, desi nu numai Poarta, dar si
' Prizonicrul Feodor Dorohin, intors de la turci in vane anului 1674, declara la
Volohii se roag5 rara incetare ca marele tar s5 trimita oaste in Moldova si.
dac5 accasta oaste va veni, atunci ei se vor inchina tarului si vor merge sa lupte impoKiev :
www.dacoromanica.ro
101
incurcat in intrigi politice locale. 0 data car mutarea lui Ghioa in scan-awl
Tiirii Rominesti, trecu si el acolo Si ajunse agent al Ghicuiestilor la Conetantinopol. Iti zicea : spatar moldavo-hoon, adica moldovean de ohinsie din Laoonia-Peloponez cuan a si iscillit unrica lucrare tiparitil in tianpul vietii sale
Enchiridion", tratat publicat la Paris in 1669 6.
Poate participarea la uneltirile spiitarului Serban Cantacuzino sau caderea
Ini Grigore Ghica, fiul lui Gheorghe, 1-au ficut ,pe Milescu ed pariiseasca Fanarul si as piece la Stettin. Aeolic) locuia fostul damn Gheorghe Stefan. care ti-,a
incredintat misinuni diplomatice la Stockholm si Paris. Dupa moartea lui Gheorghe Stefan, Millesou s,a intors in patrie. Se
Dias
102
www.dacoromanica.ro
"La Tobolski el s-a intrepinut on invatatull Iunie Krijanici, car la Irkutsk s-a
intilnit cu Gautitnur. In mai-septemhrie 1676 solul a scat la Pekin, intoreindu-se
in ianuarie 1678 la Moscova. Tanul Alexei Mihailovici, care-) apreeria, murise
intre timp. Milescu s-a grabit s5-gi Inainteze rapoartele de cal5torie, precum
-ti descrierea Asiei, a Chinei, a flurviuhui Amur, in sfirgit Cartea despre t5tari".
www.dacoromanica.ro
103
Aceste opere au trezit interest"' vin al posteriti/ii 1, desi unii comentatomi s-arrs
aratat pe nedreprt prea rrirtici fa/a de scrierile spatarului. Pentru contemporani, reaultatul pretioaselor observatii ale calatoriei prin Siberia in China
a riimas un secret de stat. Materialul lui Milescu in octoinhrie 1693 a fost fah
macit in greceste la Moscova 2 IA a stujit lun Hrisant Notara, nepotul patriarhula& Dositei, pentru intoamirea scrierii China supusa", lucrare inehinati
domnului Constantin Brincoveanu. De asemenea ,agen/i straini ca Philippe
Avril
treierau tarile noastre, &mind indeannul la lapta ianpotriva turailor. Lui i s-a
adresat mai tirziu sn domnul Constantin Brincoveanu, prin imputernici/ii Gheorghe Castriot si ceausul Darvid Corthea ; la 27 juke 1698 Milescu a daruit lui
Castriot propria traducere a topografieri ConstantinopoCului, de Piemre Gilles 4.
StoLnicul Constantin Cantacuzino id scria si el despre Maude tuturor erestinilor". In interesal compatrio/ilor, Milieu s-a folosit de prietenia sa cu diplematii rusi din Constantinopol
Petra Tolstoi si Sava Vladislavovici Ragumanu15. Nu mai staruim asupra legaturilor sale cu Dositei si Hrisant Notara.
Nicolae Milescu a stint sa opuna oarecare rezisten/a tendin/elor dauna-
toare ale cunentului latinist in Mika. Cu toate aoestea, bun eunoscator at culturii oacidentale, carturarul nu s-a asociat la intrigile grecesti impotriva reforTudor lui Petru eel Mare. In sorierea intitulata Seurta dovada ca 4tiiarta si
}imam elino-grecesti slut mai trebuincioase decal stiinta gi limba lartine si caresint foloasele pentru poporul slay", el oombatea in 1683 nu numai eurentul
latinist, of si pe gertmani, care incercau as distruga cultarra slava din Polonia,
Cehia si alte Iari slave. La Moscova, in legatura cu infiintarea Academiei
slavo-greco-latine, absolvita in 1713 si de un transilvanean, ieromonaltul Lay-
rentie, lua propor/ii conflictul dintre green" si lathe. Cind insii, pit/in mai
tirziu, insnsi patriarhu1 Dositei nu se va mai arata intelegator fa+a de reformale taralui Petru, Milesau va riimine strain fala de ace.asta atitualine reaclionarii, fapt care a faeut pe fruntasii grafi as condamne statornicia sa.
' Ultimele editii ale jurnalulai calatoriei lu; N. Milescu pr'n S;ber7a ti China au
apiirut in 1956, la Chisinau (traducerea de V. Soloviov si A. Kidel, sub redactia lur
G. Bogac., cuvint ina'nte de E. Russev) i Bucurelti (editie ingrijita de Cornel u Barbulescu, urmind editia a 2-a si Descrierea Chine'", editii ingrTte de acelasi). In 1960
V. Soloviov si A. Kidel au mai scos o editie ru.seasert a ciiatii Siberia si 01'm".
2 Academia R.P.R., ms. grec. nr. 549, cartea apaninind lui Constantin Cantaeuzino ; vezi si nis. grec. nr. 154 si 3 (copie modernii).
3 Ibidem, rtes. rom. nr. 5216, p. 98 (1679), 26 (1680).
Ibidem, ins. grec. nr. 480.
5 Intr-o scrisoare adresati de
104
www.dacoromanica.ro
Prin activitatea sa multilaterala, participind ohiar la expeditia de cueerire a Azovu Jui in 1696, Nicolae Milescu are inorirtul de a fi inteleptul sustina-
tor at politicii lui Pettis eel Mare, care a inaugurat o epaci noun in desfiisurarea relatiilor noastre au Moscova. Fostul spittar a murit in Rusia I.
Intensificarea relatillor cu rufii in perioada rdzboiului impotriva tuxcilor. In aprilie 1679 solul moldovean, capitanul Joan Belevici, i-a atlas lui
Nicolae Milescu scrisoarea lui Dosoftei, mitropolitul Moldovei care, ditpa ee-si
tiparisc cartile la tipografiile rusesti inrveoinarte, it raga sa intervina pe lingii
Joachim, patriarhul Rusiei, ea sa-i daruiasca o tipografie. Sfatuit de Mil?scu.
Darul rusilor prezenta o deosebita insemmatate, deoarece intreaga fume greeeasca" nu area pe atunci tipografii. Patriarhul Dositei parea necijit in 1680.
vavind ca maldovenii aveau o tipagrafie, iar grecii nu. $i totuti, tipariturile
din tarile noastre. asigurau in limita posibilitatilor trelmintele toturor popoarelor asuprirte din sud-estul Europei.
Parasiud Moscova in decembrie 1679, capitand Belevici4 a *cat Ingotit de botanistul (travnik) rus Mandan Petrov, cane se ducea pentru a ceroeta
in Moldova diferirte ierburi de leae. Slut prim.ele preocurpari speciale de medipopularii din acetate regiuni.
Nu mutual tipografia, dar si Inesterii rusi centribuiau la inflorirea oultunoastre. Cartea despre care am varbit
Cheia intelesului", tiparifa in
1678 la Bucuresti,
a fost ilustrata de harnicul gravor Ivan Bakov sau Bikov,
care a -a calugarit gi iscalea anal tirziu : Ioanichie Bakov 5. Giavarile din liturgbierul tiparit in 1679 au fost executate de Timotei Bakov, tirpograf flind Vasile
Stavnitki venit din Lvov 6. Losif. Garodetki a tiparit in 1687 un eeaslov in B5Ioink'
I La moartea lui Milescu, fiul salt, Maxim Spatarttl, piriiste la Moscova pe vim!
sau, Stefan Milescu, care cerea uncle lucruri ale raposatulni eau unchi (Academia
R.P.R.. rim rom. nr 5216, p. 43).
2 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5235, p. 192; nr.5216, p. 97, f. XXVIII, p. 16.
3 Dosoftei, printre inaintatii siii, pomeneste pe Joan de Ricca, arhiepiscopul
acel sfint si minunat" ; putea sa fie un rus, deoarece arhiepiscopi n-aveant, iar eel din
Orient purtau titlul de mitropoliti.
4 Academia R.P.R., ins. rom. nr. 5216, p. 26, 98.
5 In &aide tiparite in 1700-1704 la Buzau i Snagov ; gravurile lui Ivan Bakov
shit reproduse in diferite tiparituri bucurestene din veacul al XVIII-lea, chiar si mai
tirziu, Dina in 1828.
6 Fiul lui Sisnion Stavnitki, conduciitorul tipograffflor dn Lvov si Uniev, la care
s-au tiparit douli scrieri ale mitropolitului Dosoftei (in 1673 ,,Psaltirea in versuri".
www.dacoromanica.ro
105
gradul transilviimean (Alba Ili lia), lucrind zece ani mai tirziu la Iasi I, do unde
a plecat la Lvov ; din ineheierea Iranologhionului", tip5rict acodo in 1700,
aflnm dew re indelunga ta sa c 51 5 to ri e la Ierusalian si in toarce rea pain Spani a si
Italia. In sfinsit, tiplrirea sit]) domnia lui Serban Cantaemaino, in 1688, a
.,Bibliei ", a &Arai tradueeze ingrijit5 din limbs greaca s-a facut de Nictotlae
Mile -cu 2,
a fost influentata ri
s-a
si
,.Biblia" din Ostrog, tipiiritii in 1581 prin stiruinta printului Constantin Os-
troj,ki.
la
Infringerea Poloniei
in 1683, sg-t0 indrepte
Mthail
ceaceil
Cantacuzino,
domnul
Tack
care ioi va indrepta scum fartele tot mai mars impotriva Irnperiului Outman.
Ingrijoradi de negocierile
sfinte" cnr Moscova, turcli slibir5 presiunea impodriva Austriei. In 1686, Buda a fost eliberata. In anal urmiltor victoria de la Mohaci a inrattairat jugul otornan care ap5sa de paste un veac Fi
jum5tate .asupra Unganiei.
Insuccesele turallar au trezit din amorteala si pe moldoveni. La 1 ianuadie 1684 fritntatsii moldoveni au eerut iarasi oarotirea ruseasc5 3. Solii for
1 Inviitatura sfintii", tipsiritit in 1697.
I Tilliniicirea "Ribliei" de grimiittieul Nicolae Miloscu este pomeniti, printre altele,
in povestirea despre icoana din Neamt, scnisii in 1731 de Gheorghe, mitropolitul MoldoNei (Academia R.P.R., ms. slay. nr. 577 din 1794). La revizuirea traducenii, tiparita
in 1688, au putut sii participe fratii Sofronie of Ioanioltie Lihuda, ciirturari of diplomati
rito care of -au descris, in autobiogratie, g,ederea in 1683 in Moldova of Tara Romineasca.
Glterman de Nina oi -fratii Radu of Serban Grecianu au partacipat efectiv la infiiptuirea
lucrinii, la care ar fi luat parte
of
106
www.dacoromanica.ro
atfla
Joan
(?)
si
Teodor Iordache
oi
pint'. Ia 1690.
107
www.dacoromanica.ro
rei
otomarbe
incepuse mai
inainite. Totusi
www.dacoromanica.ro
CAPi 'MUM V
Popularitatea lui Petru cel Mare in. fare rwasrti. Numele dui Petru eel
Mare a ramas is amintirea poporulati nostru ineonjurat de o aureolg de legend5.
In Odle noastre, Petru este cell mai popular damn strain. Cu toafa nepotrivirea de ani, traditia m5nastirii Neatnt povesteste ca, Tenuntind Ia domnie, impiiratul Rusiei s-ar fi Petra& aioi si s-ar fi calugirit, ludadru-si nuaneIe de Paisie
eel Mare) I. in Moldova -ar fi venit si fiica sa, Maria,
Velicikovski (Velikii
de Ia care ar fi 14mas daruei bogate la Ne.amt 2.
Chipul lui Petru cel Mare este zugriivit de multi vreme Ia miiniistirile
Dimitrie Cantemir, Joan Neoulee, Nicolae Costin i altii. Cantemir i-a inchinat chiar Cantea
sistemnlui sau a st5rii religiei mahomedane". Fiul sou, micul Serban CanteCasin si Sucevita. Despre impirat seriu conrteanporanifi s52
mir, a recitat in 1714 un panegiric3 dedieat tarului de acelasi Dimitnie Cantemir. Carturarul transilv5nean Tendor Corboa i-a inchinat talmiicirea in versuni
increderea
scrisii si in ruseste
a psaltirii, exprimind in Prodoslovie"
1725,
bisein
si
d'Anuind-o.
Rusiei
in
suveranatil
sai
tuturor comrpatriatilor
rioii Brwmulni 4.
Vestit carturar al ministiri Neamt, care a trait in anii 1722 1794.
2 In realitate, aceste odoare au fast trimise in cursul veacului al XVIII-lea din
Rusia. Legenda despre retragerea lui Petru la Neamt a foss inregistratii de cercetatorul
1
www.dacoromanica.ro
lacrarea Viala lui Petra eel Mare", alcatuita de Antonio Catiforo. In anul
nrmator, tot acolo, s-a tiparit si tradneerea greceasca 1 a acestei biografii, care
s-a baccarat de o larga raspindire in large noastre. In cadrul noilor preocrapari
lake de cultura, in 1749, Jucrarea a fost talmacita in ronvineste de Matei Farciisanu, biv vet sitrar, si a eirculat in voluminoase copii, completind deseori
,Istoria Rusiei", eompilata diva letopisetul rusesc tiparit in 16804 la Kiev..
Dot ianuarie 1757 dateaza tratlucerea Instiintarii pentru moartea marelui
Petra, imparatul a toata Rusia" 2. Scriitorul C. Daponte (1714-1784), secretar' al dotal-mini C. Mavrocordat, iI numea pe impiiratul Rusiei : al doilea
soare". Dupa un pelerinaj in anii 1770 1771 la mormintul lui Petra eel Mare.
banaiteanul Mihail Popovici i-a dedicat un cuvint de lauda. Spre sfirsitul aceluiasi Year, arhimandritul Gherasim din Iasi a tradus Istoria craialui Sfeziei
Carol al XII -Iea ", de Voltaire 3, care circula si in talinaciri rusesti, povestirml
Istoria Imperiului Rusiei
despre luptele cu Petru. Alta opera a lei Voltaire
se
va
traduce
in
1847.
sub Petra eel Mare"
In cuvintul introductiv in cursul de istorie nationalii, Mihail Kogalniceanu
figura cea mai mareata", crawl Rusiei", care
a evocat pe Petra eel Mare
spre mintuirea obsteasca se uneste cu Brincoveanu si cu Cantemir ; dar
zavistia si pizma acestor domni nimiceste un plan asa de mare si asa de bine
inceput".
el mai scriu si Foaia duaninicii" din Brasov din 1837, revista Icoana lutmii'
din
din 1840, Cantor de avis sd comers" din 1841, Alvaanalval stataduli"
Bucuresti pe anul 1848, Calendaral pentru roinini" din Iasi pe anal 1849
Carturamil moddovean Constantin Antolsi Sion (Mort in 184.8) a copiat
la rindul sau Asezimintul politieesc a lui Petra cel Mare a Rusiei". In sfirsit.
in 1858, la Iasi a aparut romanul istoric al Lai Rafatill Zotov, tradus de Dimitrie Vasilieviei si intitalat Monahul tainicu sau oarecare trasatura din viata
s.m.a.
Cel de-al doilea raboi ruso-turc (1687-1699). Doannia lei Petru eel
Mare inaugureaza o noes perioada a relatiilor politioe, economize si callturale
dintre Rusia si popoarele din sud-estul european.
Reformele lui Petra transforms eu total vechiul stat al Rusiei moscovitc
si tarul iti is mai tirziu in 1721 titlul de imparat. Totodata se c.onsolideaza
si un paternic aparat de stat. Sporeste numarul mestesugarilor si negusto-
110
Academia R.P.R.
4 Tiparit gresit : Menscikov.
www.dacoromanica.ro
si
preluata de sora for mai virstnica, Sofia, ajutata de boierul Vasile Golitin.
Ooirmuitorii Statului Rusesc isi dadeau seama de starea de ina'poi -re
in care se zblitea Para. Nesiguri pe putere, ei nu se incumetau totusi s5 intreprinda roforme radicale. Mai drureros se facea resimtit5 sl5hicirunea oastei, alibi.
ciunea vaditil in. razboaiele ou Polonia si Suedia. Ostasii eraru ran inarmati si
numai vitejia poporului a putut feri Cara de un. dezastru.
Cu toate grout5tile prin care trecea Statul Rusesc spre sfirsitul veacului
al XVII-lea, dezvoltarrea vietii interne si desfiisurarea evenimentelor Internationale faceau absolurt neeresar5 roeurcierirea gurilor flluviilor rusesti Don si Nipru,
cu atat mai molt cnu alt turaii, care blocau iesirile aceistor fluvii, aflind despre
pe istmul Crimeei, dar s-a retras Cu pierderi marl, fara s-o asalteze.
Contradicliile dintre aliat.i faceau pe regele Ioan Sobieski si t5rig5neze inceperea unor operatiuni militare simultane. In consecint5, expeditiile polone impotriva turco-titarilor din Moldova, inlesnite prin actiunile rusesti, n-au avut
nice ele suoces.
Totusi, prezenta fortelor rusesti si polone in regiunea stepelor a retinut
in Crimeea pe tkarii care constituiau o insemnat5 parte a armatei otomane.
S-a dat putinta astfel trupelor austriece si venetiene fin .anii 1687-1688 s5
abtina biruinte in Ungaria, Dalmatia si Moeeea. Austriecii au inaintat la hotarele Tkii Rominesi, uncle dommul Serban Cantacuzino ment.inea relatii cu
puterile beligerante.
situartil
2 Puscasilor.
111
www.dacoromanica.ro
lor. Atunci guvernul rus a fost nevoit sa inceapa negocieri cu hanul Crimeet.
Se cerca tatarilor sa cedeze cetatea Azov, care avea o garnizoana turceasca of
are strajuia Donal la varsarea in mare. Cedarea cetatii ar i amenintat insa
securitatea Critmeei, asa ca hanul a respins propunerea tarului.
In primavara anului 1695 trupele rusesti an impresurat Azovul ; neavind
flora, Bile n-au putut sa bloheze ceitatea qi s-au retras. rutin mai tirziu s-au
intors insotiti de corabiile construite intre timp 9i, in iulie 1696, Azovul a fost
encerit I.
Caderea Azovului n-a pus totusi capat razboiului ; fleta otomana continua
sa domine Marea Neagra. Pentru intensificarea lutptei impotriva turcilor era
nevoie si de ajutorul puterilor europene. In 1697 larva Petrru a trimis in eccidentul Europei ,.solia cea snare ", cu misitinea de a negocia formarea unei tlargi
oalitii impotriva turcilor. Insusi tarul facea parte din solie, purtind modestul
nume de uriadnik Petre Mihailov".
Statele din Occident nu s-au ariitat insa dispense s5 orneasca razboiul
impotriva imperiului Otoman : in central preocuparilor puterilor europene se
afla problema posesiunilor Spaniei, la moartea ultimului rege din dinastia de
Habsburg. De altfel, Inca din aaeasta iperioada, Anglia si Olanda inaugureaza politica de nearnestec in campaniile antiotoimane Biagi ofiera serviciile de mediatori La
tratativele de pace, obtinind drept rasplata, din partea .Portii, privilegii exceptionale. In ce privetste Austria, participarea ei la dezbaterea problemei spaniole
a determainat curtea vieneza sa grabeascii netgocierile de pace cu guvernul otoman.
Plenipotentiarii partilor heltiger.ante s-au intilnit La congrestil de la Carlovit
(octombrie 1698-lanuarie 1699). Polonia s-a asociat si ea la tratative. Concesiunile Porta au fost de aceastii data fara precedent : Austria obtinea Ungaria
si
adervar, rtratatul iscalit ant Linea seama de interesele Rusiei. Rasnas izoilat, Vornitin
n-a reusit sa obtina pentru multi o iesire la Marea Neagra, prin. strim-
toarea Kerci. Rutii pastrau dear Azovul, iar pentru continuarea negocierilor de
pace cu turcii s-a inchetiat un arrnistitiu de doi ani.
si
dindu-1i seama
au asemenea con.ditii
de imposibilitatea continuarii hiptei
impotriva Imperiului Otoman, taru/ Petru i -a indreptat privirile in partea
opusa, ,spre Marea Baltica. Inca de la incepuul veactului al XVIlhlea suedezii
ocupasera acolo vechile teritorii rusesti ide -a huagul Golfului Finic, inchizind
rusilor drumaul spre Occident.
Conflictul provocat de succesiunea la tronul Spaniei a creat conslitii f avorabile pentru eliberarea regiunii baltice de cuceritorii nomad. In consecinta,
land Petru s-a aliat cu regale Danemaraii ti au August al II -lea, suveranul
Saxoniei si Poloniei. Suedezii la mindful for au gasit sprijin la puterile maritime,
nelintistite de construirea de vase musesti la Azov si Arhanghelsk.
In vederea Lnceperii campaniei pe frontul de ford, in vary anului 1699
Petru a trimis pe plenipotentiarii Emelian Ukraintev si Ivan Ceredeev la Constantinopol, ca sa ohtina rtzltimele cesiuni de la turci. Poarta, indemnata de
puterile interesate in mentinerea pnivllegiulfni comertului maritim in Orient,
a stiiruit in hotarirea de a pasra Marea Neagra inchisa. Totuti, Imperial OtoPrintre construe-torn de oaribii sift semnalati ti eel veniti din Tara Romineascri.
112
www.dacoromanica.ro
,71
sectia stampe)
www.dacoromanica.ro
man avea nevoie de liniste Si la gramitele Rusiei, asa inait in iuilie 1700 a
Lost.
iscalit un tratat de pace pe treizeai de ani antra rusi Si rturci. Statul Rusesc
obtinut Azovul, Taganrogul gi cetatille turcesti de-a arungul Nniprulnvi. Renuntareal
de catre turd la negotul prin Azov a accentual ianportanta de tranzit a teritoriilor noastre. La Constantinopol urma sa fie nuanit un insIrcinat diplomatic per
manent al Rusiei.
0 luna mai tirzitu trupele rusesti au pornit ostilitartile impotrirva suedezi
lor, iar in 1701 a inceput 4i razboirul de succesiune la tronwl Spaniei, care a
durat rtreisprezece ani.
noastre ar fi osindite, sub jugul habsburgie, la o soarta mai jalnica decit asu
prirea otomana. In sprijinul afirmatiei lor, p.atriarhii invocau asupririle la careerau supusi ortodocsii in Ungaria si Moreea, octu,pate de trupelle austriece si
venetiene. Izbinda acestor forte le-ar aduce acapararea Constantinopolului, *Iasi
(+jar anahomedanii din Baleani preferau sa se supuna rusilor si nu austrieeirlor,
multi nuahomedani fiind de obirsie samba, bolgara sau din alte neamuri inmate.
Isaia *ca
sine tarile noastre prin Transilvanria, dar Ila Brasov, denruntat de fugarul Constantin aga Balaceanu, a fest uprit de autoritatile austriece si retinnut tiny de
doi ani si jumatarte in temnite. Situatia s-a sahrimbat fin folosul austriecilor, asa
incit el vroiau acum sa ocrupe Tara Romineasca Si Moldova. Ioanichie Lihuda.
reprezentantul Ru.riei la Venetia, demasea in primivara anului 1689 acesteintentii ale curtii habsburgice.
Silit de imprejurari sa negocieze cu austrieerii, Serban Cantacuzino a insareinat totusi pe emisarul eau din Viena s5 expuna rplenipotentiarului guverauului T US greutatile prin care treceau muntenii si moldovenii. De altfel si sirbilorli se sugera ideea tea ei trebuie sa astepte ajutorul din partea tarului de laRasiirit 3.
Cind s-a aflat la Moscoka despre intemnitarea solultui Isaia, copiile sca-i-sorilor pe care acesta le &Lucca an Lost trr imi s e la Bucuresti prin grecul Dame/lite1 Inmormintat in 1697 la Tirgoviste.
114
www.dacoromanica.ro
Toma ; acest curter n-a mai gasit nines in viata pe Serban Cantacazino, a carui
moarte neasteptatii a constituit preludiuil alter intrigi pentru mostenirea feupi succesorului celni raposat
Constantin Brincoveanu, condus de fratii lui 5erban, Constantin etolnieul, adevarkitail cancelar al Orli, si Mihail Cantacazino. Noul doann ezita deocaandata,
anticipind astfel politica sa sovaitoane din viitor. Brincoveanu a rasipurns totusi
Drumm' oe-I avea de stralaturt noul .demn nu era de loc auso,r. Pnincipele
Transilrvaniei, Mihail Apaffi, treatise de partea austriecilor, care in iarna analui
1689 au intrat in Tara Romineasca ti an oeupat Cimpulungtil, Ptitestii yi Tingevistea. flind ca un idetasament de tatarni s-a apropiat de granitele %aril, Brine), veana mu s-a lasat prins in annejele diplomatiei vieneze, tetrfigindu-se sere
rasarit..Armata aastriaca, Slabita de razboiul ce-,1 (Lucca la Rhin, trebui sa paraseasca Drawl Bucuresti, pierzind in rurana unei infringeri gi Transilvania. Soemit deocamdata credincios Portii otomane in clipele atit de critice ale ofensivei vrajmase, dommil Tarii Rominesti ti -a consolidart siantitor situatia.
Brincoveanu era ou atit mai indreptatita cu eft sirbii, care .se il'asasera arrasi
de figilduiellle Vienei, regretau amarnic atitudinea Ion /0 situatia aceasta,
domnul Tarii Raminesti relua trartativele cu guvernul rusesc. De altfell, tarul
Petru (=cerise acum cetatea Azov.
In vara analui 1697 Brincoveanu a trimis la Moscova pe iscusitul eau am
de ineredere, comisul Gheorghe Castniot, on cererea de a fi luat suh oonatire.
in preajana congresului de la Carlovit, situatia s-a complicat si mai mutt grin
amestecaul Palonieti cane, nemuliumita de propunerile rturcesti, formula pretentii
www.dacoromanica.ro
chiar asupra T5rii Rominesti, repetiad atfol exigentele de la inceputul rlizhoiuha, cind Poarta, ca sa desfacii Liga sfinta", ii oferise o pace separatii.
Importanta anisiune a comisului Gheorghe Castriot in Rusia a durat timp
27 noiembrie 1700), Intro perioadii cind
indelungat (16 septerahrie 1697
Rusia nu avea inc5 diplomati permanenti nici Juicer la Constantinopol. In
drum, el s-a oprit Ia hatmanul Ucrainei came, la 3 octombrie 1697, amanita la
Moscova apropiata sosire a soluluii. Ajuns in capitala Rusiei, Castriot a devils
la departamentul solilor cererea lui Brincoveanu, precum gi propunerea in curind realizat5 a coribierului Hristofor Constantin de a veni pentru constructii
de cor5bil in Rusia 2.
Tatul Petnu se afla cu solia cea mare" la Viena. Aco10 el a *Iprimit fn
iunie 1698, intr-o corespondents din patrie, scrisoarea lui Brincoveanu. Tot ce
a puturt face' ta-rul a frost insarcinarea datii dui Procofie Voznitin s5 vorbeascii
la congresul de la Carlovit si la curtea vienez5 in folosul popoarelor subjugate
din Imperial Otoman.
Tratatul de la Carlovit n-a reaolvat in mod trainic =Ate problerne. Moldova si Tara Romineasca au rantas mai deparie in granitele Imperial lui Otoman.
P5r5sind congresul, in drum spre Viena, in ianuarie 1699 Voznitin se interesa
despre rezervele de ostasi si iprovizii din sud-estul Buropei, care ar fi puturt
fi folosite de trupeie ruses-a tin eaz de reluare a ostilititilor. Pe de alai parte,
repetatele demensrumi ale rominilor transilvineni (misamile bratsovenilor care
cereau ajutoare binesti
Oprea in anii 1685 si 1690-1691, Ciprian in 1694,
Vasile Hoban in anii 1696-1697 la Moscova, plingeriile sibienrilor '.a.) au flout
pe reprezentantii Rusiei 65 interving in favoarea lor, In smartie 1699, la Viena.
Problema Transilvaniei a cApiitat astfel insemnatate in destfasurarea negocierilor diplomatiei rusesti, ce va piistra pi pe viitor strinse legaturi mai cu seams
en rdminii Rrasovului.
Re latiile lui Brincoveanu on guvernrul rusese au continuat. La 5 martie
asadar agent
1700 a sosit la Moscova primal rezident all Tariff Rorainesti
diplomatic permanent 3
Panaiot Radu 4, probabil sii fi feat chiar ,,gr5maticul",
alba secretarul domnesc. Moldova, de aproape supravegheat5 de pasalele cet5tilor nu mai putea constitui pentru rust central de tramsmisifune neoesar in
acest sector european. Domnind in conditii intruoitva asemanatoare cat Vasile
Lapta, prim forta lucrumilor Brincoveanu a urmat politica acestui inaintas al silt
fats de ruhi, ciirora Tara Romineasca, sitruat5 in arpropierea Balcanilor, le oferea
arum posibiliaiti mai mans pentru diferite actiuni diplomatice gi penftru transmiterea de sari. Astfel, in mantle 1700, Gheorghe Castriot aduoea la cunostinta
hoierului Feodor Golovin, indrirmitorwl afacerilor str5ine rusesti, rezultaterle
tratativelor lui Ukraintev Ia Constantinopol 5. Insemn5tatea deosehit5 a lui
Brincoveanu in eadrul aoestor negocieri se poate observa de asemenea din faptul
ea taral 1-a decorart cat ordinal sf. Andrei.
Domnia lui Constantin Brincoveanu nu s-a hucurart ins5 multi vreme de
liniste. Desi i s-a flat &Iva razboi eirmairea pe viata si scutirea tarsi de hiruri
pe timp de doi ani, totusi, inc5 inainte de expirarea acectui termen, marele vizir
110
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
i-a cerut un dar blinesc de opt mii de pungi. in urma staruintii domuului,
intr-o scrisoare transmisa prin Hrisant Notara 1, recunoscind ser-
repetata
of
Trinaisul.
doannului
at
Damian, a vizitat Moscova in luna mai 17014, printre altele vestind trecerea
prin Moldova la Constantinopol a solului rus Disnitrie Golitin. Cu cat ereorteau
exigentele turcilor, care in septembrie 1702 an pretins plata birurilor pe un an
inainte, cu lair Tara Romineasea stringea mai anult-legaturile de rprietenie ou
Moscova, made in septembrie acelaoi an sosise ceausul muntean David Corbea 5,
alt om de incredere al dui Brincoveanu of mai ales al Cantacuzinilor.
Fin al proortului Ioan Corbea de 4a biserica af. Nicolae din Sloheii Brasov-ului, David -Corbea invatase probabil la Kiev. El se pronuntase in Transilvania
impotriva unirii en biserica romano-cartolica, ciotigind astfel prietenia -oonducatorilor crestinatatii", of s-a anutat in Tara Romineasca nude, la Bucuresti, este
ctitorul biseriaii Ceauo David, numita mai tirziu a Icoanei. Venind pentru
intlia oarii la Moscova, in numele patriarhullui Dosirtei, al dui Brincoveanu of al
Cantacuzinilor, el a oerut ruoilor eliberarea popnarolor din sud-estul european
de sub dominartia tumilor ; o data au inaintarea armatei ruse spre Mama Neagrii
of in Crimeea, sirbii, rominii alin Transilvania of oei din serviciul polon, de sub
conducerea lui Constantin Turculet 6, urmau sa treaca de partea tarului. insuoi
Corbea s-a inteles cu cfruntaoii acestor populatii subjugate of oi.a oferit serviciile
Rusiei, singura putore care utea sa se opunii stapinirii turceoti of tendintolor
acaparatoare ale ourtii habsburgice. In felail acesta, David Corbett of protectorul
sin, Mihail Cantacuzino, se buourau in Atli moiler de mai multa ineredere
chiar docit insuoi domnrul ilor, deli mai tirziru Brincoveanu i i va asigura sprijinul
lui Sava Raguzaaruil, viitor diplomat ens, care in ianuarie 1703 a trecut prin
Bucureoti.
I Prin ac,elaoi Hrisant, la 8 noiembrie 1700, Teodosie, mitropolilul T5rii Rominesti, a adresat,n scrisoare patriarhului Moscovei. P5truns de incredere in puterea imp5r5tiei lui Petru, Teodosie se plingea impotriva prigonirilor ce le indurau rominii de sub
stapinirea habsburgicii (Academia R.P.R., ms. rum. nr. 5216, p.99, 259 ; f. XXII, p. 20 ;
1. XXVIII, p. 17).
2 Academia R.P.R., ms. rum. nr. 5216, p. 30, 79, 204.
3 Ibtdern, p. 31-38. Fotacopii de corespondent5 din anii 1700 1709, la Academia R.P.R., arhiva 648.
4 16irlenr, p. 31.
5 Ibidem.
6 Despre intilnirea ceausului Corbea, trimis in 1697 la incoronarea regelui Poloniei August al II-lea, en Turculet, a scnis Teodor Corbea : insemnarea pentru solia mai
marelui meu frate, David Corbea, pentru voroava ce a avut eu Turculet ruhmistru of
au fost Si se
en aiti ruhmistri moldoveni si pentru raspunsul ce an luat actin. cind
intoarcii inapoi la craiu" (Academia R.P.R., rns. rom., nr. 5151, to 322 323).
118
www.dacoromanica.ro
Sperautele dommuului s-au indreptat iarasi ,spre Rusia. Din sirul numerosilor curieri munteni se desprinde, in august 1703 la Moscova, fratele ceausului
David, Teodor Corbea, secretar domnesc, insotit de capitanul Luca loan, care
educe scrisori came David Corbea, agentul permanent al tiirii in capitala Rusieil.
De la curtea dui Brincoveanu se transmiteau informatii locale si stiri despre
tulburirile din Constantinopol. Teodor Corbea a mai avut misiumi la Moscova
anii 1704 si 1706, iar in 1711 a trecut in Rusia i s-a stabilit la Kiev 2.
119
www.dacoromanica.ro
Eupraxia din Transilvania, iar in anul urm5tor Ioil, staretul manistirii muntenc
Vintila Vod5, pr5data de turco-fatari. Tot in 1703, vestitul carturar si orator
bairn Ivireanul a tipiirit la Bucuresti
cu cheltuiala lwi Gheorghe Castriot
Inv5tiitura dogmatic5 a bisericii r5siiritene" a lui Sevastos ICimenitu13,
inehinata marelui rage t i imp5rat a toat5 Rusia Petra
In scopul
promoviirii culturii isi largiiii posibilitatilor de apropiere, intre romini si ru4i,
Brincovcanu a infiintat o scoala de slovenie, acea 4coal5 pe care apoi o zidi
la of. Sava ; pentru scoala domneasca, acelasi Antian. Ivireanul a retipiirit in
1697 la Snagov Gramatica slavoneasca" a lui Meletie Smotritki 4, cfolosind editia
din 1619 din Evie.
Originar din Ivir (Georgia), cm cu o deosebita dragoste pentru arta sub
teate itmfstisarile ei, bun cunoscator al culturii slave, Antim Ivireanul a avut
leg5turi statornice cu Rusia. Hirotonisit in 1691 episcop, iar de la 1708 mitropolit al Tirii Rominesti, el a tipiirit numeroase carpi slavone, grecesti si romi"testi, din care prima carte era psaltirea, tiparit5 in 1694 la Bucuresti. In 1884
profesorul L. S. Mateevici a d5ruit Academiei din. Kiev Rod.oslovie", genealogia in 500 de porteete a uranasilor lui Adam, facutrt in 1709 de Antim cu
cernealii colorat5. De la 1701 a tipiirit la Snagov cele dintii carpi arabe, pentru
Anastasie, patriarhul Antiohiei. Tip5riturile in linaba araba au fost incurajate
si de hatmanul Ucrainei 5. Antim a trimis apoi un colaborator, pe Mihail Stefan.
cu o tipografie In patria an, Georgia, da Tiflis, uncle Evanghelia" tip5rita in
1709 este prefatati de Antim, iar la sfirsittul liturghierului din 1710 Mihail
Stefan a reprodus versurile lui Ivireanul din Evanghelia" de la 1697. Activitatea hi Mihail Stefan din anii 1709-1711, in Georgia, an continuat-o ucenicii
formati de dinsul. Credem ca Antim este si tipiritorul primei carpi turcesti.
ap5ruta iu 1701 la Bucuresti : un Proschinitar all Ierusalinutlui 6. Biserica
Antim din Bucuresti a lost cladita in 1715 probabil dup5 planul lui Ivireanul,
A)
care
se spune
ar fi sculptat si usile ei de lemn de la intrare.
Ar trcbui -cercetate mai temeinic legaturile t5rilor noastre cat Trapezuntul georgian, care se dezvolta fin acea perioadii sub auspiciile culturii gre1 Das moskowittische Prognostikon oder der glorwiirdige Czaar Peter Alexo-
120
www.dacoromanica.ro
printre munteni, bulgari, sirbi 5i pe linga Francisc Rak6ezi, principele Transilvaniei (1704-1711), care se afla in Irupta cu austriecii.
In decembrie 1704 la Moscova a sosit Teodor logofatul (Coribea) 2. In
anul uranator fratele sin, David Corbea, a parisit Moscova. La intoarcere, el
calatorea cu un pasaport eliberat pe numele lui David loan, negus tor ucrainean,
insotit find de talmaciud rus Andrei Mihaillov, trimis la Buouresti pentru a invata
limba iromineasca 3. Alt student" rus, Daniil Vasiliev, se afla trimis la Bucuresti
de amiralitate tot din 1705 4. In treacat aflam cii un capitan francez, laurel,
pe ruses,te Antonie Bortulin ", dorind sa intre in slujba tarului, a venit si el
3 'bittern, p. 35-36.
6 lbidcm, p. 41.
Ibidern, p. 37.
6 Bittern, p. 36.
lir.
5244, p. 21.
121
www.dacoromanica.ro
dar a anurit subit in drum la intoarcere, la Varsovia, la 11 august 1707 1. Destituirea lui Mihail Cantacuzino si moartea lui Corbea au provocat neincrederea
s-ti ilor.
lui Brincoveanu, Antioh Cantemir. In anal urmitor Poarta a pretins peste birul
anual un dar biinesc de 220 de pungi, dar in ptimavara analui 1707 dommarui
T5rii Rominesti i s-a dat porunca s trimita 2300 de decuttori si 350 de carge
pentru ducmi la oetati. Mai greu putea fi indeplinita porunca vizirului care, in
legatur5 cat depopularea tutor regiuni si in vesderea razboiului apropiat eu Rusia,
a cent exp'uinarea din Tara a tuturor contribuabililor crestini de la and de Duniire
pribegiti in mare num5r in TaTa Romineasca.
In feltil acesta, spe.rantele s-au indreptat si mai hot5rit spin Tarul Petru.
Corespondenta domnului $i a stui Constantin Cantacuzino s-a intensificat. Se furnizau stiri politice din sud-estul Europei. In asemenea condirtii, dup5 victoria
ruseasel de ila Poltava, in 1709, s-a ajuns la ineheierea anmi tratat de aliautii
intre Tar $i domn, care se obliga sit treac5 fatis de partea Rusiei in momentul
sosirii armatei ruse, 65 r5scoale pe sirbi
pe budgari, sit strings o caste ajutiltoare de 30 000 de soldati qi sa aprovizioneze trupede rusesti cat cele trebuincioase.
a N e ni t
Gc lovkin de prigoana indurate din partea domnului (Academia R.P.R., ms. rom. 5216,
p. 10 41).
2 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5216, p. 3, 27, 95 ; nr. 5235, p. 202, 205 ;
nr. 5244, p. 36 ; f. XXII, p. 16-17.
3 Ibidern, ms: rom. nr. 526, p. 18L
122
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
123
Bistritei transilvimene.
8 Sorrier le lui Dimitrie (1651-1709), mitropolitul Rostovului, erau foarte ras-
pindite in Virile noastre, in copii, talmaciri si tiparituri. Deseori autorul apare aratat
in manuscriso intimplator, deoarece pe vechii copisti ii preocupa mai malt continutul,
deeit faptul de cine an fost scrise. Citeva traduceri se datorau lui Varfolomeu Maz5mann. 0 ,,Apologie", tillmicita de Stefan din Neamt, a fost tip5rita la Iasi in 1803.
eucheltuiala lei Veniamin Costachi. Si cele douisprezece volume dn Vietile sfintilor",
tiparite la Neamt in anii 1807-1815 pr'n grija acelorasi Veniamn Costachi si Stefan.
sint in buns parte traduse din scrierile tai Dimitrie (ecUtia a 2-a, Caldarusant, 1835-1836).
Cuvintele sale au fost reproduce in Cartea pentru pravilii" (Neamt, 1823) si in ..Acatistiarul" (Bucuresti, 1830). ,,Hronograf adica numarare de ani" (thin-tacit de Dimi-
124
www.dacoromanica.ro
despre eresurile lipovenilor" an fost tiparite la Neamt in 1837 (editia a 2-a, Buc.,
1859).
663).
Ibidem, p. 43, 46 ;
air. 326
p. 163.
125
www.dacoromanica.ro
De$i in martie 1709 trimisii moldoveni faeeau la Moscova 'eurnparaturi demarfuri pentru domnul Mihail Racovita 4, totusi de teama turcilor acesta refuza
Sa acorde foi de trecere curierilor diplomatului rus Alexei Da$kov, din Constantinopol spre Silezia 5. Dar infrin,gerea suedezilor insufla sperante not popoarelor subjugate din Imperial Otoman. Ioan Neculcc relateaza urmatoarele :
Atunce si Mihail voda. mind era imparatul Moscului la Kiev, se agiun,iise eu imparatul sa fuga la Mosc. Cii i se suparase cu inohisorile din domnia
dintifi, socotise sa se lase de domnia Moldovei, caei vazuse gi taria Mosi socotea ca in scurta vreme va fi biruitoare si bucuria crestinitatii.
Si nu numai Mihail voda se agiunsase cat m oseaIii, ce- gi BrIncoveanu voda si
toata Sirbimea, mai inainte, se agiunsase cu Mosoul si tragea nadejdea lui din
eeas in teas Cu bucurie".
Soldatii suedezi si poloni adapostili in Moldova faceau fel de fel de
jafuri p i stricaciuni. Exasperat, domnul Mihail Racoviti, came de la 1705 mentinea corespondents cu rusii 6, a cautat o tale ca sa seape de netpoftitia oaspeti.
cului
Crezind ca un detasament suedez ce se indrepta spre Polonia era condus per1 La Dartniinesti-Neamt in biserica se pastra o icoana ce s-a purtat de un lu.ptitor
la batalia de la Poltava, iar la Academia R.P.R. (ms. slay. nr. 478) gasim culegerea
unor proclamatii rusesti cu privire la rizbeiul din anii 1708-1709, serial in Rusia, dar
ajunsi in Cara noastrii.
2 Orlik (1672-1742), eancelarul cazaeilor, a insotit pe Carol al XII.4Iea in Suedia.
In anii 1734-1737 sedea la Causani. A murit la Iasi, in timpul unei viaite la domnul
Constantin Mavrocordat. A lasat niste insemeari.
a K. Marx si F. Engels, Opera, vol. XVI, partea a II-a, ed. 'nisi, p. 9.
4 Academia R.P.R., Ins. rom. nr. 5216, p. 42.
Ibidem, p. 44.
a Ibidem, p.
35, 41-42.
126
www.dacoromanica.ro
salmi de Carol al XII-lea, domnul 1-a semnalat, pentru ca regele sa fie luat
prizonier. Operatia a foss data in seama brigadierului Kropotov si a polcovnioului Constantin Turonlet care, trecind Ceramusul, au inconjunat detasamentul
suedez.
lemma grauitei de cattre trupele rusesti putett sa atraga asupra Mo!dovei o narvala turco-tatara. Temindu-se de a eventuala razbunare, Racoviti
a trimis pe socrul sau, spatarul Dedisul, ca sa se inteleaga in vederea refugierii familiei domnesti in Rusia. Aflindu-se in dusmanie ou Racovitil, Brittcoveanu ar fi denuntat turcilor aceste intentii i un capigi-hasa a arestat prin
snrprindere in actombrie 1709 pe domn. Dimitrie Go litin, din Kiev, infarma la
rindul sau guvernul ins ca boieral Iordaohe Ruset (matca tuturor rautatilor")
ar Li acela care a destainuit seraschierului Iusuf-Pala legaturile lui Racovita
ou rusii. Tot Go litin scria ca noul domn al Mo1dovei, Nicolae Mavracordat,
are sarcina sa alcatuiascii o oaste moldoveneasca de 15 000 de oarneni Qi sa
consolideze ,pozitiile otomane in Moldova, fats de posibilitatile unui attic din
partea rugilor. Detvotat turcilar, Marvirocordat a ollatinut din partea sultanului
Fiu al lui Constantin vodil si frate al lui Antioh voda, Dimitrie Cantemir
era mm am de o vaster culture. Ioan Neculce povesteste ca
naseut in 1673
el se purla pe vremuri impulsiv si minios; &cunt, se intorsese in Moldova bun
6 blind. Totusi, .condueltorii partidei orestinesti" sau ruseqti din Iasi, initropalitu1 Ghedeon, hatmanul Antioh Jora si elti boieri marl, au scris tarului ca noul
domn .,este ca si un two si tine cu turcii". Ca pedeapsa, Cantemir 1-a deAituit
Pe Jora i
Abia numit damn intr-o tars ruinata ti ou o boierime ostila lui, Dimitrie
Cantemir s-a vaunt in fata unar greutati uriate. Poarta cerea haul,
pros izii
www.dacoromanica.ro
2 Academia R.P.R., ms. Tom. nr. 326, p. 76, 178-183; nr. 5216, p. 219-228; f.
XXII, p. 24.
128
www.dacoromanica.ro
"Wall '
rs
.1
11..NiiiTitt VS
t
tat
Mill.
I \ I VI
;
F\ virw,
lit
coN
Dimitrie Cantemir
(Bibl. Acad. R.P.R.
sectia stampe)
www.dacoromanica.ro
129
sg
si'.
Ofensiva rapidg trebuia sg asig-ure trupelor rusesti concursul popoarelor riiscularte din Imperial,' Otoman si sa impiediee pe turci 85 treaca Dungrea. Dianitrie Camtemir, erezind ca a si fost donuntat de Iordache Ruset tureil3r,
astepta si el cu infrigurare, inchis in Cetgluie, venirea armatei ruse.
La 30 mai Seremetev a inbrat in Moldova. Ilie Abaza, Ioan Moresnu,
Simion Afendic si alti ostasi moldoveni, urmati de popor, s-au grilbit in ajutorul
proviziilor. Domini!, dupg negoeieri cu Sereme.tev, Sava Raguzarml si altii la adunat divanul si a depus jurgmintul de credinta larului ; au fost expediate
strinsurg din tirg, mai mull Fara arme decit cu arme. $i se fgeuseri ping In
saptesprezece poleovnici si
sprezeoe zile",
Cu
steaguri, in einci-
dar un
ajuals
(Ilya cum era porunca, ping la Dungre.--$eremertev isi motiva zabava la Iasi
prin necesitatea asigurgrii pozitiei lui Cantemir.
La 24 ifunie 3. Petru cell Mare soli la Iasi. insotit de moklovenii Savin
Zmizeil5 si Pavel Ruging. Poporul ha primit cu entuziasan. Erau de faftii Dimi1
Academia R.P.R., ms. rom. nr. 326, p. 84, 164, 224, 227.
2 I bidem,
p.
84.
130
www.dacoromanica.ro
trie Cantemir, maresalul Seremetev, cancelarul Golovkin, Safirot, g,eneralii Gcrlitin si Dolgoruki, Sava Raguzanul, agent de leg5tur5 cu popoarele din sud-estul
Europei, si alti dreg5tori rusi gi moldoveni. Tarul a vizitat asezimintele locale
si 15uda mutt
povesteste loan Neculce
Jucrurile, ehipul si obieeiurile moldovenilor, si inc5 si dobito.acele acestui p5mint al sMoldovei, zicfind ca sint
frumoase".
Poarta
3 Ibident, p. 45.
131
www.dacoromanica.ro
lordache Ruset (ciuscrul san) Si Savin Znmei la impatriva lui Cantemir, n-a reuRuset a Most surghiunit la Neanirovo t, (lineal de Nistru, iar Zmucila a trecut
de pantea domnului s5u, care 1-4 ridicat la rangul de postelnic.
Situatia lui Brincaveanu devenea din ce in ce mai aritica. Hanul Crimeei
Si Orlik, care mostenise arhiva hatrnamilni Mazepa, it demuntasera mai de
mult vizirului ca tradator. Fuga spMarului Cantacuzino a sporit Si mai mult
furia Portii. Nurrtai teama unor complicatii prea marri oprea pe vizir sa pedepsea,ert neintirziat pe necnedinaiosul beiu". Nefiind un capitan de ostire, ci un
out politic Ail, Brincoveanu n-a indraznit sa inainteze ca sa se alature armatei
ruse. Intrigile Iui iCanteanir (doannii se ianpacasera numai de forma, Brincoveranu
trimitind la Iasi pe seoretaruil slu, Teodor Corbea), precum Si apropierea tru-
an determinat pe vizir sa
sigaranta an
trupelor
rusesti de la Braila Si daca in mijloaul armatei ineonjurate se afla Si tsarul.
Sosirea intirziata a lui Carol al XII-lea in tabara turceascil n-a 5thirabat cnt
nimic hotanirea lanai. Ca sa-si pastreze armata intacta, Petru a consinartit sa
eedeze Azovul ; a refuzat ins5 categoric sa extradeze pe Cantemix.
Tratatul de pace, iscalit la 12 iulie 1711, prevedea dreptul negustorilor nisi de a cillatarti pe uncut prim Imperial Otoman ; la inceput de septembrie acelaai an domnului Brincoveanu i s-a trimis un firman privitor La
camertul acestar negustari in Tara Ramineasca 3. De altfel n-e fast oprit Hind
1 Scrisoarea sa din 3 septembrie 1711 cure Golovkin, oerind sa fie lasat sa
piece in Moldova (Academia R.P.R., nr. 5216, p. 46 Si urm.).
2 La Muzeul romino-rus din Bueuresti se piistreazi serisoarea generalului Ronne
eatre domn de la 13 italic 1711, din tabiira de lingl Braila, oerind al'aturarea neintirziata a muntenilor la fortele rusesti.
Vezi Si raportul rezidentului Talmann eatre consiliul imperial din Viena, la
101
septembrie 1711.
132
www.dacoromanica.ro
accesul negustorilor munteni in Rusia, nude gasim, in Iona mai 1712 pe Gheorghe Margineanu, factind cerere pentru negot 1.
@i
lucraTea a fost completata si publican in 1783 de arheograful N. N. Bantip1 Academia R.P.R., ms, rom. nr. 5216, p. 50.
Ibidem, p. 229. Hatinanul loan Neculce, Savin ZmuciI5, vornicul ale Botoaani
Ilie Abaza (se eunosc scrisorile sale trimise din Kiev rudelor moldovene), Aga, Armaa.
Banar, Bantia, Banul, Braga, Buhua, Buzescu, Ciimaraa, Cirtan, Codreanu, CaraimanKulikovski, Condoidi, Dicescu, Gafencu, Gredescu, Herescu, Hineul, Hrisoscoleu, Luhati,
MeLeghi, Mutul, Mihulet, Gheorghe Mecinic (Milescu), Mereseu, Mogilde, Motoc, Nacu,
Negurit5, Nicorita, Nour, Pascal, Raalis, Rugin5, Scherlet, Ursulita, 1 ataf, Vracnita,
Vreme, Zarin q.m.a.
3 Academia R.P.R., ins, Torn. nr. 326, p. 188, 191, 218, 220, 234, 237, 264 a.a. ;
3 9).
www.dacoromanica.ro
133
Petersburg ; a fost insa tip5rita mai tirziu. in anii 1769-1770 6, intr-a tradu-
lcademia. R.P.R., ins. roni. nr. 1267, 1329, 1417, 1524, 1555, 1698, 2379, 2507.
3170,
5566.
2
Rinmiceanu, in tezo sa tipiriti in 1889 la Binlad, a incencat incii de atunci sa limnre mra adevaratul sens al 1storiei ieroglifice", scriiud despre .,Vrajha dintre Cantacu-
1, p. 210-222.
5T. Bayer afirmi ca antorul ar fi scris-o in latineate (p. 314). Intr-o notita
ap"arutii in Foita de listorie ai literatura" (Iasi, 1860, p. 69), Alexandru Hijdeu vor-
134
www.dacoromanica.ro
kV.
44:1
.
71, )
rr.<4
Li
4)4
10/
I4'4 :.
1.:
11/ie
4, 7/4,4.
f/; c7 1 01. (
7/6:
/4'
Atiti4111 Cantemir.
Du p;'-i
ib-vito Ntad
www.dacoromanica.ro
lrni
adnotat de autar. Printre izvoarele istoriceCantemir s-a folosirt si de cronicele rusesti. Pentru prima data Hronicul",
a earui oapie a ajuns in biblioteca Blajului Inca pe la 1730 3, a fost tiparit la
Iasi in anii 1835-1836 de G. Saulescu ; editorul a atenuat criticile la adresa
turcilor, fapt subliniat si de Grigore Tociles a in edifia a Iem.5 (1901), 'insi
si
si
aceste manuscrise au fost cercetate irl Rusia de (,r. foe lecu. Vita Constantin, Cante-
scrise ce se pastrau la Muzeul asiatic din Moscova, au intrat in volumul sapte al editiei
noastre academice.
136
www.dacoromanica.ro
*
*
anai tirziu, care an adaugat, eu ocazia tiparirii jurnalului 8, ca justificare a teoriei trad5rii, memoriul pamiletar al lui Dimitrie Cantemir, en privire la singe roasa rivalitate dintre Cantacuzini si Brincoveanu. Intitulat sugestiv .,Minunatele revolutii ale r5zbunaril drepte dumitezeesti asupra farniliei Cantacuzinilor
gloriogi in Valahia si asupra lui Brincoveanu", pamfletul a fost scris, dup5
parerea lui T. Bayer, de Cantemir in moldoveneste ; el ar fi aparut pentru
prima oars inainte de 1734 in traducere ruseasc5 si greceasci 6, prezentind
ca fapte sigure uncle calomnii viidite ale lui Cantemir si Toma Cantacuzino r.
Domnul Constantin Brincoveanu, Cantacuzinii gi Castriot 8 au continual
corespondenta cu guvernul rusesc in anii 1711-1712 9. Pierderea unor scrisori
rusesti, transmise prin munteni, a subminat aceste relatii, care nici asa nv
puteau sa fie prea cordiale. Reprezentantli Rusiei la Poarta avertizau ca Brincoveanu gi Hrisant Notara, patriarhul Ierusalianulni, nu le mai inspirau lucredere. Noua atitudine a lui Brincoveanu era pc deplin explieabil5, dyer' finesn
seams de insuceesul negocierilor cu tarul si de uevoia reabilit5rii domnuitti in
ochii sultanuluti. In ce privegte legriturile Rusiei cu patriarhii greci, ele sl5bi' Critici, deseori putin temeinice, au fost formulate de Hammer si Babinger.
2 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5148, I, p. 214.
3 Ibidem, p. 211 si 213. Unii cercetatori confunda lucrarea lui Cantemir eu
fraducerea Coranului" de P. V. Postnikov, tiparita la Petersburg in 1716. Scrierea lui
Cantemir a fost tradusa in 1805 in limba bulgarii.
4 K. Marx si F. Engels, Opere, vol. XXII, ed. rush, p. 114.
5
Petersburg, 1772, vol. II, p. 291-313.
6 Prima traducere moldoveneasca, comun;cata de banul Vasile Virnav (ou greseli.
dupa textul grecesc de G. Zavira dn. 1795, dupa talmicirea germane de Bakineister), a
aparut in Arhiva romineasca" (vol. II, 1845, p. 279-322). Editia academics datea7a
din
1878.
Cantacuzinii munteni (Academia R.P.R., ms. rom. nr. 326, p. 22 ; nr. 5216,
gi a murit la 21 no;embrie 1721.
a Mort in 1716, Castriot este ininormintat linga bisenica Radu-Vada din Bucuresti.
9 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5216, p. 49 si urm.
nnchii sal
p. 46 si urm.)
137
www.dacoromanica.ro
sera de mai insiute, Iiic din timpul atitudinii ostile a lui Dositei al Ierusalimului (wort in 1707) fats de reSormele lui Petra eel Mare.
Cu toata nereusita, arata istoricul militar A. Mislaayski, eampania de
la Prut a fast coneeputa in mod genial, planurile strategice, metodele tactice
si masurile administrative eontribuind la dezvoltarea artei militare. S-a tinut
seams de particularititile pe care le prezenta inamical si teabrul de luptii.
Pentru prima data s-a folosit tactica inaintiirii rapide, .combinata en operatiuni
in sectoare socundare, eu asigurarea spatelui frontulni, en aprovizionarea trupelor in eadrul unei ofetisive rapide, en ciocniri provooate de eavalerla wrentatara. S-a observat grecala unei fincrederi prea mari in ajutorul fortelo locale
si nevoia unei actiuni hatarite in oursul inaintarii.
*
Cosiachi, vornicul care, ea sa nu-si piateasca nite datorii catre domnie, a ramas
Is Birlad. transfornandu-se intr-o unealta a tureilor. Neputind satisface exi-
Dip lomatii nisi, Tolstoi si Safirov, an reusit sa mauling pacea la Constantimpol numai ping in decembrie 1711, cind intrigile franco-suedeze an dus h
o noun declaratie de razhoi din partea turcilor. Nu s-a mai alums ins5 la doeniri arniate, deoarece tarn' a evitat o aceeutuare a conflictului, in dorinta de
a-si consolida statul in interior si de a-si erea posibilitati lhai largi pentnu
actiuni in regiunea baltica. In iunie 1713 tratatul de pace ruso -tunc a fost
isealit la Constantinopal. In annul urmator Brincoveanu si-a gasit un sfirsit
tragic ; conditiile de politica externii si hogatia domnului au inlesnit succesul
uneltirilor Cantacuzinilor. Prin prisma acestor intrigi, intelegem mai bine cede
petrecute cu sapte ani inainte, in 1707, cind
in eonflictul interveuit intre
Brincoveanu si Cantacuzini
a cazut David Corhea. Intr-o scrisoare din Stainbul din 4 septembrie 1714, diplomatul Safirov a amintit singerosul sfirsit al
domnului, ueis acolo impreuna cu fiii sail. Succesonul la damnie a fost Stefan
Cantacuzino, yarn' lui Brinooveanu. In eel doi ani care au urmat, invatatml
stolnic Constantin Cantacuzino, tatrd lui Stefan rvodii, Mihail Cantacuzino, unchiul,
si insusi doanuml si-au gasit aeelasi sfirsit groaznic, uciLi de turd, ea si mibropolitul carturar Antim Ivireanul (septenahrie 1716).
Esecul de la Stanilesti n-a intrerupt relatiile inaintasilor nottri cu Rusia.
Ghedeon. mitropolitul Moldovei, in 1714 cerea taming ajutoare 2. In ianuarie
acelasi an polcovnieul Alexandmu Davidenko a sosit in Rusia, au propuneri
din partea hanului Grimeei privimtoare Ia regele Suediei, devenit arum oaspete
nedorit pentnu turci. Neinspirind incredere, Davidenko a fast surghiunit pentnu
cit.a limp la man5stirea Prilutki din regiunea Vologda 3. Cu mari greutati
138
www.dacoromanica.ro
Prezenta lui Petru eel Mare la Iasi a trezit un iinteres deosebit fatal de
viata culturalii ruseasc5, asa incit, de la afirsitul veaeului al XVII-lea s-au
1
Academia R.P.R., Ins. rom. nr, 5216, p. 55 ; nr. 326, p. 166, 170, 171. Uneltirile
Q.a
p. 60).
26.
sal
pal-
I Scrisorile din 13 februanie 1718 {Academia R.P.R., ms. rom. nr. 326. p. 239),
din 4 martie 1719 amintind pe medelnicerul Stefan, postelnicul Vasile Cudan, loan
Capotici, armasul Mihail Zirul (ibidem, p. 202, 252 ; f. XXII, p. 25).
a Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5216, p. 59.
5.
8.
14 Ibidem,
www.dacoromanica.ro
1.39
140
www.dacoromanica.ro
din eartea despre Varlaaan, tiparita la Kiev 1 ; guuduni de Antanie al Gernigovului din 1711, trauserise in Rusia, dar aduse la n011.2. Se mentine, de asemenea, carespoudenta carturaridor nastri ou eel tarsi 3. In felni acesta, relatiile
culturale capita si ele o inserunatate politica deosebita.
anti ca urmare o politica de contra actinne din partea Rusiei. Totuti, de-a
lungul veacurilor, razboaiele
cu francezii.
La moartea lui Petru eel Mare, Rusia gi Turcia puntan in comun operatiuni
militare impotriva Persiei. Devi relatille dintre Rusia si Turcia ramineau subrede, totusi Austria, temindu-se ea aetiunile militare carmine ale Rusiei si
si ca
www.dacoromanica.ro
141
La eonducenea armatei ruse se afla mare.salul Miituiich, comandant care folosea metode militare occidentalle, evitind batalille si actionind doar impotriva
comanicatiilor inamiculiui, prin operatiuni nesfirsite. In felul acesta, misc5rile
de trope erau incetinite, deli Vesniakov ceruse in fehruarie 1736 o inaintare
grahnic5 cu forte tuari, declarrirtd ea valahii sn moldovenii, jefunti de turci si
mai ales de damn, se ridic5 la lupt5, care s-a accentuat Rijn Muartenegru. Domnul
Grigore Ghica, la rindul can, ca si serveasea pc stapinii turci, trimisese in
Rusia ipeste o aura de spiond I. In noiembrie acelasi an, in legaturii cu desf5t;uraTea rrizboinlui, a sosit da Moscova si Preda Druganescu, vornic muntean 2
exprimind doleantele fruntasilor pamintend care cerean ocrotirea Rusiei 3.
Corespondentii rusi, Lupfu Anastase, postelnieul Andronache si Ananic, trans-
mitind stiri de interes auditor si politic local, indeunnau si ei pe rusi sa gra.beasea ofensiva.
De la izhuenirea ostilitatilor, puterile maritime si inssisi Austria s-au
oferit ca .naediatori pentru negocierile de pace. Guvernul Tus pnetindea Azovul,
Tampetle
prineipatedor noastre.
Asu,strieciti
rusesti
fiind
ocupate
in Crimeea, realizarea
nu numai ca
5 SCriSOPile lui Grigore Ghica, din 17 martie 1737 (Academia R.P.R., ms. Torn.
nr. 5216, p. 63) ai din prdmivara anului 1738 (ibidern, p. 65).
142
www.dacoromanica.ro
1737 moldovenii an inaintat petitii, cerind trecerea for sub stapinirea ruseasca t.
In octombrie si mai tirziu au unmat alte memorii ale muntenilor Si moldovenilor
came guvernul rusesc. in acelasi, sens era fonmulata si scrisoarea adrusi in
decembrie la Kiev 2 de Dianitrie Scurtori, solul fruntasilor din Bucure,sti, siliti de
generalii austrieci s jure crodinti imp5ratului .lor. 1Vlisiunea lui Scutori a fost
Constantin Abaza din
'continuata de confidentul serdarnlui Lupu Anastase
a obtinut
ca si trimisii de mai tirziu
Iasi, sosit in ianuarie 1738 si care
proinisiuni incurajatoare din partea maresalului Miinnich. La 8 marbie acelasi
an un fruntas voloh", Vladislav Malgescu, a intervenit la Viena ca vicecancelanai Rusiei sA inainteze impariitesei. cererea de cetAtenie ruseasea a
Iolo-
bilor" refugiati in Austria si care erau siliti s devina srupusi austrieci 3 ; trebode sii fie acelasi Vlad Botulescu din Mali-testi sau M515escu, secretar cantscru
rcinese, apoi al mitrorpolitului sirb din Ungaria, care M5dAesou in 1718 se aflase
in Rusia si ceruse larului dascAli rust, iar mai tirziu devenise eunoscrut prin
traducerile sale c5rturaresti in inchisorile austriece. Chiar agen %ii permati -au maninenti ai domnului Ghica -- de felul lui Alexandru st Petre Duca
serviciul Rusiei 4.
Incapacitates anstriecilor si uneltirile diplomatiei strAine intirziau incbe-
p. 83.
p. 64.
p. 63,
64.
66.
www.dacoromanica.ro
143
s-a intors da Iasi, uncle a intrat la 2 serptermhrie. 6e eredea ell el are sa fie
proclamat domn ral larii, dar suocesul alit de pronuntat al ostilit5tilor a inspirat
lui Miinnich alte eolmtii, intemeiate pe exigentele poitica *i pe ,esecurile militare ale austriecilor.
' Mitropolitul Antonia, Ghedeon al Romanului, logofitul Sandu Sturza, Canta(Academia R.P.R.,
ins. rom. nr. 5235, p. 208 ; nr. 5216, p. 83 ; f. XXII, p. 26).
2 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5216, p. 65, apeIu1 din 23 august 1739. Volohilor" din corpul" lui C. Cantemir la 23 iulie 1740 (Academia R.P.R., ms. rom. nr.
326, p. 76) li s-a dat voie sa intre in servieinl rusesc si sa cumpere proprietiiti, jar
in 1742 unii dintre ei au fost asezati in piirtile Orenburgului. Cei care au r5mas
inregimentati in armatii, s-au stabilit in 1761 in regiunea Eoaterinoslay.
cuzinii, Scarlat Costachi, C. Donici, T. Rocca, V. Buhaescu s.a.
144
www.dacoromanica.ro
Ravbeiul ruso-tire din nii 1735-1739 prilejuise Inca o apropiere a poporului nostru de Rusia. Increderea in eficacitartea interventiilor rusesti sporise.
Patin mai tirziu, Loan Neculce i5i aiti cronicari amintesc de costisitoarea iernare
a solului maskicesc" A. I. Rumiantev la Bender in 1742, ctinitl ,acesta se intorcea
de la Constantinapol ;a Petersburg.
In 174.5 diplamatull Vesniakov scria din Turcia ca este suficient ca trupele rusesti sa apara la Dunare si fortele for se vor inzeci, deaarece li se vow
alatura Moldova, Bulgaria, Serbia, Slavonia, Dalmatia, Muntenegru, Albania,
intreaga Grecie si insulele, ha chiar si Canstantinapolul.
Yau ceea ce priveste situatia rominilar din Transilvania de sub dominatia
habslyurgica oeroetati de ruti paralel cu sterile politice din sinful refugiatilor
1 Yn sch mb. drept re,curostintii, in anul urmatar, Villeneuve a obtinut din partea
Portii un tratat franoo-turcesc Qi mai prielnic intereselor Frantei ; negustorii francezi
an primit, astfel, privilegii mai marl deelt intisi negustorii turci.
2 Si mai tirziu, in anii 1745 si 1752, V9iniakov pi Obreskov, imputerrticitii rusi
Constant:nopol, scriau despre emigriirile moldo-muntene in Rusia, imp'edicate de
la
domni din pr'oina depoputirii tariff, iar in tuna ma' 1762 M'Ita:1 Corbea asesor colegial de obirsie romineascii a intervenit pentru familiile moldovene of muntene care
cereau ing5du'nti Si se stabileasca in regiunea Bugului (Academia R.P.R., ms. Tom.,
nr. 5216, p. 71).
si
it
doeuruentul d'n 1752. la Academia R.P.R., doc. MCCLXXXIX. 14.
5 Academia R.P.R., ms. rom., nr. 5216, p. 66-67.
6Ibidem, ms. rom., nr. 5151, p. 356, 367.
7 Ceea ce parea necesar, deoarece eunoattem chiar un Catehismus" unit, tip5Tit in folesul neamului rusese" d:11 Tara Ungureascii si retipiirit in traducere romineascil in 1726 la Simbata Mare.
70
www.dacoromanica.ro
145
s-a ini5tisaft in 1749 run alt imputernicit al lor, Nic.olae din Balomir, a earui-
aetiune a prevocat o inter\ entie diplomatic la Viena a dui M. P. Bestujev-R:umin, ambasadorul Rusiei, in folosul rorninilor. Delegatii rominilor neuniti
v"r p5stra si mai rtirziu legarturi eu Bestujev-Riumin ; in 1755 Cozma din Deal
mirturisea ea ,-solul Musculrui Mihail" a cenut curtii vieneze as slinsul sa liealohozit din temnita din Alba Julia, unde a stat inahis peste in an de zile.
Mt fagar sau trimis al populatiei asuprite din Transilvania, Nieodirm,
ieromonah cu rosturi in Tara Romineasci, a vizitart capitala Rusiei in anii
1751-1752, 1757-1758 si 1759-1761. Impreuna eu Joan Abramovici din
Aciliu, el s-a straduit, atit limp era s-a putut, ea irtfluenta de care se huenra
Rusia sa eontribuie, In Viena, la imbun5titirea situatiei trominilor asupriti..
Nicodim a inntinat la Petersburg petitii de ale transilvanenilor, prim care secerea ocrotire din partea rusilor. Rezultatul a fost maul dcmers all guvernului
rus la Viena in 1760, in momenta cind in Transilvania izlycnise miscarea popu-lar5 condense de Sofronie din Cioara. Lusa, doi ani mai tirziu, nisei relatide
austro-ruse nu mai ing5duiau run amestec falls a4 rusilor in vista rominilor sau
sirbilor din imperiul habsburgic.
In spiritul legaturilor statornicite, (find tun Eustate Vasilievici, DimitrieEustatievici Brasoveanul, a absolvit in 1753 Academia din Kiev, uncle mai studiase sn transilvineanol Iancu de Since], inv5rtitorul istoriculni Sanwa MienDimitrie Eustatievici a saris in 1757 o gramatici rormineasea 1, folosind izvoarele
tale adeviirate purrurea curgatoare si nesfirsitoare nn p5rtile Moscovei in Academia Moghilo-Zaborostean5 ceca din Kiev", rprecrunn to gramatica lui Meletie
Smortritki retiparitii la noT in tars in tanii 1697 si 1755. Dinsul a fost la inceput
&sal la Brasov, mai apoi director as scolilor neunite din Transilvania. Aveni
de lal acest harnic prelucrItor o sinu5 de serieri ; tot el ,este indrum5torul
oitorva dascali si carturari din Brasov. "Nati viata sa Dirmitrie Eustatievici a
stat un tale mai strinse legaturi au Rusia si Tara Romineasca.
Relatiile economise. In al doilea p5trar al veaaullui al XVIII-lea, o data
ou cresterea productiei de miirfuri, relajiile coonomce ale Rusiei cu Moldova
si Tara Romineasc5 se ntensifies. Primejdii de tot felul pindesc pe negustori,
on atirt mai mult cu cit tratatul de la Belgrad n-a ingaduit nisi el vaselor negut5torilor rusi sa p5trunda in Marea de Azov si in Marea Neagr5. In load"
transportului cu vase turco-grecesti, acestia preferau sa continue veckiul comer;
pe uscat. Intr-run anemoriu at lull B. Iusupov de la minister-Fa/ comertului, analizindu-se posibilitatile negotulua rusesc eu Imperiul Otoman, la 30 martie 1745
se qpune printre allele ca negustorii greci, care yin din Turcia nn Ucraina
pentru eurapilr5rturi de bliinuri, procuril is Dunare m5rfuri de bacinie si tesaturi,. iar din Moldova Irina si le schimb5 eu bl5nuri la Nejin si in alto tirguri
ucrainene. De altfel, un decembrie 1747 Vesniakov, rezident la Constantinopol,,
recomanda intemeierea unui consulat rusesc la Iasi ; el socotea -ea Poarta nu
putea sa refine asezarea la Etta ilocrului a rumor oarmeni 'ale caror eurrostinte
treburiau sa aduc5 foloase mai marl negotarlui.
gisim o seams de
la Nijna"
Nejin din regiunea Cernagovului. Acolo
negustori din Moldova si Tara Rominease5, liicind comerrt eu vin moldovenesc
(voloh), nruci muntenesi, bacanie turceasea prune caseate muntenesti, ceara,
miinfuri de bicanie, cai, vite, maim si alamuri. Emisarii politici se ocupau si ei
cat trehuri negustoresti, ca Meleghi Lungu'l tsi insotitorii sal, in innie 1721 la
Academia R.P.R., ms. rom. nr. 583 ; vezi
si
146
www.dacoromanica.ro
Kiev I, sau Lupu Anastase, din a carui ooresponalenti stim ca in 1739 Ia Neanirovo si in 1747 da Kiev erau trimise butii de yin, patrindo4se de la el de
aseinenea, un inventor de blaruturi 2. In schimb, negrustorii din pantile eizacesti
locuiese in cartierul din Odobesti, care poarta Si astizi acest
cazac4ii
nume. Din Rusin se trimit nn tarile noastre Mier Si obiecte de ifier Si otel,
lacate, cuie, bricege, foarfeoe, apoi pinzeturi, blatturi si tutus. Aceleasi persoane
Costache Gheorghe in 1730, Constantin Nicolae in 1739, Gheorghe
Noaga ai Gheorghe Deoin in 1750, Vasile Zaharia in 1752, C. Alexe si
$terfan Vasile Iasanski (din Iasi) in 1755, importa din Muntenia s1 Moldova
marfa munteneasca, turceasca, yin si exrport5 b1aliuri Si ,allele. Din tarifele
45 de
florini.
2 florini.
6. 0 piele de vulpe moscovita sau podolica
7. Captuseli de Mena de ciini albi moscovitici sau podolici, in douii foi
18 florini.
2 florini.
8. 0 .pile de lup moscovit
9. Captuseli de Inv anoscovit, partea de pe pintece si grurmaz, in dorua
foi
13 Marini.
10 florini.
10. 0 sut5 de coli de pinza moscovita in dungi
15 florini.
11. Oca de radicina de rhubarbs moscovita
La aceste iproduse, care sint sigur rusesti, calm o arati adjectival de
onosoovit" care le insoteste in tariful vamal sau caracterul 4or special, se pot
aditiga inca dou5, din acelasi tarif :
10 florini.
12. Oca de iarbi de coal.
1 florin.
13. Pielceaua de miel cret persan brumariu sau negru
In tariful vamal din 1732 mai afliim : o pima de in noseovita sau caza-
ceasea, in genul celei de Olanda, inflorata, numita Kittel, dar ingusta ; o bogasie
R.P.R.,
doc.
MCXCVI.
31.
147
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VI
ciov.
Apropiat inspira ingrijorare Frantei, care ii d5dea toata silinta s5-si impuni
hegemonia in comet-tail levantin. impotriva Rusiei, diplomatii franoezi an coalizat Turcia, Polonia, Suedia @i Austria. Guvernul rus n-a pewit sii opun5
aliantei france-austriece o coalitie a tarilor nordice, a Prusiei @i Angliei.
Dificultiitile ivite in politica ourofpeana inlesneau vecinillor Poloniei sa
profite de eriza interna a acestui stat. Austria 'roia sa cotropeabc5 ogoarole
roditoare ale Ucrainei apusene, Prusia sa anexeze Onruturi polone, iar Rusia
s5-ti frecapete regiunile Bielorusiei gi Uorainei. In parte, hiecare din cele trei
state interesate se temea de o sporire unilaterala a puterii adversarilor.
Dupa moartea lui August al III-lea, regele Poloniei (1763), guvernul rats
a f5out sii fie ales pe tronul vacant Stanislav Ponjatowski. Preponclorenta Ru148
www.dacoromanica.ro
siei nu convenes nioi aici Frantei, care indemna pe Turci s i intervini in afacerile polone. Poarta a protestat la Petersburg impotriva alegorii lui Ponjatowski
ea rege, iar in 1767 a propus Rusiei s5-si rotraga trupele din Polonia.
Nobilii poloni au alc5tuit o confederatie armat5 in orasul Bar, in apropiere de granitele Imperiului Otoman. Conlederatii atacau nu numai trupele
rusesti, ci asupreau si populatia ucraineanA, ceea ce a. dus la aiisccala tiranilor
impotriva 4Stapinirii polone. Autaritatile din Petersburg se temeau ca r5sooala
taraneasca sa nu se extiuda asupra teritoriilor rusesti, asa Inch urgentau patoBrea color Jona misc5ri.
Actiunea impotriva oonfederatilor de Ia Bar trebuia neap5rat sa se
facii simtita si in interiond granitelor otomane. In iunie 1768, riisculatii an dat
foe satului turcese Balta. Ambasadorul Frantei la Constantinopol, inerediatat
e a Rusia nu va putea face 1at5 simultan unei campanii pe ,dou5 fnonturi, a
e onvitts Poarta cii ga sosit timptal ca ottirile turcesti nu nurmai sa alunge pe rusi
din Polonia, dar pi sa inainteze spre Kiev si Smolensk.
In toamna anului 1768 warele vizir, indemnat de diplomatii strilini, a
cerut lui Obreskov, reprezentantul Rusiei la Constantinopol, ea trupele rusesti
sa fie de indst5 retrace din Polonia. Respingerea pretentillor Poetii a dus la
intemnitarea lui Obreskov. In ianuarie 1769, ostilitatile an inceput. Tatarii din
Crimeea au atacat Battle pasnice din sudiul Rusiei.
Giavernul tarist, aliituri de teilalti vecini, c5utind sii profite de dezmem-
brarea Inuperiunlrui Otoman, evita s5-si precizeze punctul de vedere asupra viito-
rului principatelor duniirene. Pe de alts parte, primejdia expansiunii dominatiei austriece asupra ,acestor reginni otomane se accentuate, un raport cu situatia
din limpid rilzboiului precedent impotriva turcilor. De aceea, in mesajul imperial din 23 ianuarie 1769 catre A. M. Go litin. comandantul armaten ruse, se
arata ca probleana eliber5rii princlipatelor data Inca de la 1711. Totusi, printed
Volkonski a primit anisiuttea sa ofere polonilor compensavii teritoriale pe seams
Imperiului Otoman, in sohimbul unui ajutor dat Rusiei impotriva ostirilor taoesti. In septembrie 1770 N. I. Panin, conducatorul diplomatiei rusesti, sustinea ea principate!e trebuie retinute de Rusia
ea
eel putin provizoriu
tlesp5gubire de rAzboi. In martie urm5tor, instruotiunile pentru negocieri de
pace laminate plenipotentiartdui Alexei
lov
in cazul in care nu s-ar fi
putut realiza propunerile lui Panin
prevedeau proclamarea independentei
principatelor. Abia in toanma anului 1771 s-a cristalizat intruaitva punctul de
vedere inspus de frimint5rile diplomatice si confirmat rtrei ani mai tirziu
prin tratatnil de la Kiioiiik-Kainargi.
0 data cu declararea starii de rAzboi de catre Poartii, popoarele subjugate din Peninsula Baleanic5, simtind decilderea tot mai accentuate a puterii
Imperiului Otoman, au inceput s5 se fraiminte 1. Banul Pirvu Cantacuzino din
Bucuretti a propus guvernului rats sa provoace o rascoala a rominilor impotriva
turcilor si sa puns mina pe dopozitele lor de la Isaccea. Cantacuzino vroia sa
antreneze in hipta gi pe transilv5neni, nemultumiti de stapinirea habsburgic5 ;
fruntati ai miscarilor populace din Transilvania, ca Nicolae din Balomir si
Sofronie din Cioara, au si luat calea pribegiei dincoace de Carpati.
La 29 ianuarie 1769, guvernul rats dadu un raspuns muntenilor, fried sa
face Inca declaratii.precise cu privire la soarta t5rilor 2. Se vorbea despre nen.
K. Marx si F. Engels, Opere, vol. XVI, partea a II-a, ed. rasa, p. 9.
2 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5244, p. 216.
www.dacoromanica.ro
149
rocirile locuitorilor asupriti de turci 4i, in eaz de nereusiti, conducitorilor risooalei antiotomane li se figaduia adipost an Rusia. Cel care mijlocea propunerile, anaiortyl Nazarie Karazin 1, reprimit in artmata active ruse, a obtinut din
partea auteritiltilor proclamatii adiresate popoarelor asuprite din Balcani si a
plecart din nou la Buourelti pentru a Ina legaturi cu muntenii. Generalii Go litin
gi Rumiantev an fost la iindul for instiintati despre aoeste demersuri.
5.
*
trupele otomane s-au retras din oetatea Hotin, care a lost ocrupata la 9 septeanbrie 1769 de armata rasa. Golipin, cedind staruintelor moldocvenilor 2, a intrat
in taxi, dar ooncentrarea de forte din jurul HortinuLui nu s-a flout conform
Annar cerinte de lupti ; ca ruxunare, el In reohemat la Petersburg. In locul
situ, in fruntca armatei a fost numit generalul Petre Rumiantev 3. Din diplomele elaborate de Rumiantev, ,aflim nuanele anoldovenilor
gi
muntenilor, nuaniti
batiulii : ,cipitankul Constantin $ahin din Lueovit Hirti si fratii Tinta din Herta,
Toader Stamovici, armasul muntean Manolaehe Gtildisteanu s.a.4.
La 26 septembrie trupele rusesti si-au fiout intrarea triumfala in oratul
140. Bolnavaa down Constantin Mavr000ndat cizu prizonier la Galati. In Tara
Romineasci aletasamentele inaintan pe drurnul indicat de runititile miscarii
populare a volintirilor roenuni, couclusi de Pirvu Cantacuzino, Ilu a Lipusneanu
apelafiile lui Karazin, care
sti Damasehin de Argos. Volintirii raspunseri la
pregitise tore/tail pentru inceperea ostilitapilor localnioilor impotriva turcilor 5.
In noiembrie, pentru o lama, detasamentele xusesti au ooupat orasul &murestic nude de teama miniei turcesti tlonanul Grigore Ghioa s-a Ilisat capturat.
Populatia mahalalelor a luat si ea parte la operatiuni suilitare. In februarie
ummator orasu1 a fost reocupat de rasa. Stefan Rusanesou descrie aoeste intim-
rusi, Nazarie
omorit de turci ; 1-a scapat insa detasamentul spiitarulni Pirvu Cantacuzino, care a
in lupti.
cazut
150
www.dacoromanica.ro
si
151;01
11
Xi th
Etpg)
inirAa.nuf aalunpung
ll.d.11
bliaas (achuille
www.dacoromanica.ro
alesi t urm5torii delegati pentru a lamina rusilor petitii ysi propuneri : episcopal Inochentie al Husilor, c5rturarii Venediot Pavlinkovski din Moldavita
si Varfolomen Maziireanu din Solca, loan Paladi biv vel logofat, lenache Millo
biv vel spiitar si Lupu Bal logof5t. Bolnavul Bali n-a putut s5 piece, iar
Paladi a marit pe drum, ceea oe a faout ca delegatiile .sa fie primite ou intirziere
in audienta de imp5r5teas5 la 28 martie 1770 2. Tot din noiembrie 1769 Pirvu
Cantaruzino, care conducea Tara Rornineasc5 in calitate de ban, sperind sit
ajung5 domn, facuse cunoscut numele delegatilor munteni : mitropolitul Grigorie.
vistierul Mihail Cantacuzino gi logoiatul Nicolae Brinooveanu 3. 0 data cu aceste
delegatii, Is Petersburg a pornit sri douhrul Grigore Ghioa ; diplomatii ,austrieci
anuntau cii Ghioa ar di fost bine primit de rusi, fiind intrebuintat ca mijlocitor
confidential pentru negocierile cat turcii. Venedict Pavlinkovski gi Varfolomeu
Waal-calm au descris calatoria delegatilor anoldoveni la Petersburg. In plrtile
auselti vom intilni de ,altfel si pe alti p5aninteni de-ai nostri : Mihail Popowicti
din Sin-Micliiusul Banatului, care in 1766 a c515torit prin Orientul Apropiat.
ne-a liicat la rindul situ inseann5ri despre Petersburg, uncle a sosit in bins
mai 1770 4
administratia dih principate. dkrpa primirea delegatiilor sti a declaratiilor ofielate, imp5r5teasa Ecaterina a adresat un anesaj de riispuns locuitorilor Moldovei 4 T5rii Rominesti ; oorespondenta se mentinea si prin N. I. Panin.5.
Sint dezaprobate inceudierile de aSezari savirsite de generalul Stiiffein in
cursul operatiunilor tactice ale avangardei. Cirmuitorilor locali li s-a dat disfatNakaz"
pozilie sit se ghideze dup5 aceleasi instructiuni imperiale
mAcite in limba moldoveneascii de Toma vtori logof5t si tiparite cu o prefata
de Gavriil Callimah la Iasi in 1773, sub titlul invatatura a ins5si st5pinitoarei
na5riri Ecaterinii a II-a c5tre orinduita Epitropie preste alcatuirea aratarii a
unoi nou5 legiuitoare condicit ". Traducetroa cartii in moldoveneste
si-a awut
235 ;
3 Mesajul din 28 noiembrie 1769 (Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5216, p.
nr. 5214, p. 210) it ise5lesc lase clerici si : vornioul C. Cretulesou, banul
tlucerul
clucerul
Pantazi,
paharnioul
152
www.dacoromanica.ro
Gr.
Baleanu,
metalului.
9-au luat masuri, pentru prima oars in tara, pentru izolarea bolnavilor. Garnizoana a piirasit orasul Iasi, care a avut Indeosebi de suferit de pe urma ciumei. La manastirea sf. Spiridon spitalul era condors de medici militari. lutrunirile publice an fast interzise, s-au luat o serie de masuri pentru curatirea
oraselor @i pentru controlul alimentelor de pe piata. Oreus a aratat ca epidemia se propaga si din cauza mizeriei in care se zbatea populalia ; la inceput
boala se dezvolta intr-o forma ascunsa, fara-,simptome caracteristice, ceea cc
contribuie la raspindirea ei ; de asemenea a fost semnalata posihilitatca transsoareci, descriirtdu-se fall de manifestare a
ntherii ciumei prin sobolani
molimei la Iasi, precum zi la Mogeova, in anul urmator I.
Alti oameni de stiinta nisi, care au studiat epidemia din principate. au
fost doctorii J. J. Lerche, J. M. Minderer 2 1 D. S. Samoilovici 3. In august
1770, Lerche flicea observatii meteorologice la Iasi 4. Ofiterul Ivan Isleniev.
care studiase la Academia de Stiinte din Petersburg, a facut primele observatii
magnetice in tara noastra, stabilind la 5 iulie 1772 declinatia magnetica pentru
Bucuresti 5. Au fost intacmite plannrile oraselor Iasi @i Bucuresti, asupra
carora s-a revenit si mai tirziu. In 1771 au aparut la Petersburg hartile Valahiei si Moldovei, publicate de C. M. Roth, poate influentate de hartile lucrate
de stolnicul Constantin Cantacuzino si de Dimitrie Cantemir, iar in 1783 la
@i
153
www.dacoromanica.ro
razboiului dintre rusi gi turci, alciituital de statul major sub indrumarea gene-
ralultri F. W. Bawr
(1.734.-1783 I.
movilii de
'lanai
it
1.
/.
,+.
ail,
11'
. .1
1#!
ik r
161.0^4.0"'
AP et de ZZliPPolt*
pMs/.41.
ilii4terbt
4#44.0w4.44:4i. ;0k
s;
aa4 . .044. 'Aged, A ts-vitriik 4 /404(
"Po de A
it
oforhte
?e,
erio
f
A
mgreme1e
Atte de Ada=
Nevite
,
Add*. c_3:44444$049124er 4f11 r V g;4' tmeki
Ar;:gakrisits ito 94464tro-. '
A Ow/104k4 A.
((Q
.,4
>
strain pe bazii de cereet5ri proprii. Totodat5 s-a faeut catagrafia %aril, ale care'
luer5ri au fost eautinuate piny la 1774 3. Inca de la sfirsitul annum 1769 au lost
seannalate comandantului avangirmii rusesti niste minereuri care oontineau our
1 Biografia lui Bawr
Dionisie Fotino.
Vezi si fotocopia de la Academia R.P.R.. arltiv5 673.
154
www.dacoromanica.ro
la inceputui campaniei
si argint ; problema a fost luata in studiu, deli
in armata lipgeau Apeeialioi. Din aceeasi perioada dateaza harta miniera a Orli
de corpul de ingineri de
noastre 1, intocauita
ca si memariul insotitor
mine rttsi.
1771 a cincurajat de aseanenea reluarea activitatii scolilor locale. Vestind locuitorilor, la 29 septembrie 1770, eliberarea tarii de stub juguil eel grew, el indemna pe toti sa primeasca bine pe osteni si sa le procure brans 2. Intr-o
proolamatie de da 9 februarie 1771, maresalul se adresa calve norodwl Moldovei,
rea minunc a celor ce se lupta au arme, trasnetul eel arziitor si frica cea nesfirsiti
a neeredinciosilofr...".
*
Consiliul de riizboi de la Petersburg hotari in 1770 Ca armata de sub eonducerea lui Petre Panin sa poarte principadele ostilitati impotriva turcidor, iar
impede comandate de Rumiantev sa serveasca doar pentru acoperire. Armata
lui Panin a impresprat .cetatea Bender, in turnip ce inaintarea grabnica In principarte si victoriile oblinute de cealalta armata au activizat intreaga campanie,
greul operatiilor militate trecind astfel asupra trupelor lui Ruaniantev.
sucoesorul gau Su.vorov an introdus in stramai ales
Rumiontev si
tegia si tactics operatiilor de inaintare numeroase inovaliL Ei fodoseau coloanele de manevra si de atac, aceste formatiuni insemnind un inceput de transformane a tacticii de linie intr-,un dispozitiv de luptii in adancime. Ei au imbinat
de asemenea farad precis al infanteriei ou eel pregatitor al artileriei, concentrindu-1 in direotia loviturii principale. Au renuntat la asezarea greoaie in
patrulater a trupelor ce luptau impotriva eavaleriei mobile turcesti, rindoind
trupele in careuri, mai mici si cu vaste posibilitati in ce priveste libertatea
manevrelor. Rumiantev a mai ifalosit actiunea strategica reciprocri a marilor
1 Stuslial legit minelor" (Bucnresti, 1895, p.
3)
'DCXLVI. 85,
DCCXXXIX. 9.
DCCLXIX.35,
DGCCLXXXIII.1,
29, CLIII.
DXCII. 241,
si
DCCCXXXVIII.3,
www.dacoromanica.ro
155
a cuceriit cetatea Bender. La ostilitati au luat pante volintirii moldoveni condusi de maiorul Tires. Opt zile mai tirziu, flota tuseasca a distnus flota turceasei si a ocupat arhipelagul grecese. Batalia a avut loc la Cesme, intre tarmul
Anatoliei si insula Hios.
La 26 iulie trupele rusesti si-anti faeut intrarea in cetatea Ismail, la
21 august a capitulat Chilia, iar la 25 septembrie Akkermanul. La 9 noiembrie
intre turd si titari, au fost qi ele ocupate, evitindu-se rpractic sablonul cure ririi treptate a localititilor. Tatarii din Bugeac au fost evacuati in Crimeea.
La 4 noiembrie detasamentul generalului Gudovici a reocupat orasul Bumsresti, care fusese parasit la reluarea campaniei. La ostilitati a luat pante si regimentul de husari alcatuit din rutnini, moldoveni, transilvineni" comandati
de polcovnicul Raducanu Cantacuzino (wort in 1774).
In iarna anilor 1770-1771 unitatile
scurte,
fortau linia Dunarii ss atacau Tulcea, Isaccea si alte puncte importante care
serveau tureilor ca depozite militare. Trupele erau sprijinite de flotila fluviala
ce se formase in uzma dispozitiilor 1ui Rurmiantev. In februarie 1771 a fost
cucenita cetatea Giurgiu, parasite apoi, in iunie, din vina incapabilfului commadant, Hensel. In aprilie a fost ocupati Isaccea, iar in octorabrie Tulcea. In
s-a oferit sa sprijine mai activ Poarta. In iulie 1771 Austria, caloinduld augajamentele de neutralitate, a inoheiat un tratat secret de asistenia mutuala cu
guvernul otoman. Atitudinea Austriei a dus la o apropiene a Prusiei de Rusia,
deoarece diplomatii vienezi si berlinezi urmireau Intr -o egali masur5 compensatii printr-o impartine a teritoriului Poloniei ; in acelasi stop, Frederic al
' Patin linistitoare pa'reau cuvintele adresate la 17 mai 1770 de anahasadorul Frantei Saint-Priest ducelui Choiseul ca ,.Rusia nu voieste si pastreze pentru ea nici
Valahia, nici Moldova ", sau afirmatia reprezentantului Prusiei ca impar5teasa Rusiei
nu intentioneaz5 ea transforme principatele intr-o provinoie ruseasca, ele trebuind sa
alcatniasca un stat tampon...
156
www.dacoromanica.ro
nfumai ca
Kerci Qi Ienikale.
www.dacoromanica.ro
157
In aprilie 1774 generalii Stworov si M. F. Kamenski an fortat Dunareaajungind la 2 iunie la Bazargic ; intreaga armata ruseasca a trecirt fluviuL
0 unitate de 15.000 de turci a fost infrinta de trupele lui Saltikov 2 la Turtucaia, jar alts unitate de 40.000 de turci a fast zdrobita de Suvorov Is
Cozlogi. Cuprinse de spaima, trupele turcesti decimate, infometate, eecerate
de bogi i meren preocupate mai mush de razvratiri dealt de Lutpte, ti -au cautat
seaparea oat cetatile Silistra, Ruscilic i Sumla. Druntrul spre Balcani era do
acum deschis ostatilor ruti.
In aceste imprejurari, ajunsa la pripastia anarldei miilitane, economico 11
politice, Turcia a iscalit la 10/21 iulie 1774 tratatwl de pace de la KiiciiikKainargi, sat in care se afla cartierul general all maresalultil Rumiantev. Prin
tratatui ineheiat, Turcia recunestea independenta hanatului Crimeei, a CubanuInri si ra intregului farm nordic al Mark Negre ; cetla Rusiei Azovul, Kerci.
Ienikale, Kiubwrn vi o parte a teritoriulad dintre Nipru si Bug ; renunta Is
Kabarda pi consitntea la plata unei despagubiri de patru milioane $i jurniitate
de ruble. Rusia ehtinea libentatea navigatiei ti a comertului in apele turces'ti,
asadar accesul prin strimtori. Prima articolwl XVI al tratatului, locuitorilor prin.
eipatelor dunarene, a c5ror situatie interns a fost stardiata timp indelungat deObreskov la fata loatului, li s-a acordat o amnistie generada, restabilirea drepturilor de dinainte de razboi, libertatea cultului, ,restituirea proprietatilor din
raialele Braila, Bender, Hotin v.a., dreptul de emigrare, anularea restantellor.
scutirea de impuneri si rprestatii pe timp de doi ani, idesfiintarrea darurilor, plata
impunerilor in bani prin wlelegati speciali pi cuumirea unor insarcinati de afaceri la Constantinopol. Spre a pune capat sasnavollmiciilor, turcilor Li s-a inter--
158
www.dacoromanica.ro
satie un teritoriu din sudul Galitiei, numit din eauza pldrurilor site ide fag,
Bucovina ; actiunea a cleat motivata prin neeesitatea unei reetific5ri a granitci
sudioe a Galitiei. Intrigile Prusici an oprit pe maresalnl Rumiantev sa riposteze. Maresalul propunea sa retraga ou toted armata rasa pentru ca turcii sa
hatarasea intr-o lupta rnt austriecii soarta tinutolui anexat. Din corespondenta
diplomatilor austrieci Kaunitz Sa Thugut afliim ca. divanul Moldovei a adresat
curtii rusesti un protest impotriva oeuparii ,acestui teritoriu i ca, la demaroarea granitelor noii provincii, Rusia a actionat impotriva intentiilor Austriei 4.
In aprilie 1775 ministrul tuna Ismail-Bei, eump5rat de austrieci, a recunoscut
oficial .cerlarea ,acestati teritoritu, motivind actiunea prin necesitatea de a lupta
impotriva punerii in aplicare a tratatuani ide la Kiiciiik-Kainargi. Pe viitor,
austriecii nu vor mai socoti pe turci drept dusmani primejdiasi ; dimpotrivii,
diplomatii vienezi aigi vor tindrepta ent st5ruint5 politica ea s5 cistige cit mai
mult de pe urma dezAmembrArii Imperiulni Otoman. In noiembrie 1782 curtca
habehurgici pl5nuia dhiar anexarea unei parti a Tariff Roiminetti si a Belgradului
sirbesc.
mareqal eittne prea sfintitul mitropolit ad Ungrovlahiei", dart la BrAila la 28 iulie 1774.
2 Atadar inainte de Nicolae Mavrogheni, domn din anii 1785-1790, care aduna
ostati pentru lintel.
3 Unii refugiati s-au intoro mai tirziu in tare
pitarul Constantin Politimos,
care altadatii a stat ou clomnul Grigore Ghica la Petersburg, uncle inviitase rosette
qi frantuzesto ; Fotache, medicul domnului Ghica, s.a.
4 Austrieciti au rtrehuit sa renunte la pretentiile for asupra teritoriului cetAtii
159
www.dacoromanica.ro
a cerut ocrotire din partea rusilor, dar in curind (12 octombrie) a platit cm
viata domnia. fiind finis de un trimis al sultanulai.
*
Negocierile ruso-turcesti au eontinuat. In aprilie 1775 a fost istalita conventia cu privire la Kinburn. Turcii, impinsi de nevoie la diferite concesii,
priveau ca trecatoare situatia creata, dar incereau sa se opuna pe toate caile
actiunilor rusesti, facind apel si is puterile occidentale. Totusi; pentru stavilirea
abazurilor si inlaturarea interpretariilor gresite ale tratatului de da KiiciiikKainargi, in martie 1779 Poarta a trebuit 85 semneze o conventie explicativii,
ratificata .chiar in iunie acelasi an ; prin articolul VII, Poarta se obliga sa
pristreze vechile clauze.
anti suveran urma sa fie Constantin, nepotul Ecaterinei a II-a 3. Se mai preconiza, pentru inlaturarea posibilitatii unei expansiuni teritoriale unilaterale
a unuia din partioipanti la tratative, sa is nastere in mijlocul calor trei imparatii : Rusia, Austria si Bizant, statul independent at Daciei, cuprinzind Moldova si Tara Romineasca ; faisnosul print Charles-Joseph de Ligue sugera in
noiembrie 1788, ,din Iasi, sa fie proelamat damn al Daciei maresalul Potiomkin,
iar diplomatii francezi in coretspondenta for discutau si en candidatura lui
Potiomkin la domnie.
Prin tratatul din decemtbrie 1780, Poarta a fast silita sa recunoasca flnvvul
Cuban ca hotar en Rusia in regiunea de la rasaritul Mark Negre. Turcii continuara insa intrigule for in Crimeea, care nu putea sa se mantilla prin propriile
ei puteri. Luptele interne intre tatari an grabit in aprilie 1783 unirea Crimeei
cu Rusia. In ciuda tuturor acestor aetinni, in iunie acelasi an la Constantinopol
a fost ;sciilit nun tratat de comer; intre Rusia si Turcia.
In principate, Poarta nu se Linea de indatoririle luate, mai ales in ce
priveste in punerrle si proprietatile din raiale. La plingerea lecuitorilor, repre' Academia R.P.R., ms. nom. nr. 7, p. 257. Grigore Ghica a mai domnit in.
Moldova in perioada anilor 1764-1767, iar in anii 1768-1769 a fost don= al Tarii
Rominesti. In timpul r5zbotiului ruso-tune el a stat in Rusia, de unde fiul slut, Dimitrie,
s-a intors abia in 1775.
2 La negocieri a luat parte si dragomanul Panaiodor Nicovul, care a fost de
fati la iscalirea tratatului de la Kficiik-Ka'nargi, obtinind de Is mai rangul de
consiPer 5i ordinul sf. Vladimir. Panaiodor a murit in virstii de 61 de ani, in luna
mai 170 is Iasi (inscriptia ruseascii de. pe mormintul de linga biserica sf. Spiridon).
3 In 1781 circula o medalie infatisind pe Constantin, imparatul Daciei si
Bizantultri", pe malul Bosforului .
160
www.dacoromanica.ro
sa -si
Laskariov
(1739
1814)
stat intre
an.; i
1762
1770
Ia
intitulata S. L.
Laskariov"
(Petersburg, 1858).
www.dacoromanica.ro
S.
Laskariov, a publicat
161
1784
1785
1786
1792
1793
1794
1795
1796
(semestrul
II)
(semestrul I)
(semestrul I)
(semestrul I)
180
494
275
523
263
214
813
798
959
378
296 207
401 385
357 010
47 046
590
119 907
262 801
4 711
1102
Cresterea volufflonlui importului rusesc Si inmultirea produselor de provenienta ruseasca ce se desfac actun in tarile noastre, reies de asemenea din
tariful vamal muntean, aplicat ou incepere din ianuarie 1792. Acesta cuprinde
o aerie intreagii de tnanfruri ,despre care se spume ca Sint Tusesti sans de Rusia" :
cuprimle si altii aerie, tiara aneutiunea precisa, dar care, prim. natura for sau
prin locul pe care-1 ocupa in tarif alaturi sau intre produse sigur rusesti, suet
de aceeasi arigine. In prima categoric Ultra rurrnatoarele :
1. Capere... de. Crim, ciittarul
6 barn
27
,,
20
50
30
991
La 11 23 august 1787, :, data en irlmenirea razboiulmi, Severin este arestat dedomnul Tarii Rominesti ; in septembrie pi-lease-0e priu.cipatele. Maare ,in postul sau
la 18 martie 1799, in virsta de 48 de ani. Sueeesorn1 tut Severin, Iakovlev, soseste la
Iasi in iunie 1799. Viceconsulul Rusiei, Ravici, a murit In BuetrestiPla 17 februarie 17951
162
www.dacoromanica.ro
15
hani
71
,,
15
25
,.
20
,,
15
25
.,
15
30
adica lata
17. Alagea i pac mai ingusta, topu
18. Aha le de Rusia, topu pe cold 60
19. De da postavurile ruse$ti sa se is cu analogon (1110 cele
mai sus aratate" (althea diva cele franceze, engleze, olandeze
30
20
10
$.a.)
180
90
30
131
7,
40
/7
30
7/
15
11
4
5
30
/1
11
11
12
11
11
16 Mani
100
36
10
4
7i
400
200
6
163
www.dacoromanica.ro
FLO de tariful din 1792, eel din iulie 1795 nu cuprinde duoruri noi.
eu mate de butii din vin volosese", care tree in 1754 prin Vasilkov. Acest
export. ainintit O. de ailti stfaini (J. L. Carra in 1777 si viceconsulul francez
Parrant in 1798). crests, ajungind in 1796 la 136 416 de piastri, ceea ce eonstituie 6% din venitul total al tarii, cantitatea viuului Hind de 150 000 de
vedre. Exportul nucilor si prunelor uscate se cifreaza in 1795 la 15 928 de
piastri. Fructele uscate se indreapta spre orasele din sudul Rusiei. Amiralul
Ciciagov afirma, in 1812, ca Rusia si Polonia an ciumparat de aici veacuri de-a
rindul vinuri, fructe si sare. 'Lisa, din cauza imjpozitelor impulse de im,paratul
164
www.dacoromanica.ro
Pavel I, exportul s5rii se reduce, ceea ce ne confirma si Parrant. Despre exportul vitelor si anieilor, im Rusia, scrie un tune anonim de la mijlocrul veacului al XVIII-lea. Din datele consulatului rusesc reiese ca in anii 1795-1796,
exportul boilor din Moldova ajungea la 8 400 si 13 000 de piastri (1 200 de
boi). Exportul de miere
de 3 672 de piastri, se inregistreaz5 numai in 1784.
Comertul de tranzit tontine de asemenea miirfuri venite din Orient. Aceasta
crestere a volumrului comertului nostru exterior, nestavilit5 char de r5zboalc.
contribute si ea Ia consolidarea relatiilor romino-ruse.
clasa eonduciitoare
Mazilit pe nedrept in decembrie 1786, domnul Moldovei Alexandru Mavrocordat, ajutat de vioeconsulul Selunski 1, a luat calea pribegiei in Rusia,
Ca sa nu itrirp5rtaseasta soarta nefericituilui Grigore Ghioa 2. C515toria Ecaterinei
a II-a in Cnimeea si intilnirrea .ei can losif al II-lea, imparatul Austriei, in vara
anului 1787, a fost prezentat5 la Constantinopol drept o demonstratie amenint5toare is adresa Turciei. ineredintata de sprijinul puterilor vrijmase Rusici
i dorind sa anihileze o eventual5 alianta anilitara ruso-austriacii, Poarta a
ohernat la 15 iulie 1787 pe Bulgakov, plearipotentiarul Rusiei la Constantinopol,
si printre altele i-a oerut extradarea fugarului Mavrocordat. Inainte de expirarea termenului stabilit pentru oomarnicarea risprunsului, la 5 august lui Bulgakov i s-au foranulat alte pretentii : anularea tratatului de Ia Kiiciiik-Kainargi
si a conveartiilar ulterioare, precum si renuntarea l.a Crime ea, la construirea
flotei in Marea Neagra si la drepturile obtinute pentru principatele dun5renc,
consulii nisi urmind sa fie rechemati de aici. Din non, raspunsul negativ al plenipotentiarului Rusiei s -a soldat cu intemnitarea lui. La 13 august 1787 Turcia
a declarat razboiul. to manifestul de la 7 septembrie, ea rAspuns, gurvernul rusese a invocat si asuprirea la care Poarta supunea principatele.
Superioritatea numerics a flotei turcesti, ale c5rei unit5ti principale fusesera furnizate de englezi, a inspirat comandantilor otomani planul dPharc5rii
incercat sa .crucereasc5 cetatea Kinburn, la gura Niprului ; atarantii au Most respinsi de garnizoana oetatii, comandat5 de generalul Suvorov. Dincolo de Kuban,
bandele inarmate de .catre turci au fost 8i ele nisipite.
Maiorut Ivan Selunski a fost numit viceconsul al Rusiei la Iasi in tuna
mai 1784. In urmatorul nizboi a oomandat in Moldova o imitate de volintiri, rezervindu-si un rol important in admnietratia Orli. Brigadierul Selunski era mort in
1798 (Academia R.P.R., doe. CCLXX. 11).
2 Mavrocordat a murit in 1819 Ia Moscova.
www.dacoromanica.ro
165
o avea maresalul
Giigore Potionakin, iar stralueitelle victorii au fast obtinute de celebrul coinanda.nt de osrti Alerrandru Sua Prow (1730-1800). Dispreltuind pe austrieci, mediocru oondusi de printul de Koburg, moldovenii contemporani, ea hatmanul
R5ducariu Ros5t, povesteau cu admiratie faptele de arme ale lui Suvorov. De
altfel intreaga pdpulatie moldoveneascii venea in ajutorul rusilor, aduoind informatii folositoare si atacind convoaiele de provizii turcesti. Gasim luptiitori
moldoveni printre volintirii dotasamentului format in 1787 de palcovnicad hart
Selamski in regiunea Mohilaului pe Nistru, apoi la Iasi, uncle in anii 1790-1791
el elibera biletc capitanului de volintiri Gheorghe Costin 2. Cunoastem ale asemenea corespondenta din anii 1787-1788 a general-mini Elmpt cu moldovenii,
numiti c5pitani de anniinti3. La Iasi, in regimental' de .,eazaei" comandatt de
polcovnictd Gheorghe Hirjeu, intilnini in anii 1791-1792 pe acolasi c5pitan
Gheorghe Costin 4, in timp ce maresalul Rumiantev vorbeste la Iasi la 5 decembrie 1788 despre cIpitanul de arniinti" clip, acelasi detasament mixt al
maiorului Hirjeu, Stefan Carp, distins in ultimele (long r5zboaie turcesti5.
Suvorov elogiazil si el, la 30 octoaubrie si 1 noiembrie 1789, pe ostasii detasaPavel Mat si Nieodae Sevran, siiteni din Berezna din
mentului de arniititi"
ciipitan Anton Nicolae 1;4 Eutenie
tinutul F5loin 6, precum @i pe arnilutii"
Anton din tinutul Tutova7. Si in .a.eeast5 participare !argil a maselor populare
a ordinului, atria in luna mai el a predat comanda lui Repnin. Rumiantev a limas in
Moldova, in satul Llizoreni, ping la sfinsit de an, motivindu-si intirzierea prin boalii.
2 Academia R.P.R., doe. DCCCXCIX. 2 si
3;
veal
Ibidens,
166
qi 7.
www.dacoromanica.ro
yi
leptei
de
austrieci
in
1788
i-au
silit
s5
incheie un
armistitiu la Zemlin. Mai tirziu, insa, tvietoriile rusilor au permis trupelor austriece sa reinceap5 operatiunile nvilitare. Ele an ocupat Belgradul, iar la inceputul
lui noiembrie 1789 au intrat in orasul Bucuresti.
In urma capitularii Akkermanului, turcii cautau sa inceapii itratativele de
pace. Nicolae Mavrogheni, fostul domn. al Tarii Romtinesti, s-a adresat in aceasta
privinta maresalului Potionikin, in timp ce la 3 noiembrie Bulgakov a fost
eliberat din temnita. Iarna Brea pose capat tuturor framintarilor.
In invalmiseala
Prusiei
www.dacoromanica.ro
167
Legciturile culturale. Intensificarea relatiilor econamice eontribuie la irenasterea culturada a tarn. In a donna jumatate a veaculni al XVIII-lea influenDespre moartea lui Potiomkin, vezi corespondents generalului V. S. Popov,
a oontelui F. V. Rostopcin s.a. Inscriptia de la biserica Go1ia din Iasi, la Academia
R.P.R., arbivii 1580, p. 93-94. Cinteoul lui Potiomkin si alte istorisiri in stihuri
moldovenesti sint consacrate mortii maresalului. Un contemporan, Gheorghe Nacu,
este autorul Ralatiei pentru moartea si tariimonia ingropirii a lui sfetlis G. A. Potiomkin". Pe locul mortii lui Potiomkin, inure satele Pirlita si Milesti, se inalta un obelisc
pumit de popor Stilpul lui svetlici (stolb svetlei$ego). Insemnari
despre
politica
rugeascii cu 80 de ani inainte si dupii 1791, la Academia R.P.R., ms. rout. nr. 3102,
p. 124-126.
2 Pe Bezborodko (1746-1799) il gasim pomenit in prefata until Catavasier"
tipa'rit la 1792 la Iasi de M. Strelbilki.
3 Certificatul de serviciu eliberat de Bezborodko la 12 febru.ar;e 1792 vorn'cului
de aprozi Mina Sturza, la A'adem a R.P.R. (doc. CCCXXIX. 13). Atestatul iscalit de
Bezborodko la 14 ,februarie 1792, la Iasi, inainteazi pe N'colae Bals la gradul de
consilier colegia.I rus, in,lesn'ndu-i plecarea in Rusia (ibidem doc. CCCXXIII\ 139)..
Copia scrisorii Ecater'nei a II-a de Ia 23 septembr'e 1793 referitor la refug,ati
moldoveni (ibidem, doc. CCCXXIII, 136). Diplomele colonelului Em. Bals, d'n anii
1794 1795 (ibidem, doc. CCLXXVITI. 45, DCCVII. 70 si 72). Porunca lui Laskariov
data in 1792 locotenentutui emigrant Stefan Belc;c (ibidem, doe. DCCLIX. 51). Diploma
porucicului loan Boian din 1793 (ibidem, DCCCLXXXIII. 3).
168
www.dacoromanica.ro
.1.
:/
-Ix 210.
Generalissimul Suvorov
sectia stampe)
www.dacoromanica.ro
ej
tele culturale rufsesti se fac tot mai simtite. In hunii parte eLe nu izvorase din
care ne va influenta
mai mult dupti 1806, ei se situeazi pe continuarea traditiei carturaresti aidinc
inrittlicinate din trecut. Aceste inniuriri se pun rpropagarii s-collasticii grecestidcompilatie, reprezenhind cultura suprapusa a domnilor si clientelei for fananiote,
spre sfirsitul veacfului
aspiratiile de apropiere
bi ne transmit de aseanenea
cu Occidentul, .mai ales pi Frani&
Id cadrul 'eechitor preocupari slavo-rusesti, in 1755 la Ritnnicul Vilcea s
retllpa'reste gramatica slava' a lui Meletie Sanotriitki, scoasi si in 1697 de Antim
desiguc
Ivireanul ; gramatica BC retipareste pentru uzul scolilor sirbesti, dar
si a celor localnice 1. Tipariturile nu reusetsc Inca sii inlocniasca pe deplin
manusei-isele, ineit ;i in domeniul gramaticilor slave mai gAsim la Academia
R.P.R. (ms. slay. nr. 402
662) exemplare scrise altadafa in Cara noastral Se
inmultesc copiile scrierilor privitoare
da
Sinopsisul" rusesc tiparit la Kiev in 1680 ; acest letopiset, aparut intre anii
1674-1836 in mai multe editii ruseiti, este prima carte asupra Rusiei tradusi
in romineste, citata de Dimitrie Cantemir, copiata de ciirturarii nostri : Evloghie
(1753), dascalul Lavrentie de la Hurez din Tara Romineasea (1757), harnicful
Rafail (1767) s.a. 2 Istoride consacrate vietii lui Petru cel Mare si a Ecaterinei
a 11-a sint talmacite uneori si din serieri din limbi occidentale, raspindite la 1101
in traduceri grecesti. Este popularizata viata lui Petru in traducerea din 1749
a lui Matei Farciisanfu biv veil s'atrar, reluata in 1755 de Rafail la Hurez 3 51 tot
acolo de Dimitrie Rimniceanu in 1767 4 si de Petru, discipolul lui Lavrentie
apoi de Gavriil, cat eheltuiala lui Inochentie al Husidor si care dateaza. din 1756 6 ;
until din
alta copie este din 1765, iar della manuscrise provin din Brasov
1783 de loan Zacionea 7, aim!' din 1785, talmiicit din ruseste de dascalul Radu
Popovici. iar copist fiind eapitanul Zam.fir Marco 8 ; copia 'din 1799 o seriMader Meican 9. Cipitanavl Antohi Hociung, sezind in easele conalicanului Stefan
Ziltreann. copiaza in 1793 istoria Ecaterinei a 1I-a si descrierea Hersonului 10.
coleg al san, Ioanichiet 11. Numarul de .carti rusetti, cane eirenia in tafrile 111)&5hr .
este tot atirt de remarcabil cIt i muttimea de carturari curioscatoni de lim1)5 rusa.
0 sums de traduceri din nuseste pentru literature profana
calendar,
letopisete
le datoram lwi Vanfolonzeu Miizareanu (traieste pe la anii 17101790), ..ucenicrul anitropolitului Antonie care s-a pnistivit in Tara Moskiceasca".
I In schimb, din
sirbeste in romineste sint traduse carti provenite si ale din
Rusia : Adunarea cazaniilor" (Viena, 1793), Da torintele presviterilor" (Buda, 1817),
170
www.dacoromanica.ro
rr
1.
tiq
boa
4\
,.
...' c.
1. I
...,:.
toile
.r-,
,`;
I1
_c_
"'T
,,
r'!"
..,i Li
ro:. 1.#4,,
o...... 4..
4.4 1,
-4"
VIr!.
r..
.,1
11,
Mare,alul Potiontkinl
(Bibl. Acad. R.P.R.
sectia stampe)
www.dacoromanica.ro
i-
Varfolomeu
la inapoiere, solii au adus din Kiev printre altele qi numeroase carti. Mazareanu
tirea Moldavia se plistrau carti aduse ide Venedict din Petersburg, iar numel
sae era zugravit pe elopotelle- miinastirii din 17772. Pnintre traducerile lui Maza-
reanu pomenim in primul rind Esopia", talmacita in 1763 de pe limba moshiceasci pe moldovenie" ; este una din oele mai rispindite carti populare lake,
care s-a si tiparit in 1795 la Sibiu, editoaiul ealauzindu-se si el de o tiparituit
ruseascii mai veche. Traducerile lui Mazareanu continua prim aceeasi filozoficeasca Mica sou Ieropolitica" (1764), apoi Letopisetul" lui Nicodim Grigorovici, slarvit doscal in Tara Moskiceasca", talacit de pe rusie pe moldovenie" (1766), Inviitaturile" lai Avva Dorofei (1766), tiparite la Kiev in 1628,
Leastvita" lui loan Scarariul (1766) 3, liturghia ruseasca (1770), Cuvinte din
prologul moskicesk", Catehismul" lui Platon Levtin (1775), Trebnicul" lei
Petra Movila (1776) 4, Guvinte" ale 'lui Dimitrie al Rostovului si ale lui Nieodim
Grigorovici (1778) s.m.a.
Sorski
- printre altele - die staretul ras Vasile de la minastirea Poiana Marului din
tinrutwl Rimnicul-Sarat, care a hut fiinta in al patrulea deceniu al veacului al
XVIII-lea, dar, in urma unui foc din 1771, funetiona ca schit. Pe Va,ile, promotor al inviitaturii lui Nil Sorski 6, putem sii-1 consideram la uoi drept premergator al lui Paisie Velieikovski in crearea unei tooli slave O. in renasterea monahismului local 7. In aceasta perioada creste din ce in ce numarul traducerilor
din ruseste. Astfel, Pahomie din seltitul Lapos de linpa Baearu, pe la mijlocul
veacului al XVIIMea copiaza o carte tiparitil in imparitia Mosculici 8. Harnicul
conist Sava Popovici de la Rasinari talmaceste in 1785 Geografia", tiparita in
1759 de Academia invataturilor" din Petersburg, preen= i povestirea despre
I Predoslovia la pomelnkul manistirii Moldavita, de Venedict (ms. rom. nr. 921
la Academia R.P.R.).
a Insemnarile lui N. Beldiceanu la Academia R.P.R., ins, rom. nr. 4181, p. 112-120.
Leastvita" a. fost tradusii de Varlaam, catre 1618.
4 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 2986.
5 Ibidem, ms. rom. au. 1076, 1411, 1427, 1566, 1621, 1889, 1922, 1982, 1987,
2030, 2074, 2100, 2166, 2173, 2216, 2317. 2986, 3463, 3554, 3562, 3726.
Marului 6.a., nr. 1427 1441, 1566, 1621, 1889. 1922, 1980, 1982, 1987, 1990, 2030, 2045,
2074, 2100, 2121, 2123, 2166, 2173, 2317, 2635, 3543, 3688 ; ms. slay. nr. 373. 375, 379,
382, 407, 603.
a Academia R.P.R., ms,, rom. nr. 5454, p. 183.
172
www.dacoromanica.ro
Paterik
sau tech-lie al man5stirii Pecerska", atribuit lui Nestor, cronicarul Rusiei, lui
Simion si Palicarp, 9 fost tradus si copiat, de pildii, in 1759 de Constantin
Dascalul 2 si
serisul slay nr. 577 este o culegere de scrieri, printre care cele ale lui Paisie
Velicikovski si Povestirea" tradusa din moldoveneste despre trecerea in 1424
prin Moldova a fiului imparatului hizantin Andronic Paleologul, scrisa in 1731
de Gheorghe, mitropolitul Moldovei, dupa cele notate de Nieolae Gramaticul
(Milescu) ; Nicanor, copistul culegerii, s-a refugiat' de la Kiev la Vorona moldoveneasci, iar povestirea sa a fost tuparita apoi de Melchisedek si A. Iatimirski. Numeroase manuscrise *i tiparituri poanenesc in prefete pe maresalii
Rumiantev si Potiomkin, preen= si pe alti fruntasi rusi din a caror epucil
dateaza. Versuri inchinate rusilor le g5sina, de pilda, in Octoihul" tipirit in
1774. Urmeazil talmilcirile din ruseste si tip5riturile lui Chesarie al Rimnicailui,
care a insatit in 1770 delegatia munteanii in Rusia ; Chesarie a scris istoria r5zboiului dintre rusi Si turci7. Circula de asemenea poemul inchinat imparAtesei
Ecaterina i publicat la Leyda de c5rturarul Constantin Hagi Gheoeghiu Gehani
din Mosoopole, student c515tor prin Occident, iar conationalul acestuia, Nieolae
Zerdzuli din Metova, director all soolii din, Iasi, a alc5tuit in cinstea rusilor
cuvintiiri de laudii.
173
www.dacoromanica.ro
portului vechi : irvirLa pantalunului a fo1't rusinoasa, visa, dar aultoritatea orficiali-
t5tii ruse a ficut ceea ere a infaptuit Penn ill Mare in Rusia.
La tipografia de campanie a mareolului Potiomkin a aparut, intre 18
fcbruarie 1 aprilie 1790, in timpul cartiruirii de iarna a trupelor rusesti, primal ziar de infonmatie locals Fi externs tiiparit in principateCourier de MeldaNie" I. Din acelasi an darteaza prublicarea cartii rusesti .,Cercetarea crestinimuluiu, de Arndt, talmiicita din englezeste in 1786 de Luca Secikariov, translator de limhi clasice si moderne al lui Potiomkin, canuia traducatorul i-a si
inchinat lucrarea 2. Tot in ruseste s-a editat .1a Iasi in 1791, de aceeasi tipografie
de campanie, traducerca din frantuzestc, de Nicolae Popovski, a scrierii poetului
englez Alexandru Pope ,.Eseu despre om" 3. Urma sa se tipareascii traducerea
operei lui Tacit, de Senac de Meilhan, derlicat5 lui Potiomkin 4. In 1791 ciirturarul Daniil Philippide 5 a inchinat lui Potiomkin o carte scoasa la Viena
Geografia moderns ", aleatuit5 in .colaborare cu Grigore Costanda.
Maresalul Potiomkin a rectladit vechea biserica h sf. Nicolae Gospod din
Iasi b ; .clinstil este amintit in poinelnicul binefacatorilor mainastririi Slatina. In
Moldova 1-au insotit pictorii Mihail Ivanov (1748.1823), autorul tahloului infaVsind pe Petri' eel Mare la Pratt, si Firancesco Casanova (1730 i1805) ; rmai t'rziru
a venit aici si
I.
(meaelnicer, moll in 1815) a zugrivit printre altele biserica din Balti, ziclita pe
1795 de rpaharnicul Iordache Panaiti. Cunoscut mai de mult ca zugrav 8,
ahia in zilele noastre Eustate Ineeput sa fie pretuit ca artist care a refiicut
stilul picturii moldovenesti. In anturajurl maresalului Potiomkin se gasea si
poretarl georgian Gabatvili (1751-1791), trimisul tarrului Georgiei ; po tul
moare in imprejurairi putin cunoscute 5i este ingropat la biserica sf. Vineri
din Iasi. Alt ciirturar georgian care a vizitat Cara noastra si a scris frumos
la
care a adios in patrie ajutoare si carti rusesti. Compozitond Giuseppe Sarti, yenind in 1788 din Petersburg in calitate de conducator al orchestrei, corului si
1
din Moccova.
2 Note do Al. Papadopol-Callimah, ins. roin. 930, p. 93, Ia Academia R.P.R.
3 Ping la 1802 in Rusia agar patru editii ale acestei serieri. Traducerea moldoveneaseg, din 1807, s-a facia la Odesa, insa nu de I. C. Kazmir, dup5 cum sr-a
crezut, ci de catre loan Cantacuzino. 0 gra' traducere moldoveneasca din Pope apartine poetului Costache M. Conachi vezi la Academia R. P. R., ins. rom. nr. 877 :
Pronsipurile moralului si voroava pentru bm" ; copie din 1824 de Aleou Ciogolea din
Faltieeni.
171
www.dacoromanica.ro
Ia
Academia R.P.R.,
COURIER
OLDAVIE.
tie
Nvi. 7,
JASSY
.
_A
.:
,
%
a, ;-
'
ill
ru
er
11+.2$
torte, &
1;.1
.a
'
, )T,t,tr.
titr ,,,..
Aura,
g.
14t," saltrr. A
4.1
le
se.....-
tromr1
suit "brig& tie I' 0 a 4 (Left..
terre
Dr P A R. I S
Ir S. Mars.
juors tine form .4' inquietude
Derttis gr,,,pAqt.ms
to, f.-nw:i A bruit* risikules ,
goes nunsvoitiets
44,1-14
(pis
got-, le-
spoit
pratpls Gait u
las
I:.
-';
rfprits.
Qatti-
nationals., forc.&` tie `preter mtsin41TrilatItt' les bt.rrterg's, 0:4 }:1(' r4thrrTblo.
1a s
ti
ts' y cut
Pittirtts (',pendant fort tronkrlfro4 ittm hareems n pu feu! inquirter un
fat4xt':,00rki.
P;,:
b.
ff.
:7,
'
rtyrik., 4
At-$.
Durc, la fc'tin,r
141.1
V. I.
1.0ts.e. de muscat'.
th.
-4
Z.Kia'f6,4,1,.Y.."&a,ZAWASs-eAs:%.,:ks,V;,";=.4.4ViA.,6,;;;,4'
www.dacoromanica.ro
t.
sale in fata unei urilase multimi a iesenilor adunati pe cimpia Turtorei. Din
capi4ala Rusici a mai sosit maestrul de dans Rosetti. Impresia 15sata de Potiom'in mijlocul moldovenilor era foarte puternic5, ineit o semnaleaz5 inc5
in 1836, in amintiri din cAl5torie. scriitonul francez Saint-Marc de Ginandin, iar
postelnicul Manolache Driightel vorbest despre epoca lrui Potiomkin - etpisod
rar pe piimint, dupA cit our sn argint s-a v5rsat an Virile noastre I.
Conducerea bisericii din Moldova, care incii din timpul celuilalt razboi
ruso-turc si.a extips jurisdictia asupra unor tnritorii ale mitrapolici Proilavului
ocispate de trurco- tiitari, a fost incredintatA in 1789 exathilar nisi. Cel (Rath
exarh a fast Amvrosie Serehrennikov (1745-1792) din Ecaterinoslarv. La Iasi
s-au tip5nit trei ettNintiiri ale lui Amvrosie : una rostitA la Neanit ; alta adre-
kin
pe rind la ananiistirea Pingarati a trait vreme de peste doi ani Iona Travelski,
mitropolit din Georgia, care a 15sat insemniiri asupra Moldovei. Iona vorbeste
despre exachul Amvrosie si despre alt caliitor ,prin Para, Iosif Argutian, viitor
catolicos armean. Din cauza cruzimilor tnrco-tiitarilor, numerosi armeni pribegesc la Bender, trecind apoi dincolo de Nistru, unde infiinteaza tirctul Grigoriopol.
a Velicikovski
(1722 1794), nascut la Poltava, a prima numele de Petru in
cinstea hti Petri" llovilii. La Kiev si Cernigov a cunoscut pe Antonie, mitropolitul
fiind inaltat
la
rangul de arhimandrit.
Prima biografie moldoveneasea a Iwi Paisie, dind stiri si despre viata loc1111,
a fost tiparita in 1817 la Neamt ; prima biografie ruseascii si moldoveneascii in 1836,
apoi in 1847 la Moscova ; autorii scrierilat sint ucenicii staretului, printre care Mitrofan,
apreciat copist de ciirti nascut in 1737 (Academia R.P.R., Ins. slay. nr. 394, 380, 382,
383),
Isaac Dascitlitl, autorii inceputurilor de biografie rnsease5 Ii moldovereasa.
, in 1817 Grigorie, viitor mitropolit al Tarii Rominesti, iar In 1836 Platon, ce all fost
scriitoriu staretului multi ani". %A. Iatimirski a publicat autobiografia Iii Paisie.
si
semeri
si
traduceri
de-ale
lui,
la
Academia
R.P.R., ms, slay. nr. 140. 167, 329, 334, 330. 368, 370, 373, 373, 379, 409, 554. 562, 577,
587, 594 ; ms. rom. nr. 952, 1274, 1494, 1592, 1860, 1930, 1960, 1962, 1973, 1979. 1994.
2017, 2115, 2119, 2121. 2139, 2159, 2635, 2642, 2797, 3000, 3049, 4301, 4388,5110, 5126,
5518, 5707 ; pentru istoria manastirii, citam citeva manuscrise in ultimul capitol al
Iucrarii de fata ; arhiva manastirii este depusa la Arrhivele Statului din Bucuresti.
...1lronologia" Neamtului, ins. rorn. nr. 318. Un articol despre Paisie Velicikovski a apilrut
in 1954 in Revista Patriarhiei Moscovei4.
176
www.dacoromanica.ro
si
Caldiirusani.
2 Sofronie, Doroftei, Ioan, apoi Mardarie si Nafanail. Sofronie a adus din Rusia
clopotul mare 0 vestmnte, iar Ioan -- argintar'e. Ob'ecte b:sericesti procura din
Kiev si Nafanail (doc. CCCXXV. 212 la academia R.P.R.). Calugarii rusi sint pomeniti
in Moldova de pe la 1600, cind acestia au cLidit ministirea Vorona sau Poiana
Ruseasca (Academia R.P.R., ms. slay. nr. 565 si. 593) din tinutul Botosani ; un
document d'n 1632 poarta iscalitura ruseasca a staretului Ioanchie (ibidem, doc.
DCCXXXV. 46) ; retinem de asemenea numele lui Onufrie, raposat in 1789, si eel
si
Juravlea (ms. slay. nr. 590 din 1827). Dupii cum calugarii prigoniti de austr'eci d'n
Dragomirna yin la Vorona, tot asa si cartile for se aduni aioi, ca acele cuvintari
d'n 1770, scrise la Poltava si darn:4.e in 1777 m'inIstirii Dragomirna (ms. slay.
nr. 405) ; de asemenea la schitul Traisteni d'n Tara Romineasca (ms. slay. nr. 588 din
1742, 598, 600, 601) si la miniistirea moldoveneascii Deleni d:n anii 1795-1798
(ms. slay. nr. 521, 592, 595). Cunoastem apoi manuscrisul slay nr. 499 de la sfirsitul
veacului at XVIII-lea, ajuns la midistirea Dillhauti din Rimncul Sarat ; manuscrisul
slay nr. 593 din 1809 la Vorusani in Moldova ; manuscrisul slay nr. 602 d'n 1824
scris la schitul Gurguesti d'n Tara Romineasca ; in sfirsit, socoteli scrise ruseste si
moldoveneste pe la 1816--1819 la nanastirea Gorovei d'n tinutul Dorohoi (ins. slay.
nr. 675). La Iasi biserica de lemn d'n mahalaua Rufeni este amntita inci la inceputul
veacului al XVII-lea, preotii rusi facind sluibi pentru ruteni (acest monument istoric
a fost distrus in 1944). La Bucuresti un popii Rusu" este, inainte de 1796, ctitor de
biserica. La maniistirea Mosinoaia este pomenit Zos'ma.
3 Academia R.P.R., ms. slay. din 1750, nr. 163 ; hiografia lui S:m:on Pololki si
textul cartii sale Cununa crecVntei" tiparita in 1670 sint cop:ate in 1803 de ounoscutul
Mitrofan (ibidem, ms. slay. nr. 378 ; alta scriere, ms. slay. nr. 583).
4 Ibidem, ms. slay. nr. 169. Catagrafia cartilor rusesti de tipariul grajdinescu",
vezi la Arhivele Statului din Buouresti, Minist. Instr. Public. 948/1859, p. 96-104.
6 Veal si
www.dacoromanica.ro
177
incii din timpul domniei lui Constantin Brincoveanu. Din titlul calendarului
Seamed
la Brasov, aflam ca
textul este trades din sirbeste, autorul fund un mare astrolog din Kiev", si
ca s-a talmicit de un weight.' mescal ".
Stralbitki
ero ti utter
-A to
1,
0
0 t mit
1401C(TICI8A En (ft
c
KA-114A.Vek
0,f
r 0.4
(ctunftstwn
CM:Urn...4 e
IA H
ft Aorrta.satttalta Mat PeCCouttilt,
t
/61.4441L
rsfA4sPu .'1
ct.carcital.0
rti,14400
oLlik,ctirc4433,
(Tt
44
14r1.4 vcItt*tasa
(14,0t etqrt on CA C'etgat(o.:. C
001''.
t44+14
eLt
e at",et
,Ai Y. CAt.'
.
(f,"
Irtl
re,
t1.14
C ri
tt96
Ott ct
lt"
rtf. tiatrlif
00,1
etts
""f.(04t (341Ata.
tOl.ilt
CrY ri
(+1,A*4 40144'
.
f4.
.10.
www.dacoromanica.ro
of
moldoveneste, an apfirut
Inviitaturra.
primal patrar al veacrului all XIX-lea ; mai rar aceste gravuri aparr la Iasi unde,
uneori, numele gravorului emigrat este tiiiat 3. In 1805 Ghervasie i Nanarie
din Neamt slat trinnisi la Kiev ca sa itivete gravura in lermn od ararmii ; culegatonul de litere-tipogrnarf G. Ionieseu, care s-a ocapat de istoria, acestei tipoVorbeste in 1901 de contribmtia carturarilor nisi la dezvoltarea cutturalfi a Neaantmlui.
inv'fita
in 1772
1 Cateliismul preseurtat al 1ui Platon Levsin (1737 1812') din Moscow ; editia
ap5rut numai in moldoveneste Ia Iasi tit 1808 ; reprodus de G. Asach$ in
2-a a
si
crestineasca" ,(Bucuresti, 1852) ; trei editii dinoolo de Pmt in 1816, 1840 si 1852Catehismul a fost tradus mai inainte de V. Mazireanu, jar mai tirviu a Post prelucrat
de Amfilohig Hotiniul ; a mai forst tilmicit si de Gheorghe Lazfic. Traducerea lui
Eufrosin Poteca a apirut ca anexa a Sfintei scripturi" (Buzau, 1836, editia a 2-a,
Bucuresti, 1847) si separat (Neamt, 1856). Poteca a folbsit la traducere prelucrarea
greceascii a lui Dimitrie Darvari, (Viiena, 1805) ; de la Poteoa s-au pfistrat si douii
prescurtiiri : prima intr.un manuscris din 1833, iar a doua a fost, tipsiritil la Bucuresti
in 1940 sub. titlul Catehism mititel". Traducerea lui Veniarain Costachi ,.Drept
slfiyitoare invitrituri" a feat tipfinita la Iasi in 1839 ; Veniamin 0 fotosit tilmacirea
greceasci a invitatudui A. Corey din 1782, diva' textul german tiparit la Riga in 11'70.
Uceatieu1 lui Poteca,'Dionisie Romano, dupe cunt am spas, a retiparit separat Catibis"
la Neamt in 1856, iar mai inainte a si tiparit douii editii ale unei prescurtiri a
aceluiasi eatehism (editia a 2-a, Bucuresti, 1845).
2 Mihail Strelbitki ar fi activat pins in anul 1805 ; era mort in 1808, crtci in
acest an mostenirea sa este cantata" de nista rude din Ucraina.
De pildii, in Descoperirea cu amaruntyl a pravoslavnicii credinte" de Ioan
tipfiriti in 1806.
4 Academia R.P.R., doc. CCCXXIII. 202.
Damaschin,
179
www.dacoromanica.ro
la Koala military din Petersburg, va insoti trei ani mai tirziu pe beizadea Dimitrie Grigore Ghieal. Mil lo aduce in /a/it' un mare numar de aril rusesti, din
care unele s-au pastrat pin5 in zilede noasbre 2 : gramatiea rosieneasci de Lomonosov (1711-1765), semi letopiset rarest (1760) si culegerea operelor aceluiatd inv5tat-servitor Lomonosov, editata la Petersburg in 1768, o gramatica ruseasca a ldmbii franeeze, manualul de geografie, traducerile rusesti din aerierite lui Diderot, Montesquieu si Defoe. Acest cameras Mate& Millo a fost
poet, autor al unei ode sense la incheienea p5cii dintre Rusia ga Turcia in
1792. Dinsul a p5strat leg5truri en ru$ii, deoarece am mai descoperit printre
eartile familiei sale 4 : almanahul Vsiakaia vsiacina" (De toate) din 1770 ; ea-
lendarul sau Mesiatoslov" din 1775 ; Lexiconul noului voiajor" (in limbile
franeeza, germana, latnna gi ruse) din 1764 si cartea de limba rusa din 1781,
editiile din Petersburg ale lui Serghei Volcikov, Gindurile de bucurie ale lua
revista lumii, convorbiri in BinHarwood" din 1783, Zrelisee vselenniia"
bile francez5, ruse gi germana (editia a 3-a, Petersburg, 1803).
0 rodnica activitate de pout si traduckor moldovean desfasoar5 la
Odesa printul Ioan Raducanu Cantacuzino (1757-1828) 5, fostul sp5tar din
Moldova, asezat in Rusia dup5 1792 si ajuns poloovnic. Votumasul sill de
versuri s-a tip5rit pe la 1792 la DubAsari 6, iar Nicolae B51ceseu i-a publicat
biografia in 1845 in Magazin istoric pentru Dacia".
Din cei care an inv5tat in acest timp in Rusia, amintim pe Ioan Vasile
Stamatin, fiu de stolnic. Stamatin a studiat filozofia la Academia din Kiev, apoi
a inviltat istoria, geografia gi aritmetica superioar5 Is universitatea din Moscova ;
diploma de absolvire i s-a dat la 24 ianuarie 1782. Ajuns pitar in Moldova,
*
*
a si murit.
2 Muzeul romino-rus din Bucuresti.
3 Bun:cul actorului Matei
4 In proprietatea lui loan Miclescu-Priljescu (Bucuresti).
= La Academia R.P.R., ms. rom. nr. 1550, este o traducere a sa din 1796 a
180
www.dacoromanica.ro
din Petersburg
Mannstein (1711-1757),
publicate in
1879,
apartin lui J. E. Miinnich, fiul maresalulni, sau cel putin folosesc materialul salt, dar
nu sint scrise de Pavel Patin.
3 In anii 1773-1774 au apirut traduceri la Berlin, Stockholm si Riga.
a Cercetatorii nostri, Grigore Tocilescu si loan Bogdan, dispuneau de copiile
acestor regeste, precum si de alte documente, dar nu le-au folosit (Academia R.P.R.,
ms. rom. nr. 5216, 5235 ; nr. 5151, p. 332 si urm. ; nr. 5244, p. 78-287 ; nr. 173,
p. 49-66 ; nr. 326). Abia in 1949 am publicat, printre alte note ale manuscriselor
rusesti ale Academiei R.P.R.,
rezumatul regestelor
lui Bantis-Kamenski.
Originalele
www.dacoromanica.ro
181
Monsieur Carra,
ca initialele G. K. inseanina Gospodin Karra, adica M. C.
autorul fiind j. L. Carra (1743 - 1793). Originahol francez al luerarii, influentata si de opera lui Cantemir, a tfost tiparit in 1777 1. Pe timpul razboitilui
ruso-tunc, Canna a cilltitoria prin Rusia, nude a fast recomandat, ca secretar,
donmului Grigore Ghica. in acelasi an 1791 tipograful Vilkovski a tiparit la
Petersburg o aitii traducere din limba francezii, intitulati insemnOrile povestitoare, descriptive si politiee despre Principatul Vcrlolt", de G. B. (Gospodin
Bawr), adic5 a ounoscutului general Bawr.
In 1792, Academia de Stiinte din Petersburg a publicat prea seheanaticul
Annual de campanie din Moildova (1787-1790) ai secured-inaiorului M. L. Raan 2Amoral a alcatuit de asemenea o hantii a Maldavei. Mancsalul Suvorav a rectamat
pe Raan Aeadermiei, pentru stiri neadeviinate la descrierea apirarii Kinburnului,
da trebnie sa protium notele sale clesprl anodestele popasuni moldovenesti.
f In aceLati timp Pavel Anternieviei Levasov, fostul consilier de amhasadii
a hulgarilor, craatilor si sinbilor", de Joan Raici (1726-1801), influrntati de editia ruseasca (1722) a 1ucririi istoricului sud-slav Mauro Orbini
si partial apiiruta la Petersburg in 1795. Un fragment ai acestei opere : Istoria pentru semi- slavi, sou romini (moldovlahi)", a fast tradusg in limbile bulgara
si greaca de Mihail Kiifalov 5, care si-e publicat Cartea la Bucuretti in 1842 6.
inoleosebi
2-a
ce
nu corespunde
1, apare
in 1891 la
Cltiginiiu.
(1783--1868),
originar
din
sand
Teteven din
Bulgaria.
182
www.dacoromanica.ro
la sfirsitul
pace de la
Kiiciiik-Kainargi
mat si mai Inuit pe sultan. Dreipt urinare, in decembrie 1798 a fast iscalit un
tratat de aliant5 intre Rusia si Turcia. Anticolul II al acestui tratat prevedea
p5strarea vechilor clauze. Flora ruseasc a, comandat5 de amiralul Uoakov, a trecut
www.dacoromanica.ro
183
Diplomatii rusi viizitau deseoci principatele duna'rene z : insarainatul cu afaceri Hvostov (martie 1792), ministrul plenipotentiar Kociubei (ianuarie 1793 si
mai 1798), ambasadorul Kutuzov (iunie 1793), ministrul pleruipotentiar Tomara
(martie 1803) 2 $i altii. Mai ales in drum spre Constantinopul, uncle aveau de
rezolvat diverse problem,e, diplomatii rusi se it:dot-man din tiny despre situatia
locals. Corespondenta for prezinta acelasi interes ca si memoriile adresate de
diversi barbati de stat privitor la evenimentele din principate (Kociulyeti in septembrie 1797, A. R. Vorontov in februarie 1803 s.a.). Amintim do asernenca
scrisoarea din 16 august 1803 a lui Andrei Italinski, din Constantinopol, atre
Veniamin, mitropolitul Moldovei, asigurindu-1 de sustinerea asplicarii privilegiilor acordate Moldovei prin batiserif 3. Calatorii rusi, urmind pitch lui Struve,
insotitarul ambasaderului Kutuzov, admirau bogatiile naturale ale t'arii, fats
de care apare intr-un contrast izbitor saracia ingrozitoare a peporului, in regiuni
pustiite si uneori mai slab cultivate dealt Bulgaria turceasa. ederea numeroaselor ambasade rusesti la Iasi si Bucuresti a avut o putennic5 intriarire asupra
schimb5rii felului de via a acestor orase.
Folosindu-se de conditiile prielnice demersurilor diplomatice In Poart5,
Rusia dorea sa extindii asupra tuturor populatiilor asupritet din Balcand elauzele
tratatelor de care, deocamdath, beneficiau numai moldovenii si muntenii.
In acelasi timp si in aceleasi conditii in Mediterana a luat flints Republica color
tapte insule. In 1801 Georgia s-a unit cu Rusia, exemplul ei incurajind si celelalte popoare ale Transcaucaziei, care au sc5pat astfel de jugul turcese ffi person.
La 13 octoanbrie acelasi an impiratul Alexandru I al Rusiei a multiunit fruntaiilor Moldovei pentru bunele uriiri adresate la suirea sa pe tron gi i-a asigurat
de protectia lui 4.
Un an mai tirziu, in luna mai 1802, fuga lui Mihail Stitt), dornnul Tarii
Rominesti, in Transilvania, se atrihuia uneltirilor lui I. S. Barozzi, Post consul
nou1 imp5rat, din 1801, ibidem. rns. rom nr. 3102, p. 123.
5 La Iasi grtsim pe consulul Vasile Feodorovioi Malinovski (1765-1814), literat,
mai apoi col dintii director al colegiului d:n Tanskoe Selo, la care a inviital poetul
Punkin (necrologul lui Malinovski in revista Sin otecestva ", 1814, nr. 18). Despre
dinsul gisim o informatie in Urioariul" lui T. Codrescu (vol. XVII, p. 405) : Confinial general at Rusiei la Iasi, consilierul de stat Iakovlev, care muri la postul sou
in anul 1800, avu Ca urmas pe consilierul de colegiu Vasile Malinovski". Note consulare din 1802 (Academia R.P.R., ms. roan. nr. 7, p. 379, 384). Din Petersburg, Malinovski mentine
corespondentii
cu mitropolitii
Iacov Stamati
si
Veniamin Costachi,
114,
123,
133,
doc.
DCXLIX.
66,
78).
C.
Erhiceanu
si
alti
istorici
181
www.dacoromanica.ro
V. F. Malinovski
constant Rusiei La Iasi (1800)
www.dacoromanica.ro
185
lui.
Insii, inc ii
186
www.dacoromanica.ro
ruseasc5.
Emisarii fraucezi, care spionau actiunile pasalei din Ruscluc, au intensificat uneltiirile for la Vidin, pe linga Pazvantoglu. In august 1806 Terseniclioglu
a font nails grin surprindere de ranacatori ; trecind in Tara Romineascii. ei ameinntau cu aceeasi soarta pe celiilalt dregator filorus, domnul Constantin Ipsilanti.
Succesorul bin Terseniclioglu, Mustafa-Bairaktar, depuse eforturi pentru a face
www.dacoromanica.ro
18 7
1807
antoritatii marelui
sosit la fata
*
jucAia intrigilor, douii autoritati nu puteau coexista in buns inkelegere. La izbucnirea conflictului intre Ipsilanti si comandantul armatei, Michelson, administratia civila a tarn a trecut asupra lui Constantin Rodofinikin (1760-1838), agentul special rusesc pentru problemele sirbesti si care se pronuntase impotriva
insciiumarii in principate a domnilor Sute Gi Callimah. Ipsilanti raminea formal
domn chiar peste cele dou5 principate, ins5 Serghei Laskariov a fost numit la
19 martie 1807 presedinte al divanurilor Moldo-Vlahiei. Nici locuitorin nu erau
multumiti de Ipsilanti, dup5 cum nu erau multumiti nici de sprijinitorul sau din
Iasi, acelasi Rodofinikin, inlocuit curind prin brigadierul Sakalov.
Drupa traditia treats in eampaniile mai vechi, dar de fapt ea o manifestare a luptei de clas5, la operatiunile militare ale armatei ruse ism parte
la inceput trei regimente de cavalerie si trei de infanterie, cite
localnicii
600 de osta*i fieeare. Prin aceste formatiuni, covespunz5tor noii dezvoltari socialeconomice si spiritului luptei antiotomane si de ridioare a noii clase sociale
burghezia, se aduce o contributie la reinfiintarea oastei t5rii. Detasamentele
pantintene de scurta duratii prezinta initeres nu atit prin faro lar combativi,
ci prin varietatea formelor for de organizare si prin permanenta dorinta a
maselor populare de a participa la aceasta lupta. Astfel, pe linga putin reutitul
corp al cazacilor de la Bug", alcatuit din elemente etrogene de N. Cantaouzino
folosit in spade frontului, trial ounoastem corpul" cazasi maiorul Corbea
si
cilor nekrasovtii din regiunea Dunanii de joe. Vechea garde domneasc5 sau rgimentul de husari valahi al lui Ipsilanti 1, la fuga domnului din Bucuresti in 1806,
in parte s-a risipit, iar in parte s-a indreptat in intimpinarea armatei ruse.
Dintr-acesti voinici au ap5rnt si eel 300 de horvati", care au rezistat turdilor
la m5n5stirea Radu Voc 15, in timpul inaint5rii trupelor rusesti spre Bucuresti.
Cunoastem un certificat al comandantului volintirilor horvati", maiorul Nioolae
I Bizuindu-se pe sprijinul Rusiei, Ipsilanti a constituit Inca in anii 1802-1803
nn detasament de lupta impotriva pazvangiilor. Ostasii munteni erau imbraczti in
haine cazncegti, ceea ce intim;da pe pazvangii. Despre muntenii si moldovenii d:n oastea lui Ipsilanti, scrie si generalul Tucikov.
188
www.dacoromanica.ro
a adresat un apel mai ales grecilor. In ianuarie 1807, wind a inceput reorutarea
oastei lui Ipsilanti, dragonii machedoneni" alcatuiesc nuoloul noii armate, cadrele
eompletindu-se pentru ordine ou niste cazaroi, apoi si arnauti. panduri s.a.
&Ilya plecarea lui Ipsilanti
Armele urmeaza sa fie adage din Rusia, dar
intretinerea unitatilur locale ajunge Irma costisitoare si vistierul Varlaam sere
desfiintarea lor ; armistitiul din august 1807 vine in ajutorul aoestei propuneri.
Elementele cele mai hune sint, totusi, instruite si virsate intr-un Corp de 6 000
apoi porncicul r Tudor Vladimirescu,
de panduri olteni comandati de slugerul
participanti in numeroasele batalii crineone, pomeniti si in autobiografia polcov-
nicului Joan Solomon. Pe ling5 acesti viteji si ostasii paminteni primiti din
ordinul generalului Kutuzov, din 14 septembrie 1808, in regimentul de ulani ai
Voliniei, afara de cetele spatariei si agiei, famine din vechile detammente un
regiment rominesc de vreo 800 de asa-zi,i cazaci", comandati de polcovnicii
Peiciu si Curt, treptat trecuti in alte unitati sae iu rezorva. Cu toate acres/tea,
dorinta de a reoruta un numar oit mai mare de voluntari bastinasi, provoaca
infiintarea urmatoarelor regimente : cel de husari volohi negri, comandat de
in 1808
polcovnicul Miloradovici, eel de sirbi al lui Caragheorghe 2 si
eel de husari voluntari Lubenski ; pe ling5 sirbi, bulgari, rnauti, el-mental'
de haza al acestor unitati ranfne cal rominese, ca si in regimentul voloh de
ulani, infiintat in primavara anutui 1812 de generaluil Kutuzov, pentru a servi
drept nuclei] al proiectatei ostiri locale de 20 000 de soldati (panduri si catane),
Pe care rusii intentionau s-o lase in principate. Procesul formarii numeroarcelor
unitati militare locale este o dovada eloeventa a dorintei maselor poipulare de
a lua parte la lnpta impotriva asupritorilor. Aportul poporului nostru in Junta
comuna a fost uneori mult mai mare deoit cel inregistrat de documentele
oficiale.
si b la Academia R.P.R.
2 Un apel al lei Caragheorghe, d'n 1 apr;lie 1809. citre fruntaqii d'n Tara Rotnineasca. nentru strIngerea de ajutoare, in Aeadem'a R.P.R., doc. DCCCXXII. 38.
ai ostaai munteni.
4 Monumentul ostasilor comandati de Miloradovici (1771-1825), rid;cat in dealul m;tropol1ei din Bucureati, se pastreaza astazi la Muzeul romino-rus dn Bucureati,
unde de asemenea gas m portretnl acestui general. p4otat de Whail Toenler.
s 0 scrisoare a maresalului Berthier, adresatii In 29 ianuat4e 1807 lui Marmont,
ar obliga pe rusi sa dubleze
eel putin
aminteate de diversiunea francezilor, care
fortele militare in principate.
189
www.dacoromanica.ro
coala sirbilar si, facind jonotirunea cu ostirea turca, unman sa iruipinga armatele
ruse din principate ; armata franco-polona a maresaludui Massena urma sa vino
in ajutor in Moldova 1, actiunea continuind in directia Bugului si Niprului.
Inc,eperea ostilitatilor golise Coustantinopolul de trope. In luna mai 1807
in Moldova. Dc teams francezilar, turcii au respins propunerile rusetti. Napoleon, dup5 ce a meant Danziguil, a asigurat pe Vahid-Efendi ca va restitui
sultanului Crimeea si Georgia, cu conditia ca Poarta pa intenstifice presiunea
impotriva arniaielor rusesti. Aceasta nu -1 va impiediee ounind, la Tilsit, sa
tr5deze pe turci, deolarind, o data cu annuturea detron5rii lui Selim al III-lea.
ca dinsul si-a .asumat angajamearte fat5 de Poarti numai ca aliat personal al
fostului sultan. Mai milt, profitind de tulhum5rile din Constantinopol, Napoleon
pl5nruia sa ,acapareze Albania, Moreea si Greta, st5pinite de tuned.
el
are duam doi di ,cram puternici : Rusia pi Anglia. Prim situalia sa tontinental5
si prin participarea elective la biitelii,' Rusia ,prezenta prianejdia cea mai apropiat5. F5r5 85 aib5, deocaandata, puteri destule ca s-o combats, Napoleon a cam -
sa -1 pima in aplicare, poruncind totodat5 dosfirintarea unifitilor militare paminteue. In ceea ce priveste atitudinee guvernului sultanului Mustafa' at IV-lea.
acesta n-a tinut seams de nimic : lurch ant ocupat oetatoa Galati evacuata de
art ata ruse, au jefuit proviziile populatiei 1ii s-an dedat la atrocitati. Atacarstii
au font respinsi, der purtafea lui Meyendorf a stirnit nentultuanirea guvernului
rus. Rusii au acicepitat armistitiul fare restituirea vaseflor eapturate de la turd,
tar termtenul de incetarea ostilitritiflor a fort rains provizorin la 35 de .tile.
*
:V
www.dacoromanica.ro
in iunie 1807 Mustafa-Rairaktar a fost numit pass si comluidant al armatei turcesti, &supra careia novel guvern din Constantinopol nu mai ayes nici o
autoritate. MustafaPasa a in,credintat lui Maniac Mirzaian aprovizionarea trupelor, inbretinerea cefatilor dunirene si mentinerea tratativelor cu rusii.
Anainhia din Constantinopol contribuia la crestarea inuportantei Rusciuculini. Mustafa,Pasa dispunea de vreo 30 000 de ostasi disciplinati, insii dezmiitul
din capitala putea si se extinida si asupra armatei. Comandanvul swprem era
interesat sa restabileasca naintTirziat ordinea la Constantinopol si sa destituie
aventuroasa conducere, care inlatura putinta instauriirii unei paai atit de necesare Itriperifului Otoman. Intervenind cu forte militare, comitetul secret al ..Prie-.
tenilor din Ruscinc" I a rasturrnat guvernall lui Mustafa al IV-tlea. Noul sultan,
Mahmud al H-lea, i-a incredintat lui Mustafa -Raga powvull de mane vizir (iulie
1808). Manure Mirzaian, nuanit in octombrie 1807 mare dragoman al Portii, a
obtinut in seiptembrie 1808 demnlitatea de bei sau principe at Moldovei 2.
Numirea lui Manua Mirzaian ca dome al Moldovei a fost ignoratii in trecut, desi prezinta mai mane inseannatate decit funationarea formals la dommie,
in tabara turcease5, a celorlalti domni contemiporani 3. La Constantinopol, Mirzalarn era socotit boier muntean asa inait, la inaintarea in demnitartea de snare
rtavi.
mai mult eu aft francezii uu-ti grabeau retragerea din Prusia. Inca din oetombrie 180S1 in Prusia, Napoleon srfatuia pe printul P. P. Dolgorukow as Rtu,ia
saisi extinda granitele pe scama vecinilor, mai au seams a Turbiei 5. In 1807
nu nsnnai diplomatii francezi prezentau, principatele ea o compentsatie pentru
Silezia, ei si Hardenberg, ininistral Prusial, propurand o aliantli imp/ratilor
ca si la negocierile franco-rusesti
Alexandru I si Napoleon, oferea Rusiei
Mustafa -Pala, Mehmed-Tahsin,, Ramis-Efendi, Refik-Efendi, Galib- Efendi si Manue Mirzaian.
2 Scrisoarea marelui vizir dateaza dire 1 Saban 1223 (22 septembrie 1808)_
1807,
Scarlat
Callimah, 5 august 1807-22 septembrie 1808, cind este numit Marine Mirzaian.
4 Istorieul sovietic A. F. Miller sublinia7ii ca, pentru prima oars, acest goat a
fost ineredintat unui nefanariot.
5 In aceeasi Luna, ministrul Talleyrand propunea lui Napoleon sa ofere Austriei
tarilc noastre si nordul Bulgariei, drept eompensatie pentru Venetia, Tirol, $vabia,
Bavaria, Franconia, Elvetia s. a.
191
www.dacoromanica.ro
Moldova gi Muntenia pink' la Olt, Bulgaria, Rumelia, eventual si Constantinopolul ; propuneri aseminittoare le f5eea rugilcrr arhiducele Carol la Viena in noiembrie 1808 1.
In realitate, Napoleon se pregatea pentnu invazia tea mare in Rusia.
Astfel s-a ajuns, in 1807, la crearea marelui ducat al Vargoviei, cap de pod
la hotarele Rusiei. Pe de alt5 parte, Napoleon a impins Rusia in rizboinl impotriva Suediei, aliata Angliei. Aceleasi considerente nu-i ing5duiau sa doreasefi
sinter o statornioire a pica la Dunare ; diplomatii sai reveneau asupra elauzet
evacuarii prineipartelor.
Toate
fortele trebttiau
acum imdreptate
impotriva
Rusiei.
gi
eel
negocierile directe dintre Franta si Rusia. Se diseuta o compensare a lui Napoleon prin p5strarea Sileziei, precum gi planul impartinii Imperiului Otoman,
care ar oferi francezilor pozitii strategioe pentru atacarea Indiilor.
Trupele franceze sufereau infr-ngeri in rfizbaiul din Spania. Austria si
Prv.ia au inceput s5 se inarmeze, sigure de sprijinul Rusiei. In toamna amain
1808 Napoleon s-a v5ziut nevoit s5 se intilneasca din nou cu imparatul Alexandru
I, la Erfurt. De data aceasta, solcotind principatele ca o oompensatie pentru
Spania, Napoleon a recunoseut dreptul Rusiei de a-si stabili granita de sud la
Dunire 2. El a renuntat ohiar Is mediatia care ar fi putut sr, tgragfineze la
nesfirsit negocierile ruso-tureesti. De altfel, Napoleon 1:3i &kin seams de neputints Turciei de a rezista infringerilor militare gi tulburilrilor politice. El a
mai eonsimtit Is proclamarea independentei Serbiei gi a reciunosout proteetoratul rusesc aupra Georgiei, sugerind totodat5 Turciei planul de a se rizbuna,
la mot:mental oportun, impotriva Rusiei.
Problema principatelor a intrat, astfel, intr-o faze noun. Rusia trebuia s
impun5 Turciei oit de urgent pacea si sa -gi asigure o ingrijit5 organizare administrativ5 a principatelor. Aoeasta sareina de raspundere a fost incredintata
oetogenarului maresrl Prozorovski. Adjutantul imp5r5tesc Paskevici a pleoat la
Constantinopol ca sa inceapfi tratative directe cu Poarta. Actiunea lui 1VLustafaPasa la Constantinopol parea sa lirapezeasc5 situatia. Detgi Galib-Efendi, nuul
conduc5tor al diplomatiei turcegti, n-a stint sa se elibeceze de influenta fraueezA, totugi era ounosent5 dorinta lui Mustafa-Paga de a negocia direct en guvernul rusesc. De altfel, Manuc Mirzaian a si r5frnas in acest stop la Rucciue.
Acolo, in iulie 1808, el disruta prelungirea armistitiului cu baronul Berwitz,
I Arhivele piistreazil si alte pro:ecte asem5n5toare : de pildi
raportul consulu-
lui austriac Brenner, d'n 30 mai 1808, vorbeste despre intentia Austriei de a ocupa
Oltenia ti despre planul lui Napoleon de a uni Moldova, Tara Romineasca gi Transilvania intr-un regat, pentru fratele s5u, Lucien Bonaparte, desp5gubind pe turci in
a In trecut istorioii burghezi, ridicind in sUvi geniul lul Napoleon, an trecut sub
l'psa de scrupule cu care acesta schmba pe rind declaratiile acute in Senat
gi cuvintele adresate ambasadorului Rusiei Kurak'n (in luna mai 1810 si mai tirziu),
ba aprobind ocuparea principatelor, ba amenintind Rusia eu pierderea acestor teritorii, atitind totodatii curtea v'enezi impotriva prezentei rusesti in Dun'are ; intrigle
diplomatiei hustriece sint semnalate si in oorespondenta generalului N. N. Raevski.
tiicere
192
www.dacoromanica.ro
adjutantui lui Prozorovski. Evenimentele din Constantinopol intirzia.0 tratativele, care votr fi reluate in august de un alit imputertnicit al lui Prozorovski.
la Ruscinc, printull Biron. Mantic it asigura ca Mustafa-Paoa aoteapta nuniai
iscalirea pacii, ea sa se alature luptei imipotriva lui Napoleon. El a dat de
inteles ca Poarta era gata sa eedeze principatele Rusiei, insa nnunai dupa un
razboi au Frarita, deli oficial orice cesium teritoriala era respinsa de noul
vizir.
Ineercarea lui Mustafa-Paso de a salvia Imperiull Otoinan, prin federalioi Anatolia, s-a lovit de Emporrivirea acelarast
cercuri reaetionare care s-au opus si reformelor lui Selim al III-lea. lenicerii,
atitarti de agenti napoleonieni care subminau in tiling orice apropiere turco-ruseasca, s-au rasculat de indatii ce soldatii marelui vizir au parasit capitala. La
zarea fendalilor din Rumelia
Cedarea cetatilor turcesti (in primal rind a Giurgiului) ti -a tout lima lac, din
pricina destainuirii seeretului de Citre turai, prin vistierul Constantin Filipescu,
omul de incredere al fostalui dame Allexandru Sulo 2.
In primavara anului 1809 luptele ant neinzeput, dei pin5 in septembrie
acelasi an Russia avusese de sustinut un razhoi pe frontal de flora. Cucerirea
Finlanded a inlaturat cnu desavirsire amenintarea permanenta pe care o prezenta
Suedia pentru securitatea Petersburgului.
Maresalul Prozorovski pierdea timpul au asedierea cetatilor Giurgiu of
Braila. Comandantull adjunct, care ar fi putut sa salveze situatia, generalul
Kutuzov, a trebuit sa fie rechemat de pe teartrul de rawboi, deoarece
dupai
parerea batrinnlui Prozorovski
ii submina autorirtatea, declarfindu-se impatriva taaticii asediilor indeltutgate. Sea postal de comandant adjunct a fast numit
Bagration 3, care abia durpa moartea lui Prozorovski (august 1809) 4 a oi preluat
intreaga condueere. Aotfel, generailui Bagration a cueerit cu intirziere
Ilirsova, a infrint pe turci la Rasevata, a ocupat Mangalia oi Cavarna oi a asediat Sillisirra Dincoace de Dunare, trupeie rusesti an intrat in Ismail oi Braila.
'Turcii an incereat, Inca o data, sa recucereasca oraoul Bueureoti. 0 ciocnire a
avut loc la Tatarita. Stinghenit in desfaourarea planului strategic de boli, greu1 Notitelle zilnice" ale clpitanului A. G. Knasnokutski (Moscova. 1815) vorbesc
gi ele despre aceste tratative.
2 Intrigik boienesti complicau mult situatia locals. Filipestii, buourindu-se de
Zoe Vaciresau.
Cont-tibutii la istoria
rclatiilor romino ru c.
www.dacoromanica.ro
193
al Krievolui 4. Consulatul
www.dacoromanica.ro
a fost desfiintat, iar eel din Bucuresti transformed iutr -o agentie a cancelariei
diplomatice a armatei. Cu tome eriticile veninease ale unor militari artigosi
ca Langeron si Cieiagov, eu toate uneltirule boieresti, oeinnuirea acestor senatoth a insemnat pentru Tara noastra stavirlirea unor abuzuti in ce priveste impunerrile ti aplicarea justitiei, precum si incerearea de unificare administrative
a celor (Iona prineipate. Aprovizionarea trupelor rusesti se facea in parte din
Podolia si Berson, in parte prin cumparaturi la fata locului, in principate.
Chitantele de cump5eatun an foal linloculte prin bani. S-a extins si comertul
marchitanilor ruyi, scutiti de la 1808 de came divan de varma. Ignatie Iakovenko arata ca in 1812, la plecarea armatei ruse, min Valahia erau :
cai
boi
.
.
vaci
of
. 517 664
. 215 489
porci .
stupi de albine
85 832
169 778
181 066
89 261
for de aprovizionare,
d.ar mai
ales
s-a nidicat si
deschide Iporturile, sa mai dea 210 pungi, Ca si fie tome pungile 1 610 ; iar viimile le-a
tluat vistierurl Hagi-Moscu pentru 850 pungi, a ridicat insa v5mile au totul de la
mice fel de zaharea, herestea, 'emit de foe si de da once tfaget, a r5mas la ohor
numai vama vitelor".
2 In testamentul s5u apar satele : Dragomirestii de Sus si de Jos, Curtea Vedic,
Boleasca, Tramudeasa, Giulesti, Popesti, Mwdurgan, Brobodet, Tincabesti, Pas5rea, HagiGheorghe, Cuhnesti, Coceni, Cltiajna, Snagov, Ciorogirla, Ciorba, Ispaza, Filaret s.a.
3 Cl5dit la in.ceptut pentru depozitarea marfurdor, spre strad5 doar cu ziduri
goale, ca o cetate, hanul se afla in apropierea locului untie se grupau blanarai, sepearii,
selarii, cal,d5rarii, pe bresle si strati, aproape de Ulita Mare. uncle se expunea marfa
adusa dim striiirt5tate, si de Ulita Gabrovenilor.
4 Mort in 1828.
195
www.dacoromanica.ro
pavajului, pentru ouratirea strIzilor, pentru preintimpinarea revhrsarii Dimbovitei s.a. In ianuarie 1810 se iinfiinleaziI pasta de scrisoni si pachete particulare,
mesagerii si bani. Print/le alte nahrfuri, din Rusia se aducea si hirtia. In 1808
senatorul Kusnikov inshrciineazh pe doatorii bueuresteni Caracas, Silvestru Filitti si Darvari sa verifice persaanele care practich medicina si farmaceutica,
sub adhpostul unar acte Ali/lute tine ,tie in ce imprejurlri, primejduind viata
pacientilar lar. Principalele spitale locale hut fiintil sans sint modernizate dupa
madelul spitalelor militare rusesti, prin grija personala a generalului Kutuzov 1,
ajutat la Bucuresti de doctorul Constantin Caracas 2. Din 1808, initiativei doctornlui Minderer ii dataram introducerea unor masuri de carantina ; eimitirele
au inceput sh fie scoase in afara oraselor. Doctonul rus Walfanger cerceteazii
la fata docului bolile ce bintuiau in principate si combaterea tor, publiciad in
areasta privinta sin artical, in revista Vseabscii juirnal vracebnoi nauki" din
1816. Maternitatea din Iasi a luat fiinta inch din 1804, daph modelul vestitei
case de eduratie din Moscova.
aerie in memoriile sale
Se polite spune eh, sub ocupatia ruseasch,
Radu Rasetti
s-a inteaneiat la Iasi (en atit mai mutt Ia Buouresti) ceea ce se
cheama viata miondena. Limba de conversatie a clasei condisciltaare
cea gre-
ceasca, in scurt tiaup a fost inlocuith prin cea franceza. Primii maestri de dans
au venit chemati de maresalul Prozorovski din PetersIvanov >xi Banisov
burg, iar un conduchtar de car iesean, Glietaponov, a fost intitat din Kiev, de
uncle au venit isi citiva profesori si au fost aduse ciirti. Cele dintii reprezentatii teatrale la Iasi dateaza din anii 1810-1812 ; antreprenorn1 truped era GaeEfimov, Ivan Karnovski, Andrei Serbulov, P. Martintano Maggi, iar artisti
sevski si Iosirf Cernelevski. Ofiteral Mantas si-adoce antinte de placutele balari
gi intruniri la clubul local. In 1811 generalul Kuttrzov a adzes la Rucatresrti o
trupii de pantomimA si tot el aminteste in scrisori de teatrul palonez ; trupele
teatrale strain reapar la alai in 1828, amid and rusii poposesc din nou la Bucuresti. A avid lac o europenizare a imbricilmintei si a traialui de toate zilele ;
In 1811, pe largo scaala greacii din Bucuresti, a luat fiinta o societaFte filologich, al carer vicepresedinte a fast generalul Engelhardt. Merits sii fie cerce-
Constantin (1773-1828)
ciilatorit prin
Rusia, a fost medic 'la spitalete Pantelitnon si Filantropia din Bucuresti, proprietor
de tipografie, a purtat gradul rusesc de consilier de curte, obtinind si ordinal sf. Vladimir. A murit de cium5.
196
www.dacoromanica.ro
Marepilul Kutuzov
(Ribl. Acad. R.P.R.,
sectia stampe)
www.dacoromanica.ro
1819 la Petersburg.
198
www.dacoromanica.ro
(Academia
de amiinunte vii spiritul Area critic si caustic ; insemn5rile pur militare si din
parate trundhiate la publicare ale lui A. C. Denisav (1763 - 1844), batman de
cazaci ; frumoasele amintiri cu preocupari istorice ale caPitanului die genial Martos ; memoriile ofite.rului de Rochechauart I ; insemnarile viitorului decembrist
Serghei Volkonski (1788-1865) ; scrisorile lui C. I. Bulgakov (1782-1835), serf
al cancelariei diplomatioe a arrnated ; meanoriile deseori tendentioase ale mairalului Cieiagov si shale.
0
Ia
Iasi pe
199
www.dacoromanica.ro
a trecut pe maul drept al fluviului si la 2 octombrie a cucerit lagarul maie]ui vizir, care-0i parasi trupele incercuite, strecurindu-se noaptea intr-o barca
Rusii au oucerit Turtucaia gi Silistra.
Pregatimile militare ale lui Napoleon determinara pe diplomatii din Petersburg sa-si reduca pretentide teritoriale. Din precizarile facute de Kutuzovreiesea ca inalirjirea sultanului are la baza nu numai intrigile agenturii franceze, ci si uneltirile fanariotilor, care nu vor sa piarda principatele, invorul de
imbogatire ad atitor generatii de levaniini I.
Dupa inghetarea Dunarii, trupele rusest.i au trecut fluviul, deoarece guvernal rus Linea cu once pret sa termaine razboiul, atacind .chiar ConstantinoCiuma care izbucnise la sud de Dunare a oprit insa inaintarea.
Iminenta unci invazii napoleonieue ii sili pe rusi sa accepte semnarea
paced cu turcii inainte de incheierea aliantei militare franco-turcesti. Socotind
ca generalul Kutuzov nu actioneaza destul de repede pentru iscalirea tratatului
de pace, imparatul a numit, in aprilie 1812, pe anyiralul Paved Ciciagov in
fruntea armatei dunarene. Amiralului i-au Post laminate dona rescripte : unul
de multumire in caz de semnarea Paoli, jar altul de reehemarea lui Kutuzov,
ginainrtat" la demnitatea de membru in cansiliul de stat. Prevenit de caneelarul
Rumiantev si de senatorul Krasno-Milasevici despre sosirea succesortilui, Kutuzov a incheiat intediat negocierile de pace, iscalind preliminariile, si chiar foarte
onorabil, daci tinem seams de faptul ca Napoleon se afla atunci in fata Dresdei.
in drum sore Moseava, oi ca planuia sa doveasca Rusia de asemenea prin Turcia.
cu trupele maresalului Macmont din Dalmatia.
200
www.dacoromanica.ro
misiune, taind airman' lui Napoleon la retnagerea din Rusia. De altfel ostasi rolnini, ca Ion Odabescra 2, s-au inrolart in cete de osta,i care luptau in
Rusia inapotriva cotrophorilor francezi 3, continnind victorieasa campauie pins
la cucerirea Parisului 4. Evacuarea totals a trupelor rusesti din principate a fo.st
fixata pentru 2 oetombiiie 1812. Pins atunci, la conducerea tarsi a ramas generalul Jeltuhin. Din Iprieina termenului scurt, generalull Sabaneev n-a reusit sa
infaptniasca tplanul de a reinfiinta ottirea spaaniaiteana, asa de4 nedorita nu
numai de turci, of si de uneltele turco-fanariote de la eonducerea Orli, care
se terneau de inanrnairea ,poporttlui si preferau sa fie pazite de mercenari. Profiend
1829).
Turcii s-au foloSit de tperioada invazici lui Napoleon in Rusia (penult' a ne-ocoti ,c1auzelle tratatului iscalft la Bucuretti. Lupta pentru independenta sirbilor
a fost inabusita ; Caragheorghe sn alti eanduciltani stirhi an luat calea pribegici
in Rusia. Taincipatele, in rare turcii an si wins in vara anului 1813 groaznica
ciuma dim vremea Iul Caragea, au Lost impovarate chi o seama de ianpuneri.
Imputeraticalii sultamrultui cerean staruiter extradareal lad Maniac-Bei 6. Din
pricina razboaielor pentru eliberarea Europei Odcidentale de sub dominatia
Raportul lui Italinski de la 12 noiembrie 1812 eiitre cancelarul Rumiantev_
Diplomatul nts A. S. Sturdza, nepot de sofa al Moruzestilor, ii numeste : ..mobile
vietime ale furoarelor lui Napoleon". Vezi si amintirile fiicei dragomanului D. Moruzi,
in Arhiva B. Hasdeu, vol. V. la Academia R.P.R.
2 loan Odohescu (1793-1837), viitor general, ginerele doctorului C. Caracas si
total scriitorului Al. Odobeseu. Tata' sill murind in 1805, ispravile de arme ale tina-
mini in oastea ru.seasca sint relatate in 1819 intr-un proses en fratele situ mai mare,
Raducanu (arhiva familiei Odobeseu).
aerie G. Ghibinescu, cercetitor ai
3 A fi in partida rusofila pe acea vreme
acest razboti
ciroula
in
prinoipate carticioa
Intimplarile razboiulni
1Vloseova" (1814).
5 Generalul Sabaneev a trait in anii 1772-1829; corespondenta sa prezinti interes pentru cunoasterea evenimentelor timpului.
6 Manuc -Bei a fost de mare Lobos generalului Kutuzov la incheierea pacii de is
Bucuresti; in "banal Jul Manuc" aveau Joe tratativele cu pbenipotentiarii turd, care
au si ramas datori" beiului 50 000 de galbeni, girati de diplomatul nits Italinski. Din
201
www.dacoromanica.ro
guvernul rus a ciutat s5 'restabileasca situatia dorit5 in sud-estul Eurapei, incepind in acest setts in 1816 negocieri en turoisi. Astiel, la atita vreme 'de la
isc Alirea tratattilliti
de Ia
l3wouboe$ti,
druingarte
CCCXXXVII. 22).
202
din
isnuarie 1818
www.dacoromanica.ro
(Academia
R.P.R., documental
au putut 85 alba, in Rusia, o inriunire si asupna form5ril cunentului pnielnic luptei pentru libortatea nationalii a grecilor. Og dindind idestramarea feradalismului
Lure, miscarea din 1821 sau zavera (pentru credintii) izvora din complexul intern sociall-economic all Peninswlei Balcanice, ale 'Camel popoare au depasit nivelal de dezvultare all exploatatorilor rtunci, imi$aarea din 1821 ifiind fonamenul
politic necesar zdrohirii unor irelatii sociale invechite si a until jug strain Hsupritar. In ambienta soeietiitilor secrete din Rusia a avut posihilitatea sr/ se con-
general din armata rasa Alexandru, Ipsilanti t. Avintul revolutionar din Spania
$i Italia a conatituit an slimnlent pentru parairea
In Scnisarile math martor ocular all revolutiei grecesti din 1821", eteristul
Gheorghe Canrtaouzino2 pavesteste
c5
la adun5rile
conspiraitarilor Alexamaro
Ipsilanti s-a pronuntat pentru Ipornirea aiscoalei in Moreea, dar elnisarii oteris
tilor din Constantinopol au carat ca 1wpm sa inceap5 din principate, asigunind
capeteniile militare de sprijinull bulgarilor si sirbilor. De dou5 on Ipsilanti era
gala sii se imbance la. Ismail, insii a fast oprit de Xanto. Orasul Chisinan a
domnului
C.
Ipsilanti. Alexandru
la Dresda.
2 Gheorghe este fiul vornicului Matei Cantacuzino, dupii 1791 ajuns consilier
efectir de stat in Rusia, Fratele lui Gheorghe, Grigore, colonel, a fest ucis in 1812 in
batiilia de la Borodino. Gheorghe a participat la campaniile impotriva lui Napoleon si
la riaboiul ruso-turc din aniA 1806-1812, comandind un regiment ; ar fi munit la
Hangu in 1845.
3 N-am paha stabili vreo leg'aturii a masonilor greco- moLdoveni cu cei din loja
lui Ovidiu din Chisiniirt, desi mai tirziu autoritiitile rusesti vor aneheta concomitent
eteria gi masoneria. Aparutti abia in primavara anului 1821, loja lni Ovidiu si membrii
ei
chiar masoni mai vechi
n-au avut legaturi iniportante eu miscarea eterista.
Vezi oi cercetarea unei pretinse societiiti secrete din anii 1824-1828, principalul acuzat
fiind paharniettl Iancu Kogalniceanu (Academia R.P.R., doc. MCCCVI. 77-86).
www.dacoromanica.ro
203
la Bucuresti stirile
despre
Miscoala
condusil
de Tudor
Vladimiteeco. MAsurile cirmuirii nemultamean tot ,mai molt popomtl lupus unei
nemiloase ex,ploat5ri fettdale si ff;cale. Ecoul acestci nemultumiri s-a fiicut
Tudor Vladimirescu, care stAtuse Ia Bucuresti pin5 Ia 17 ianuarie, eind aflase
Greciei...
1ui
Ipsilanti.
F. Lelli, in 1828, considatul e ghat de Pavel Pizani, fratele lui Andrei, in noiembrie
1829 Mani numit Ivanov. r
204
www.dacoromanica.ro
Europei, nta Most strain de arganizarea rascoalei din 1821. Astfel, Iar ladle
Golesou afirma ea Tudor Vladimirescu 1, conducatorul rascoalei, a plecat din
Bueuresti s razvrateasea Cara pentru lege 2, invatat de Pini", filar alt containporan, Stefan Scarlat Daselilescu, spune ca pe Tudor 41 au ales capii revolutiei
si donmul Pini". Printre colaboratorii Iui Tudor se afla alt porthole rus din
razboiul din anii 1806'1812, Dimitrie Mactedonski, erterist, delegat in Oltenia
datoritil legaturilor sale cat luptatarii sirbi.
linpatratal Rusiei se afla atunci la Leybach, La until din con.gresrele europene. Metternich3, eancelarul Austriei, a reusit sii otbtinii dezavuarea de catre
suveranii Euroipei
sustiniltori ai Aliantei Sfintte
a misciirii de elihenare din
sud-estul Europei. Desi Rusia, conseaventii paliticil salvgardarii propriilor sale
interese,
va fi ostil act:minor Rusiei. deoarece se temea ca, davit izgonirea turcilor, isi va pierde
in Rusia.
205
www.dacoromanica.ro
la cucerirea cetatii Braila t, autor al serierii Tragodia sau, mai bin.e a vice,
Jalnica Moldovei intimplare dupa ra4vratirea grecilor in 1821", care circula
pe vremuri in muncroase copii 2. Au venit apoi cartumarin eteristi Iacovache
Rizo-Nerurlos, istoricul miscarii din 1821, postelnicul loan Schima s.a.
din
Refugiat in Rusia, dupg ultimele lupte ale eteristilor, Macedonski s-a intors in tare pe
la 1829, oink' a intrat in serviciul divanului judocatoresc din Bucuresti. Numit serdar,
a lust parte la complotul din 1840 @i a fast surghiunit la Snagov, untie a si murit in
1843.
ms. ram. nr. 872, p. 172 si 109) ; alt Macedonski, contemporan lor, este amintit in
1877, linga Rimnicul Surat. La Academia R.P.R. mai gasim sototeli din 1823 dintre
fratii Macedonski
42) i
206
www.dacoromanica.ro
ploiectelor de reorganizare a principatelor. Asa avem. in anal uringtor, proiectul de constitutie al carvunarilor" sant carbonarilor din riudurile micii
boerimi moldovene1
sultanulni.
scrisoarea din 20 octombrie 1811 din Jitomir, la Muzeul romino-rus din Bucuresti),
cu Mantic-Bei, colonehrl Liprandi q.a. S-a pa.strat o scrisoare a ambasadorului Stroganov, din ianuarie 1820, prin care mulwmeste lui Samurcas pentru o descriere a
negotului (141 Tara Romineasei.
207
www.dacoromanica.ro
constituia piatna de temelie a politicii maului impamart, Nicolae I. Cadrul international al orizei laingindu-se si condradiotiil de interese dintre mania puteri
aseutindu-se, ethestiunea nesocotirii stipulatiilar din conventiile diplomatice a
fost desrp5rtit5 de solutionarea prablemei gre,cesti. In inte,resul promov5sii
politicii sale, Rusia sustinea Itupta pentru independentia grecilor. Anglia, care
si
208
www.dacoromanica.ro
iumul din 1802 trebuia sa fie reinnoit pentru principate. Un act suplimentar
t ab i a .procedeul nuanirii domnilor, drepturile divanurilor, numirul
restituirea proprietiitilor din raiale, cluantwinul darilor. Rwsia, recutnoscutai purtere
proteetoare, cap5ta dreptul sa -si exercite con:trolly] asupna alslicarii conventiei,
prin ambasadarul ei din Constautimnpo1 si prin oonsulii rusi din principate.
Tutors la Petersburg, Ribeaupierre a puha s piece iu sfirit la Constantinopol.
Pentru a da ours plingerilor fruntasilor mpldoveni si munteni, el a cal5torit- p
sfiltuirt Turcia sa respinga propunerile marilor puteri. De altfol, Poarta n5d5jduia sa inibuse rethstenia grecilor inainte de inceperea interventiei adversardor.
Flota units ruso-anglo,francez5 a distrus flota turco-egipteanii, la 7 octombrie.
la Navarin.
Paralel cat deanersurile diplomatice, se dedsfrisuraut of preg5tirile de riizboi
impotriva asuipritorilor turoi, incurajati de inconseoventa puterilor occideutale.
Actiunea de aclunare a informatiilor se desfilsura in mind fructuos, rapoattele
agentilor prezentind o insemnatate deoselyitil pentru intelegerea eveniment One
din principate. Printre acestia, un autor strain, Felix Colson, aminteste pe
colonelul Liprandi 3 i pe consulthl rus dim Iasi, Timkovski 4. Raportul lui Liprandi,
din septembrie 1827, dezvalluie intrigile baierilor moldoveni c5zuti sub influenta
consulilor austrieci. De la Incheierea pada din 1812
spune .colonelul
' Academia R.P.R., rns. rout. nr. 4277, p. 93 101 ; arhiva 1071.
2 Protestul consulului general Nlinciaki, din 22 august 1827, arata nemultumirea
cabinetului de la Petersburg de feint cum domnul Grigore Ghica a adunat darile din
Tana Romineasea, nerespectind prevederile conventiei de la Akkerman.
3 Ivan Petrovici Liprandi (1790-1880), lef of modernizator al scrvieiului (le
reconoaotere of informatii in sud-estul Europei, prieten ad lui Putkin din timpul
-ostnacizinti poetadui la Chioiniin, istoric, etnograf of arheolog. In prineipate, in Limpid
administratiei generaltilui Kisseleff, Liprandi s-a casatorit cu Zoe N. Samurcao. Fratele
stiirile politice tii economice, istoria, geografia, statistica, ohiceiurile poporulut yi allele
din principate. Rod al observatiilor sale minutioase, scrierile lui Liprandi despre tars
noastra n-au puha s5 fie eunosente nici in 1877, cind el a publicat citeva broonri
despre Bulgaria. N. Lukianovici, istoricul campaniei din anii 1828 1829. oi alti autori
folosesc totuoi materialul relatat de Liprandi. Scri.orile cittre domind Moldovei liihail
Sturdza, din 1835, la Academia R.P.R., doc. IICCXCIX. 101 oi 102.
4 Gheorghe Fepdofovici Timkovski (1790-1873). consul in 11491(loNa (1830 1836).
publicist. autor de memorii.
Alt
www.dacoromanica.ro
209
diplomatii greci din slujba Rusiei, prin educatie, avere, inrudiri si pnietenii
legati de Constantinopol, nu se mai bucurasu aka de influenta consulilor rusi de
odinioara, de seama lui Severin, Matinovski, Gervais si Balk:alloy I.
Conte le Capodistria sagera imparatului Nieolae I ideca impartirii Turciei
in cinci state, dintre care Dacia ar cuprinde princripatele. In decembrie 1827
sultataul a dedlarat razbai Rusiei. Guvernul rus si-a asigurat neutralitatea Frantei,
Chiar ale la ineeput, trupele rusesti s-au lovit de conditii grele de aprovi-zionare in principate, uncle utltrimii ani ai asupririi turcesti secatuisera bogatiile
tarii, iar seceta si laeu.stele ant imputinat, mai cu seasna in Moldova, xecolta de
cereale: Insintarea rapids a rusilar, ca de obicei ajutatir de fpanainteni 3, a salvat
princtipatele de desfasurarea luptelor pe Yeritoriul lor. Scaparta de distrugerile
cusnplite care insoteau de obicei retragerea turcilar, populatia era cit se poate
de bueuroasa.
La 9 mai Craiova a fost ocupata, la 27 mai Dunarea fu depasita sa Isaccea
cucenita. La 7 iunie a capitulat cetatea Braila, asediata de citeva saptamini..
Curind s-au predat si Macrimul, Hirsova, Kiustengi (Constanta), apoi Tulcea..Numeroai cazaci nekrasovtii, mai demult asezati dincolo de Dunare, s-au repatriat
in Bugeac4. In Turcia' rasiaticii, pe tarmul rasaritean. al Marii Negre, a fost
crucerita Anapa.
predat la 29 septembrie,
si
itylie,
pastrindu-si avanposturrile la Varna si Pravod. Ciuma sn dificaattile de aprovizionarre ingreuiau campania, incrurajind pe turci si austrierci, care ar fi dorit
210
www.dacoromanica.ro
1829 maresalul Wittgenstein a p5rasit codnancla armatei, jar Dibici I a fost numit
comandant. Genetralail Pavel Kisseleff a trecut la conducerea conpului IV de
romini din detasamentele
cavalerie. In riudamile armastei ruse luptau
ofiterilor lean-Solorruon, Gheorghe Magheru si Cristian Tell 2, precut si voliutirii
din alte unitati pamintene ; lastfel, dsup5 teraninarea razboiului, 89 de lopt5tori
moldoveni pi arniiuti din detasamentul special al colonelullui Liprandi an Gerut
scutiri de diri 3.
maresalului
Dibici
(1785-1831)
fost
tipiiritii in
Calendana
si fratele sau Barbu, mort in urma numeroaselor rani primite in lupte, a --fast pandur
in anii 1809-1812 si a condus pandurii rusi in anii 1828-1829. In 1853 fiul polcovnicului Solomon a dat si el ajutor tnmelor rusesti.
medaliei rusesti pentru razImiul din anii 1828-1829, acordatii numai pandurilor olteni
(Academia R.P.R., ms. ram. nr. 861, p. 244), deli Bals a participat, ca detasat at
divanplui Moldovei pe linga trupele rusesti, la oneratiunile miLitare de la Braila s.a.
(documentele CCCXXI1I, DCCCLX la Academia R.P.R.) ; hatmanul moare in 1867.
Traditia inroliirii rominilor in armata rusii fiind veche, pentru anii 1808 1830.
locotenent-colonelul D. Papazoglu, care a intoemit o veche istorie a oratului Bucuresti.
aminteste pe
Constantin Nfisturel-Herescu
(1798
1874),
viitor eomazulant al
ostirii
romincsti, Manolache Filipescu, Dimitrie Ghica (1816-1897), viitor pretedinte al con,iliului de mmistri, Scarlat Cretulescu (1810-1873), viitor ministru, colonel Anon, loan
211
www.dacoromanica.ro
jefuiascii
$i
eare c4atau dreptul de a reinfiinta ostirea pentru paza granitelar. S-a hotirit
pin5 la reorganizare
www.dacoromanica.ro
ramineau
CAPITOLUL VII
1.
milos", totusi tnehuie sa recunoastem cii mult mai corespunzatoaa-e realitAtii este
caramerizarea ce-o gasim in autobiografia generalului Mirkovici, principalul
colabonator al presedintilor de divanuri :
aspru si nervos, ipe tit era contele Pahlen de blind si ervaziv ; ii erau striine ome-
nia si tolerant,a. Unicul lui scop era sa asigure intretinerea 'trupelor. Jeltuhin
consaetra putin timp treburilur administrative interne : aceasta 9e datum, proaatei
stiirri a
1829 3 ;
213
www.dacoromanica.ro
tormai satisfilcut de nova lui numine, care s-a facia fora stirea lui. Fiirsd constient
pe de o parte de mares insemnitate a operei ce avea de.indeplinit si care impunea
si financiar imbunitatit.
Crearea carantinelor. Gel dintli planet din planul administratici rusesti era
infiintarea unei link de carantine pe Dunare 2, care ar forma un Ian% neintrerupt
cu linia de carantine statornicite in restul Europei. Nicolae Mavros 3, aga Dimitrie
Topliceann 4 fi doctorul Constantin Estiotu s si-au adus aportul for N organizarea
si indrumarea carantinelor, a caror instituire o prevedea pi tratatul de la Adria.
nopol, reounoseind dreiptul pentru principate de ,a asigura ,paza condoenelor sanitare de la granitic cu aintorul ostasilor pamanteni. Destfiintarea cetiitilor turcesti
din stinga Dunarii a facut cu pattintil put-Lorca in ,anlicare a acestor prevederi.
Faptul era en atit mai necesar, au oh ciorna nu mai contenea in principate,
ier in 1829 ea hintuia nn ambele capitale, in 23 de crave si 300 (le sate. eedlind
locul in vara anului 1831 holerei.
Contributia oameatilor (le $tiintil rued Ala eombaterea civanei si la inradiicinarea misurilor igieniee si profilactice, in lira, poate Ii urmilritii din scrierile
care apar Inca in deceniul unmator, semnate de Dohronravov, Seidlitz, Cetirkin,
Cernabacv $.a. Stepan Dobronravov, medical self al spitalelor rusesti si organizatorul combaterii epidemiilor, alleatuies,te chiar o Descriere medico4opografica
a principatelor Moldova si Valahia" (Mosciova, 1835), iar Christian Witt, medic
descriticata de Seidlitz
militar venit din Petersburg, aerie si ell o lucrare
pre particularitatile climei din principate, in legaturii cu molima valahica".
1 $ef de stat major at armatei a II-a, Inca de pe vremea eteriei Kisseleff urmarea
atent desfasurarea vietii din principate. 5i magi inainte el a cercetat arhivele din MosCOla. cu gindol de a eerie impreuni cu A. F. Malinovski (fratele consulului din Iasi)
o istorie a rilzboaielor ruso-turcesti (scrisoarea lui A. I. Bulgakov crane P. A. Viazemski
din 27 martie 18E9).
2 Vezi i un raport prin care postelnicul Petrache Rosat, la 17 octombrie 1829,
este cerut ca 8r, Nereze impreung cu eolonelul Ruge la ficarea liniei de carantine
(Academia R.P.R.. doc.CCL1I. 205).
Nicolae Mavros (1781-1868), inspector general at carantinelor si sef al servieiului sanitar al tarii, era fiul lui Ienache Mavros, paharnic in Moldova. Generalul
Langeron it aminteste in calitate de secretar at generalnlui Zass la Craiova, in timpul
razbolului din anii 1806-1812.
4 Ms. rum. nr. 402 din 1831 la Academia R.P.R. (insemnare intre paginile 1-137) :
..din nou chiditor al tuturor carantinelor linii Duntiriti si inzestriitorul for cu tease cele
trebuincioase : pravili, reguli si reformari".
5 Doctoral C. Estiotu (1795-1840), a invitat si la o scoala din Odesa.
6 Cartea spare la Petersburg in 1842. Traducerea germanii, de dr. W. Thalberg,
tinaritii la Lipsca-Dorpat in 1844, e citata de G. Barit in Foaia pentru minte..." (1844,
p. 375-379). Alaturi de alte eerier rusesti, lucrarea a fost retiparitil in istoria media
call a aceluiasi rizboi, de epidemiologul F. A. Simon, in 1854 la Hamburg. La noi,
214-
www.dacoromanica.ro
11i1O,TOITif.1,A(141,11TAZOE
-Iv
1 4:
,
CM%
ri it /It F' 1
ArT A 11 1 t Ifileor
felt
ts n t
1%.1.
1 LfM t.
1 t krlia
r/ 1<,CcA,
It ,
III
I *fY-11-1ter t
Ii
k NTH!
l 1; tiff
ifc
tor..nt
JI Ti,;11111:111
C.;
tk
'1
C. AOSPOUPAMOR,141411 ,
.*
41101:1:02,
as I
sts
me
tr
ii.S.t4KQZ2*
13 5.
Descrierea medico-topografica a principatelor Moldova
de S. Dobronravov (Bib!. Acad. R.P.R.)
i Valahia"
215
www.dacoromanica.ro
Indata dupa sosirea sa in Bucuresti, generand Kisseleff a dat directive pen tru elabararea unui plan de inspectie si igiena generals. Planul a fost pus in
aplicare prin organizarea serviciului medical sub control rusesc I. In timput
ravagiilor holerei din Moldova, actiunea sanitara era cundusa de colonelul Makarov si de diva funetionari. Dintre medieii bastinasi, doctorul Cilmk continua.
sa dea ajutoarele trehuincioase ; cinci medici am murk.
Chiar a doua zi dupil preluarea functiilor de presedinte al divanurilor, generalul Kisseleff a vizitat personal srpitalele de ciumati. Una din aceste vizite in
anijlocul bolnavilor bucuresteni de la spitalul Filantropia, in timpul holerei, a fost
descrisa de colonelul Gnigore Lcusteanu : negasind la spital o curaitenie desavirsita, Kisseleff ofpreste acolo pe cei doi colonei-sefi ai spitalului, pins vorpune tutu! in barna ardine
povesteste autorul Si adanga, vorbind despre Kisse-Jeff, ca el wasplatea mental car mina deschisa si pedepsea viciwl cu mina
de fier... ".
Administratiei ruse i se datoreste organizarea asistentei publice si sanitare
din principate si reglementarea activitatii de btinefacere. Pensiile, un inceput de
prevederi sociale, treptat inlocuiesc privilegiile feudale. Prin Casa facatoare
41e bine, spare orfanotropia, asistenta copiilor siirmani si a cersetorilor reeducati
in aneserii corespunzatoare irifinmitatii lor. Inregistram constituirea noi4or organe
de conducere a spitalelor (Eforia spitalelor civile), consolidarea circurnscriptiilor
medicale orasenesti (la Bucuresti cinci eircumscriptii) si a departamentelor regtionale sanitare, a farmaciilor moderne, instituirea controlului lor, aplicarea pe
scars mai largo a vaccinarii.
Traditia legaturilor noastre cu oamenii de stiinta nisi a continuat-o Constantin Hopirtes (1802-1890), vrednic doctor bradean cu studii in anii 1826-1828
la Harkov, precum si medicii veniti mai tirziu ea diplome de la Moscow : Dimitrie Lariati in 1834, medic prianar la Galati. B. Puretki in 1836, medic legist In
Iasi, Nicolae Ganescni (1799-1875), bursier al statului trimis sa invete la Harkov
si Moseova 2, in. 1838 doctor in metlacina al universitatii din Moscova, tunoscut
ea cel dintii medic al osipicarului de alienati de la illarcuta, !,a.
Anuntul prinuului dentist bucurestean : doftor de dinti on ductunenturi
medicale din Rosia, este iscalit in 1837 de D. Mihailovski 3. Ca si Ganescu, doctorut
Nicolae Cretulesocu (1812-1900) povesteste ca si-a inceput studiite in tstrilinatate
teza doctoruini Negura din 1856 si numeroase teze prezentate la Cluj (demonic III-IV)
se referii la aeeeasi molimii.
Combaterea liolerei s-a facia si mai tirziu cu ajutorul sfaturilor oulese din publicatiile rusesti. M. Kifalov a tradus culegerea Instruetiuni si regale intrelmintate in
Impeniul Rusiei impotriva holere
Bucuresti sub titlul Povatii noua impotriva holerei, adica miisuri de pazii 4i lectrire"..
In 1848 la Iasi s-au tiparit Poviituiri pentru satenii Moldovei la timplare de holerii";
la anexa observatiile doctorilor rusi E. Andrievski si Grurn (dunk' Jinn/dui din Petersburg" din 29 octombrie 1847) ; doctoral V. Manoliu, care a studiat aeeasta povituire",
arati cum observatiile lui Audnievski am fost traduse la inceput de T. Codnescu in
..Albina ramineasca" (4 septembrie 1847), urmiud o corespondents dintre protomedicut
iesean G, Cuciureanu si Andrievski, al ciirui faspuns a fost publieat in Alhina romineasca" (30 noiembrie 1847).
1
2 Corespondenta la Arhivele Statului din Bucuresti, Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice al Tanii Rominesti, nr. 4133/1831.
a lin anunt rusesc de prin 1833 de dentist, la Academia R.P.R., arhiva 732.
216
www.dacoromanica.ro
militare. In prinkrivara annlini 1831, in orind din cauze social - economise mult mat
1 Ceea ce pare cu atit mai indraznet cu cit se ounoaste copia adresei ministeriale
Petersburg in 1833 (doc. CMLXXXIII. 119, 120, 121, 286, 297, 299, doe. CMLXXXIV,
178, 181), precum si in anii 1835-1836 de la Surgnciov tot din Petersburg (Ins. rout.
nr. 320, p. 2-130; doe. DCCCXXXVIII. 113, 114, 116, 124, doc. CMLXXXIII. 134).
Despre sate eomenzi, la Odesa in 1836 (doc. MI. 90 la Academia R.P.R.).
5 Despre ternainologia military ruseasc5 vorbette in amintirile sale Emil Cerchez
ranitd, ntondir, canon, cozoroc, tesac, loduncd, facer, .a.m.d. Descriind vista principatelor chiar de prin 1840, Ion Ghica spline c5 pe atunci scriitorii cancelariilor se ntne,tu
pisari, Iefii de serviciu
nacialnici, mass de birou
stol @i oeful de hirou
stolottacialnic ; scriptele cancelariei se numeau eiorna, sprayed, otrtosenie, priraz si
zdeled ; ofiterii se numeau prapurcici, porucici, polcovnici i podpolcovnici. In realitate
rusismele erau si mai riispindite, ceea ce putem stabile, de pada, din gazetele
numeroasele neologisme patrunzirtd in limba noastre sub forma ruseasca.
www.dacoromanica.ro
217
adinci, impotriva recrutarii stzajei pamintene au izbucnit adevarate rascoale taraneoi in tinuturile Roman, Bacau, Husi, Hirlatu 1.
Organizarea ostirii notastre este opera instructorilor rusi sau a celor proveniti din armaba rasa. Amintim (pc eitiva ofiteri din trupele rusesti trecuti in
militia locals, parasind lehiar supthsenia rasa 2 : Banov, Horbatski a, Kustov,
Laptev 4, Sungurov, Bacinski 5, To recasm si pe instructorii. B arozzi, Blaramberg,
Grammont b, Iacobson 7, Kociturov 8, Kociubei, Macedonski, Poznanski, Sallmen 9,
Miscenko in Moldova si attii I. Chiar si mai tirziu, unii instruictori ai armatei
noastre au fost ofitteri venkti din Rusis. Acesti oameni au adus slervicii insemnate
XXXVII, p. 47-48.
p.
Moldovei",
1861,
proces verbal
148-149.
218
www.dacoromanica.ro
R.P.R. gasian manuscrisele (nr. 1545, 1680, 2765) : Proiectul pentru dreptatile
osterdlor strijid pamintesti si pravila intrarii in aceasth slujba" din 1830.Povii-
in scollile intocanite de staburile diviziilor de artilerie" (Bucuresti, 1851) Fi Noti;di de exersisul de linie" (Ructuresti, 1852). Capitanul I. Macavei a tillmacit Sluiba
frontului artileriei pedestre" (Bucuresti, 1852). Hatmanul Costaehi-Boldur a pre-
si
zice colo-
219
www.dacoromanica.ro
mvsese din Iasi' ; easa bas-boierului Tcodor Bals sau Teatrul National de la.
Copou, prefficut in cenusi de focal de la 1888 ; casa beizadelei Dimivrie M.
Sturdza, proprietatea de mai tirziu a Constantei Ghica ; casele Basota din
strada Stefan cel Mare ; vechiul palat Roznovamt, trecrut in 1892 in proprietalea statului si refaout citiva ani mai tirziu intr-un stil modern ; Liseeul National,
a cilrui aripii stings amintea de cladirile din Odesa ; casele boieresti de pe la
Dirnbovitei si legatia rruseasca 2, poate si casa Dudescu din Dudesti-Cioplea rafazidani 3. La BucuTesvi au fost
outi mai tirziu. Gasim aici si oneSteri !miscall"
pietruite ode tren.prezece strazi principale si pietele, iar la Focsani, Braila si
ulitele marl. Si mai tirziu, ma.sini de tiliat pavele pentru strazi erau
Giurgiu
aduse din Rusia. Strazile orasului Bucuresti an fost laminate mai intens in 1831 ;
in anal umniistor ; de la 1833 aceeasi maale oraselor Iasi, Focsani si Craiova
sura a fost aplicata si altar rase. S-au reparat si sporit oisnnelde si s-au incepurt
luerarile de eanalizare. Lui Ignatie Iakovenko ii datoram reorganizarea postelor
de cai ale /aril 4.
In orasele Giurgiu 5, Turnu 315gurele si Braila, arhitectii rusi an zidit
hiserici 6. Linga hiserica Vasile Rusul din apropierea manastirii Galata din Iasi,
unde se afla spirtalul de campanie ruseso, ieromonahul Varfolomeu a ridicat, Inca
din 1813, un monument ostasilor rani rucrisi in nizboi, o alts inscriptie fHnd cornpletata dupa razboiul urmator, comemorind si jertfele din anni 1828-1829 ; increpind din 1846, guvernul rusesc a acordat bisericni un ajutor antral de 500 de
ruble. Obelisoul luptatorilor russi, inaltat la Braila 7, a fost distrus in timpul
Fosta casa Carastati, din apropierea Spiridoniei.
Abdieind in 1839, Milos Obrenovici, eirmuitorul Serldei. se stabili la Bucuresti,
unde-si eumpara casa ridicata pe temeliile curtii domnesti a lui Serhan Cantacuzino.
Peste vreo doi ani o cedeazit statului rusesc drept recunostintii pentru sprijinul acordat
legatia Rusiei.
pe cind era stapinitor. Aici se instaleazii consulatul, iar mai tirziu
Casa, refaeut5 pe la 1880, a existat piny in 1934 ; prin arhitectura ei armonioasii.
constittuia o podoabii a Podului
spline Gheorghe Crutescu
Iinistita si discrete
(Calea Victoriei).
3 inch' pentru 1821, vezi la Academia R.P.R., doc. CLXXXVIII. 111.
Mogosoaia
4 Iakovenko, niiseut pe la 1786, a sosit in tars in 1812, cind ficea pane din
o nepoata a sa.
5 In acest oral s-a piistrat nu numai inscriptia respectivii, dar si un monument din
1854, In einstea ostasilor cazuti in lupta de la 22 ianuarie acel an, pe insula Ramadan.
6 Inscriptiile bisericilor zidite in ,aces perioada aminteau pe nusi (hiserica
Ohorul Vechi din Tirgoviste din 1832, hiserica din Bobesti-Biaiiceanca din 1832, hiserica
sf. Nicolae din Viilenii de Munte din 1833, biserica dip, Optasi-Olt din 1833 s.a.).
7 Vezi frontispiciul earth colonelului de Grammont (1810).
afirmii
220
www.dacoromanica.ro
zqagAttatt441.,:4m-taiwziaNi,
Genera lul Kisselell
sectia stampe)
(Bihl. Acad. R.P.R.
1 Monument restaurat in 1841 (,.Cantor de avis si comers", 1841, nr. 82, p. 325)
41e spiitarul Constantin D. Ghica (1797-1850), refugiat in 1821 la Chisiniu.
221
www.dacoromanica.ro
locasuri, Suclusisz mitropalia ieoeanii, au fost turnate de ruoi din tunurile tur-
ceoti 2.
au
stria la plecare generalul Kisseleff
Bogatiile naturale ale tarii
fost cercetate of s-au gasirt not izvoare pentru orearca de industrii.
Intr,adevar, colaboradorii lui Kisseleff au ficut primele studii temeinice
oi sistematice ; medioii au cercetat apele minerale ale tarii 3, iar inginerii minele.
Alaturi de raportul cu privire la cercetari minerailogice, prezentat de invatatul
Chr. Lisel in oetombnie 1833, s-a publicat harta mineralogica a Tani Raminesti
intocmita de acesta. Extragerea sand se intensifica yi, la Comanesti pe valea Trotusului, incepe extragerea ciinbunilor pentru export. Se cunoaote manuscrisul ntsesc rdativ la aceste luerari, descriind geologia tarii si ocnele de sare din Tara
Romineasca 4 ; de altfel, grin regulament se imbunatiltelote starea muncitorilor
care lucrau zn ocne la taierea stirii 5. In iunie 1832 consulul Frantei taminteste
despre extplorarea personals a Carpatilar de eatre Kisseleff.
In cadrul detasamentului geadezic, format in 1828 sub cortducerea colonclului Dittnars, au activatt doui foranatii, fienare nuanarind cite base ofiteri ti
statistice a tarii 7. Amintim harta principatelar, din 1828, a generalului Alexandru Hatov (1780-1846) si o alts harta kruseasca, din 1833, dar mai ales harta
Icoan,a hunk", 1846, p. 223.
2 Despre turnarea de elopote din tunuri, vezi adresa din 21 soptembrie 1830
de la Silistra (doc. DCXLIX. 291 la Academia R.P.R.). In stil rusese sint cladite :
hiserica lipoveneascii din Iaoi ; frumosul local zidit de colonelul Gheorghe Rosetti-Roznovanu Ia Roznov, judetul Neanat, dupe planul arhitectului rus N. Sultanov; hiserica
ruseasca din Bucureoti o.a. Sfeonicile manistirii Dobrovat poartii insoriptati ruseoli din
1811 oi 1841. Odearele catedralei Curtii Vechi din Bucuresti au fost aduse din Rusia
din Voronej.
(,,Gazeta de Moldavia", 1852, p. 109) ; marele depot din Cornanesti-Iasi
3 Du.pa afirmatia profesonului V. Bolega, chinsistul rus C, F. &ler dii in 1810
impulsul pentru eeroetarea si studiul apelor din Muntenia.
4 Academia R.P.R., ms. slay. nr. 325.
5 Muncitorii ciocanaoi de la Ocnele Mari, Slink oi Telega aduc multumiri generalului Kisseleff care, pentru fisttflarea, odihna si rapaosul council", le-a harazit itt
flecare saptamina ziva de simbata. Buletin gazeta oficiala", 13-25 octomhrie 1833,
I
nr. 47-48.
222
www.dacoromanica.ro
H. Becquerel
tiparita in 1835 (editia a 2-a in 1853). s aloroasa prin bogatia 6i ermine datelor
geografice, administrative 6 statistice. Acestc preoeupari cartografice situeazi pe
cerceratorii ruii printre principalii autori de hiirti ai tairilor noastre, cartografia
salsa infuentind intreaga dezvoltare a cartografiei rominesti.
Pictorul rus M. N. Vorobiov (1787-1855), care a luat parte la campania
din anii 1828-1829, s-a inspirat in opera sa din motive locale, iar annuli Barabas (1810 - 1898), sustinut la &immesh: de generalul Kisselerff, a pietat aici
;y
Ignatie lakovenko
(Colectia Slatineanu din Bucuretti)
A.
8209.
223
www.dacoromanica.ro
Stafrea actualii a principatelor tureesti, Moldova fry Valaoluavul de aproape 300 de pagini contine un bogat material istorie I:
statistic. In anul urmiitor autorul publica in Moskovskii telegna4" niste observatii asupra Transilvaniei. Cealalt5 scriere mai mare a lad Iakovenko
Moldova gi Valahia de la 1820 pins la 1829"
a fort tiparita la Petersburg in
hia-` 1. 1
1834, riiminind col mai obiectiry izvor de stimi contemporane asupra evenimentelor
din perioada rises ril conduce de Tudor Vladimirescu. Soeietatea de istorie gi
antichitati dim Odesa 1-a ales pe Iakovenko mornin' corespondent at ei, in
Prezintii interes de asemenea si opera generalului Alexandra Mihailovski(1790-1848) intitulat5 Deserierea r5zimiului turcesc din timpul
domniei impiiratului Alexandra I, 1806-1812" (Petersburg. 1843). In 1818
Milmilovski-Danilovskii a insotit pe imparat in eilliitaria sa prin sudul Rusiei,
iar in 1829 a luat parte la campania din princi4pate, seriind interesante impresii.
Alt ofiter, autor all unui carnet de insemn5ri, a f ost Pavel Grabbe
(1789-1875), veteran al luptelor din Cauciaz, general. In aprilie 1830 el s-a
c5saitorit la Iasi cu fciica doctorului Eustate Rolla 3. Despre rolul lui Grabbe, ca
DanileNski
2 Academia R.P.R., ms. rom. 737,. p. 154 -171 ; in continuare (p. 171-187)
gaQina copia alter; traduceri, aparuta in Vestnik Evropi" (noiembrie 1829) : Moldova gi
Nalalia gi inceputuil in aceste tin' a riscoalei grecesti".
3 Rolla (1766-1831) a murit combitind botch' in Moldova ; el este tatal lui
Constantin Rolla, membru in Comitetul Central al Uninii.
224
www.dacoromanica.ro
sol la Constantinopol, care a obtinut aderarea Portei la tratattul de la Balta-Liman, sorie Vasile Alecsandri.
Jnsezanari si eorespondentel despre razboiul din anii 1828-1829 au lasat
generalii Afanasie Krasovski si N. S. Go litin (1809-1892), princtipele Eugen de
Wiirtemberg (1788-1857), 1. G. Polivanov s.a. La Societatea de istorie din
(Mesa se pastreaza o culegere de stiri &mime azboiul ruso-turc din anii
1806-1812 intocmita de generalul Pusein. iar la Arhiva Centrala de Stat de
istorie din U.R.S.S. gasim mn manruseris al deoembristului A. J. Bez-Kormilovici
(1795-1834), intitulat ,,Despre relaliile Rusiei car Austria si Turnia la inceputul
veactului al XIX-lea" ryi continind material istorie privitor la aced* razboi.
Scrierea lui Andrei Storojenko (1791-1858), funetionar care calatoreste in
1829 prin principate, a fost tiparita in 1875 la Moscova. Poetul Vasile Ivatiovici
Tuananski (1800-1860) 2 a fost In principate secretar al contelni Pah len. Poctul
Trimis de Academia de Stiinte din Petersburg pentru a descoperi docuniente, manuscrise si tiparitnri sad- slave, in septembrie 1830 a sosit la Baumresti .Iuri Venelin 3. El a studiat aici eel dintii, in mod stiintific, vechile documente roEminesti si limba lor, cencetind printre allele arhiva mitropoliei si
arhivele manastiresti. De teama revizuirii si ,pierderii privilegiilor feudale, boderii
calugarii s-au impotrivit acestor investigatii. Pentrru deslusirea textelor, Venelin
a trebuit sa aleituiasca listele de doanni, sa descifreze cronologia si vechile
MSIi-
nescu eiteaza in Foaia pentru minte..." (1842, p. 118) opera lui Venelin despre
..,Bulgarii vechi si actuali in atitudinea for politics, etnografica, istartica si redigioasa fats de nisi". Bogdan Hasdeu it pomeneste pe Venelin in scrierile sale
din tinerete. Totuci, lucranile isterice ale acestui veohi cercertator ail docurnentelor noastre au gasit un rasunet mai mare in Bulgaria.
1 Vezi periodicele timpului, ca revista Atonoi", 1828, nr. 20, s.a.
2 Valli/ lui F. A. Tumanski, numit in 1847 consul la Iasi.
3 Hula sau Venelin (1802-1839), nasout in satul Nagy Tibava din Carpatii de
Nord, a fost fiul lui Ivan Guta, poate romin de obirsie. A invitat la liceul din Satul
Mare, inscriindu-se apo,i la universitatea din Lvov. In 1823 a venue la Chiainau, unde a
functionat oa profesor de seminar, ping in 1828. In aoelasi timp a ineeput si studieze
medicina la Moscova. Despre caliitoria lui Venelin, aerie revista Moskovskii vestnik",
1830-1831, partea a 2-a, nr. 8, p: 390.
4 Recenzie in reviista Otecestvennie zapiski", 1840, nr. 11 si 12.
15
www.dacoromanica.ro
225
"'
Colonelul rus Fanthon de Verrayon 1, poate si in unna ceeeetarilor intreprime de Vene lin, a pus bazele organiz5rii arhivelor noastre. Dinsul a activat
in comisia pentam teritoriul restituit de tueci, la delimitarea oraselor, in comisia
pentru stabilirea numarrului de judete, a luat pante la infiintarea militiei, intoe.
mind in 1833 legea pentru militia din Moldova ; a lucrat in comisia de inspectie a sealilor, colaborind intr-una la desiivirsirea directivelor generalului Kisseleff. In 1832 Fanthon de Verrayon, ajutat de carturarul nostru Alexandra
Geanoglu-Lesviodaz, aduna material pentru o descriere statistics a Orli, .ceriud
lamuriri istorice si consultind vechri hrisoave si Curti rare ca Invatiiturile lui
Neagoe voievod", istoria Tarii Rominesti, a miiniistirii Hurezul, calendarul lui.
Constantin Brincoveanu ,.a.2 Indemnul la cetreetari arheologice in Cara noastrii,
apartine acelorasi Kisseleff gi Fanthon de Verrayon.
Nicolae Mavros a fost in serviciul administratiei ruse. El a condus cance-
laria lui Kisseleff, limp de douilzeci de ani a fost inspector general al carantinelor noastre, a prezidut comisia pentru scutelnici t.a. Ni s-a pistrat o $ire
dill care reiese ca Mavros a donat 250 de galbeni pentru tiiranii care an luat
parte la miscarea condusa de Mircea 1115)15eru si se aflau de mutt timp internnitati l.a Viie5resti 3. Coleetiile arheologice si numismatice ale lui Mavros con stituje fondul de hazy al Muzeului National din Bucuresti si al cahinetului numismatic al Academiei 4.
Din initiativa generalului Kisseleff la 29 iunie 1833, la Iasi, doetorii
Cihak si Zotta au pus bazele Societatii medicilor si naturalistilor ; Kisseleff a
d5ruit muzeului societitii o eolectie de minerale din Ural. Printre membrin onorifici si corespondenti ai societatii aflaan rpe generalii Starov yn Mavros, consulul
Gheorghe Timkovski, Pavel S'ultin6, astronomul Struve care, ca si fiul salta studiat prelungirea arcului meridian ruso-suedez la not 6, generalii Dietriehs,
Mirkovici 6i Minciaki, geologul D. Sokolov, Gh. Karneev, V. Karinev, I. Iakovenko, M. Kirdakov din Otlesa, mineralogul Chr. Lisel din Ural, A. Demidov si
alti carturari rusi. Societatea filarmonica, intetneiata tot pe atunci Ia Buccuretsti,
a organizat spectacole teatrale si a contribuit la deschiderea in 1834 a $colii
1 Mihail Lvovici Fanthon de Verrayon, originar din partile Smolenskului, s-a
nasout in 1804, a absolvit scoala military in 1821, fiind trimis la Chisinau ca ofiter
al Comisiei topografice condus de colonelul Stepan, Bez-Kornilovici (1771-1824). In
cadrul acestei comisii, care a intoemit ode mai reutite harti geografice locale, Fanthon
de Verrayon a invitat moldoveneste. In principate s-a casatorit cu Anastasia Gr. Filipescu, In deceniul al cincilea a fost general de stat major la Petersburg. In 1854 este
guvernator al Rasanumit sef de stat major la Orenburg, iar in anii 1857-1862
rabiei. Reiras din serviciu in 1874, a murit in decembrie 1887. Corespondents sa din
1851 la Academia R.P.R. (ms. rom. nr. 3834, p. 16, ai doc. CCCLIII. 104).
2 Doc. DCCCXVIII. 64-67, 72, 86, 87, 104 Ia Academia R.P.R.
3 Ziarul Rominul" din 30 ianuarie 1863, p. 91.
4 Protocoalele Aduniiriii legislative. Suplement la Monitorul oficial", 1862, nr. 23.
5 si 7-8. D. Sturdza i-a dedicat scrierea Miinzen and Medaillen des Fiirstenthumes Rumiinien", Viena, 1874, Neeralog, de C. Balliac in Traumata Garpatilor" din
27 martie 1868, nr. 619. Nnmerease articole de C. Moisil, P. Samarian, E. Virtosu.
5 Pavel Petrovici Sulyin (1795-1854), consilier colegial, s-a atezat La Vashili
Despre scoaLa sotiei sale, Elena Subin niscuta Gbica, vein ziarul Albina romineasce,.
1864, nr. 33.
6Interventia guvernului rusesc rpentru pastrarea monumentului acestor luctiri Ia
Staraia Neknasovka in 1857, 1a Academia R.P.R. (doc. DCCCXXVI. 186). Turnul meridian
iniiltat din porunca lui Kisseleff Id Bucureati, in curtea mitropaliei, ai ccasornicul solar
comandat in 1836 la Odesa (ibidem, doc. MI. 91 si 34), au fost deteriorate in 1848.,
fiind reel5dite in anul urmiitor (ibidem, ms. rom. nr. 3845, p. 161).
p. 4
226
www.dacoromanica.ro
74
'111X0-130ACAPtAlik
440 V'
-,
ft 131
A:4 11 /I tala
4)-
Iva
u OtiltgenEillii WS
,%.; i
Nl
,11Lt
e..t
V*/ 4.1.141:
LZ171.
'1'11
Zia
sue. a
t'*+,tt
miito
itt,r 41:4
Air+4,91/e
4a
www.dacoromanica.ro
227
dramatice din capitala Tarii Ramineoti, iar in anul urmator a scos Gazeta
Teatrului National" pentru riispindirea ideei aladirii unui teatru. Pins atunei,
spectacolele aveau be in vechiul teatru Mamo lo, zidit in 1828 oi in care 22 de
ani mai tirziu a debutat tiupa romineasea a inn 1VLatei Mil lo. Ne viziteaza oi
antiorti din Petersburg. F. Rujitki, oef al muzicii militare din Moldova, dedica
lui Kisseleff o coleclie tie eintece si dansuri, tiparitil in 1834 la Iasi 1. Din aceeasi perioada dateaza oi Muzeul de istorie nationals de la sf. Sava din Bueuresti,
infiintat prin proieetul din decembrie 1834 al mareilui ban Mihail Ghica 2, eel
ales in 1842 meinbru activ al Societatii de istorie din Odesa ; dupil propunerea
din 15 mai 1862 a generalului N. Mavros, acest muzeu a fost transforanat in
Muzeul de arheologie si arte frumoase of in .Muzeul de stiinte naturale, actualul
Muzeu Gr. Antipa". Printre intemeietorii ninzeului aminhim si pe Vladimir
Bfaramberg3. In 1842 G. Papadopol din Bucureoti a fost ales si el meanbru
corespondent a/ soeietkii meattionate din Odesa.
Putin mai imainte aparusera primele noashre ziare : Curierul rominesc" al
lati Eliade-Ridniescu, redactat la Buouresti cat incepere din amine 1829, oi
Albina romineasca", ziar redactat de Gheorghe Asachi la Iasi, din iunie aeelasi
an. Titlrurile senator periodriee slut imprumutate de la gazetele rusetti : Curierul
Europei" si Albina Nondului", citate deseori in role din principate. inceputurile bulettinului ofieial dateaza din aceeasi perioadii (1832). La 8 septembrie
1829 Ioan Eliade-Raduleseu (1802-1872) inehina generalului Dibici Oda la
eampania ruseasea de la 1829", fagaduind Rnsiei reounostinta veonica a rominilor. Versurile apar intr-o foaie volanta, fiind reproduce in volumul Medi-
tate ;
(1830, p.
(Buda, 1835).
6Academia R.P.R., ms. rota. nr. 4371.
'
Alta oda asemaniitoare gasim la Academia R.P.R., doc. DCCXCV, intre p. 125-126.
Elogiile continua in anii urmatori (Curierul rominesc", 1833, p. 229, $.a.).
Despre sfortarile generalului Kisseleff de a imhuniitiiti soarta tiiranilor din Rusia,
a
228
www.dacoromanica.ro
Vezi
www.dacoromanica.ro
sesti I. La colegiul sf. Sava profesor de limba rasa era M. Kunitki. Si Programa
examenului special in scolile publice din Iasi" pe anul 1838-1839 prevedea
lianba rosiana, in clasul" I
eitirea, in clasul" II
gramatioa, in elasul"
III
sintaxul" 2. Chiar in 1844 Constantin Kirciunov, fost ofiter si de zece
ani profesor al seminarului din Bueuresti, proprunea traducerea unor carti rusesti
pen tru imbunatatirea invkamintului.
Administratia parlii spirituale
soria Kisseleff
a luat o rinduiala
euviincioasa ; o mare parte din veniturile nianastirilar merge la nevoile obstesti
si la infiintarea de seminare. Saraeii si bolnavii Oscan adapost in asezamintele
de binefacere. Tinerhnea gasea mijloace de educartie in scatile patriei sale".
Relatii economice. Nu numai viata culturala, ci in primal rind viata econornica a principatelor a fost aceea care a progresat in limpid administratiei
ruQesti. Pia/a interna a cellar doua taro a orescut rapid si au fost consolidate
legaturile comerciale cu atrainatatea, ceea ce a thus La extinderea agriculturii si
la inasprirea exploatarii laranimii, la dezvoltarea mestesugurilor si a inclustris4
casnice. Tortusi, din pricina conditiilor economice interne specifice dezvoltarii
Rusiei, negustorii rusi n-au beneficiat in masura euvenitil de intensificarea comertului din principate.
La inceputirl veacului al XIX-lea industria ruseasca era Inca prea slaba ca
sa poati concura pe pictele straine cu industria occidentala. De aeeea, cercurile
comerciale rusesti unnareau. cel molt, sa mijloceasca o desfacere a produselor
occidentale in Orient, mai ales in Asia Centrala. In primul patrat al veacului
aresta, burgbezia ruse in rlezvoltare era preocupata de oncerirea pietei interne si
de izgonirea produselor occidentale din Rusia, prin introducerea unui regim vamal
protectionist. In feint' acesta, cercurile econoinioe rusesti
nu au putut saki
Rusia. Aceeasi ierarhie se mentine pinii la riizhoiul din anti 1828-1829 deli,
in ce priveste importul in tarile noastre, Austria trece inaintea Turoiei. Astfel,
in 1831, artful care precede aplioarea Regulainentului Organic, Tara Romineasca
importa prin Austria pentru 10 392 000 de piastri, din Turcia pentru 4 211 000,
iar din Rusia pentru 2 106 000, aceasta ultima cifra repartizindu-se astfel
pielarie 200 000 de piastri, hliinuri 600 000, fierilrie 426 000, marfuri diverse
880 000. In 1833, constatam ca din Austria se facea import de 7 240 000 de
franci, in timp ce Turcia si morfurile sosite pe calea apei figureaza on 2 760 000,
iar Rusia cu 220 000 de lei. Aceasta ultima cifra trebnie sporita insa cu valoarea
marfurilor ruseuti sosite pe calea apei ; de altfel, chiar vasele grecesti, inscrise
turcesti, transporta deseori marfuri rusesti. Desi deocarndata ne ILpsese datele
consulare pentru aceasta perioadii, totusi stim sigur cii in prinoipate soseau
1 Pentru aceasta veche traditie, vezi la Academia R.P.R., ms. rom. nr. 2171
si
2 Academia R.P.R., foaia volantre 356. Genii] cuvintelor clasur, ..sintaxul" '.a.
www.dacoromanica.ro
intr-una vase rusesti ; de pilda in 1829, indata dupi incheiorea pacii, au sasit
la Galati, asa cum ne arata urn raport consular, 4nai multe vase rusepti si unul
=and" ; ele an atlas tabac, icre ne,gre spa. ; au inearcat, in schintb, sou, miere,
tint si brinza. In 1831 intuit in portul Brivila : 38 de vase gretco4uneepti, 31 rusesti,
19 anglo-ioniene si 17 austriece, iar in portal Galati : 63 groco-turcesti, 54 rusesti,
lahiei, arata ea tot in 1833 an intrat pain Sculeni marfuri rusesti in valoare de
680 000 de ruble, ceea ce face, socotind rnbla egala cu 2,65 franci, 1 802 000 de
franci. Aqadar, in cazul cind cifrele rapartului consular franieez Sint exacte,
o corn' important& aproape jumatate din impontul total.
Marfutile de export ramin aceloapi. Sarea continua sr' se exparte din
Moldova, mai cu seams in anii 1807-1812, rind
din cauza unor complicatii
internationale
marl transporturi de sare tree in Rusia fora impuneri vaanale
salt, in anii urmatori, cu impuneri scazute. Este adoviirat insa, mai tirziu,
guvernul rusesc oprepte intrarea acestui articol. asa eunn s-a intimplat in 1825.
In 1822, din celle opt milioane ocale de sare maldoNeneasca exportata. unman
trei milioane au avers in Turcia, result,' de cinci qin Polonia Si Rusia, paste si in
'Transilvania". Hagemeister, ennmerind produsele noastre exportate in Rusia
nuoi, prune, sare, vin si leanne de foc, adauga Ica sarea se aduce pain bariera
Sculenilor ; in 1833, valoarea sarii trecute pe aici se ridica aproape la 150 000 de
ruble. Francezul Raatil Perrin, oercetind in mai multe rinduri tarile noastre
ultima data in 1835, afirma ca sarea se trimite pain Galati si Braila in
Crimeea, Turcia si in alte regiuni. intirzieirea vamnirii a dour' milioane de ocale
englezul Mac Michael, in 1818, gusts aoolasi viii ; F. G. Laurengon, relevind importul de eeai rusesc, spune in 1822 ca, in schimbul acestuia, trimiteam vin care
ajungea pina la Moscova ; Felix Colson gilseste vinul nostru la Odesa, pe la
plantindu,se numeroase vii in suclul Rusiei, guvornul rusesc intologind sr' protejeze productia bastinasa a stabilit taxe vamale ridicate pentru vinuil strain.
Totn*i, imrportul continua in Rusia. Astfell. in um, gasian ca a Lost impartat
in Rusia vin muntenesc in valoare de 141 000 franci ; eel moldovenesc trebuie
sr' fi refprezentat o eifra mai ritliciata. Prin Galati se expediase in 1832 yin in
valloare de
spine ca, in donazoci de ani, cantitatea de vinuei importate print Odesa s-a
triplat ; acest porn primea, in anii 1832-1834, de la 12 000 la 14 000 hectolitri
de vin pe an, din care o mare !parte .vonea din Franta sr' din Moldova.
Mai trimiteam do Rusia brinzeturi si tut : in 1809, un Stefan Ciornei se
-plinge divanului Mahlovei de o paguba surferita de pe walla Capanliului, pentru
care a fabricat pi a adus la Odesa 10 000 .ocale de capcaval, tranRportind tortodatii
acalo si niste unit. incopind din 1811 comertul our Odesa se intensirfica. Erucrtele
uscate
prunele *i nacile
continua sr' fie cenute si mourn. Pe Linea lemnele
'
231
www.dacoromanica.ro
de foe, amintite of etc de Hagemeister, trimiteatn de asemenea lemue de construct-ie ; in 1830 ofiterul de marina Burmeister a calatorit in tinutul Botosani,
cantind lemnul necesar flotei rusesti I. Francezul Thouvenet mai mentioneazi
piirul de pore, pe care il cumpara la not negustorin ruiti. In corespondenta
citata a hattnatrului Toderat Bats, in 1833, este amintit turturrul, trimis im dartla Petersburg.
Mai sus nu am vorbit, cle pada, despre comertul vitelor, desi acest n.egot
se desfasura inrtr-una, impiedieart deseori de guivernantii interesati, prim interziceri de vinzari si eumparari de vite dincolo de granite din eauza unor epizootiri
reale, on imaginare. Vona complete expunerea prim eiteva stiri din periodicele
timpului.
Din Buletin foaia oficiala" de la 5 aprilie 1834 (nr. 25, p. 221) aflaro
Valoare de importa.tii
1835
in marfa :
in numaratoare :
Naloare de exportatii:
in marfuri of rite :
in numaratoare :
mans, platesc taxa de 40 hani de topul ccl mare of de 30 bani de topul eel
mic. Dacii sint aduse de su.ditii austrieceoti", taxa este de 216 bani, respeativ
144 bani, car dace shut aduse de -,negutatordi Angliei", taxa este de 216 bani,
respectiv 146. Tort astiel in ce privies-Le blanunile pretioase. Sin.geapul sau petitgris-ul siberian, nelucrat, adus de suditii rui i plateste n taxa de 60 bani de o,ca ;
data este adus de suditiii austriecesti" sau de negutatorii Angliei" taxa este
de 120 bani. Samunut bun, de asemenea, adus de suditii rusi, este impus la 2401
haul perechea ; adus de suditii austrieci si de negustorii englezi este impus
la 400 bani.
I Doc. DCCL. 213, 217 la Academia R.P.R.
232
www.dacoromanica.ro
Tariful cruprinde o aerie intreaga de marfuri calificate de rusesti", mu,cillesti" sau c5z5cesti" ; altele n-au aceste ealificative,
dam-
este pl5tit 54 bani de same, iar salangicacolousl numai 20. Carsacul" este
impus la 8 bani de bucat5, iar bilanurile de eipuri rusesti" la 60 bani suta.
Hirpille museilesti" sint plitAirte 21 hand bucarta, iar cele de la Grim" 5 bani_
Biirruim ca tot din categoria bl5nurilor pretioase face parte si bicanul rosu
rusese", care este taxat en 90 bairn pirechea" si este trecut la un lac cat celelate blanwri, intre ghiughenuri pestrite adica de dihor" si liniiile de vulpe
albs ". Pare sa fi fost o Mani vapsirta cu ajuturul lemnrului rosu de bacan.
Cu privire Ia importal de blanuri scrumpe, trebuie subliniat faptul ca el
incepe sa scad5 in aceasta epoc5 din cauza schinahanii model. R5zboitil din anii
1806-1812 a avut asupra tarilor noastre o influent5' si in aceasta privint5 :
a fast introdusa, prin ofiterii rusi, moda nona apuseana, intr-o sunia de dornenii,
intre care si in imbr5e5minte. Moda nou5 nu comporta insii profunzimea do
blanuri scumpe, care caracteriza costuanul oriental. De acee.a importul for ineepu
sa scads 1; pe nremea Reg-ulamentralui Organic el reprezenrta nuanai o partedin aceea ce era alfidata.
2. Pielarie. Pielea de, Moscova" sau popular iufrtul", mentionarta in
tarifele vamale mai vechi, apace Si in aoest tarif din 1822, dar sub numeric de
In 1825 un negustor din Iasi mentine legaturi comerciale cu loan Haut din
Ia
Bucuresti
(Academia
233
www.dacoromanica.ro
oi
tomertul
smile" de Misir, mesinale" sau pielaria subtire, stofele de Mesina sau Venetia",
venind dinspre miazazi si mergind spre tam cazaceascii". De asernonea continua
sa treats negustorii cazaolii peste Dun5re. Negustorii ..greci dc Nejin", ca Machi
I Doc. DCCLXI. 30, 91, 107, 112, 120, 194. 251, 256, 263, 264, 266 ; dot.
DCCLXVIII. 315 la Academia R.P.R.
234
www.dacoromanica.ro
qi Nital, ealkoresc in 1800 in Moldova, alkali de Simion Leondari din Molti laul
Pododiei, revenit in lark'
alaturi de nuanerosi compatrioti
in anii
1805-18122; precum si tnoldoveauul Dementie Hasnas, ajuns cu negotul ceaiulut
tocmai la Irkutskul sibenian, de nude s-a intors in 1808 in Moldova. Tot atunci
negustorul Pankov din Henson deschide o pravalie la Iasi. La acestia se adattga
tacum si ne,gusaorii din Bucovina care trimit prin Moldova marfa la Odesa,
Imounindu-se de napida inflorire a acestud port rusesc care, de la 5 martie 1804,
-este inzestrat ell inlesniri pentru trauzitul din Moldova, Valahia, Austria si
Trusia.
In timpul administratiei generalului Kisseleff, Comertul exterior din prineipate se facea prin porturile Galati, Braila si Giurgiu, pietele mai importante
fiind Bucuresti, Iasi, Craiova si Galati. In 1828 is fiinta societatea de navigatie
ruseasca pe Dunare si trei ani mai tirzin ea va ocupa locul al cloaca dunk cea
greco-iturceasei, dispunind de peste 40 de vase ; societatile austriece ((1833),
italiene si franoeze au aparut aici ulterior. Natigatia intensificindu-ge, la 3
ootombrie 1830 reprezentantii Rusiei. Turoiei si vornicul Mihaiil Ghiea, imputernicitul Moldovei si pull Rominesti, au iscalit procesul verbal privitor la delimi-
vinatoarei
(oprirea vinatului de la 15 aprilie pinti Ia 1 iunie), sporirea terenurilor cultivaten cartofi si maulte altele 5. Administratia ruseasca a infiiptuit de Ia 1 ianuaric
' Academia R.P.R., doc. MCLVIII. 77-79.
2 Ibidem doc. MCLVIII. 80.
3 Saint-Mare de Girardin, contele Ficquelmont, V. Doze, Wilkinson s.a.
4 Arhivele Sta wind din Bucuresti, Obsteasoa adunare (diplomatice) 13-1832.
5 Vezi foile volante din celectia Academiei R.P.R. ; iastiintarea divanurilor pentru iertarea biruluti pe jumiitate (august 1829), pentru oprirea vinatului (aprilie 1830),
conditiile de vinzarea vitelor peste granite (Mlie 1830), table pentru plata impozitelor, despre egalitatea drepturilor si datorider anosieriler si a celor asezati pe mosii
(septembrie 1831), sfaturi pentru cultivarea cartofilor (1833) s.a.m.d. Alte foi volante
privesc : masuri pentru combaterea modimei, masuri impotriva abaterii de la datorie
a cioolilor, cartiruiri in orase, masuri impotriva tilharilor, pentru stringerea militiei
pamintene, asezamint pentru formarea pandurilor din Muntenia, project pentru osehires caderilor si datoriilor intre partea judeefitoreascii si oc1rmuitoare
judetelor
4.a.m.d.
23r,
www.dacoromanica.ro
1832 prima unire economics a principatelor Moldova si Tara Romineascideelarind fiber cornertul intre aceste doui tinuturi, prin desfiintarea v5anilor,
obtinind argirea pietei interne si mentinerea numai a taxei vamale de 3% Ia
importul si exportul din strainatete.
La 20 februarie 1830 Kitsedeff scria din Buouresti
236
www.dacoromanica.ro
5i
gi
Tarii Rominesti ss
intocmeasca, impreunii au
Inca din acelasi an nu avea ins5 nici plan si nici diredtive precise. De ace ea
ea n-a ajuns la nici un rezultat si s-a dizolvat o data en inceperea r5zboiului
in annul urmiltor. Reorganizarea era alit de nocesara ca sa asigure desnsurarea
vietii in principate, limit guveraul rusesc a hotiirit s-o intreprinda, cnt toa:-- ca
se afla in rilzbon. In scopul acesta a venit din Petersburg la Sifirvitul anului
1828 seeretarul de scat D. V. Daskov', insiircinat sii schiteze
tinind seams
de n5zatintele si de situatia de la fata loeului
un project de instructiuni
pentru intocmirea reg,ulamentului. Daskov ti-a indeplinit misiunea. Instructiunile
au fost transmise generalului Jeltuhin, din dispozitia caruia s-a infiintat la
19 iunie 1829, la Bucuresti, un comitet minims din membri aleti ai divanurilor
ti insiireinat cu intocrmirea proiectului de regulament. In calitate tie presetlinte
al comitetalui a fost immit considul general Minciaki.
Pre luind conducerea principatelor, generalul Kisseleff a gasit cii acest
comitet nu facuse aproape nirnic, lucrurile raminvind pe loc. El s-a convins c5
impasul se datora atitudinii dusinanoase a principalilor redactori
boierii.
Acestia vedeau e5 reforms va artinge atilt samavolniciile lor, eit si propriile lor
sii
Ipiard5 numeroasele
si el se
infpletindu-si
85
se
asigure
www.dacoromanica.ro
237
fie inteles (ca., pe ling5 impozitele si diirile enumerate mai sus si considerate ca
legitime, veneau ahuzurile care nu erau mai patine cleat birurile.
Gomitetul de redactare a regulamentului, alciltuit din boieri proprietari,
a socotit ca acesta este eel mai bun prilej de a salvgarda interesele Tor. Adunarea extraordinara, compusi de asemenea din boieri, a aprobat propunerile
comitetului care au si intrat sub aceasta fortn A in regulament. Generalul
Kisscleff a fost nevoit sa combats mai ales opozitia Aduniirii ordinare a
Moldovei. Intr-o scrisoare adresatii dui Apolinarie Butenev 2, ambasador la
Constantinopod, la 20 decembrie 1832 el scria intre altele :
de mittistorul nostru, care a scIpat din vedere faptul ea, in timpul regimudui
arbitrar al domnilor, Adunarile erau alcAtuite dupa alegerea lor si nu fAceau
dealt si iscaleasea oele dorite de domni. Aetualmente membrii AdunArii sint
alesi din mijlocul boieridor de eatre boiori ; acestia sint in majorutate oameni
depravati, adeptd ai veehilor abuzuri, care nu asteapti deeit restabilirea lor.
Valahii sint de o mie de on mai linistiti si mai intelegatori ; dar ou toate
I K. Marx, Capitalul, vol. I, ed. 1V, E.P., 1960, p. 261-262.
2 A. P. Butenev (1787-1866), ambasador in Tnroia (1830-1842 si dupi fazboiul din Crimeea, plat in 1858), a participat la inceputul anului 1831, in principate_
la discutia Regulaanentultti Organic, iar in ianuavie 1834 a trecut prin Cara noastra.
in drum spre Petersburg. Despre el scrie Lamartine, in Impressions de voyage en
Orient" : homme charmant at moral, philosophe e homme d'Etat".
238
www.dacoromanica.ro
bolt
cape cerea sa se paseasea mult mai departe de traditia aceluia pe care generalul Kisseleff II reprezenta, a autocratului Nicolae 1, si cu atit mai mult
de spiritul reactionar al turcilor, in care an r5mas zalogite ani indolungati
celelalte popoare din siud-estul Europei ; ode trebuiau sii aprecieze din departare
favorurile ee izvorau din noua administratie. Dar faptul ea si aici Rusia tarista
isi intemeia sistemul politic pe reprezentantii feudalismului, boierimea care-vi,
apara privilegiile impotriva unei stirbiri prin legiferare, n-a putut sa ramina
Lira urmliti 2, in plus, sporirea comertului si cererea continua de eereale-marts,
ca urmare a dezvolitarii relatiilor eapitalciste, au initensificat exploatarea taranimii.
Desi prin legiferare s-a pus capat unora din faridelegile came, dupa cum our
vazut, intreccau orice mascara, tatusi, in ansamblu, Re.gulamentul Organic a fost
adoptat si aplieat in datum taranimii, boierimea fiind aceea care a capatat
drepturi concrete, exercitate $i pe viitor in mod abuziv. Lupta taranimii asti
prate, prin r5scoale prilejuite de irecrutarea strajii pamintene, si interventia
curtea rusii". Iar mai tirziu, la 8 martie 1832, el adauga : Austria este departe de a
se hucura de reformele fticute in principate, care erau pins scum sub influenta ei.
Ea nu poate privi cu indiferentii eliberarea negotului si avantajele politice obtinute de
poporul vecin cu ea ; ea vede c5 motivele, care-1 sileau pe taranul valah sa came in
emigrare ad5post si liniste, nu mai exists ; ea se temc chiar ca marile avantaje politico
$i comerciale ar putea sa atraga in Moldova si Valahia locuitorii din Transilvania si
Bucovina".
www.dacoromanica.ro
239
si
urbane.
,.Anal 1821,
adauga Constantin Negruzzi, in Scrisoarea a XIX,a (1845),
aarimind edificiul efemer lucrat de fanarioti, reinturna Moldovei drepturile si
privilegiile veehi. Poarta, luminata asupra intereselor sale, ii harizi apoi, in inteleincepu a pregati oivilizatia,
gere cu Rusia, constitutia care
deli nedesivirsitii
a destepta nationalitatea si a vindeca durerile trecutului. Nu vom incerca a arata
,tarea de astazi si dada urmarile an corespuns scopului, dace gene/lain] Kisseleff
(omul acesta stump in amintirea rominilor) fu ajutat @i urmat precum s-ar fi cavenit in frumoasa sa solie. Asta e treaha istoriei".
240
www.dacoromanica.ro
iG
IL
323.
www.dacoromanica.ro
CAP1TOLUL VIII
produetie feudale
si
K. Masx si F. Engels, Opere, vol. XVI. partea a II-a, ed. rusa, p. 24.
0 ouvintare a iarului din 15 decembnie 1825, in traducere romineasca,
Academia R.P.R., ms, rum. nr. 4463, p. 177 si urns.
las
a relaiiilor de prodmetie capitaliste, a dat nastere si iniscarilor revolutionare din tarile dunarene.
Ca sa stavileasca raspindirea ideilor revolutiei hurgheze din Franta, Nicolae I 1-a sfltuit pe Mihaill Sturdza, domiral Moldovei, sa-si trirnita fiii pentra
studii la Berlin. In perioada de dezvoltare a burgheziei noastre, cind tineretul a inceput sa dohindeasca cultura in universitati str5ine, cunoastem relativ
mai putine cazuri in care tinerii din Odle noastre si-au facut studiile in Rusia.
0 instiintare din gazeta bucuresteanil Cantor (le avis" din 19 immarie 1843.
arata ca dreg5torii din Moldova cei mai multi isi trimit fikele si fiii sai la
Odesa" la Invatatura, liar din Bueuresti se afla awl() citeva tiuere si eitiva
tineri. Epitropia invitaturrillor public din Moldova anunta in 1846, prin ..Albina
romineasca" (p. 377), ca moldovenii care vor obtine diplome in Koine de legi
din Rusia se vor bucnra de aceleasi drepturi ea si cei din' tara. Si in 1855
242
www.dacoromanica.ro
amestecul for in treburile interne ale principatelor, cu atit mai mutt cu cit
Colonelul
LAcusteanu
povesteste
ca
Eliade-Ridulescu,
publicind
p. 21.
Geologul
francez Xavier Hommaire de Hell adaugi ca acest salon intrunea floarea societiitii
moldovenesti". Vorniceasa Smaranda Bogdan a murit in 1847.
3 Academia R.P.R., (loc. CMLXXXIV. 134.
www.dacoromanica.ro
213
si
o adevarata lupt5 a fost ausa impotriva reinscrierii in
regulament a ace-still wilco' aditionarl.
La inceputud anului 1835 guvernul rusesc s-a opus propunerii de sporire
a hirului, aciuta de tIonutitorul Alexandre Ghica, sustinut de Minciaki. La
intoomirea proiectului de buget, care dovedea putinta acoperirii cheltuielilor
taaii cu vechille venituri, a participat generalul Kieseleff. Minciaki nu a luat
atitudine hotiimita in ehestiunea asa-zisului articol aditional" asa incit, in luna
anai acelasi an, a Sost inloonit 2 prin baronul Petre Ivanovioi Riickmann, fost
viceconsul la Batiouresrti si rezident in Greciia, Ostia Lui Ghica inc de la Constantinopol, cind acesta din urma venise sa capete investitura. In prim5vara
anului 183k atitudinea baronului Riickmann fat5 de domnitor videa supiirare.
Lipsa de tact a unor diplomati taristi isi gSsea explicatia si in lipsa de con-
observat5 tirziu
Aristarhi, imputernicitul lui Alexandru Ghica, spiv a indrepta purtarea samavolnica a lui Sturdza 3 si a indenrma pe Ghica sii ilea mai multi
ascultare consulului lariat. CInd in vara anului 1837, Obsteasca Aduuare a
refuzat sa reinscrie in regulament fraza omisa, Riickmann pleaci la Constantinopol pentru a stabili o intelegere cu guvernul sultanalui. El s-a intors la
Bucuresti in Luna mai anal urrnStor. insotit de Aristarhi, care aducea un firman
coneeput in termcni aspri la adresa opozitiei si prin care se Hotta supunere.
In iunie 1839, Riickmann a fost rechemat din Buouiresti 4, iar in local
pentru potolirea neintelegerilor
a font numit consilierul de stat VlasAu
dimir Pavlovici Titov (1805-1891), cumnatul antbasadorultsi din ConstantiSturdza,
si
nopol, Butenev.
In timp ce in concur-lie politice bucurettene doumea o atmosfer5 aprisii-
toare, in iulie 1839, Ion Cimpineanu ajunse la Paris, uncle public5 o brosur5
privitoare la situatia din tars 5. Nemulturairea guvernalui tarist fats de apelul
adresat de Cianpineanu guvernelor din Paris si Londra era inane tie inteles.
Diplomatii taristi prezentara la Constantinopol demersul lui Cimpineanu Breit
un act de rizvrtitire impotriva puterilor suzerane si protectoare. Arestat la
intoarcere in Banat de cStre autoritStile austriece. Cimpineanu a fost surghiunit
la inapoiere in tari la maniistirea Miing,ineni.
In 1840 Titov a plecat din Bueuresti, tinind loon!, iar apai fiintl numit
in postul lui Butenev la Constantinopol. Astfel,
spume N. Cretullescu
prin
influenta sa de reprezentant al Rstliei, el putea sii indrumezc, prin firmane,
treburile tArilor dun5rene, ferind guvernul Wrist de a se expurne direct. Titov
' In Moldova, publicarea Regufameutuliti Organic a fost interzisii. Dotnnitorul
Sturdza a intervenit 55 nu se tipiireasca in 1843 nici la Lipsca. asa incit M. Kog5Iniceanu, reusind sa publice in 1846 Regulamentul la Paris, indicii New-York orasul
de aparitie al tipariturii.
2 Consiliertd tainic Minciaki a munit in august 1832, in virsti de 84 tie aril, la
www.dacoromanica.ro
se interesa
inifiin-
tarea fintinidor din Bucuresti. Tot din banii acestia s-a inceput de asemenea
zidirea Teatralui National din Buouresti
of
Kisseleff.
om impOra'tesc, gheneral Duhamed, sa cerceteze lucrurile domnului of s5 nad5jduieste indreptare. Sa vedeni oe se va face of am mai insomna. Acest gheneral
ce este madular 'al tainicii ,politii impirAteoti, dupii ce a dat domnului Klaus
sorisari, tuna din partea dui Nesselrod, ministru col mai mare al Rusii,
gi atlas
din partea lui Kisseleff, apoi au cerut sa se indepOnteze din slajba varnicul
din nauntru Mihalaohe Ghica of posteinicul Costache Gantacuzino, pe care
indata i-au of indepArtat, orinduind pe locu -le tot dupa corerea gheneralului
of
www.dacoromanica.ro
245
In anul utmator, in drum spre Roma, Butenev avu o intrevedere cu dontnul Bilrescu, decorat de imparat cu ordiuul si. Ana I.
*
Pe ling inriurirea directs a consulilor curtii protectoare" asupra guvernarii t5rii, principatele inregistrau de aseaneneia osailatiile politice izvorite din
deshiaurarea relatiilor diplomatice dintre Rusia si Taco..
Rascoalele din anii 1825 si 1830 din Rusia an facut pe impiiratul Nicolae
I sa promoveze o politic5 externs sag misearilor de eliberare. Preocupat de
inabuairea luptei pentru independent5 a poporului polon 2 si de crearea statalui
Belgiei, abia in 1832 Nicolae I a revenit asupra problemelor Inaperiului Otoman.
strimtorile pentru vasele straine, afar de oele ausesti. Teama pricinuita guvernelor oocidentale de cresterea avintului revolutionar in sinul maselor popnlare a oonsolidat poviliile tarismului pe arena internationala. Inca din toamna
anului 1833 Austria si Prusia au incheiat o intelegere de ajutor mutual eu
Rusia, restabilind Alianta Sfinta de odirtioar5.
In aprilie 1836 general/El Muraviov a trecut prin orasele Iasi, Focsani,
Buz:itt, spree Silistra. El a descris in insemn5rile sale calitoria prin Carne noastro.
216
www.dacoromanica.ro
porul rus.
Intre timip, Anglia acapara din ce in oe mai miult pietele invecinate. Prin
imprumuturi si legaturile comarciale stabilite eat burghezia greaRA, englezii reulira sa benefictieze de foloasele proelamarin neatirnArii Greciei, care fusese ob-
tinuta cu ajutor musesc. CAutind sa anuleze tratatele din trecut, care ofereau
Rusiei o sittratie privilegiata in Balcani, in vara anului 1840 guvernul englez
a intrunit la Londra conferinta puterilor interesate care, Ia 15 iulie, au iscalit
o intelegere eu privire la problernele Trunciei. Conventia de la Londra stabilea
pentru Turcia protectia colectiva a Angliei, Austriei, Prusiei Qi Rusiei. Aceasta
eonventie, ca si intelegerea din iulie 1841, reglementa trecerea vaselor prin
strimrtori, o intedegeme anterioara din 25 iatlie 1840 referindu-se la libertatca
naastre, Poarta
ales prin
-conventia comeraiala riscalita in aprilie 1846 la Balta-Liman, Maga Constantinopol,
nayigatiei pe Durnare. Grestea volumul negotului din
%Arnie
intelegere care se referea, prin articolul XVI, la comertul musesc din regiunea
Duniirii.
5 Ion Ghica aminteste douil brosuri ce ouprind concesia acordata Itti Trandafilo, iar G. Barit mentioneazii o lucrare a inginerului Kovalevski (Foaia pontru
minte... ",
1844, p. 375-379).
247
www.dacoromanica.ro
brie acelasi an, militamii noetri au luat paste la Elisarvetgraul la m.anevretlearmatei ruse. Greut5tile economice, umnare a auului secetos ei a lipsei de-
organizare din tars, am ficut in 1848 guvernul rusesc sit acorde Moldova si
Tarii Romineoi un imprumut de 300 000 de ruble argint 3. ProfesornI F. Bruit
aerie in anal unnator despre comertul Moldovei cu regiunile inveeinateruseeti : in 1846 in Moldova, uncle hintuie foametea, se impoirtau cereale, pro--
duse fabricate, luminiiri de eeara, manufaetura t.a., iar din Moldova se experts.
sire, vin, gudron, piei, nuci voloseeti, pietre de nioara t.a.
Inrinurini ruseeti, din cele mai .felurite
nestudiate 'el de aceea irritatecu timpul
se constata in =trite domenii ale vietii noastre economics
sociale. De pildii, pentru imbunatatirea soiurilor de cai, dournitomil Mihaii
Sturdza a ineuviintat in 1841 statornicirea hipodromunilor la Iasi, Filtieeni
dova" ; el
p.a.
4 Gai de rasa erau eumparati din Rusia de wail proprietari rontini; de pild5
Nicolae Hagi-Mosou,
cu
renumita herghelie
de
la
248
www.dacoromanica.ro
democrate din 1848 din tarile noastre, nu pat fi cautate asadar in tendintele
unor couducatari, ci in starea socials gencrala si in cunditiile de viata ale
papoarelor. Tarul nu reprezenta insa Rusia intreaga, ai .carei fruntasi demo orati contribuiau din plin la lupta revalutionara generals impotriva fendalismului reactionar. Pe de aka parte, Nicolae I nu era unicul dwsunan at reN olutiei, deoarece, prin iniibusirea miscarii chartiste, in aprilie 1848, guvernul
asa cuFm ararta Marx si Engels
daduse cea dintii lavirtura serioasii
revolutiei enropene. Guvernul lariat se temea insa, mai ales, de o agravare
englez
a
sate
ruarginai;e,
din principae, Nicolae I s-a grabit sii trimdta la fata loruilui, pentrai a cicala
oars, pe comisarul extraordinar generalull Dathamel, ea sa impiediee. tiara nu
era prea tirziu, o explozie revolutionary in regiunile invecinate Rusiei.
La 28 martie adanarea complotistilor ieseni a redactat o petirtie eatre dom-
nitor, cerind introducerea niter reforane. In noaptea inminarii petitiei dmnnitarului, cumplotistii au fost arestati I.
Duhamel, pleeat la 1 aprilie din Petersburg, a trecut in grabit prin Iasi
sere Bueuresti, uncle lucruriile se complicau din ce in ce mai mull. Situatia
Jul. Gheorghe Bibeseu, domnitor sovalelnic si care nu se hucura de simpatia
consululi general Kotzebue, pu zi ce trecea devenea tot mai nesigurii. INta
1-a salvat nicti sosirea lui Duihamel, primit la Bucuresti de calve reN olutionarti
cu pamflete.
La 9 iunie la Islaz a izbuenit revolutia, progatita de intreaga dez% oltare sociai-ec,onomica anterioara si condusa temeinic de grupul revolutionar
in frunte ent Nicolae BaLceseu, sustinut de masele populare. S-a format un
guvern provrizoniu, iar domnitarttl infricusart a abdieat in noaptea de 13 ionic.
Proclamatia de la Islaz prevedea egalitatea drepturilor politice pentru cetateni, libertatea tiparului, emanciparea cliicasilor, dezrebirea tiganilor. invat augntuil general s.a.
1 Traducerea ruseascii a rapoartelor cu privire Ia riizvfatirea Moruzestilor si
Cantacuzinilor din aprilie 1848 si la expulbarea lui Constantin Moruzi dmncolo de
Prut, vezi In Academia R.P.R., ms. Tom. nr. 3899, p. 38 si urm. si p. 130 ; de.pre
arestarea Cantacuzinilor, ms. rom. nr. 1030. Si la 4 octomhrie 1848 consulatul tarist
de cartile
si
www.dacoromanica.ro
(doe.
219
La 13 iunie DuhameT si Kotzebue au prtrasit orasul Bucuresti, protestind impotriva riisturn5rii regitnatlui regulamentar. La causulatrul Rusiei. a
ratnas primul dragoman Kotov 1. Duhamel a pleoat la Leova unde, la granitele Moldovei, era concentrat uu corp de armata, comandat de genetalul
Garstenzweig. In conformitate eu mandatul dat de govern, Duhamel a cerut
ca Elamite trope sa inainteze in Tara Romineasca, pentru a sustine restabilirea
regimului regulamentar. La 19 iunie o divizie de inianterie. un batalion de
husari eu tunuri &i aiterva sute de eazaci au trecut granit.a, in drum srpre
Birlad. iar Duhamed a plecat la Iasi, de unde putea intretiue mai usor corespondema cu guvernad din Petersburg.
La pritnirea stirii despre apropiata intrare a trurpelor rusesti in prinitt mintea imparatului au incoltit
cipate,
povesteite Duhamel
asa ea trimise de iudatii un currier la generalal Gerstenzweig, orAloninduri sa
orpreascii deocamdata intrarea trupelor. Duhamel sosi in grabi la Birlad, ca
s5-i fat5 sa inteleaga pe Gerstenzweig ea retragerea corpuilui expeditionar ar
stirbi prestigiul guveratrului, rugindru-1 totodatii sa astepte risprunsul imp5ratului Ia ttirea initrarii trupelor in Moldova. Biltrinul Gerstenzweig n-a cedat
nisi until argument si s-ra rertras in grabii la Leova, unde 1-a si gasit noul
eurier imparatese, care-i Ricca cunoscut ca, de vreme ce fortele rusesti au
trccut in Moldova, ele trebuie sa ramina acrolo piny la limpezirea evenimentelon Unitatile rusesti au reocupat pozitiile de linga Birlad.
Sovalelale ramiutite ivvorati din dorinta guivernului tarist de a feri primcipatele
de complicatiile internationale si de
amestecul
inevitabil al tur-
in lupta impotriva extinderii in fluentei ribse,ti inn Bakani. Curtea vienez5 cerea
si ea interventia fortelor tanulni, in primul rind in Trausilvania, pe care o
prezenta dreg)/ central al mi carii polone de eliberare.
generalului
Ca si inaintarea trupelor rusesti in Moldova, retragerea
Gerstenzweig la Leova a produs schimbiiri politice
la Bucuresti. Guverand
provizoriu s-a reinstalart la cirma tanii, incurajat de negocierile cu SuleimanPasa, comisarul extraordinar turcesc care a recrunosaut provizoriu locotenenta
domneasea alc5truita din Eliade-Rildulescu, N. Golesen si Gristian Tell, preconizatcui ai reforanelor mai moderate. Poarta n-a indr5znit, insa, sa -ti data
poate
pin5 la .caplit actirtmera ostila guvernului din Petersburg, nad5jduind
colahorare.
Fuad-Efendi,
noul
s5 profite mai mull de aceasrt5 rara ocazie de
rinlocuit
pe
Suleiman1-a
Galati,
la
comisar extraordinar sosit la 27 august
Pasa. A pampa zi trupele turcesti, conduse de renegatul Omer,Pasa. (fostul
sergent austriac LaVacj), si-lau Inceput marsul in Tara Romineasc5. Masele
populare din Buenresti in frunte en pompierii c5pitanului Z5g5nescu an opus
rezistent5 turcilor, care au provocat, Ia 13 septembrie im Dealul Spirii, un
groaznic m5cel... Trupele tarriste inaintara gi ele in Tara Romineasca 2, trecind
' Evstafie
dupii 48 de ani de serviciu in diplomatic (Gazeta de Moldavia", 1834, p. 127).
250
www.dacoromanica.ro
de libertate
si a
sociala si nationalai.
c5
principatele treceau sub protectoratul Rusiei, iar Poarta isi p5stra numai ("reptun nominate, se crea o stare de luetruri anorma15, care :mai devreme sau
mai tirziu trebuia sa dea roade amare. In cursul printilor ani drupa incheierea
tratatuluti de la Adrianopol, nu se puteau sesiza toate grreutatile situatiei,
deoarece Turcia, care c5uta in primal rind sa -,si vtiadec.e snide pricinuite de
razboi, pilrea ca eliminase principatele din sfera preocuparilor sale. Cu ttimpul
insii lucrurile au luat alts intorsarturg. Pe de o parte sosotirile puterilor straine,
care priveau cu invidie cmesterea influentei rusesti, pe de alma parte imprejurarea ea not eram nevoiti sa ne adresam Portii pentru recunoasterea prin
firmane Odin partea sultanilor a celor numiti sau scosi, a odor surghiuniti, de
lapt ar5tau Portii ca prin tratatul de la Adrianopol principiul de suveranitale al Portii rruniisese in patere ; acest principiru, avind o intempretare foarte
larg5, ii dada putinta Turciei, folosind imprejararile prielnice, sa ocrupe in
principate sitruatia pe care o avusese inainte. In virtutca tratatului de la
Adrianopol, Turcia nu numai cii renuntase la dreptul de a mai tine armata
in principate, dar i se punea in vedere .cii nici un turc inarmat n-are dreptui
s5 treacii Duval-ea. Acorn tnrcilor li se dildea voie sa aib5 pin5 la 10 000 de
oanieni oaste, pentru perioada de Limp care va tfi necesarii restabilirii ordinii.
In virtutea aceluiasi tratat, principatele se bucurau de o deplin5 autonomic
in ceea ce priveste ladministrarea inteni5, iar Poarta n-avea voie sa se amestece
in treburile tiirii. Amnia Poarta avea voie sa aib5 in principate un cornisar,
atita timp eit va continua ocrupatia hni1itara, iar acest comisar va avea desigur
o putere hofaritoare. Tratatul de la Adrianopol cilartase sa ferease5 principatele de vasalitatea economics fats de Poartii, stabilind o klat5 pentru totdeauna
cuantunuil tributului pliitit Portii, atit de Moldova, cit si de Valahia. Acura
251
www.dacoromanica.ro
mai multi haul din Moldova si Valahia, si mai metodic, dealt atunci chid s-a
hotiirit a Ii se acorda domnitotrilor same ce trebuiau s5 aeopere cheltuielile de
inscaunare, Rune care, diva' m5riinea lot, egalau cru *de plaftite pentru ocuparea
tronului. In srfirsit, alegerea candidatilor, care duipi tratat revenea Portii, cit
si cele ipetrecute cu domnitorii not alesi ariitau ca actiunea revolutionarii sus-
aceasta conventie, deli isCalit5 de turci cam silit, le-a redat droptarile pe care
le pierflusera prin tratatul de la ,Adrianopol".
air
fi
fost, ca toti
Oteteleseanu.
4 In aprilie 1851 domnitorul Stirbei igi cannon fata
au un ofiter rus. Despre
numarul mare de boieri filorusi, vezi memoriul francez publicat in revista Cercetari
1874, p. 47.
generalului Liiders
(1790-1874), in ziarul
Telegraful romin"..
252
www.dacoromanica.ro
Si la Brasov au fost tiparite, in 1849, versuri inchinate unui genoral rus, iseiilite de Carol Folnes. Aceete manifestari provin indeosebi din pantea claselor
dominante din principate, deoarece aka era sitthatia generals a acestei ocupatii
de reprimare 'a revolutiei, fundamental deosebita de cele din trecut. In acelasi
limp, printre slick guivenmil nuts a vansat o sums de Irani pentru infiintarea
in 1850 a spitalului de la manistinea Neamt, gal canoi staret, Neonil, a fost decorat cu ordinul sf. Ana 1. Mihail Kogillniceanu, de altfel sustinut de Neonil la
inftiintarea unei fabricti do- postav 2, lauda la 5 august 1859, in Comisia centrals.
acest spital
.,oel anai frumos edificiu in Cara Moldovei"8. La 31 octombrie
1850 eapitanul rus Simion. Mazanaki (1823-1880). insiircinat de generalall
Liiders cu alcatuinea statisticii Munteniei, a cerut prize foi volante oarecare
ttiiute" asupra drumumilor, prodnotiel naturale,
populatiei, industriei
ki comertului tarii 4. Alta foaie volanta statornicea nonmele pentru neoensamintul ,populatiei 8. Topograitii nusi an continuat lucrarile cu privire la imbunatiitirea hartilor locale. 0 harts ru-seasea a principatelor al fost retipiirita in 1853.
toarf. Ala campania din Ungaria si Transilvania, unde trupele tariste ea:mandate
de Paskevioi au tinaltusit tin 1849 ultima manifestare a revolutiei europene s ;
aceste luoritri continseau un bogat material asupra operatiunilor militare din
principate. Desorierea trazboinlui din Transilvania, redaetatit de A. A. -Nepokoieitki sef ale stat major in urmittoarele razboaie ruso-turce.sti, a fost tiparita
in 1858, preoedind cantea Ini I. Oreus din 1880. Cu tinapul, ofiterul P. V. Alabin (1824---1896) va publica insomnarile sale din patru campanii (1849 1878),
case merits sit fie cereetatte, ca si amintirile altor martori oculari
D. Altsarumov, A. Baumgarten s.a.
In ajunul retragerii tnupelor nusesti din principate, la 31 anartie ourierul
special
ordinal sf. Ana, treermol la 3 iunie la Buteuresti, ca Si inmineze aceea.;i decoratio domnitorului Barbu Stirbei. In septembnie 1852, cu ocazia inspectiei trupelor la Voznesensk. in Rusia, tarul a fost salutat t1e demnitari moldoveni
munteni 8.
tendinte expansioniste si mai pronuntate, bazate pe puternica dezvoltare capia tarilor lor. Totusi, putem Moir intelege aprecierea elasicilor marxis-
talists
Diploma din 11 octombrie 1849 la Academia R.P.R., documental CCC\ III. 20.
2 "Industrie moldovani ", ,,Gazeta de Moldavia'', 1854. p. 86.
3 Prot000alele Comisici centrale a Principatelor Unite ", prot. XXXVIII, p. II.
4 Academia R.P.R., f. v. 1260
5 Ibidem, f.v. 1071.
Prin Buletin gazeta oficialti" (1849, p. 333). Dultamel a anuntat incetarea
campaniei rusesti din 'impel.%
Despre Nepokoieitki (mart in 1881), vezi Rominta liheri ". 1877. nr. 14.
a Ga zeta de Moldavia", 1852, nr. 77.
1
www.dacoromanica.ro
253
mului ca : un razboi en Rusia ar putca aduce dup5 sine o explozie revolutionara generala pe continent" 1, deoarece, in mimeroase articole, Marx si
Engels stiiruiau ,asupra rolului hotaritor pe care laudanum' Europei" 1-a avut
In reprimarea revolutiei din anii 1848-1849 in centrul Europei ; in acelasi
timp, Nicolae I a imprumutat monarhiei habsburgice case milioane de ruble
pentru lupta impotriva revolutiei in Italia
infringerea miscarii revolutionare din Ungaria, care a insemnat o izbind5
a reactittnii militare feudailo-monarhice in Europa, a ridicat prestigiul lui
Nicolae I. Conditiile internationale favorizau realizarea planului guveanului
tarist de recistigare a pozitiilor pierdute in Oriental Apropiat. Adversarii
Rusiei si-au strins insa riudurile, trecirtd la aetiuni commute ; contradictiile dintre
oglindind puternicile contradictii social-cconomice
marile puteri europene
s-au adineit si mai mult. Pentru Rusia, asigurarea
si de clasii dinauntrul for
virtala. Franta, cu interesele ei
si Anglia, care prefers sit idomine pe cale
Otoman si 5e temea de inaintarea Rusiei in
R s
Nicolae 1 in timpul revolutiei din 1848, dar care (folosea Turcia drept stavilar
impotriva extinderii influen %ei Rusiei. Austria canta sa acaipareze navigatia.
pe Dun5re si comertul din regiunile inveeinate, blocind druttnul Rusiei spre
Balcani.
I
Yu ianuarie 1853, intr-o convorbire avuta cu arabasadorul Angliei, Nicolaea 'reluat disentia cru privire la intpiirtirea Twrciei. itnparatul a propus ca
facntt pe Nicolae I sa forteze desfattriarea evenimenitolor. Contind pe o prabusire a Imperiului Otoman la eel dintii conflict
armat, tarul a ins5rcinat pe ministrul de taturin5 Mensikov sa prezinte la
Retfuzul Angliei
1-a
9 -4
www.dacoromanica.ro
pentru Anglia un tratat cu Poarta, at;la incit la 21 mai 1853 Memikov a parait
a ciirei aproConstantinnpoltd. Ciocnirea dintre diplomatia anglo-franceza
si diplomatia
piere se cinientase in lupta comuna impotriva lrui Mensikov
rasa* devenea tot mai apriga. Refuzul Turciei de a primi conditiile Rusiei trecbuia sa duca la o) intrare a trupelor rusesti in priniciparte, ca mijloc de
constningere a Portii.
Nota contelui Nesselrode din 30 mai 1853, anuntind apropiata intrare
a trupelor rusesti in principate, a dart un nou impuls propagandei otile
Rusiei. La 1 iunie lordul Clarendon a facia eunsocut ambasadorului Frantei
la Londra hotarinea guvernului Augliei de a trimite flota engleza in golful
Bezika, de linga Dardancle. Istonicii englezi recrunose ea ordinul adresat flotei
engleze, de a se deplasa spire Dardanele, fusese dat mai Inainte de a se primi
stirea ca imparatul Nieoliae I a ordonat trupelor sale si ocupe principatele. La
13-14 iunie flota units engleza si franceza a aruneat ancora in golful Bezica.
La 20 iunie Nesse Irode a protestat impotriva acestui act, care ar fi avut ca
urmare 'ocuparea prinicipatelor. A treia zi trupele rusesti au intrat in Moldova I.
Ca sa-si asigure fiancul, Nico 1ae I a ineercat sa reia planul de impartire a
Turciei cu veehiul salt slut, imparatul Austriei. Dar, temindu-se de miscarea
revolutionary din interior si don-ilea de a profita la maximum/ de situatia
tulbure din Balcani, neurtea vieneza a ineepurt o serie de negocieri ,pe eat de
fatarniee, pe atit (le dusmanoase
Pen-fru operatiunile din principate au fost desemnate : consul IV de
infanterie (57 794 de oameni), o parte a corpului V de infanterie (21 803 de
oameni), apoi trel regimente de cazaci (1 944 de oameni). La 26 mai 1853
generalul adjutant M. D. Gorciakov a lost numit cornandentul acestei artnate 2.
Gorciakov, fostul set de slat major al maresalrului Paskevici, 3 nu avea insa
al carei guvernator
socotind mai importanti pa-trarea Poloniei
suprem era, decit o campanie al earei rezuiltat era indoielnic.
Gorciakov nu dispunea de unitati suliciente pentru ocuparea principatelor si pentru ostilitati. Trupele nu aveau armamentul, proviziile $i medirazbori,
In iulie 1853 a fost temporar inlaturartii fictiunea suzeranitatii sultaincompatibila cu ocupatiunea useascii. Damnitorilor Ali s-a interzis sii
sii plateasca sumele datorate vistieriei turcesti. Curind domnitorii au parasit .capitalele ; o datii cu ei au plecat
Fi consulii englezi Eri francezi. Vassle anglo- franceze au profitat de ocazie ca
sa patrunda iar in Marvell Neagra, motivind trecerea strimtorilor prin neeesi-
tatea de a transporta pe eonsulii for din principate. Negocierile pentru snlnGazeta de Moldavia, 1853, p.
203.
zeta de Moldavia", 1853, p. 209), fostul consul general, in time ce fratele sau. Pave[
Kotzebue, era fief de start major al armatei.
3 Despre maresalul I. F. Paskevici (1782-1856) apare in Calendarul popular
pentru anul 1846" (Bucuresti, p. 25-311 articolul : Contele Paskevici guvernator
al Craiei Polonii".
4 Problema aproviaiontirii trupelor rusesti din principate in anii 1853 185-i a
provocat polemioi, sustinute de Feodor Zatler (1805 1876), intendentul armatei. I.a.
www.dacoromanica.ro
Turcii aveau o armatil de eel putin 145 000 de oameni, I:mecum si cavaleria basibuzavoilor, oare terariza papulatiile riubjugatte Impariului Otoman. pn
fruntea acestor trupe se afla Omer -Pala, ale carui succes--, sutpraestianate de
prer.a occidentali, s-au dartarat nu fait insusirilar sale personale de strateg, cit
gre:elilar unor gerkerali taristi. In statul major al lui Omer -Pala activan numerai paloni si unguai, refugiati politini din anki 1831 si 1818-1849.
Intr-un memorial inaintat imparatului in septembrie
1853,
maresalul
actiunile
www.dacoromanica.ro
apoi in armata romina, jar in 1877 a fost adjutant atacat pe ling comandamentul armatei ruse. Capitanul Iorgu B515ceanu 2 s-a distins
Dootoral Cithak
activat in
Rusia. 0 unitate
Ia Sevastopol.
ariiIitarra, recrutatii in farile
La 20 februarie turcii au trecut Dun5rea Naga Silistra. Atacul a fost respins in b5t5lia de la Cal5rasi. La 11 martie la Galati rusii an trecut pe malul
drept al Dun5rii. Anglia si Franta au declarat r5zboi Rusiei.
Ocuparea cetayii Silistra putea sa asigure armatei ruse o bnar5 pozitie
strategic5, Jar Paskevici insista asupra rertragerii trupelor din principatc.
Maresalul staruia asupra primejdiei interventiei animate a Anstriei, care iscalise
in aprilie 1854 un tratat de aliantA military cu Prusia, ostilA si ea Rusiei din
pricina opozitiei lui Nicolae I fath de problema unific5rii Germaniei. In iunie,
Turcia a Imeheiat doua conventii cu Austria, indeannind-o sA ocupe principatele.
Din pricina sovaielii in aotiwnile militare, atacul rusesc impotriva Silistrei n-a ensit. Detasamentul colonelului Karamvin a fost infrint la Caraeal.
Vorbind de insruceesele rusesti de la Oltenita, Cetatea si Caracal, ofiterul romin
Pandele Cercilrez aerie urm5toarele : ,.La aceste izbiri tot turcii au atacat pe
1 Iorgu Sturdza, major de husari de Pavlograd in 1857 (Academia R.P.R., arhiva
1072), a murit in 1865.
2 Iorgu Bilaceanu a trait inure anii 1831-1875.
3 Privitor Ia inspectia voluntarilor, facut5 la Iasi de generalul Sallos. aerie
Gazeta de Moldavia", 1854, p. 93.
4 ..Gazeta de Moldavia", 1855, p. 112.
5 Ibidem, p. 84.
6 Monitorul oficial al Tarii Romineati", 1859, p. 503. Despre voluntarii inrolati
in armata rasa vezi ai documente la Arhivele Statului din Bucuresti, Vistieria Tarii
Rominesti, nr, arh. 907 1854, f. 196, 197, 198, 200, 20], 213 s.a.
17
www.dacoromanica.ro
257
rnusc.ali, cici mai ton' sefii for erau francezi,b englezi si de alte main si de
aceea an fieut isprivi" ; nicri cetiitile de dincolo de Dunare n-au, putut fi Jaime
de rusi fiind pregiltite iipt5riturile de strains ".
Mares arlul Paskevici insusi, suferind o contuzie la asediju Silistrei, a
parisit comanda arrnatei. In noaptea de 8-9 inane, genera1ul Gorciakov a prima ordinul de a se retrage din ptincipate.
runrui
corp
258
www.dacoromanica.ro
In decembrie 1854, prints-nu tratat, Austria s-a asociat Frantei si Angliei, cerind Rusiei sa inceapa neintirziat negocieri tie pace pe baza imor inmate
formulate inc5 din primavara acelui an. Cole patru punete prevedeau : revizuirea tratatului din 1841 referitor la strinitori, inlocuirea protectoratului
Rusiei in tarile dun5rene, precum si a ocrotirii crestinilor din Imperiul Otoman
prin garantiide" puterilor europene i asigurarea libert5lii navigatiei
pe Dun5re, prin luarea gurilor marelui fluviu de la Rusia.
profit pentru ea, curtea vieneza a cerut ca pins in ianuarie 1856 Rusin sa
aocepte cele palm purtote mentionate, precum 6i un punct redarAat nelyulos,
in legatur5 cu dreptul rezervat marilor puteri de a formula pretentii not fatil
de Rusia, yin interesul consolid5rii pacii".
Lupta eroica a ogtasilor nisi a provocat advensarilor pierderi neasteptate.
Contradictiile interne si exiarne din Occident %au agravat, silind gruvernele
259
unei comisii
reeiinta
colaborarea
cat
exploartarea masednr
muncit o a re.
geri in divan. In criza politics izbucniti in anul 1857, puterile unioniste rup
relatiile eu Poarta, dar Franta cedeaZa $i se ajunge, prin compromisud francoenglez de la Osborne, la simpla annlare a acestor alegeri din Moldova. Numai
Rusia famine intransigent5 nn sprijinirea unirii principatelor, uncle noile alegeri
aduc deplina izbinda a unionirttilor si la 22 mai 1858 cede douli divanuri ale
Moldovei si Tarii Rominesti se exprim'a pentru amine.
1
260
www.dacoromanica.ro
hortarita si
si
in frunte eu fortele
reasca. Unirea. Astfel, prinrtr -un indelungat proces istoric, s-a ajuns la rezultatul
Sfatuit de conferinta de la Paris, sultanul a coufirmat in mod exceptional, prin doua firmane separate de investitura, alegerea indoita a dommitorului
Cuza. Pentru a activiza sprijinnl Rusiei in problema d,aavinpieIi unririi pe plan
administrativ, la 30 august 1861 o delegatie romineasca a vizitart Livadia, In
Crisneeal. In decembrie 1861 Poarta otomana a recamoscaut unirea administrative
a p rine ipa telor2.
.,La
p. 1173.
1861.
www.dacoromanica.ro
261
CAP1TOLUL IX
influenta lui Corneille. Racine si Moliere filnd adineita la noi indeosebi prin
soriitorii rtusi, ale caror epere pasireaza caraoteristicile acestui clasicism. Dat
fiind c5 acest clasicism rusesc a intirziat cub seta de ani, era natural ca la
noi el s5 se nterealeze, dear, intre cuentele literare moderne. Cunoastem in
veohile noastre biblioteei traducierile rusesti ale scrierilor reprezentantiilor senti262
www.dacoromanica.ro
-cellarins francais on methode tres facile pour apprendre sans peine et en peu
de temps les mots les plus riecessaires de la langue frangais" (1782). ..Harnica
-albina" '(1780), Stranii arventuri ale lui D. Maguskin", povestite in lianba spaniola, din care s-a trades in nemieste, si din ,aceasta limba in ruseste (1798),
de M. Heraskov (1786), Fedora", povestire istorica de Suanarokov, Die Voifeenie (1807), senieri de N. Matnev (1816), invalmaseala la bal mascot ".
si
traducerea titlurilor.
www.dacoromanica.ro
263
Epistola lei
264
www.dacoromanica.ro
Husitii, roman istoric de van der Velde (1829), Istoria Prusiei pina la Frederie
eel Mare" de Camille Paganel (1831), Insemnari istorice rusesti" (1830), Julia
si Adolf" de L. K. (1830)..Mutilatul" de Saintine (1833), Lallaruk", povestire
orientala tradusa din limba englezii (1830), Ecounile inimii mele" (1832).
Patricii", povestire istorica (1831) si -Solna in China" (1830), de van der Veldt.
Fecioara din Rueskar", povestire spartiora (1832), Tainele castelului Glasvor".
traducere din limba franceza (1828).Fecioara boema razboinica" de van der
Alte earti rusesti de Ia Biblioteca unhersitaril din Iasi : Manual de retorica" de Lomonosov (1748), Vechea biblioteca rusii", editie de N. Noviko,
(1788), Istoria domniei Ecaterinei a II-a" (1789), Antologie de cintece rusesti"
(1781), Arii din opera Copacul Dianei", .,Istoria utltirnii darimari a onaului
Ierusalim si a luiirii Constantinopolului" (1807), Istoria universals modernii".
manual (1806), biografiile de Plurtath (1818), Calltoriile lui Telemac" de
Feint lon (1805), Atala" de Chateautlyriand (1801), Stanislav Ponjatowski" de
13ronikowski,Retorica particulars" de Nicolae Kosanski (1836), Pajata fata
Leadejki sac Lituanienii in veacul al XIV-lea" de F. Bennatowicz (1832), dictionar franco-rusesc de Tatiseev (1832), Sarbhtori populare rusesti" (18381.
Rusii despre proverbele liar" de Sneghiriov (1831-1834), Flori nordice", alananah editat de Delvig (1825), Operele Soeietatii de istorie si antichitati de la
universitatea din Moscova (1816-1837, opt volume), Scrisori din Ecaterinnalav"
nahuri, antologii, romane istorice... Pe linga aceste volume, nu puteau sa lipseasca din vechile biblioteci alte opere de mai larga eireulatie ale olasicilor
rusi : Lomonosov, Heraskov, Sumarokov, Derjavin, alto publicatii ale lui Novikm.
operele lui Antioh Cantemir, Fonvizin, Karamzin, Punkin, precum si scrierile
ale lui Marlinski, Zagoskin, Senkovski, Kukolnik. Renepopulace pe vrenruri
diktov, Kapnist, Polevoi... 2
Tana, chiar din aceasta lista se poate constata nzvorul unor puternice in-
Sturdza, Filaret Scriban si a altor carturari de searna for tut putea sii fie strain
preocuparilor rusesti. Programa! Academiei Mihhilene prevedea studiul limbii
ruse. In al patrulea deceniu gasim profesori de limba rusii la colegiul sf. Sa%a
din Bucuresti. Proieetul de organizare a invatimintului, din decembrie 1849,
vorbeste si el despre cursuri libere de limba rush, limp de trei ani, pe linga
Ia Academia R.P.R.
265
www.dacoromanica.ro
scolile de gradid al III-lea. Trebuie sii adaugam aici si manualele de limba ruse
alciituite de paminteni, precum si traLlucerile scrierilor rusesti.
Medelnicerul Vasile C. Pelteki, profesor de limiba rusii la Academia Mihaileana din Iasi, este autorul a Ilona manuale : Abeledariu ruso-rominescat" (Iasi,
1831) si Enticlopedia ruso-rotnina", pentru tinerimea care doreste sa invete
limba ruse (Iasi, 1846). In 1836 el cere procurarea de carii rusesti pentru
ins atamint. Pelteki a tradus din ruseste romanul istorie Ermak, cuceritorul
Siberiei" (Buouresti, 1849) si Trei novele sau remanuri istorice si morale"
(Imparatul Persiei, Cazinul din politica Surata, Faustiu ; Iasi, 1853). Opereta
in doua acte O fats prefacuta in nebuna" (Iasi, 1859), probabil a fort tradusa
de Llinsul si ea din ruseste.
Pahannicul Alexandru Geanoglu-Lesviodax (1793-1869), frate eu mitropolitul Neofit all II4ea si corector al tipagrafiei mirtropoliitame din BLICUTetti,
ale ruminilor" (Bucure.sti, 1848 ; editia a 2-a, 1854). El a tradus din ruseste
Noaptea 4i zioa Rossii" sau Istoria impiirtiti in (Iona parti, din rare intiia
apartinind lui Joan Ioanid (Ionesou de la Brad, 1818-1891). Intre anii 18361859 Geanoglu a publicat cinci editii ale teaducerii sale din ruseste : Tncuirea
visurilor a lui Martin Zadeka Sveitarul". In 1839 la Bacuresti s-au tipiirit
,.Povestiri din spaimele vrajitoresti", Carte ghicitoare a imparatulivi Solomon"
si ,.Taganrog sau descrierea cu amanuntul a boalei si sfirsital viepii imp5ratului
Alexandru I" ; ,ultima traducere este dedicatii maiarului romin A. N. Banov, iar
N. Danilevski iseileste prefala. Alte traduceri de Ge,anoglu sint :
autorul rue
...Filozofia babelor sau Superstitia bitrinelor, a vaduvelor si a fetelor poporane"
(1847) si Descrierea din cele peste fire savirsite minuni..." (1852).
In 1824 a reapiirut, in a dona editie, traduoerea din ruseste : Istoria lud
Alexandru" si Corabierii rusesti". Istoria lui Alexandru eel Mare prezinta patina
originalitate, dad- mai ounoastom citeva editii ale interesantei povestiri literare
deqpre framintata ealatorie nordica a runor corabieri rusi (Bucuresti, 1838,
1852 s.a.) : Vrednica de insemnare intimplare a patru corabieri rtuti, carii ant
fo,t striintorati de iarna in Ostrovul Spitzborg la anul 1743" I.
De mare popularitate s-a burcurat la not romanul moralo-satiric al scriitontlui rus Fadei Bulgarin (1789-1859) .,Ivan Vijighin ", tradus de pitarul Teodosie Vasile Aroneanu 2 (vezi Albina ramineascii", 1840, p. 133, si Dacia
literary ". 1840, p. 298), si de serdarul Dimitrie Vasilievici (Iasi, 1852-1854,
patru volume). In .,Gazeta de Moldavia" (1854, p. 145-163) an mai apirurt
pagini literare die Bulgarin, traduce de Vasiliu sub titluil Ce-i suilerut ? Fragmente din filozaficestile notitii a unui sufler in concedie, numit Foca sin Sava
Petuskov (sau Cocosescu)".
carti : Barbierul de Paris" de Paul de Kock (Iasi, 1852-1853) si Trii sere ",
Vezi i arbizolul lui Radu Vladescu (reviste Natuna", 1947, nr. 1, p. 20-24),
care, pe baza acestei carii, aerie un articol intitulat ,.Din istoria scorbutului".
1
= Academia R.P.R., doc. CCLVII. 143 ; {loc. MCCLXXIV. 6 ; doc. MCCLXXXVIII. 123-
264
www.dacoromanica.ro
bufon la cartea lui Petru cel Mare", tilmacite de fratii Teodor, Constantin si
lhhail Burada, in folosul profesorului lor, Alexandru Zaraemov. Cartea trebuie
si fie compilatia de anecdote a lui Vasiliev, atribuitil lui Balakirev si tipiirit5
in 1830 de C. A. Polevoi.
In 1858, tot la Iasi, s-a tiparit eomanul istoric al lui Rafail Zotov (1795
1871) Monahul tainicu sau oarecare trasilturi din viata marelui Petru, imperatoral Rosiei", traducere de Dimitrie Vasilievici.
Scrierile rusesti si cele despre Rusia mint destul de rispindite la noi, cunoscute si prin tracluceri si rtiparituri straine din Paris si Lipsca, centre made
se tiparea literatura interzis5 in Rusia turista'. Sosind in iunie 1829 la Bucuresti,
ofiterul Mihailovski-Danilevski noteazii : O adeviiratii pracere mi-a pricinuit
descoperirea .unei libr5rii, in care am gasit o band parte din ciirtile intorzise
in Rusia"... De alt el, cereetatorul sovietic L. Svetlov aratil ca la Iasi s-ar fi
procurat chiar am mamiscris al renumitei ciirti a lui N. A. Radisoev
C515toria de la Petersburg la Moscova".
Se inmulteste de asemenea numarul manualelor si dictionarelor rominoruse, care dovedeste de asemenea preoeuparile permanence ale inaintasilor nostri,
izvorite si din nevoile oficiale din time de Tazhoaie. In 1829 la Buouresti a apiirut
apoi
drumul
air. 3719.
www.dacoromanica.ro
267
lungeasea pe seams public5rii intirziate ale unor versuri romantics dupii 1848.
In Moldova aceast5 perioad5 se situcaz5 intre anii 1834 si 1848, rind ntisoarea
revolutionary, zdruncinind temeliile feudalismului, aduce pe meleagurile noastre
suflul unor idei noi. Romantismul este un curcnt important pentru evolutia
cuget5ria inaintasilor nostri, deoarece pentru acea epoca el oonstituie conceptia
moderns fatal de clasicism si alte curentc invechite. Dezvoltindu-se, ca pi in Rusia.
/
Scriitorul Gheorghe Asachi
sectia stamps)
(Bib'. Acad. R.P.R.
pe doua linii :
reactiunii mistice
gi
Rusia
268
www.dacoromanica.ro
tru printipul Mensilcov, care pe vremea lui Petra eel Mare an Post sl5vit in
toata Evropa" (Iasi, 1816, reprodus in Almanahul de inviitatur5 si de petreeere", Iasi, 1860) si Biblioteca istorici bisericesti, spre folosul tinerilor ce
inivata pe la scoli" (manuseris din 1821), prima traducere moldoveneascii din
popularul autor Eilardt Drozdov 2, dup5 editia din 1819 din Petersburg. Probabil
tot din ruseste dinsul a mai talm5eit Gindurile cele de noapte", de englezul
Young (1818).
Statua lui Petra I, =mit eel Mare", carnpania de la Prat din 1711, Vinartul
taranzilor in. Siberia". Iarna in Moskva", Cazacii", Biserica sf. Ivan din
Moskva", Liovul".San-Pettersburg" s.a. Aiei sonic 9i prottesorud iesean Zaharia
Columbu (1815-1878), care samneaza articolele ,Coloana Alexandrin5 Ia SanPetersburg" si Case orfanicesrti in Moskva si San-Petersburg" (1846). In acela-7i
timp ,,Albina romineaseii" tipAreste (1842, nr. 64-65) traducerea schitei
7 Scrisoarea citre Gr. Tooilescu, Academia R.P.R., ms. Tom. nr. 5159, p.
221.
269
www.dacoromanica.ro
preocup5ri rusesti Alexandru Obregia (1827 1896), care scoria si mai tirziu, in1860, despre ,parnil, lead Caucazttlui" (in Calendattrul pentru romini") 1.
In revista Spicuitorul moldo-romin" (1841) Asachi aerie despre Viatta
lui Dintitrie Cantemir" gi despre Arheologie", arnintin.d arme ti :dee 'obieete
gaaite in 1812 la Concerti gi depuse la muzeul Ermitaj din Petersburg. V., P.
Titov, consul general fin t5rile noastre, vorbeste desprq preocupirile arheolugice
ale lui Asachi in artiicolut Antichit5ti gasite in Valahia", apanut in buletinul
Societatii de istarie si antichitati din 'Mesa (1844) ; Tirtov aminteste abiectele
deseoperite in 1840 in judetul Buzau si descrise de Petrache Poenaru. Merit5
atentie conespondenta lei Asachi cu geologul francez Xavier Hommatire de Het 111 sj
en 8100a sa, Ade la. Cele trei volume de impresii de c5latorie prin Rusia dq Sud
ale lui Homimaire de Hell an Most tiparito in anii 1843-1845 la Paris, insa in
Spicuitorul moldo-romin" s-a publicat doi ani mai inainte MI fragment trades
de I. Codrescu 2. Versurile Adele! Hommaire de Hell 1 Astrahanul", scrise
la Odesa in iulie 1840, an apiirurt in Spicuitorul moldo-roman ", ca si Crimeeat.
traducere de D. Gusti, tai altele 3. Tirziu, in 1869, ziarul Rominul" (p. 219)
anunta o conferinta a acostei scriitoare la Bucuresti.
Observant din aceste sumare inseinnari, scoase din periodicele contemporane.
ea interesul fats de viata ruseasc5 era deatul de mare. Gazetele vremii publican
coloane intregi de stiri despre Rusia i reproduceri din presa ruseasca. Sermial5m la diferite ocazii notele de ordin cultural : Curierul rominese" (1839, p. 17)
anunta moartea scriitorului ucrainean I. P. Kotliarevaki (1769-1838). In Foaia
per:Am mince..." (1844, p. 375-379) G. Barit recto:nand:a cartea doctoniflui
Ch. Witt, pomenette scrierea lvi A. Demidov yi cea a inginerttlui Kovaleivski.
privind t5rile noastre.
Multe din tradtscerile ariitate sint tirp5rite la Institutul Albinei al lui
Asachi. Merits a fi cercetat5, de asemenea, acrtivitatea sa de editor al cartilo*r
armenesti 4.
Instigatii
inaintarii rusilor,
de
nu a
acestea, serlitorii ruti an consacrat numeroase pagini dirzului luptator. La noi, despre
$amil scriet Gazeta de Moldavia" din 1851 (p. 276). Ziarul Zimbrul" din 1855
(p. 628) anunta aparitia dramei in einci acte, purtind acelasi titlu. Ziarul Rominul"
din 1863 (p. 311) vorheste despre reprezcntarea piesci Samil" la Teatrul National
din Bucuresti.
2 Reprodus irs Calendar pentru romini", 1858.
2 Serierile Qi insemn5rile Adelei Hommaire de Hell le-a redactat in 1933, la
Moscova, M. Cistiakova, jar M. Slonim a publicat la Paris in anul urrnator Memoriile unei aventuriere", scrise de Adele in anii 1833-1852.
4 Cheul certiriii al literelor mesrohiene, care este abecedarul limbii armene"
(1847), Colectia documentelor atingatoare de Comunitatea armeana din Principatul
Moldovei, 1841-1852" (1853) '.a. In Albino romineasca" din 1841 (nr. 84), Asachi
publicii articolul Literatura armeanii", iar in revista Icoarut lunvii" apar articolele
,,Cutremurul de parnint in tinutul Erevan" (1841) gi Circazienii" de N. Boghian
(1846).
270
www.dacoromanica.ro
la rindul. salt
a
talanfiefie din limba Tu s a din Jukovski (1783-1852), care
trad.us poezia preromantietilui englez, Thomas Gray (1716-1771). Gheorghe
Asachi spune in Inaiute catmint" la editia poezilor din 1836: toate limbile
industnia,
negotul,
minos
ram
in Rosia-ntinde,
in Moldova pentru monumentul lui Karamzin, la Academia R.P.R. doc. DCXLIX. 319..
4 Literatul polon Carol Szajnocha (1818-1868) scrie si el despre Donna. Hozanda in Szkiee historyczne" (Lvov, 1854-1869), urmat cle Czeslaw Pjetrujanzec.
in ziarul Czas" (Cracovia, 1886, nr. 260).
272
www.dacoromanica.ro
Popularizata princtr-o culegere didacticil a lui Iaciov Hinculov, opera literarii a lui Asachi a ajuns all fie camoscarta in Rusia [Inca din 1841, cirld in revista
.,Maiak" a aparut traducerea versurilor sale Albina si trintorul".
Nu trebaie aitusi de putin sa micsoram insemnatatea lui Asachi de premergator in dezvoltarea literaturii noastre, nisi ca incepator al nuvelei istorice.
De pilda, mtvelele Jul N. Ganerepeta mai tirziu aceleasi subiecte, imprumutind
chiar situatii si pasajo intregi de la Asachi (Petru Rares" i ,Domnita
Ruxandra").
Constantin Stanzati (1786-1869) si M. Koglilniceanu (1817-1891). Scriitorul ccl mai aipropiat lui Gheorghe Asachi, ca gindire, este Constantin Stamati,
fiul ipaharnicului Toma Stamati (moot in 1817), eel care a tradus din ruseste
culegerea de legende a lui Ioanichie Goliatovski. Ca si Asachi, apartinind unei
generatii mai vechi, Constantin Stamati este un romantic de tipul poetului tins
Jukovski, ale earui opera le traduce. Inceputurile sale literary dateaza din 1813,
cind Stamati talmaoeste Galatea" de Florian 1. El is contact cu literatura rush
prin intermediul publicistuQui Svinin.
Pavel Svinirt (1788 --- 1839), poet, istoric, chiar diplomat si pictor, avea
un cusur mare : mitamanria lui a devenit clasick fiind satirizata de contem-
Svinin, care a alcAtruit vela dintii lucrane mai temeinica despre aceasta regiune 2.
Odesa
si
antichitilti din
272
www.dacoromanica.ro
Most relevati de Bogdan Hasdeu. La moartea lui Svinin, in Albina romineasca." (21 mai 1839) a aplruit nota ,,Nenrologru", in care G. Asachi stria si
18
www.dacoromanica.ro
273
el ea, in 1817 (anul elite aratat gresit), Svinin a intrerprins o calatarie de cencetari prin Moldova 1.
Devi Stamati ineepe s5 publice in periodicele lur Asachi si ale alter repre-zentanti ai generatiei ntai vechi, totuyi rpentru el, ca si pentru ceilalti scriitori
ai epocii, inriurirea tinarului Mihail Kogillniceanu are o insemnatate deosebita.
Propriu-zis. cu tot protestul de reprezentant al generatriei not impotriva batninului Asachi, Kogalniceanu
vointa imparatuliti Nieolae I a impus ca fiii lui Mihail Sturdza sa fie trimisi la
inviltaturil in Prusia, iar nu in Franta revolutionara, Kog5lniceanu a fost mutat
sii studieze la Berlin, sub indrumarea publicistului rus A. S. Sturdza. El a ramas,
totusi, mai putin atins de spiritul reactionar si, intors fin patrie, a inceput sa
publice in Alauta romineasca", supliment literar 1a ,.Albina romineasc5" a lui
Asachi, slabe traduceri din Schiller si Goethe, seannate L.N. ri lanin. Tot aici
(1838, p. 5 -7 *i 49-51) a aparut fragmental literar ,.Filozofia whistului", in
Timp de 30 de ani Svinin
scria
un
II, partea II-a, p. 805 si urm. S-a discutat malt tine este autorul
articol, Stamati sau fiul sin F. Brun genie in aeelasi huletin (vol. III, 1853,
p. 458) : venerabilul corespondent Stamati", incit nu ,poate fi vorha despre fiu. Jurnalul ofiterului F. N. Lughinin (1805-1884), scris in vera anului 1822, oglindeste
informatiile istorice (late de Stamati. In 1842 Stamati a trimis lui A. S. Sturdza la
Odesa un articol: .,Privire asupra ambelor Dacii, a Iwi Traian si a lui Aurelian". La
3 V OillInni
acestui
Academia R.P.R. (Arhiva B. Hasdeu, vol. VI), se afla articolul lui Stamati despreRamiisite de credinte mitologice la romini".
274
www.dacoromanica.ro
care Kogalniceanu s-a inspirat din Fadei Bulgarin, numindu-I : un rus, filozof
al naturii". Colaborarea cu Asachi n-a durat mutt timp. Kogalniceanu avea de
gird sii editeze o revista proprie, care a si aparut in 1840 intitulata Dacia
literara", suprimarta dupe aparitia a dour' numere si al carei program a fost
reluat in 1844 de revista cu aceeasi durata Propasirea".
www.dacoromanica.ro
276
inspire din treoutul eroic al patriei. De altfed Kogalniceanu insu.6i, prin publicarea revistei Arhiva romineascii" (1841-1845) sit a Letopisetelor" (18451852), pasia pe tanimul sturdiului izvoarelor temeinioe ale istoriei.
Opera istorica a lui Mihail Kogalniceanu are runele influente ale istoricam; rus Karamzin, cercetat si de alt profesor iesean, Gheorghe Sittleseu
(1798-1864)1. Prefata Istoriei Statului Rosienesc" a lui Karamzin inspire
intrucitva Ourvintul introductiv la cunsul de Istorie Nationale ", rostit de Kogglniceanu la 24 noiermintie 1843 la Academia Miliiiileana din Iasi. Seriltorul nostnu
isi manifests luteresul fata de traduoeri privind trecartul Rusiei, letopisetul lui
Nestor si operele istorioului Bantis-Kamenski 2. In decembrie 1841 Kogiilnieeanu
a fost ales membru aotiv al Societatii de istorie ei antiohitrti din Odessa. Revistelle
de Pierre le Grand, Charles XII, Stanislas Leszczynski, D. Cantemir et C. Brancovan" (Iasi, 1845). Tot atunci el arata neoesitatea oencetiirii arhivelor strains
printre care cele din Moscova si Petersburg. opera de popularizare a relatiilor
ramino-ruse o desfasoara si Teodor Codrescu (1819-1894), alt publicist iesean ;
Uricariul", gOsian inert
in oele 25 de volume ale colectiei sale de documente
din 1853 publicate scrisorile tarului Ivan Vasilievici, apoi eorespondenta moldsruseasca din veaourile XVIII-XIX, dooumentele publicate de profesorul V1. Ulianitki, arhiva generalului Kisseleff s.a. ; in revista liii Cadreecu Buciumul roman"
(1875, 1877, 1882) se tipareste cam acreeasi corespondentii. 0 parte din dom.
mente Cadrescu .le-a primit de la Societatea de istorie din Petersburg 3.
LucrArile lui Mihail Kogalniceanu Sint =nom:mile indata in Rusia : eartea
Esquisse sir l'histoire, les moeurs et is langrue, des Cigains", scroasi in 1837 la
Berlin, e folosita in revista Seventaia peek" din 1838 (nr. 75, 77, 82), iar
(amnions ou privire la Petru eel Mare taint tradruse in revista ministerului instrucliei
publi. (1847, vol. 53) sub titlul Petru eel Mare pe maluride Prurtului"
pi
276
www.dacoromanica.ro
Mihail Kogiiiniceanu
sectia stampe)
(Ball. Acad. R.P.R.
www.dacoromanica.ro
mului stabilit n-a fost cu tutu! potrivit. Kogalniceanu insusi se scuza, in prefala traducerii insemn5rilor c515torului rus A. Demidov : (Cind, in introducerea
Dacici literare", not am zis ca vom publica traduceri cit se poate de rar, prim
aceasta n-am inteles ca vont trece sub tiicere si acele serieri striiine care se
ating de not I. El nu arat5 ra fabulele lui Alexandru Donki erau traduceri localizate din Kriiov, de4i A. Hijdeu a seris-o Inca in 1835 2 si astfel s-ar fi iniiiturat invinuirile de plagiat de mai tirziu. Kogalniceanu, vorhind numai despre
fabulele care erau la meta, incheia nota spunind ca cifitorul va stabili el insusi
ale foaiei noastre sau ale celorlalte
,care sint fabulele cele mai nimerite
jurnale" ?3. Pe de alts parte, tot la note, la versuriile lui Stamati ..Gafita hiestemat5 de pikinti", intr-o scrisoare a lui C. Hurmuzachi se vorhea de traducerile
si imitatiile acestui autor 4. in sfirsit, revibta a tip5rit (p. 121 si urm.) articolul
lui C. Negruzzi ,,CIntece populare ale Moldaviei", simpla localizare a unui stndiu
strain ; elemente din aceasta scricre a lui Negruzzi 1-au inspirat si pe publicistul
G. S. Gore, intr-fun articol din 1868.
Pe Stamati, insa, a carui incercare de epopee Povestea povestelor", in
1843, a publicat-o la Iasi Kogalniceanu insuti, critica traducerilor ha determint
ca nici in volumul Muza romineasc5" sa nu-si dezviiluie personalitatea, mai
principalul
in contlitiile perioadei de dupti razhoiul Crimeei
ales ascunzind
izvor de inspiratie : literatura ruse. La Moscova, nude traducerile nu erau desconsiderate, A. Hijideu amintea in 1835 oadmirabila traducere din ruseste a odei
oDumnezeu" de Derjavin> si alte talmaciri, apreciindu-i litnba moldoveneasea.
Rezult5 ca, inainte de criticile lui Kagalniceann si A. Russo (din Rominia
literary ") 5, traducerile localizate ii fziceau cinste lui Stamati, care numai in
precuvintarea la voluanul .,Muza romineasca" se scuza de imitatii, invocind
exemplul altar scriitori si adaugind : nu se vor gasi intre scrierile mele multe
compuneri originale ale fanteziei mele, ci eu am imiltat mai molt pe autorii
Europei si am auks cite ceva ce mi-a p5rut mai apropiat de siintirile rominilor
si mai conform cu gustul compatriotilor mei". Importanta afirmatie, dacii tinem
seams de numeroasele localiz5ri ale lui Stamati din autorii rusi.
*
t
Mai valoroase dealt uncle ineeputuri literare clasice" desigur sint reali-
z5rile lui Stamati din domeniul traducerilor sau localizarilor romautice. CALMdin cei mai
ziti de serisoarea lui C. purannzachi, care amintea prea vag :
buni autori rusesti", cereet5tori de culturii francezii an c5utat in opera lui Sta-
mati, pretutindemi, numai influente franeeze, incit eu greu, tirziu de tot. ateviirul a fost restabilit.
4 Ibidem, p. 199.
5 Scriitorul Alecu Russo (1819 1859) era fiul cgrturarului Iancu Russo (mort in
1844), a crtrui biografie am publicat-o in 1942 ; din statele de serviciu ale lui Iancu,
din 10 inlie 1825, alfram ca la acea tail era in virstii de 40 de ani, in serviciu de la
1816 (Academia R.P.R., doe. MCCXLVI.297), decorat in septembrie 1826 cu ordinul
81. Ana, gradul al III-lea (ibidern, 299). Nezi
si
278
www.dacoromanica.ro
-versurile sale tnimise in mod special. Oda lui Napoleon" de Stamati este traducerea poeziei Les deux Iles" de Hugo ; 'Jocasta' od5 face parte din cielul
versurilor napoleonienc, din care ultiana poezie
Umbra lui 'Napoleon" c
tradusa din poetul Lermontov
Napoleon". In poezia lui Stamati Blestemul
pnpoarelor" se simile, ea idee, inniurirea poeziei lui Punkin- Napoleon ".
Comedia Neisprivitur (1782), de Denis Fonvizin (1745 1792), sugereaz3
lui Stamati ideea scrierii -Cum era educatia nobililor romini in secolul trecut",
subiectul fiind reluat si de fiul sin, C.C. Stamaiti- Ciurea, in vodevilul Comets
de la 1853 sau inc5 run Mitrofartuska (editia a 2-a, Odesa, 1885).
Prima traducer tipartta a lui Stamati a fost Lauda lui Dumnezeu",
renumita od5 Drumnezeu" (1784) a lui Derjavin (1743-04816). Traduc5torul a
Ineredintart publicarea acestor versuri vornicului Nicolae Dimachi (1776-1836) 1.
care le-a si tiparit cu mica improviz5ri sub propria iscillitura in ,,Albina romi-
neasca" (1830, nr. 12, p. 52). Adevaral a fost restabilit de redactie (nr. 55,
p. 233) ; totusi in Culegerea de opere i traduceri" de I. Hinculov (p. 81-86)
versurile L9int sem-nate de Dimachi 2. In Muza romineasca" 3 Stamati a mai
repetat aeelasi adev5r, eeea ce n-a impiedicat pe G. Sion, in Suvenire contemporanc" 4, sa reproducii doui poeziei Mediu" ale lui .Dimachi : aceeasi Od5
-titre Dumnezeu" si Corabia pe valuri" 5. 0 imitatie anonima a odel apare is
Lvov in 1854. Ramine de cercetat poezia Ode en Govt ", atribuitii de E. Loviuescu 6 lui G. Asachi 7.
ms. rom. nr. 2189, p. 57-59). Vezi si Stihuri pentru Dumnezeu".alatuite de dam.
marele vornic Neculai Dimachi si marele spatar Ghearghi Balt" la Iasi in 1847
(ibidem, ms. rom. nr. 3719, p. 23).
G. Asachi", Bucuresti, 1927, p. 228.
7 Vezi si textul din Colectorul literar pentru ambele sexe", Piatra Neamt, 1877,
nr. 5, p. 72-76. Oda lui Derjavin a mai fost tradusii de poetul Alecu Mateevici.
Muza romineasc5", p. 203.
www.dacoromanica.ro
279
un scriittor aoolo, cc stie ortografia noua si stiltd limbii rot nine de warm". Data
comparam lianba primelor dila, cu teratele not din ..Muza romineasea". vedem
www.dacoromanica.ro
numiti printre membrii ei activi1. lu iunie 1867 loeul lui Stantatti, ratnas fiber
Stefan Gonata (1838-1896).
prin retragerea sa, I-a ocupat alt carturar
Inca din 1866 se raspindise la noi in Ora vestea mortii lui Stamati 2.
G. Hurmuzachi a dezmintit aceasta stire. De aceea, cind trei ani anai tirziu
Stamati intr-adevar a ineetat din viaci, disparitia ca a trecut iproape neobservata.
*
inainte de sinodul de la Florenta, moldovenii intrehuintau literele latine. Innvatiile lingvistice ale lui Eliade-Radulescu n-au fest din ode mai ferieite ; de
aided, Iamb Negruzzi scrie in Amintirile de Ia Junimea" : Eliad, poreclit de
contemporani pirinte al literaturii romine, o pati si mai ran. Neologismele sale
eindate produsera numai ris si ohef in societate. Chiar mult lauclatul sau Zhitratorul" fu respins car unanimitatea votuatillor" 4. Cind Aileen Russo si M. Kogalniceanu protestau impotriva latinizarii exagerate a limbii, latinisrtii Timotei Cipatin, G. Bari; si :Atli an aims sa ironizeze pe Russo, Alecsandri si Negruzzi
proorocii din Iasi"... Russo stria, lima, in Cugetiiri" : Gramaticii ardeleni
socotesc ca scaparea si fericirea Rominiei stair numai iu sistemele limbistiee ;
do aceea ardelenii s-au osmndit a se imparti in (Ionia natii nna latineasea, a
(La
A. Hijdeu si B. Hasdeu.
2 Ziarul Rominul", 11 noiembrie 1866, p. 819; 1867, p. 513 ; 1868, p. 228 si urm.
3 .,Descrierea Moldovei", partea a ill-a, cap. V, Despre literele moldovenilar".
uncle deli occidentale, dar a carer
4 Fenomenul introducerii neologismelor
se observi si in ziajele lui
terminatie 4i gen dovedesc imprumutarea for din ruseste
Asachi Albina romineasca" si ,,Gazeta de Moldavia". Timp de treizeci de ani Asachi
scrie cuvinte latine, dindu-le explicatii in paramteze. Chiar in 1829 giisim: lancieri
(uLani), colonel (poloovnic), ambasador (sol), insule (ostroave), riga (crai), decret
(hotarire), malt comisar (gubernator), blocada (inchidere), fenomene (ariitari), dejene
(gustare), pavilion (chiosc) compozitii (aleatuire), fabulii (basnii), monument (zidire
spre pomenire), obelisc (stilp) s.,a.m.d. In articolul Filologie" (Gazeta de Moldavia",
se spine
remit' cinstit".
cii
Aceeasi
5 Viena, 1851.
www.dacoromanica.ro
Alexandru Donici (1806 1865) 1 a facet stwddi temeinioe Ia scuala mild tars din Petersburg. Pe la 1835, din motive familliale, s-a mutat la Iasi, wade a
lucrat pentru Epitropia scolilor. Cind in 1843 i s-a cerut o inaintare de serviciu,
in adresa Donici a aratat CA in 1825 a absolvit corpul I de cadeti la Petersburg
comandata de maresalul Wittgenstein. Mai
i a intrat in armata a II-a rus
tirziu, aga si asesor la divanul aipelativ din Iasi, Donici a fost inaintat presedinte
al divanului intariturilor, meritele lui in magistrature si literaitura fiind apreciate 2 ; ajunge apoi anembru al divanului oPstese. pastrindu-psi calitatea de
presedinte al divanului intariturilor 3. Era de asemenea proprietar de tipografie.
C. Negruzzi Si dupa el toti biografii romantici ai lui Donici, vorhesc desin crurind devenita
pre debutul sae in literaturii, printr-o frumoasa olegie"
populara Ciiruta postei". Donici traduce Inca din 1835 poemul Tiganii" de
Punkin, inoit V. A. Ureohia si alti biogradi atribuie gresit si Caruta postei" dui
Punkin. In legatura car poemul Tiganii", editat de Eliade-Raduleseu la BuouTesti in 1837 4, s-au adus critioi schimbarilor si omisiunilor facute de traducator ;
totusi, pentru timpul oind a aparun, scrierea prezinta si mai mare valoare,
Donici fiind unul din primii tracluciitori ai operelor m l Punkin, eontribnind la
popudarizarea for in tkile noastre. Astfel,- in antologia pomenita a literaturii
noastre, publicata in 1840 de I. Hinculov, gisim versurile acestui poem, reprodths fragmentar de asemenea de V. Aleosandri in Istoria unui galben" (1844) ;
de aide!, Aleesandri 5 air fi tradus poemul Tiganii" in frantuzoste 6 La 24 ianuarie 1856, 4a Teatrul Natiobal din Iasi a avert Joe reprezentatia idilei cat crinteee,
de Asaohi, ,,Tiganii ", ideea speetacolului fiind poate sugerata de poemul puskinian 7. Donici a mai imitat, din poemul Tiganii", poezia Pasarica mica".
$i mai popular, Alexandra Donici a ajuns ca fabulist. Cartea intii a Fabulelor" sale a fost tipariza in 1840 la Iasi, in tiipografia Daciei literare" a lui
M. Kogillniceanu. Editia a doua apiiruta la Iasi in 1842 8 contine si prima
editie a cartii a dorua a Fabulelor". La inoeput fabulele lui Donici erau socotite ca originale, artieoluil mai seas-arnintit all dui A. Hijdeu nefiind raspindit in
principate. Abia in 1886, in revista Contemporanul" (p. 144 si man.) a aparut
plagiator", iscalit Verax", arkind ca 46
un artiool critic despre A. Donici
de fabule, din oele 63 ale lui Donici, saint traduse din Krilov (1768-1844). Despre Knilov, ac-est mare fabulist rus, scriu Albina romineasca" in 1838 (p. 81,
la a 50-a aniversare a autivitatii literare) si Curierul rominesc" in 1844 (p. 403,
der inmormintarea fabalistailui). Verax" tredruie sa fie I. Nadejde 9 ; acesta in
acelasi an, in Istoria limbii si literaturii romine", ii trateaza ipe Donici si Ti1 0 miirtunie din 29 aprilie 1884 (Arhivele Statului din Iasi, dosarul 6392 casatorii pe 1884, copiat de Mihai Sturdza) aratii cii Alexandru Donici a munit la 20 octombrie 1865, iar nu in 1866, dupii cum se credea.
a Gazeta de Moldavia", 16 august 1851, nr. 65.
3 Mident, 24 ianuarie 1852, nr. 5, si 17 ianuanie 1835, nr. 5
4 Alta editie in 1908 la Valerrii de Monte.
5 La Academia R.P.R. giisim versurile inchinate in 1863 de Alecsandri Amicului
A. Donici" (ms. rom. nr. 1699, p. 61).
6 In schimb, ziarnl Rominia Mime" (1883-1884, nr. 1947-1951) a tradus poemul
dupii textul francez al lin Prosper Merimee.
7 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 3743, tp. 23-34.
8 Vezi editia oompletii" din 1858, ms. rom. nr. 22, la Academia R.P.R. Alte
editii : Iasi, 1862 ; Valenii de Munte, 1910 ; Bucuresti, 1922 ; Chisiniu, 1952 ; Bucuresti, 1956.
282
www.dacoromanica.ro
Yi
Alexandru Donici
(Bibl. Acad. R.P.R.
sectia stampe)
www.dacoromanica.ro
283
Donici a stiut sa prin.da Nine ideile fabulistului rus si fiecare fabula a impodobit-o ou farmecul natural al firii moldoveanului. Noutatea, libertatea si vioiciunea versului (spre deosebire de talmacirile mai noi) s-au transpus dupe lacelard si rosturile noastre, ajungind in uncle privinte Ia niveluil ereatiei originate, cu atit mai malt in raport cu oirculatia universals a elementului fabulei.
si
prea
satiric, care si-a imprumutat insusi nunuele de la noi : Rada Curaleseu. Recent,
Avem patine saki despre scriitorii .nusi calatori in virile noastre. Astfel,
intr-un articol
Bucarest" (19 aprilie 1849, nr. 12), este amintit ofiterul rus Amosov, a carui
comedic Un mariage en Valachie out fondle patriote" a font reprezentatii la
Buouresti. Este vorba despre cele douli speotaeole organizate la 21 si 23 martie
aceiasi an in folosul refugiatilor romini din Transilvania ; tinarul autor avea
rolul principal, iar la specitacol, doanyna D., cu foarte mrult spirit si cu o voce
povesteste D. C.
plini de farmec, anti delierioasele melodii nationale-rusesti
Olanescu. Dintr-o serisoare a lui Ion Ghica din 4 septembrie 1850 aflam ea Amosov era adjutantul generalrului Liiders 6.
284
www.dacoromanica.ro
ineetatenit in literatura rusii ; dinsal a saris fabule, a tradus din autori clasici,
prin intreaga sa activitate a sustinut teformele inaintate ale lui Petru eel Mare.
Fiu al lui Dimitrie Canteanir, domnul Moldovei refugiat in 1711 in Rusia, Antioh
a Lost reprezentautu1 diplomatic al Rusiei Ia Londra tsi Paris, apreciat pentru
aleasa lui vultura. Traduccrile lui Donici *i Negruzzi s-au tiparit la Iasi in 1844
(editia a 2-a, 1858) ; in velum au karat biografia autorului. dedicatia, opt
satire, patru ode, versurile adresate lui N. Tanbetkoi s.a. Note bibliografice au
din memoaral brigadierulni Moreau de Brasey despre bltalia din anal 1711, de
de Stanilesti pe Prat". Acest brigadier rus si-a tiparit Memoriile politico, amuzante si satirice" la Amsterdam. in 1716 ; Ruskin a tradus in ruseste *i a cocmentat Inca in 1835 in revista Sovremennik" aoeste memorii.
Alexandru Hijdeu ( 1811-1872)1 se eitueazil si el ea incepator, seriind
insa in ,periodice rusesti. C. Stamati este acela eared prezinta eititorului romin :
dinsul tnimite lui G. Basil cuvintarea lui A. Hijdeu, pomeniud pe vechii carturari
Petru Mavoda, Beirinda, spiitaral Nicolae Milescu, Dimitrie Cantemir sd Antioh
Cantemir, Heraskov... Cuvintarea a Lost rostita de Hijdeu, ca efor de Koala 2, la
23 Untie 1837, finical tiparita in Foaia yeattru minte..." (Brasov, 19 noiembrie 1838) ;
traducerea din limba rasa 3 s-a datorat lui Stamati (iar nu caminanului lordache
Malinescu) ; textal iscalit C.S. (ca si in edi%ia din 1855), este reprodus de
din Brasov 4. Felix Colson foloseste aceasta curviintare in eartea sa despre larile
noastre, aparatta in 1839, iar M. Kagalnic.eanat comenteaza Lsi eel cuvintele lei
la 24 iulie 1840: .,Savenire de cede trecute, idee de cele de fati si aratare de eels
viitcare a Moldovei".
www.dacoromanica.ro
285
eorcspondenta 25953.
286
www.dacoromanica.ro
Cede douii scrieri din revista Molva" I (1835, nr. 9, p. 145, si nr. 35,
p. 137), despre care s-a spun (Dacia literary ", p. 480) ca apartin lui Alexandru
Hijdeu, Sint iseilite de fratele situ, Boles lav Hijdeu (1812-1886), alt carturar
de aettivitate mai indelfungat5, Inca necereetata qi care merits ,pretuire, cu studii
de istorie gi stiinte naturale, retras in cele din urm5 la Hacking tingii Viena.
In 1835 in revista Teleskop" a aparut eunoseutul articol al lui Alexandru
Hijdeu despre Literatii basarabeni" si studiul rezumativ al unor epistole catrtprofesorul Giirres, cu privire la filozoful Grigore Skovoroda (1722-1794) 2
Ultima seriere, publican de A. Hijdeu,- ar fi poezia la moartea poetului
activitatea
Puskin 3. Poezia incheie
dupa sapte ani de frimfint5ri literare
sa. Aceasta poezie a fost reprodusa la 26 mai 1898 in ziarul Bessarabet". Este
grew, totusi, de sftabilit cauza retragerii tinarului literat (avea virsta de 26 doani) din publicistica vremii 4.
Citeva din poeziile lui A. Hijdeu, aflate azi la Biblioteca- universitar5 din
Iasi. an fost reproduse in 1905 de A. Iatimirski, care a ariitat lipsurile for
sbilistice Si sintactice, scirierile prezentind interes numai pentru zugriivirea relatiilor moldo-frusesti. Sint poeaiile : Dunaj." (Dunarea), .,Selo Stavceani" (Satul
Staucenil, Moghila Volosanki" v Moscove (Mormintuil Volosencei" la MU:-
cova). Versurile fac parte din ciclul Clipelor de inspiratie ale tineretei lvi
sonete
A. Hijdeu, 1850, 30 august", si serise in ruseste in anii 1829-1843
moldovenesti, diverse poezii, eintece populare, faibule moddovenestri se pastreazii
impreuna cu celelalte manuscrise ale Hijdeilor : Convorbiri despre afutocunoa,:tere" de Skovoroda gi autobiografia Viata ltri Spiridon Filipovici de Sundecici 5".
0 parte din Sonete moidovenesti" scrise in limba rusil le gisim retip5rite
Ioan voila cel Cumplit" i Ursita" lui B. Hasdeu, forma nuvelei fiind f5r5
indoial5 a acestuia. Alexandru Hijdeu n-a scris decit ruseste 5.
lui
B. Hasdeu Rominia" (1859, p. 3-5), Mei nu sintem siguri ca apartine scrisului lui
A. Hijdeu. In Foita de istorie si literatura" (Iasi, 1860, p. 69) apare o Notilie asupra
duoru opere a luu Cantemir Vv", semnatii a, H. Notita lui A. Hijdeu e tradusii de
B. Hasdeu. Se vorhette despre Historie Moldo-Vlachica"
harta Tarigradului de
287
www.dacoromanica.ro
Independent de aceasta, Alexandru Hijdeu 4 este considerat printre incepatori, in ruseste, ai nuvelei noastre istorice, eu subiecte luate din viata veohii
Moldove ; ne referim la povestirea despre Duca voda, publicata in 1830. Dar si
aici nu trehuie sa uitani prioritartea lui Boleslav Hijdeu. Din Dacia literara"
aflam ca Alexandru Hijdeu ar mai fi tipiirit, in revista Listki selskogo obscestva
v Odesse", alt fragment de proza intitulat Elena. fiica lui $tefan cel Mare" ;
poezia lui Hijdeu Mormintul Volosencei" este consacratii aceleiasi domnite
Elena. iar mentionata revista din Odesa este huletinul Societatii de agriculture
din sudul Rusiel, al cared membru corespondent Hijdeu era de la 1835. I se
atribuie lui Hijdeu Inca o sc.riere, intitulata Moartea eazacrului Kunitki in
Bugeac ", legends" semnalata de I. Vulcan (op. cht., p. 136) si care putea sa
ascunda o noua mistificare.
at lucrarii
lui D. Cantemir
si in Panteonul romin", in 1869, textul fiind iscalit de Iosif Vulcan, care-1 reproduce
si in prefata nuvelei Domnia Arniiutului".
3 Comentatorul recent, S. Gessen, afirma ca soarta acestor note este necunoscutii;
totusi, P. Bartenev, redactorul revistei ,.Russkii arhiv", le-a citit, deoarece spunea in
1866 (ibidem, p. 1411) ca din partea sa Puskin n -a adilugat nimie Is cele povestite
de eteeisti.
'288
www.dacoromanica.ro
Tolosit cillitorilor Felix Colson, Stanislas Be Banger s.a., iar istoricul A. Zasciuk
it pomeneste pe Hljdeu intre colaboratorii siii.
Constantin Negruzzi (1808-1868) este unul din principalii soriitori romantici ai literaturii noastre. El a start in timpul riiscoalei din 1821 in Rusia, unde a
camoseut pe poertull Punkin si a inoeput sa aerie. In prefata la operele lui
Negruzzi, Vasile Aleesandri vorbeste sr el, in 1872 ,despre influenta intilnirilor
cu Punkin. De atunci dateaz5 primele ineereari scriitoricesti ale lui Negruzzi
fie de folos. Invata mai intii limba rus5a, cel putin atit ca sa poat5 traduce
cirteva scrieri si sa indeplineascii misiuni, dIni care prima in februarie 1828.
la construirea podului de peste Dunare 2, si mai tirziu. Cunoasterea vietii locale
is ing5duie apoi sii scrie nuvela Skacika" (0 alergare de cai) $i mai multe scrisori.
Ca poet, Constantin Negruzzi a inceput si el prin traduceri loealizate,
Cit priveste
scnienile
Fratii haiduci"
si
www.dacoromanica.ro
289
Constantin Negruzzi
seetia stampe)
(Ribl. Acad. R.P.R.
poetul Punkin si Ca lipso a ajuns curind eunoscuta in Rusia, fiind tradusi de.
Gheoaighe Game (1839-1909) si atl ii.
Poeziile lui Negruzzi La Maria" (in Curierul rominesc", 1839) frii
,,Gelozia" (in Propiisirea", 1844) cunt imitate dupe versurile lui Puskin, Mau
de milk s-a aratat ca influenta lui Puskin se observe in cele mai ounoscuteopere ale lui Negruzzi : poemul Aproduil Purice" (in Curierul de =be sexe"..
290
www.dacoromanica.ro
1837).Scrisori"
literaturii noastre.
si
Negruzzi a mai tradus din ruseste Fragmente atingatoare de istoria Moldovei, trase din istoria Rosiei a lui Karamzin" 1. Acest istoric rus manifests
un interes deosebit fatii de Moldova, folosind letopisetele rusesti care vorbese
despre treenail! nostru ; de asemenea Karamzin ceroeteaza
chiar inainte de
Venelin
originalele unor documente inoldovenesti, comunicate de ruda sa.
S. S. Kusnikov 2, presedintele divanurilor din tarile noastre in anii 1808-1810.
Negruzzi a publicat planul traducerii operelor lui Dimitrie si Antioh
Cantemir ; impreuna cu M. Kogalniceanu, el avea de gird ys5 tipareasca aceste
op ere a, relal izind apoi in 1844, in colabora re cu Ade x analru D on i ci, Ira duce re a
scrierilor dui A. Cantemir si, in cele din urma, o noua editie a lucrarii lui
D. Cantemir Descrierea Moldovei" (Iasi, 1851).. In aceasta pe-rioada au aparut
cele dintii note biografice despre Dimitrie Cantemir, in Biblioteea romineasca" de Z. Karkaleki (Buda, 1829, part. I, p. 27-28), in Foaia pentru
minte..." din 1842 s.a.
Alti scriitori. Despre unii din acesti literati din sudul Rosiei, care prezinta interes pentru studiul relatiilor culturale romino-ruse, a scris in 1835
Alexandru Hijdeu.
Mihail Mihail Anghel Valli 4, consilier titular traind la Maliuta i purtin.d in Rusia grija proceselor iesenilor5, a studiat legile moldovenesti si a
scris pe la 1830 despre Moldova, elasele ei sociale, administratia. A. Zasciuk
si
i
alti oameni de cultura vorbese despre el, far in anii 1939-1940 la Bucuresti
s-a publicat acea lucrare pastrata in manuscris.
Stefan Margealla, care a invatat in principate, jurist chisinauan, a propus
p. 29-31.
lui N. Sulu.
5 Scrisoarea
DCCCXXX. 122.
din 20 octombrie
1820,
Academia
R.P.R.,
www.dacoromanica.ro
doc.
CXXXVI, 262 :
291
rominesc pentru
sistemul
de
(1828, nr. 5, p. 85), c5 lucrarea a fost aleAtuitii pentru o limba asupritii de-a
Iungul veacurilor si cAreia ii lipseete o gramaticii sistematic5. In 1829. la Paris,
Margealla pistreazA legOturi cu tineretul universitar romin si isciileste o serisoare, tiparita in Curierul rominesc" (28 octombrie 1829).
Iacov Hinculov s-a 'n5sout in 1800 la Ovidiopol. In 1820 el a fost trimis
pentru un an Ia Petersburg ca sa studieze metoda de invOtainint a lui Lancaster, ajungind astfel magistru al aeestei motode. In al patrulea deceniu a
fost dragoman al ministerului afacerilor straine si lector Ia catedra limbii
moldo-valahe la universitatea din Petersburg ; si in anii 1852-1853 Evdochim
Ianov ii trimetea din Iasi anti rominesti 1. Despre infiintarea acestei catedre
eerie Gazeta Transilvaniei" in 1839 (p. 200) ; catedra a fast desliinclat5 provizoriu la 26 august 1858 2. Din .corespondenta studentilor moldoveni la Petersburg, loan Mandinesou si August Scriban, aflOm desipre contactul for si al invii-
(tipografia Academiei de Stiinte, 1840), .,Concluzii din gramatica valaho-moldoIacov Ghinculov) si Carte de
buzunar pentru ostasii rusi in eampaniile din principatele Valahia si Moldova"
(1854). In prima sa eulegere, populariziud astfel literatura noastr5 in Rusia,
Hinculov a reprodus fraginentele nrunitoarelor scrieri : legislatia Jai Andronache
Donici, Descrierea Moldovei" de D. Cant-emir, Istoria Moldovei" de G. Asachi,
Istoria Valabiel" de profesorttl Aaron, precum si din articolele ap5rute in periodieile muntenesti si moldovenesti, Reteta" de C. Negruzzi, Oda catre Dumnezeu" de Derjavin, traclus5 de C. Stamati (ca traduciitor e aratat gretit
N. Dimachi), Albina si trintorul" de G. Asaohi (c114)5 Albina romineasea"
din 1829), Anul nou al moldo-rominilor" de G. Asaohi, fragmente din poemul
-.Tiganii" de .Punkin in traducerea lui A. Donici, fragment din Henriada" de
Voltaire in traducerea lui V. Pogor 4, fragment din tragedia ..Alzira sau Americanii" in traducerea lui Gr. Alexandrescu. Manualele lui Hinculov si preocup5rile sale de literatura noastra merits pretatire. In Moldova a scris despre
dinsul pentru prima oars, en uncle rez.rve, C. Negruzzi, in Serisoarea a
XV-a" (1844).
Pentru aceastii perioada, tinem sa pomenim Inca pe un autor de dictionar
Gavril 13ilevici. Ivan Doneev (1821 1885) a tipArit in 1865
moldo-rusesc
veneascii" (litografiat, 1847, isc5leste Ia.G.
292
www.dacoromanica.ro
cartea Abeceda ramina" Si un curs primitiv de limba cantina, insotit de gramatica si dictionar t.
A. Hijdeu aminteste printre allii pe cei trei colahoratori ai mitropolittdui
Gavniil Banulescu-Bodoni. Preotul Petre Kunitki (1'774-1837) a fost rector at
seminarulni Socola din Iasi.
Irineu Nesterovici (1780-1864), de la 1810 profesor la Iasi, a tiparit in
1814 prima gramatica rusease5 pentru moldoveni Scurta russasca grammatica",
en talmacire in limba moldoveneasci, cu adiiugirea cuvintelor si a dialogurilor
ce se intrebuinteaza mai deseori in limits ruseasca si moldoveneasca. Autorul
acestei gramatici, apiiruta in citeva editii, nu este aratat, dar ne-o spune Hijdeu,
care adauga ca Irineu a mai tradus in ruseste gramatica moldoveneasc.5 a lui
Anton de Marki din 1810. Gramatica lui Irineu a avut o inriurire asupra lucra-
Constantin Filatov, translator de tribunal, a tradus din ruseste in moldoveneste principiile invatimintului religios de Ioacitim Kocetov (1789 1854) si
catehismul lui Filanet Drozdov, precum si niste amintiri de Lineourt, din Irantuzeste. Filatov a. redactat materialul istoric despre trecutul local, curies in anii
1837-1838. A. Zasciuk faloseste (vol. I, p. 489) o traiducere a lui Filatov din
D. Bolintineanu. Prin istoria literaturii universale a publicistului rus Vladimir
C. V. Hanatki si Ioan Tanski
Zotov, contributia lui Filatov $i a colegilor sai
la cercetarea trecutului Moldovei, a ajuns si fie cunoscut5 si la not in tars.
Am observat ca dreptul local a preocupat pe numerosi ciirturari. La cei
pomeniti de A. Hijdeu, trebuie s adaugarn pe inviitatul jurist al acelei epoci
Petre Manega (1782-1841). Nascut in Muntenia, mort la Iasi, doctor in drept
al universitatii parisiene, in 1822 Manega a primit insarcinarea de a revedea
proiectul codificarii legiuirilor locale. In februarie anul urmator el a prezentat
guvernului inusesc lucrarea sa, jar in martie 1825 a alaturat la studiul legislatiei
o prefata intitulata Discours preliminaire au Projet du code civil". Proiectul
codului civil s-a 2ilparit abia in 1914 la Petersburg, sub ingrijirea profesorului
L. Casso, biograful lrun Manega. 2
' A se
ved'ea originalul,
www.dacoromanica.ro
293
Donici (1760-4829) in 1814, faro sa aib5 caraotenul unei pravile oficiale. Codul
lui Armenopol-Donici a Most retip5rit in 1858 de C. Negruzzi la Iasi. Mai numeroase au fost editiile nusesti ale aothleizsi 1e islatii. Tipagrafia senatultui din
Petersburg a tip5rit in 1831. tradrucerea codului Armenopol, intoemita de Spiridon Destunis I, dupl. textul venetian din 1766 ; editia senatoriala din 1854
repeta editia din 1831. Alta editie, de potpularizare, a seos-o in 1850 ttpograful
Akim Popov 2, Impontante sint comentariile rnsesti ale aoestei legislatii, care
depasesc stadiul ineopiitor al tilouirii textelor de avocati iniprovizati. Cuvintarea
cu subiecte
locale
maiori"), dar atfar5 de nuvela Tunsul" mimai un pretins dialog dintre Tudor
Vladimirescu si A. Ispilanti a ajuns s5 fie cunoseut la noi printr-o referire a lui
C. D. Aricescu4. Trebuie studiate operele si arhiva lui Wellman ca sa stabilirn
intregul s5u apart in domeniul preocup5rilor noastre 5.
Alt seriitor, Nicolae Gherbanovski, a cules si el fololorrul moldovenesc si a
publicat nuvele cu subiecte locale. In 1833 s-a tip5rit nuvela istoric5 moldopoemul Valea
veneasca a lui Chenbanovski Catpul lui Baiazid", in 1838
Alb5" (thin moltlovene.se), in 1840
legenda istorica inoldoveneaseS Hagi
Cap de bou", episod istoric din veacul al XVI -lea.
Bei", iar in 1872
La ineeputul deceniului Base la Chisinau an lost reprezentate piesele dramatise ale lui Gherbanovski, scrise in colaborare eu literatul Constantin StamatiCiurea (1828-1898), Hug scriitorttlui Constantin Stamati. Cunoastem astfel a
prelucrare a acestor doi autori din 1853 a unei comedii a lui Vasile Alecsandri,
ale carui vodeviluri Creditorii" si Un r5rmilsag" le foloseste Stamati-Ciurea in
1854 in dou5 comedii ale sale. La Odesa si in alte localitati an aparut numeroase
publicatii ale lui Stamati-Ciurea, intoomite in limbile ruse, francezii ai germanii ;
I. Nanli (1901).
3 Palauzov, Danevski, Mdltailov, Pahman sat. Petrenko a scris despre legislatia
pantintearta in revista ministerulni justitiei (1834. nr. 10). Vezi si la keatlemia R.P.R.
arhivi 167. Studii de R. Kohm.anski, A. Egunov, M. Ravici, M. Simanovski, 0. Pergament,
I. Sasso, G. Blumenfeld s.a.
MCCXL. 108).
294
www.dacoromanica.ro
eCernauti :
Opuri dramatice"
pra lumii intregi. Capodoperele sale traiesc in muzica lui Glinka *i Ceaikayski,
in pietura Iii Repin...
Surghiunul lui Pruitkin. in sludul Rusiei a contribuit la dezvoltarea creatiei
ramantice din prima perioada a activitatii sale literare, inciteiata prin poemul
,,Tiganii", redactat in toamna anului 1823 la Odesa ai termivat in octombrie
1824 la Mihailovskoe. Sederea in aceasta regiune, uncle aveau loc pregiitirile
luptei de eliberare a popoarelor de sub stApinirea tureeascii, exoticul regiunii
_aproape s5lbatice plin5 de bejenari din Imperial Otoman, prietenia cu ofiterii
revolutionari, preoceparile pentru folelorul moldovenilor si pentru traditiile slaviler occidentali, haidfucii moldoveni si eteristii
toate aceste Clemente din
anii exilului se Imbinau in creatia lui Puskin. Numai moartea timpurie nu i-a
-dat posibilitatea sii foloseasca din plin inaterialul pitoresc cules in exil.
La 26 decembrie 1830 poetul stria prietenului salt, N. S. Alekseev : Sederea mea... n-a lasat pin5 in prezent urme, nici poetise, nici prozaice. Da-mi
timp,
.din perioada cind era profesor del limba francezii la liceul I din Odesa : Conjugaisons
des verbes" (Odesa, 1849), Tchernetz ou le Novice de Kozlow, poeme en very invite
du russe, par. T. Villars, revu et publrie par C. Stamati" (Odesa), Granamaire analytique
de la langue francaise" (Odesa, 1852), L'amour maternel de Millevoye et La mere et
son enfant &Anderson, precedes d'une notice biographique sur Millevoye" (Odesa, 1857,
45 p.), Manuel de la conjugaison des verhes" (Odesa, 1859). Inregistrim mai tirziu
,scrierile sale in periodieele rominetti : Duuia Burakova, Amintiri teatrale" in Vatra"
(1894, nr. 5, p. 144-150), Carpatii i rezumat istoric asupra cetkilor lor" in .,Povestea
worbei" (Bucuretti, 10 ianuarie 1897) si alt articol, la Academia R.P.R., dos. MM. 27.
295
www.dacoromanica.ro
Cu alit mai malt, Punkin constituie o temelie solida pentru largirea continua as
eunostintelor noastre de literature ruse si a inradacinarii acestei literaturi la noiAlbina romineasca (1837, p. 77) si Curierul rominesc" (1837, p. 6) au
semnalat moartea lui Buskin ; ziarul din urm.a vorbea, doi ani mai tirziu ('p. 61),
despre editarea operelor complete ale poetului.
In 1837 la Buou.resti Eliade.Radulescu a tiparit poemul Tiganii", talmacit
din limba ruse de A. Donici. In acelasi an, Negruzzi a publicat talmacirile
..Kirjalinl" si Salul negru". G. Panu scria ca. Salnl negru" era pe btuzele
tuturor.
Traducerile rominesti din operele lui Puskin
nultri", in volum cu alte nuvele, este tipariti in 1899, in doua editii, la Roman (traducere de I. 'fincoca) si Bucuresti. Magi tirziu, proza lui Punkin apare in foarte multe
poetul rus cel mai citit la noi in tars.
editii, deli el ramine
pe liana dreptate
Filozoful 1 asile Conta a tradus poezia Profetul" din frantazeste. in 1884 este prelucrata drama intr-un act .,Setea de bani ", dupi traducerea frantuzeasca .,Le baron
296
www.dacoromanica.ro
trimisi acolo la invalfitura ; originalul francez s.a tipfirit tot la Iasi in 1842. In sfirsit,
in 1851, la Iasi s-a tip5rit cartea ..Duplul paralel sau hiscrica in fata panitfitii si a
reformed vcacului al X1 I-lca", tradusa de Neofit Scriban (1803-1881), au tor si al
111ov
ila
lui
A.
S.
Sturdza
in
tarii 1. Insusi
scriitorul evoeit
amintirile acestei calatorii, trecutul si frumuse tile Moldovci, in cartea apfirutfi in 1847
la Odesa. Carnet cu insemnfirile unui calfitor fara vole ". Au toral aerie at Petri' cel
Mare, D. Cantemir, Rumiantev, Suvorov si-au legal numele de glorioasele lupte impotriva turcilor. Plin de admiratie fata de Rusia, Sturdza isi exprima convingerea ca soarta
cea mai ferioita pentru Moldova const5 in apropicrea de accast5 tara. Conceptii
celor exprimate in decursul veacurilor de Nicolae Milescu, Dimitrie
alti scriitori.
A. S. Sturdza a inchinat o lucrare vietii i activitiitii inviitatilor Eugen Bulgaris2 si Nichifor Teotoki
precursori ai redesteptfirii in telectua le si nationale a
asemiin5toa re
Cantemir
Greciei. In tarn noastr5 s-a scris despre acesti carturari rusi, traducindu-se operele tor.
copiate i tiparite Ia Bucuresti, Iasi si Neamt inca de la sfirsitul veaculni at XVIII-lea4.
Sturdza a mentinut corespondentfi cu Filaret Scrihan (1811 1873), inca din timpul
cind acela stadia la Academia d:n kieN. Studentul
asile Popescu, trimis in vara
anului 1839 in Rusia de Veniarnin Costachi, a ejuns in 1841 magistru at Academici,
luindu-si numele de Filaret ; arhiva acestui student Popescu. rum t pe vintor F laret
Scriban, se p5streaz5 la Academia R.P.R. 5 ; aici gasint manuscrise intitulate : Ca letoria i petrecerea mea in Rosia", Desp re sinodul de Ia Iasi" de Ia 1642. ,.Panahida
lui Petru Moyne. corespondent5 din Kiev din anii 1838-1841, acte de la Academic.
insemn5ri cu privire la carti tip5rite in Wile noastre i desceperite la Kiev, frag-
din 1741"
editia ieseanfi
arhiva lui Filaret Scrihan gasim un cuv int de !audit' lui Inochentie at Kievului, au tor
din care Willie Miclescu traduce in 1849 ..Cuvinte de invitaturii" 8. Este Inochentie
II gasim aici, in trecere,
si in
1846
Viena, se spune ca dinsul a scris-o pe cind era profesor la Iasi, pe la 1774, sau mai
inainte, rind
Iasi in anii 1815-1819), s-a crezut gresit ca este o lucrare filozofica a traducfitorului
Petra Sterna Wadi sari a lui Scarlat Sturdza (f051 lui A. S. Sturdza), ucenicul lui Ten.
told In Iasi in 1770. Numeroase manuscrise de tfilinficiri din scrierile lui Bulgaris si
Teotoki se pastreazi la Academia R.P.R.
5 Ms. rom., nr. 734-738 ; arhiva 482.
6 Academia R.P.R., ms. Tom. nr. 735, p.
7 Ibidem, ma. rom., nr. 405 din 1843.
8 Ibidem, ms, rom. nr. 1712.
139.
29
www.dacoromanica.ro
Borisov, (1800 1857), numit in 1830 reotor al Academiei din Kiev, fiind transferat in
1846 la .Harkov, pi
doi ani mai tirziu
la Odesa ; euvintirik gale Le traduce
A. S. Sturdza.
Lamartine,
Schiller,
Moore,
Batiupkov,
Elena
Severin,
L.
Repey
11.a.
Poezia
Elenei Severin (1792-1818), sora lui A. S. Sturdza, Ciinele orbului", a fast reprodusil
in Spicuitorul moldo-romin" a Jul G. Asachi (1841). Literatul Lucien Repey era pre-
1 0 cuvintare
pi
298
www.dacoromanica.ro
folosese materialul folaloristic despre Duniine, vorbese despre aoedasi Tarab lac,
despre Zosima si ceilalti ipelerini, camenteaza povestirea despre voievodul
turii noastre.
numeste pe autor
pietorului Auguste Raffet (1804-1860), atlasul istoriei naturale, studiile antropologice ale In; Gaubert. eele botanice ale doetorului Leveille, descrierea curpurilor organice fosile de Huot si Rousseau ((lona volume, Paris, 1843), des crierea ifaunei de A. Nordman, profesor la colegiul din Odesa (trei volume),
.crilatorie prin tarile noastre, volumul lui Demidov, care se inaheie printr-un elogiu adus generalului Kisseleff, eontrihuie mutt la popularizarea cunostintelor
despre tarile noastre. .
'Corespondenta sa ou I. Bianu, din 1900,
.58796 li
58797.
2 Faimosul
Bonaparte.
print San-Donato
(1812-1870).
1a
www.dacoromanica.ro
cu
principesa
Matilda
299
Prezinta interes deosebit preocuparile istoricului Nicolae Nadejdin (18041856), functionar Ia guvernamintul din Odesa. In septembrie 1840 Nadejdin
viziteaza orasul Iasi si manastirile Moldovei, apoi trece prin Transilvania si
Banat.
eu
Dimitric Kniajevici
ingcriptia
prin veacul al
vechi,
Nadejdin din 1846 : Despre sectarii din striiinatate", reprodus in antologia lui
V. Kelsiev (vol. I, Londra, 1860, p. 75-165). La noi, invatatul Melchisedek
foloseste in 1871 41 ell maiterialul lui Nadejdin, vorbind apoi despre evolutionarii
rusi, printre care aminteste pc Herzen si povesteste despre activitatea aceluiasi
V. Kelsiev. Un material si mai bogat despre sectarii ruti din partite noastre
gasim in studiile profesorului N. Subbotin (1827-1905).
In ce priveste insemnarile calartorilor conteanporani. ainintim pe Ioachim
Vuici 2, care transcrie notele de calatorie din 1839 prin larile noastre, sase ani
mai tirziu, la manistirea Hiirjauca, folosind informatii din revista ruseascii
300
www.dacoromanica.ro
$i
entorul unor insemniiri despre calla vechi rominesti, aparute in Foaia pentru
minte..." (1844, p. 333, 342-343).
La noi, printre primii cereetatori ai tiparului din Rusia, a fost Vasile
Popp, ..doctor at fruanoaselor miliestrii, al filozofiei $i medicinei", care a publicat
in 1838 la Sibiu lucrarea Disertatie despre tipografiile rominesti". Despre literatura ruse s-a scris in 1849 la Bucure$ti, in Monitorul grecese al Valahiei"
(p. 41-43).
Until din ultimii pelerini, care a colindat in anii 1837 1847 prin Moldova
a fost Partenie, asezat apoi in orasul Tomsk, unde el si -a semis Povestirea despre
pelerinaj $i calatorie prin Rusia, Moldova, Turcia $i Tara Sfinta" (Nloscova,
1856) 3. Numeroase pagini ale povestirii privesc viata lipovenilor din Moldova.
Mai cunoastem epistola lui Partenie, adresata in 1863 nnui lipovean din Moldova.
Eruditul carturar Poefirie Uspenski (1804-1885), care a calatorit de
citeva on prin Orientul Apropiat cu scopul de a studia situatia populatiilor
subjugate de turci, la inapoiere in drum spre patrie. in 1816. a tr,-:cut prin
Bucuresti si Iasi, lasind insemnari despre vechile asezaminte locale. El face
cunostintil cu Eliade-Radulescu.
1 Istoria critica a rominilor", vol. 4, Bucuresai. 1874, p. 80.
2 Profesorul Valeriu Bologa aminieste un articol din Severnaia pcela"
nr. 253, 254 $i 256) en titlul Despre siarea actual a literaturii in Muntenia".
(1811,
www.dacoromanica.ro
301
fost scriitoarea Dora d'Istria (1828-1888), al carei mime adevarat era Elena
Ghica, anaritata cu generalul rus Koltov-Masalski. Operele ai sint traduce in
ruseste in revista Zagranicinii vestnik" in 1865 si la Petersburg in 1866, chiar
inainte de a se tipari la Bucuresti (1876-1877).
Un capitol interesant it alcatuiesc scrierile literatului si dipilomatului rus
Wilhelm Kotzebue (1813 - 1887), fiul cunoseutului scriitor german August Kotzebue. Venind in vivita la fratele sau, Carol Kotzebue, consultul rusesc la Iasi.
Wiilhelm s-a casitorit aici, in 1839, cu una din fetele eteristului Gheorghe Cantaeuzino. Retras din diplomatic, Wilhelm a trait in Moldova ping la 1857. a
reintrat apoi in diplornatia rasa, venind aici si in 1859, cind a vizitat baile
Slanic. In anii petrecuti pe aneleagurile noastre, Wilhelm Kotzebue a strins
legiiturile de prietenie cat societatea locals, invapind Ilinnba poporulni si dobindind
acea cunastinta deplina a moravurilor de ,pe atunci pe care a wlovedit-o mai
tirziu intr-un mod atit de prietenos pentru not in unele scrieri ale sale. El a
traduis astfel in limba germana poezii rominesti (1857), dedicind eartea prietenului Vasile Alectsandri ; a publicat valumall Tablauri si sehite din Moldova"
(1860) 4 ; a seris apoi romanul Lasciir Viorescu" (1863), din vista anoldove-
302
www.dacoromanica.ro
(Iasi, p. 153-175), editat de M. Kogalniceanu, gasim Fragmente dintr-o caliitorie In Carpalii Moldovei" (din iulie 1840) de 'Wilhelm Kotzebue, in talmicirea
moldoveneasca a lui Samuel Botezatu. Kotzebue a fost ministru plenipoten/iar
al Rusiei la Karlsruhe, Dresda si Berna. El a pastrat legaturi prietenesti cu Tara
noastra, uncle a fost ales membru onorar al Academiei (ca si savaniii rusi
Mecinikov i Kondakov, mai tirziu) si in care a calitorit, pentru. ultima oars
in primavara anutui 1881. A murit in Rusia, la Revel.
tind o frumoasa amintire despre poporul romin, a carui soanta este plina de
f armee si tniste le...
teaza Rusia In iarna anului 1843, lasindu-ne o frumoasa descriere a Petersburguluimna din cele noua. dux si .cea mai stralucita capitals din toatii Europa".
Observaliile alatorului experimentat sint magulitoare. Avulia si stralucirea
capitalei rusesti 11 sperie. Dupi ce descrie minunata catedrala a sf. Isachie, el
vorbese despre monumentul lui Petru eel Mare
acest erou calare"... Parasind Rusia, Codru-Dragusanu simte datoria sa marturiseasca eS nusii, ,yin genere,
sint oameni ent inimS buns, Ifoarte prevenitori catre tstraini si se straduiesc ca
acestora sa le dea o sit mai bona idee despre /ara isi neamul for ". Epistolele
acestui carturar fin ti spiritual spar in 1865 la Sibiu, reproduce din ziarul
Concordia" (Pesta, 17 anartie 1863 si urm.)
si mei-1011e
303
www.dacoromanica.ro
loan Codru-Dragusanu
cate de V. Slavesou in 1913, in Analele Academiei". 0 scrisoare din Lv6v (ms. rom.
nr. 1050, p. 10-14). Despre un alt calator contemporan la Odesa, logofatul Ioan
Mann, scree .,Vestitorul rominesc" din 19 mai 1845, nr. 39.
.304
www.dacoromanica.ro
ririi hartii Turciei, Gazeta de Moldavia" (1854, p. 11) ammo cil : localit5tile
regiunii transcaucaziee s-au revizuit de excipitanul D. Asachi, care la 1848
1849 au fost servit acolo in corpul inginerilor". In 1849 D. Asachi a fost numit
adjutant domnesc.
najului prin Rusia, scrise au doi aui inainte de Chiriac de la miiniistirea Secy.
Acest cal'ator Chiriac (mort pe la 1878) s-a oottpat, ca si Andronic 3, de istoria
miidastirilor Neamt si Semi si este traduciitorul unor luor5ri rusesti de 1oanichie
-Goliatovski, Dimitrie al Rostovului sia. Alt popularizator al egrtilor rusesti
riimine Anania Melega din Bueuresti (1852-1869).
r.?r
sute de tineri
si
Kiev si
Petersburg, mentbru
al
Socictiitii
3 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 1269, 1270, 1325, 3529, 5691-5694, precum
1239-1241, 4611. Istorie tipariti la Neamt in 1857.
Insemniri, de studii,
Academia R.P.R..
.20
www.dacoromanica.ro
307:
lare din Cara noastra pentru Unire an prilejuit multe manifestiiri care trebuie
studiate in eadrul prieteniei romino-ruse.
Pe ling5 un sir de artipole din periodicele rusesti cu .privire la starilelocale7, g5sim in revista Otecestvennie zapiski" din 1858 valoroasa istorie a.
lui S. N. Palauzov (1818-1872) : Principatele routine Valahia si Moldova din
pullet de vedere istorico-politic" care, prin tratarea pini la zi a istoriei Moldovei
ti Tarii Raminesti, a consolidat in societatea musii curentul favorabil Unirii..
Slavist cu studii la Moscova, atasat in anii 1853-1854 la cartierul general rusescdin principate, Palauzov a cerce-tat temeinic izvoarele istorice, scriind despre
noi $i ca martor ocular. Tinea sii,si Indemne compatriotii la staLdierea vietii
poporului [roman, in multe privinte inrudit. Simpatiile autoruilui sint de partea
viranului romin, care suferea sub crania exploatare a baierimii ; de aici izvorasteinteresul &au fats de misearile poporului si, sipre deosebire de alti istorici,.
Palauzov consacr5 Aproaph jumniitatea tratatului sau perioade1 contemporane.
Lucrarea apare in vaunt separat in 1859 8,, prilejuind o recenzie a lui
N. A. Dobroliubov, care, alaturi de alt cugetator democrat-revolutionar
1 Catalogul ciirtilor sale din 1865 la Academia R.P.R., ms. rom. nr. 2187, p. 1-83;.
de asemenea ma. slay. nr. 482, 485, 490 ; diplome, Arhiva Ghenadie En,aceartu III,
ante 4
si 12. -
2 In anii 1830-1835, Academia R.P.R., doc. DCCCXLIII. 55-a, 80, 86, 87,
105, 106.
3 Scrisori din 1852-1854 la Academia R.P.R., ms. Tom. nr. 4578, p. 136-147.
7 lVIoldoveni
bum moldo-valah" in Culegerea pitoreascii", 1858, nr. 11-12 ; articaul din Curierul
industniel" (1858, nr. 1), inspirat din scrierea lui Thibault-Lefevre ; Principateledunarene" in Bibtioteca de oitire ", 1860, nr. 11 ; eomunieatul oficial rertip ark din
"Journal de S. Petershourg" in Letopisetul contemporan" (1866, nr. 9) s.m.a.
8 Doar un fragment al lucrarii lui Palauzov a fost tradus in romineste dec. Porumbescu in Tromrpeta Carpoilor" (1868, nr. 2259 5i 2263). Palauzov a mai.
publicat in 1860 o lucrare despre Tamil de Hunedoara.
306
www.dacoromanica.ro
1 Conternparanul".
secretar al consulatului Rusiei la Galati, isi publics lucrarea la Odesa. iar Pugovin,
care cunoaste tara noastri incii din anii 1828-1834 (oitatie din 1831 iscalita de
Pugovin, doe. DCCCXLI. 1, la Academia R.P.R.), amestecat mai tirziu si in procesid
familiei Rosetti- Roznovanu, isi tipireste scrierea la Petersburg.
rile sale spar la Paris in 1889 si in revista Russkaia starina", 1901, nr. 3 si urm.
www.dacoromanica.ro
307
Oamenii muncii din Rominia an urmarit cu emotie evenimentele revolutionare din Rusia din aunt 1905. Cu o ealdura frateascii ei au pritnit pe marinarii rusi de pe crucisatorrul rasculat Potemkin" care, potrivit definitiei plastice date de V. I. Lenin, a ramas un teritoriu neoucerit at revolutici.
Alt exempla de solidaritate proletara a clasci muncitoare din Rominia a
lost cererea ei de a se pune capat interventiei imperialistilor impotriva tinerei
Republici Sovietice. Soldatii romini an fraternizat pe front cu luptatorii Armatci
Rotii, batalioanele for revolutionare au participat la zdrobirea albgardistilor
gi interventionistilor.
S-a artitat cunt, in anii grei ai ilegalitatii, in anii crinconi ai celui de-al
doilea rilzboi mondial, comunistii din Rominia, cei mai buni reprezentanti ai
poporului romin, s-au ridicat en hotarire pentru intarirea prieteniei dintre
popoarele tarillor noastre, au limit sus steagul marxism-leninismului.
In conditiile terorii crunte si prigoanei,
continua cuvintarea sa
N. S. Hrusciov
comunistii au unit toate ifortele patriotiee ale natiunii la
lupta impotriva robiei fasciste. Partidrul Communist din Romania a organizaa si
www.dacoromanica.ro
309
BIBLIOGRAFIE
I
Alexandrescu P.,
scitica, Studie pi cercetori de istorie veche", VII, 1956, nr. 3-4, p. 319-342.
C.C.B., Inscripsia slava din Dobrogea din anul 943, Studii", IV, 1951, nr. 3, p. 122-134.
Chitimia 1., Histoire et semantique de deux termes slaves : povoza at povoilii chez
les Slaves at chez les Roumains, Slavia", Praga, XIX, 1950, p. 349-362.
Contoa Maria, Slavii pe teritoriul R.P.R. in secolele VI -IX in lumina cercetarilor
arheologice, Studii pi cercetiri de istonie veche", X, 1959, nr. 1, p. 81-100.
Condur a e hi E tn., Burebista si orasele pontice, Studii pi cereetani de istorie veche",
IV, 1953, nr. 3-4, ip. 115-124.
www.dacoromanica.ro
XVII-lea,
Arhiva",
Horedt
1957, p. 289-296.
N es t or I., Slavii pe teritoriul R.P.R. in lumina documentelor arheologice, Studii,
si cercetari de istorie veche", X ,1959, nr. 1, p. 49-64.
N i e d e r I e L., Manuel de l'antiquite slave, vol. 1-11, Paris, 1923-1926.
0 do b e s c u A I., Antichitari scitice, Bucuretti, 1879, 143 p.
0 dobescu A 1., Le tresor de Petrossa, vol. I III, Paris, 1889-1900.
Oltea nu P., Aus origines de la culture slave dans la Transylvanie du Nord et lc.
Maramure$, Romanoslavica", 1958, I, p. 169-197.
[Panaitescu P.
P.
Papaclopol-Callimah A., CUVIItt despre expedi ;ia lui Igor Sviatoslavovici, principele Novgorodului nordic, Bucuretti, 1885, 29 p.
Papadopol-Callianah A., Notita despre Birlad, Birlad, 1889, 114 p.
www.dacoromanica.ro
+ 1 h.
P o p a-L isseanu G., lzvoarele istoriei rominilor. vol. IXV, Bucuresti, 1934-1939.
P o p a-L isseanu G., Tot in chestia brodnicilor, ..Revista istorica routing", NIII, 1938.
p. 243 245.
R u s u I.. Elemente traco-getice in Scitia
Sacerdot ea nu A.,
Stefrinescu M a r g a r e t a. Elemente
Si
h.
1933/
ruNesti
in
toponimia rontineasca,
Arhiva",
XX\ III. 1921, p. 76-80, 218-228 ; XXIX. 1922. p. 61 75, 372-384, 499 311 ;
XXXI, 1924. p. 199 206 ; XXXIV. 1927. nr. 2, p. 63-67.
Volpe Rad u, Histoire ancienne de hi Dobroudja, Buouresti, 1938, 434 p.
Vulpe R a d xi, Sapaturile de la Poiettesti din 1949, Ma teriale arheologice prig nd
istonia R.P.R.", vol. I. Bucuresti, 1933. p. 213 506.
at
X e n o p o l A. D., Istoria rontittilor din. Dacia Trahuta, I-1X, 10 vol., Iasi 5i Bucuresti,
1888-1911.
naaaTcaati 13., Onepnu eoeuttoeo Oe.-ta a allMll'IllbIX eocyDapctneax ceeepnoeo Hpunepnoduopbn, M., 1954, 161 c.
0Aecca, 1879-1880.
s-E'p y H rh., geptio.4topbe,
1a-
IIII,
256 c.
Fonyaoma E., Ceeepitoe lIpunepuomopbe u Puat na py6eatce trauma apbr, M., 1931,
135 k
Fopaaoa B.,
961 c.
313
www.dacoromanica.ro
1904, c . 366-381.
14-26.
eex
III,
Eaaa 0 cToo A., Ogepnu no ucmopuu ceeepnoeo flpunepuomopba aurnumuoli anoxu, JI.,
1949, 284 c.
H a a JIHCTOB A., Ceeepuoe 17puneptiomopbe e anmutotylo anoxy, M., 1952, 185 C.
.11 a T bt to e a
314
www.dacoromanica.ro
PanoB
Co 60 aencnn ft A., rpa.monta Knaaa Lleanzca Bepnadnuna 1134 e. ,Tpyght VIII apxeo
norittiecnoro cheaga B Mocnae", TOM II, 1890, c. 173-174.
nahiny AH CCCP XXVI, 1921, c. 1-44; XXVII, 1922, c. 252-332; XXXI, 1926,
, Bo-
4, c. 49-66.
III enoe A., Amitunnbul Amp e ceeepnox Ilpugepsso.uopbe, M., 1956, 195 c.
www.dacoromanica.ro
315
Balcescu Nicolae, 'scoria rominilor sub Mihai voda Viteazul, urmata de scrieri
1936,
p. 149 167.
B ezvic o is i G., Calatori rusi in Moldova si Muntenia, Buouresti, 1947, 464 p.
slavo-romine in lumina
cercetarilor rusesti,
I-II-III,
Bogdan Ioa n,
Cronicile
editie
revilzota de
Callimachi Scarlat, Urt nou izvor istoric despre loan voda cel Cum pill.", .,loan
Ciocan R.. Contributii la studiul relatillor lui Stefan eel Mare en Ivan III, Studii
si comentanii de istorie
lingri6ricir', Buouresti, 1917, p. 125-136.
C o r f us Ili e, Mihai Viteazul si polonii, Bucuresti, 1937, VIII + 398 p.
Costiehel V., Les immunites dans les Principautes Rournaines aux XIV-e et XV-e
siecles, Bucuresti, 1947, 102 p.
Costiichel V., Panaitetscu P. P., Cazacu A., Viata jeudalii in Tara Romineasca si Moldova, Buouresti, 1957, 560 p.
Costichescu M.,
(supliment Is
www.dacoromanica.ro
$i
documente,
I o r g a N., Istoria rominilor prin calatori, editia a 2-a, vol. I-IV, Bucuresti
1
de Monte, 1928-1929.
I o r g a N.. Istoriu bisericii rominesti, editia a 2-a, vol. I-II, Bucuresti
V alenii de
Monte, 1928 1930 [pe coperta : 1929.1932].
I o r g a N., Istoria armatei rominesti, editia a 2-a. vol. I-II, Bucuresti, 1929 1930.
moldaivskie i
Ku trze I) a
136 P.
multanskie
archivum
miasta
Lapedatu A l.,
it i n e a
AI i ne is
1931,
adaos,
Bucuresti, 1938-1943.
1874,
IV,
Paris-Lipsea-Neuclatel, 1897-1903.
www.dacoromanica.ro
317
Panaitescu P.
1934, 20 p.
19.
Mare, Bucuresti,
Pa nait es cu P. P., Hrisovul lui Alexandru eel Bun pentru episcopia arrnearta din
Suceava, Bucuresti, 1935,
Panaitescu P.
13
p.
Panaitesen P.
P a n a i teeen P.
vol. L
fi domnita Olena, /lice donittului Moldovei Stefan eel Mare, Buouresti, 1893, 157, p.
Papiu-Ilarian A I. Tesnuru de morturnente istorice pentru Rominia, vol. I-III-
Buouresti, 1862-1865.
Paprocka B., Krotki opis wjechania do tvoloch hyena Pod holey, Cracovia, 1578.
P a s a u G., Istoria literaturii si limbii romine in secolu4 at XVI-lea, Bucuresti,.
1921, 217 p.
P i s c u p e s c u Ecaterina, Literature
1939,
136
p.
Puscariu Se x t i 1,
1936, 213 p.
slave
3-a,
Sibiu,
318
www.dacoromanica.ro
Ho.nomen, 1879, 30 c.
BepTim're1IH C., Poeucsanus e o6sacmu 6ofteapcnoti uemopuneenort duasenmonoeutt,
mom I, Ilebtn easatueNux epaatom XIVXV eeNoe, M.-01., 1948, 370 c.
BacHaeHao H., Hcmopituecnoe ceedenue o pode Paxmarturtoeux, limo, 1895.
B e H e Jr H H 10., Bsaxo-6oseapcnue unu aano-cAaesincRue epa.Aombt, II., 1840, 376 c.
BearpHieHo Benaii C., Aeatunropa XVI eena, Onueod us ucmopuu mosdaecnoeo NFIRageecmea, HHeB, 1893, 56 c.
C., Hocsednue ydesbr a Ceeepo-Bocnrounou Pycu, HcTopHtiecHnile 3a-
Becea ()scam it
Fpeayn
PpeaoH B., 06utecrneennuti cmport Tasuunort Pycu e XIV XV eenax, Harlecnin All
ApaHoxpycm
E., rasuunoe HpuNapnambe XVI ceh-a u deuateenue onputunoe, Bonpocm HcrropHH", 1948, N? 1, c. 35-58.
.11aftpoa II., Csoco nanasamebnoe coecodbt easatucnoeo Iloanna Heeoe h cony (Peodocurc,
c.
JI attl a 0 B tP., Ha.uninnunu dunaomantunecnux ctroutertuti liptutcnoeo xancmea c IlIocKOOCRUM eocydapcmcom e XVI u XVII eenax. 11., 1891.
36 C.
www.dacoromanica.ro
319
Moattanoocnuil H., 0,tepn uacecmuti o lloao.sbcnoti aemne ao 1434 2., }Wee, 1866,
424 c.
MOXOB H., Boccmanue ympauncnux u mo-taaecnux npecmbrat no pynoeoacmeom, Myxu
e 1490-1492 ea., Hammitt Moanaec nom (1m.ana.aa AH", 1953, ,M 3-4, c.17-40.
MOXOB H., Boeece codpyatcecmeo ynpauncnux naaanoe u mondaeart a 70-80-c aoaax
XVI eena u aertmentatocmb Hearta floanoebz_,Yireubie aanuctat IIncTuTyTa licTopHH,
Hamra it awrepaTypte, TOM VI, ucToptin, H., 1957, c. 3-48.
M OXOB H.,ConeTou H., Oceemenue ucirtopuu Pymbutztu XIV XVIII Germs rta cmpanutfax Jrcypnarta Cmyduti", Bonpocht ucTopkut", 1958, 1(1! 5, c. 206-215.
Mypanben A., Cnoutertun Poccuu c BocmonoM no ae.sum trepnoenbmt, II., 1858-1860.
1956, 386 c.
11 e T p o B A., ,apeerteitutue apamomu no ttcmopuu napnarno-pyccnoti iteprrett 1391-1498
166.
C a tot x o B H., Hoxoa marnap u mypon na Acmpaxanb 6.1569 a., IlcToptittectute aannctut",
.N? 22, 1947, c. 132-166.
Cann eTTu A., Can ',Hutton IO. O eaanadax Hepecuemoea, Bonpocm licToputt",
1957, J1:2 1, c. 117-124.
CeA ea b rt H K o B A., Jlumepamyprtas ucmopun noeecmu o ,panyne, HanecTurt tio
pyccHomy Hamny Ii C.ThOBCCHOCTH All", TOM II, 1929, C. 621-659.
C M It piton II., Bocmotutan no.:umuna Bacuitun III, 11cToputtecinte aanucutt", JCs. 27,
1948, c. 18-66.
Co6partue eocyactpcmeerurbtx enamour u Oceoeopoe, TOM I V. M., 1813-1894.
320
www.dacoromanica.ro
C mpay H., Omepnu 143 uctnopuu numepatnypnbix cnomenua &tamp 14. cep6oe e XIVXVII eenax, H 1901, 12 + CCCXLVII+176 c.
Tenni:n:1 B., Pyccnue npeacmaeumerzu e Hapbepaae (1496-1891), II., 1891,73 C.
Taacomapos M., Hcmopuuecnue cenau pyccnoeo napoda c toatcubtmu caaeanamu e XIVXVI eenax, FIcTopagecuati atypaa.u", 1941, .PC2 12, c . 71-78.
l'axordapos M., Hcmopuuecnue C63314 pyccnoco napoaa c 1031C141,13414 cite:tonna/au c Opeeneautux epemen Oo noitoeunbt XV I I eena, B Caaenncsuti c6opnun, M., 1947, c. 125-201.
CHeHCKH
Y cn e H C K mit
M a e B H., Mocnea-Tpemua Pum" e nosumunecnoti npanmuse Mocnoecnoeo npaeumeabcmea XVI eena, HcTopayecane aanacim"., Ai 17, 1945 ,c. 3-23.
ri e 6au H., 0 esaumoomuoutenuax Moadaouu,c Mocnoecnum eocyaapcmeom e XV -XVIII
III enaa H a M., Hao6paxcettue pyccnux ucmoputtecnux situ e utunzbe XV emu, Tpyipt
14cTopatiecaoro myna, HamuTamm xyabTyphi", MIL XII, 1954.
Slaamapcita# A., Hooecmb o AlyMbR7-tozom eoeeo0e jipanyne a uccneaoeattuu pymbutCROSO yetenoco ,143BecTan Onke.neaaa pyCegOr0 Flamm H CHOBeCHOCTII AH", TOM II,
1897-1902, 150 c.
flalimapcitaii A., HOBlea mpyd no cmapott C.11aCilliCKOti 6u6nuoepay6uu, H., 1898, 21 c.,
H 1900, 51 C.
C. 1-166.
Haamapcitait A., Cnaacatue enpamue o mon0aecnux eocrto0apax" e Bocnpecencnoa
fluamapcuati
+ 176 c.
E ammapcaari A., Ha ucmopuu C.24181114CK011 nponoecOu e 111on0aeuu, Heuaeecmnbre
npouaeeOettun Fpusopun llam6aana, noapaalcattua e.uy u nepecoabt monaxa raepumita, II., 1906, 7 + CLXVI + 125 C.
21 - Contributii
www.dacoromanica.ro
321
1933, 655 p. + 1 h.
Bianu I., Hodoo N., S i m o nelson D., Bibliografia romineasca veche (1508-1830),
vol. I-IV, Buoureoti, 1903-1944.
Bogdan D al m i a n, Intre romini si rusi, Analele romino-sovietice", 1946, nr. 2,
p. 262-273 ; 1947, nr 5, p. 813-824.
C i o b a n u $t., Doso /tei, mitropolitul Moldovei, si activitatea lui literarii, holt, 1918,
1V + 220 p.
Ciobanu St., Contributii privitoare la originea si nroartea mitropolitului Moldovei
C i obanu
C i obanu
Constantinescu-Ia or/
p.
11 p.
Ghenadie Enicean u, Petru Movilci, Bucureoti, 1882 [pe copertii : 1884], 352 pHasdeu B., Viata, faptele si ideile lui Nicolae Spa tartd din Milesti, Column lui
Traian", II, 1870, nr. 7-9, 11-.12, 14, 16.
I o n,e s e u D. G., Tratatul Incheiat de Gheorghe Stefan cu ruse in 1656, Buoureoti,
1933, 16 p.
Ione-scu-Niecov T r., Memorial din 1674 al bvierilor munteni catre larul Rusiei,
Revista arhivelor", III, 1960, vol. 2, p. 213-225.
A.,
Relalii comerciale
romino-ruse-
I or g a N., Istoria literaturii rominesti, ectipia a 2-a, val. I-III, Bucureoti, 1925-1933.
I o r g a N., Oeuvres inddites de N. Milescu, Bucureoti, 1929, 126 p.
Jorge N., Byzance apres Byzance, Buouresti, 1935, 272 p.
Lupao Marina, Sava Brancovici, Cluj, 1939, 120 p.
Melchisedek, Notite istorice si arheologice adunate de pe /a 48 (le manastiri si
biserici entice din Moldova, Bucureoti, 1885, 318 p.
p.
Mi le ecu N., Cdliitoria in China, ou o prefat5 tie Em. Grigorao, Buouresti, 1926, 235 p..
Miles cu N., Siberia si China, tradueere de V. Soloviov oi A. Kidel, sub redactia lui
h.
Mile s c u N., Iurnalul de cillatorie irt China, edipia a 2-a, ingrijita de Gorneliu
Mohov N., Ruesev E., Dmitriev P., Dragnecv D., Sovetov P., Documente
din arhive sovietice privitoare la istoria medievald a Moldovei si Tcirii Rominesti,
3,
p. 135-162.
www.dacoromanica.ro
M o t o g n a V., Epoca lui Matei Basarab f i Vasile Lupu, Cercetari istorice", XIII XVI,
1937-1941, p. 453-544
N o n e a C o n s t. Legiiturile mitropolitului Varlaam cu bisericile ortodoxe din Kiev $i
Moscova, Mitropolia Moldovei ai Sucevei", XXXIII, 1957, p. 806-819.
Opriaan H., amitotic, Christi" in traducerea lui Nasturel copiatii la Moscova,
Papadopool-Callimah A.,
Bucureati, 1886, 152 p.
voievod.
domnul Moldovei,
ai
Simoneseu, Dan,
VVI.
p.
S t r u n g a r u D., Gramatica lui Smotrilki $i prima gramaticli rornineascci, Romanoslavica", Bucureati, vol. IV, 1960, p. 289-307.
Szilligyi S.,
sa,
.Studii si cercetiiri de
www.dacoromanica.ro
323
43 a vr It ti a n H., Fpenya I4., II0110B11,1 H., Cmpanuabt apyalcou., R.. 1958, 239 c.
BoorptnetroBen zI it
Finencnir
CTa-
Bop o 61. es P., Haucuic lluectpua, Pyccnoft apxon", 1893, 3'4 1, c. 5-32.
Boccoedurtenue Yxpauttbz c Poccueli, Josymennot u mamepua.abt, TOM IIII, M., 1953.
Boccoedunenue Ynpaurtbt c Poccuea, Coopatta cmamefi, M., 1954, 440 e.
1' o a y 6 e B C., Hemp Moau.rta u eao cnodeuaocituKu, Tom. III. Rom 1883.
11., 1891.
Epmoaeotto A., Ynpaurtcxo-modidaecaue mai-towel-tun e aoobt oceo6odunzeribuoti aodabt
yapaurtca.oao napoda, B noore: Boccoedunenue Yapauribt c Poccueit, M., 1954, c. 221241.
Hocolleono
[N1 tt accny H.
lIoBoconacnoft A., Bopb6a 111ocHoeciwoo eocydapemea c ntantapamit a nepaok noitovine XVII emu, M.J., 1948, 447 c.
0 r a o 6 3111 H H., Illaxaurt Cyc.noe, noitumumetgait aeennz XVII aeka, IIcTopoltecitoiS
Becnoot", 1895, J'i 7, c. 134 1'16.
324
www.dacoromanica.ro
mpuutios Atonacntupe a Bartaxuu, gpeBnocni, Tpy Abt MocRoBcKoro apxeoaorttecttoro ofttecTRa", TOM IV, 1874, C. 1-36, H OTTIICH.
[IlaBOR Anen H c K H it], /Iymeutecnoue anntuoxuactcoao nampuapsa Matcapust a Poccult, a no.eveutte XVII cmortenzus, nepeRog, r. MypRoca, Rum IV, M., 1896-1900.
CM lipticts H., Poccust u Typaur I a XVIXVII eocax, Tom. III, M., 1946.
CHRption H., Bopb6a pyccsoao u ytipauncxoeo napoaa npomue aapeccuu cymnattcHoii
Typttuu a XVII (tom, Bonpocbt RcToptm", 1954, N. 3, c. 91-105.
C T o p o stt e x I; o A., P. rp. ,,7.4tuntpauttco, 710.211706Ftlili nepeszcitaeocutz, limeBotaft cTa-
.71
meninx",
1904, .N2
9, c. 825-843.
IV. 1682-1750
Afenduli, Istoria partialii a laptelor ce i s-au intimplat regelui Suediei Carol pe
cind se af la la Bender, in Documente Flurmuzeciti, vol. XIII, Bucuresti, 1914,
p. 49-76.
Albu N., Istoria invajamintului rominesc din Transilvania pirtil la 1800, Blaj, 1944,
366
p.
Babinger F ran z,
..Arhiva rotuineasee,
Berezniakov N. V., Jugul turcesc-janariot in Moldova, Lupta norodului moldovenesc impotriva jugului turcesc-fanariot, Chisiniin, 1951, 67 p.
Bilciurescu C., Mgraistirile si bisericile din Rominia cu mici notice istorice si
gravuri, Bucureati, 1890, 260 IV p.
Legiiturde
Antim
Ivireanul,
cu rusii, Studii i materiale de istorie medic", vol. II, Buouresta, 1957, p. 345-389.
Bogdan N., Din trecutul cotnertului moldovenesc si mai ales at celui iesean, Iasi.
www.dacoromanica.ro
32:
13 iulie 1711
privitor la cola-
Cherestesiu V.,
4,
p. 75-90.
della Valachia,
Dinulescu Stefan, Viata si activitatea lui Antim Ivireanul, Cern5uti, 1886, 100 p.
Djuvara T., Cent projets de partage de la Turquie (1281-1913), Paris, 1914. X
+ 648 p. + 18 h.
p.
1957, p. 179-208.
Hammer .1,, Sur l'histoire ottomane du prince Cantemir, Journal Asiatique", seria
a
+ 396 p.
N., Carol at XII-lea, Petru cel Mare fi f a rile noastre, Bucuresti, 1910, 57 p.
N., Operele lui Gheorghe Brancovici, Iasi, 1917, 95 p.
N., Contributie la istoria pacii de la Belgrad, Craiova, 1935, 52 p.
J 11 el J u s t, En Rejse til Rusland under Tsar Peter, Copenhaga, 1893.
K6 ralio L. F., Histoire de la guerre des russes et des imperiaux contre les turcs
en 1736-1739 et la paix de Belgrade, vol. I-11, Paris, 1780.
Kidel A. S., Maria Cantemir, 1934, 30 p.
Iorga
I or g a
Iorga
326
1945,
valaques pour
l'histoire de Pierre le Grand, Charles XII, Stanislas Leszczynski.
Demetre Cantemir et Constantin Brancovan, partea III, Iasi, 1845.
Croix, Guerre des Turcs avec la Pologne, la Moscovie et in Hongrie, Paris.
1689, 11 f. + 314 p.
servir
La
Chisiniiu,
www.dacoromanica.ro
ta Motraye Aubry d e,
de. la guerre entre les Tures et les Russiens et de la paix conclue sur le Pruth
ou I'auteur keit present, vol. I II, Haga, 1727.
1768.
Mannstein H., Memoires historiques, politiques et militaires sur la Russie, contenant les principales revolutions de cet empire et les guerres des Russes
contre les Tures et les Tartares..., Lipsca, 1771, XXVIII -I- 584 p. 1 h.
M a r k i S audo r, Nagy Peter car es II. Rekoczi Ferenc szovetsege 1707 ben, .Akademiai ertekezesek", 1913.
I o a n, Rivalitatea polono-austriacii si
Moreau de
B r a s e y J., Memoires
politiques, amusantes
p.
et
satiriques, Verito-
Muslea Candid, Biserica sJ. Nicolae din Scheil Brasovului, vol. 1 II, Brasov 1943.
N ecu lee I o a n, Letopisetul Tiirii Moldovei si o samii de cuvinte, editie ingrijita de
Iorgu Iordan, Bucuresti, 1955, 461 p.
P., Gilliltori poloni in virile romine, Bucuresti, 1930, 273
Panaitescu P.
p.
P a na.ltesou P. P., Cronica lui Brancovici fi Sinopsisul de la Kiev, Revista istories' romina", X, 1940, p. 80-129.
P a /la ites en P. P., D. Cantemir, Bucuresti, 1958, 268
p.
bibliographique sur
vid Bender,
1711,
p.
l'imprinteur
Anthime
Lund. 1910.
ami
1947
Tatari,
p. 40-55.
Sturdza A.. A. C., Constantin Brancovan, prince de Valachie, vol. III. Paris, 1915,
302 4- 285 p.
'$
1956, p. 690-766.
Tocilescu G r.,
www.dacoromanica.ro
327
Xenopol A. D., Razboaiele dintre ru$i $i turci $i inriurirea for asupra farilor routine,
B atton
B oronnaeaca al/
103 c.
H aaTeMap A., Camupu u Opyeue cmuxonzeopnecnue couunenua H., 1762, 14 c. + 8 a..
+ 176 c.
HaaTemap A., Conunenm, nucbma u ua6pannue nepeeo0u, co cTameti B. H. CTOIOHHHa
nog penal-men H. A. Di3pemona, TOM III, H., 1867-1868.
HanTemap A., I'Ia6pannue camupu, 143a. H. raaayaoaa, II., 1892, H + Nt 96 c.
HaaTemap ,11., If nuea cucmuma UAU cocmoanue myxamme0ancnua peaueuu, H.,1722,
1 a. 5 -1- 12 -1- 379 c.
HanTemap Z[., Hcmopunecnoe, eeoeparfiunecnoe u noaumunecnoe onucanue Moaaeuu.
c arcuanbio conunumeaa, nepeaea B. JIeauma, M., 1789, XLIV + 388 c.
Han T e p e B H., 17puea0 a MacKay 17aeaoecnoeo ay6oncnow mortacmup.q. apxumanapurna
HaaTepen H
1944, 80 c.
A., Cuousenua npu Hempe I c toasetcbutu caaeanamu u, pymuna,Atu,
T-ITetnal Mocaoncaoro o6ulecTna HCTOpHH H gpenuocTen", 1872, gaol% H, 98 c.,
H 71CMH11", 1872, .70 7. c. 52-140.
H otly 6nItcttnit
H otly 6Hticitnit A., Mu u onu, Onepnu ucmopuu u noaumunu caaesn, Ogecca, 1878,
246 c.
K o 9 y 6 a H c a H# A., A. li. Ocmep.man u paz0e.a 7'ypiptu, Ogecca, 1899, 602 c.
H pmaona T., Pyccno-mypegnue omnomenua eo epema Ceeepuoti eorna, Huropx9eciale-
1,1
anxyga II.
1867,
328
11-01.
www.dacoromanica.ro
Mmulaaenciinti A., Boana c Typuttea 1711 a., HpymcKaa onepaqua, H., 1898, 20
x +359 c.
IleRapcnnti H., Hawca u aumepanzypa a Poccuu npu Hempe Beaunast, Tom III, H.,
1862.
HCypnart uu noaennaa sanumia munepantopa Hempa Beaunoeo c 1698 e. Oaatee do sanatonenus Heautmaactcoeo mupa, TOM III, II., 1770-1772.
M., 1956.
Hucoma u 6y.staeu umnepamopa Hempa Beaunoeo, Tom IX, U., 1887
H eTpon A., Hpomuenun Hempa Beauxoeo e 7'ypuuu, HeTopnvecnnfi BOCTH00", 18! 4,
c. 771-790.
3%6,
1958, Ai 3, c. 159-180.
Tapae
cTpFIMOB H., Honopua tqapcntooeanua Henipa Beaunoeo, Tom I-IV, VI, II., 1858-
-1863.
1-1 14 C T 0 B H '1
3.111bun-
u eao 6auatcattutux-
Illanniinn H., j(umumputi Pocmoectatil u eao epema, II., 1891, XIV + 460 + 102 c.
lily 614nciclit1 C. llinu.ittoe seteettianue Hempa Beausoeo, B Kunre: Hcmoputtectme 0,lephlt
it paccizaabt, IV 143A., H., 1903, c. 548-564.
III yToA B., HapoOnas eortna na Ytzpaune npomue utter cnux saxeantnutcoa a 17081709 es., Bonpocu ncTopan", 1949, N2 7, c. 9-27.
III y T o # B., Ha.uena Masenbt, HcTopnliecane 3a nncnn", J 31, 1950, c. 154-190.
10 3 e 1 0 B H ti II., joeoeopbt Poccuu c Bocmorcom, nonumunecnue u mopeoebte (17001862), H., 1869, XXII + 294 + II c.
I0 n b 10 C T, 3anuout, M., 1899.
FI 414mnpcnn it A., Pymbincxue pacexasu u aeeenabt o 17empe Beatow.it IlcTopligecnn11
BecTimn", 1903, Ni 5, c. 549-560.
V. 1750-1800
A 1exandrescn-Dersca M.,
la poli.tique orientate de
6,
p. 101-122.
Catherine II d'apres
les
rapports des antbassadeurs francais de St. Petersbourg, Paris, 1928, p. 119 299.
A n t h i n g Friedrich,
Ilyntaikski, vol.
Histoire
III,
des
Paris, 1799.
ctunpagnes
du
www.dacoromanica.ro
comte
Alexandre Souvoroe-
329,
Arnet
1r
1869.
B i a n u I.,
vol. I
5,
p. 143-146.
G.,
Catalogul
nzanuscriptelor
rontinevi.
lui G. Oreus, in
XI + 565 p.
1933, 431 p.
Studii", XI,
1958,
Damas Roger d e,
$i
romincl
nr. 2, p. 123-132.
culturale romino-ruse din
-1-
487
Nakaz"-ttlui
trecut, Bucuregti.
p.
Damseaux Baron, Guerre des Busses contre les Tures, Londra, 1774, VIII-1-82 p.
D i o n i s i e Eclisiar h, Cronograful
Tariff
215 p.
Djuvar a T., Tractate, conventiuni ,1 invoiri internationale ale Rominiei, Bucuregti.
1888, CVIII 4- 1013
p.
de ani,
vol. I
II.
Orient en relerinto
la principatele Moldova $i Valahia din 1769-1774, Bucuregti, 1889, 129 P.
Dumitrescu A 1., Foi volante din colectia Academiei, Bucuregti, 1912, 97 p.
G It i c a V., Acte privitoare hi Grigore Al. Ghica, Revista istorica", XIV, 1928,
Kralio L. F., Histoire de la derniere guerre entre les Russes at les Tures, vol. I-IIParis, 1777.
330
www.dacoromanica.ro
1901, IX + 188 p.
Wanescu M., Cu privire la influenza statisticii ruse asupra dezvoltarii statisticii din
principatele romine in secolele XVIII si XIX, Revista arhivelor", I, 1958, vol. 2,
p. 9-31.
Martens G. F.,
Matei Mircea, Despre pozitia claselor sociale din Moldota si Tara Romineasca
jaza de razboiul ruso-turc din 1768-1774, ,,Studii", VI, 1953, nr. 3, p. 53 78.
Mih'ailescu T., Aportul lui Mihail Strelbithi in orientarea laice a tiparului din
Moldova la sfirsitul secolului al XVIII-lea, in .Prima sesiune saintifica de
bibliologie si documentare, Bucuresti,
p.
152-158].
1.5
Nur a t
p.
I. $ t.,
de la correspondence inedite des envoyes du roi des Deux Sicilles a Constantinople (1741-1821), Bucuresti, 1930, XLI + 366 p.
Otetea Andrei. Politica Rusiei in Orient, in a doua jumatate a secolului al
XVIII-lea, Studii gi comentarii de istoriei
Bueuregti, 1947,
p. 73-90.
P a n a i t e s c u P. P., Medaliile francmasonilor din Moldova in secolul al XVIII-lea,
.,Revista istorice, XIV, 1928, p. 354-355.
Pa p a ha gi V a 1 e r i u, Constantin Hagi Gheorghiu Gehani, Revista istorice, XXIII,
1937, p. 266-273.
P a s c u G., Istoria literaturii routine in secolul al XVIII-lea, Cronicarii moldoveni
Popovici
Reise von Petersburg nach Moldau, und zurach uber Kiev und Moshatz, Angetreten
am 28-ten May 1770, und beschlossen am 16-ten Februar 1772.
www.dacoromanica.ro
209
p.
331
Geschichte
des
des ist
transalpinischen Daciens,
des
1889, 299 p.
I,.
p. 352-360.
razboiul ruso1956,
rm.
3,.
p. 97-111.
Wolff Andreas. Betrage zu einer statistisch-historischert Beschreibung der Furstenthums Moldau, vol. III, Sibiu, 1805.
A .t efica x A p o
JNII,
2, c. 140-152.
c. 70-90.
[BaoThrm-HaMeHcHo
B[a y p],
BeClip0BHIlit
BopoH000 C., Ilucbata, B Apxue KIMIS Boponuoea, TOM 16, M., 1880, c. 3-146, OM
32, M., 1886, c. 116-10.
feHgea h
1774 es., VaeHme salami-at CapaToscKoro yolloepcwreTa", TOM 17, 1947, O. 187-220..
F If p c A. H.] upoumoeo poccuricifoco xoney.mcmea e Hccax, Pyccitan cTapoHa", 1897,
Ns. 2, c. 315-325; 1898, N9 12, c. 633-655.
F JI ituoeutotil H., Hanopus pyccrweo eenepamnoeo Lunza6a, H., 1883.
FOM06 yit K x II B. ilepnomopcnoe raaavecmeo, hues, 1956, 416 C.
www.dacoromanica.ro
r p ax 0 n H., 0 noxoanou munoapaOuu roman Homemnuna, 30014, Dr, TOM IV, 1860,
c. 470-472.
I'puropoBvt
gpystnntina
II occesbn it
1768-
H o i y 6 ell B., 17ucb.iia, B .4pxue N1-013.11 B0p0147!08a, TOM. 14, M., 1879, c. 3-206; TOM
JI a3apeacan It
JI a
C. .1. ilatunapee, Pyccsitil apxtut", 1884, N 3, c. 5-32.
.-1 e6eAea H., 17. g. iluquanoe Pyccsan cTapiiiia ", 1890. Ne 4, c. 140-148.
e 6 e A it linen A., Xanckas ainpauna, 30014.A", 10M XXXI, 1913, c. 1-22.
aconna,
Haucua BeatotkoeckuU, K 160-aerrano co DILI Kortmunt, aiyptian MocKoricnoti narpnapxlitt", 1954, Ni 10, c. 53-59.
9,
Epamh-oe aeoaparfiumech:oe onucanue Knaarcecinea Illo.taaeckoao, feorpa4n,Welinii mecanocsoB" AttaAelnitt Hayti, II., 1770.
MopABnnos P., Admit pail Yulanoe, Jokymenntw, Tom III, M., 1951 -1952.
1,MypaaHe B 13 4, II.], 171tchma aocrtoaapa rpuaoptta rutin h lie.thastaputarty II. A.
Py.u.sritueGy u h I'. A. Homemkurty-Taepuueckomy, 30011,TI", .1'0111 XIII, 1883,
c. 117-131.
H a nit n II. H. Hepenuchw, Pycc,tinil awn", 1880, N 2, c. 229-260; 1882, N21, C. 33-
125, N 3, c. 3-67.
11 a it it it H. II.' Hucb.tta h opamy Go epeAut rrepeoit mypeukort count npu Ekamepulte II,
kortiliedeparna.nu c 1769
1774 a
1894.
www.dacoromanica.ro
3 33
Pearl M., Hepetenb 143 co6cmeetuto2o atcypitaita e npo0o.1.3scettuu npouteouletz 60alibt npu
saeoreanuu Mo.laaeuu c 1787 no 1790 a., II., 1792.
Pa Hti II., 11cmoputt pantux caaesttch-ux napoOoe, natincote 60.4eap, sopeamoe u cep6oe,
H., 1795, XXXVI + 317 c.
1 K.
TOM 5, 1870,
218; TOM 6, 1871, c. 305-372; TOM 15, 1875, c. 415-- 608; TOM 16 a 65.
P OCTO 11'1 14 11 (1)., HUCboSta, PyCC;i.lat apxuo ", 1876, J' 1, C. 80-120, H CR.
c. 128
POCTOTI4H11 0., Hitcbma, a Apxue unsan Bopoltuoea, TOM 8, M., 1876, C. 37-457_
c. 67-98.
At,
1,
c,. 179-200.
Vanauganil B., japaane.stu, Boc0op u ilepnoe mope e XVIII eene, M., 1883, VIII
+ 484 + CCLX C.
(Ico ii w e p
1771.
11) o K H Ft
i.
VI. 1800-1829
A r g h i r o s c u N., Catnpania din 1828
1901, 63 p.
A ricescu C.
D.,
1829
B a n e s c u N., Viata
III,
B e 1 langer Stanislas,
B e z v i c o n i G., Eteria, Din trecutul nostru", nr. 25-27, III, 1935, p. 1-60.
B e z v i e o n i G., Mantic -Bei, eclitits a 2-a, Din trecutul nostru", nr. 54-55.
1938, 55 p.
www.dacoromanica.ro
VI,
B e z viconi
G.,
Costache
Stamati, familia si
contertzportutii seri,
cu
prefata
de
Bez-viconi G., C AI lima chi Sc., Pugrin in exil, Buouresti, 1947, 184 p
Bologa Valeriu, Simpliiceanu A. Izsak S., 0 lucrare ruse din 1816 despre
Calinescu G.,
coala din 1821, Studii si materiale de istorie moderns ", vol. II, Bucuresti, 1960
p. 73-103.
Cantacuzino G., Briefe eines Augenzeugen der griechischen Revolution von Jahre
1821, Nebst einer Denkschrift, des Fiirsten Georg Cantacuzino ii her die Be-
gebenheiten in der Moldau und Walachey in den Jahren 1820 und 1821, Halle,
1824, IV + 198 p.
C i c i a g o v P., Mernoires de l'amiral Pavel Tchichagoll, publies par Charles Gr. Lahovary, Paris-Bucuresti, 1909, VII + 416 p.
Cioran-Camariano A r i a d na, Despre poema patrioticii antiotontatte Trimbitcc romineascii" (1821).Stadie si materiale de istorie, medie", vol. II, 1957,
p. 457-464.
C i crr a n u M i h a i 1, Revolutia lui Tudor Vladirnirescu, Buouresti, 1859, IV + 117 p.
C o j o c a r u Ion, Documente privitoare la economia Terii Romineyi (1800 1850),
vol.
I-II, Buouresti,
1958.
Documente privind istoria Rominiei, Riiscoala din 1821, vol. I-IV, Bucuresti, 1939
-1961.
Sebastiani
at
Gardane
Dr ouhet Charle s, Cavalerul Stamati, Viata romineasca", 1921, nr. 11, p. 180-201Dv oicenco E., Via fa $i opera lui C. Stamati, Buouresti, 1934, 167 p.
Dv oicenco E., Pu$hin si Rominia, Bucuresti, 1937, 63 p.
Dv oicen co E., 0 satire polone imitate de Asachi si Stamati, Bucuresti, 1938, 27 p.
Ed 11 n g Cont es a, Meinoires, Moscova, 1888.
Epure Al., Influenta fabulistului rus Krilov asupra fabulistilor nostri Al. Donici si
C. Stamati, Iasi, 1913, 142 p.
Epurq A L. Poema .,Tiganii". tradusa. de Donici, in con:paretic cu originalul rusesc,
Arhiva", XXXVIII, 1931, p. 107-140.
Erbiceanu C.,
www.dacoromanica.ro
335
ion agcu 1 o .), Date .,taitstree not despre Bucuregti in 1810-1811 culese din arhivela
Moscovei, Revista arhivelor", II, 1959, vol. 1, p. 175-191.
lonescu G., Spicuiri din trecutul tipografiei din miinastirea Neamt, ..Noua revista
romine, 1901, p. 109-122.
1 o n e s c u R a d u, Alexandru Donici, Revista rominii", vol. III, 1863, p. 130-157.
Ivancenko 0 1 e g, Parerile medicului militar rus dr. Cristian Witt despre molima
valahicti", Cluj, 1938, 26 p.
IX,
gi
Tarii Rominegti
asupra
politicii
Portii,
Rizo-Nerulos Iacov,
Ilistoire
moderne
de
la
Grece
depuis
hr
chute
de
515 p.
336
www.dacoromanica.ro
Bueuresti, 1944, 74 p.
Prince de Moldavie",
$i
scrisii
St amaii C., Muzit romineasca, Compuneri originate fi imitatii din autorii Ettropei,
vol. 141, [Iasi, 1868], VI + 539 p.
Suto A 1., Histoire de la revolution grecque, Paris, 1829, 466 p.
Suto N., Memoire3s, Viena, 1899, XII + 434 p.
$ tefiinesen M a r g a r e t a, Corti rusesti Owe in bibliotecile din torile romine la
inceputul secolului al XIX-lea, Iasi, 1933, 38 p.
Tatiscev S. S., Alexandre 1-er et Napoleon, d'apres leur correspondance inedite
(1801-1812), Paris, 1891, XXIII + 640 p.
Turcs,
1821 din tiirile romine 1de I. Liprandil, Shalt", XI, 1958, nr. 1, p. 67 91.
V I r tosu E m i 1, Tudor Vladimirescu, Bueuresti, 1927, 187 p.
Vir t o s u E m i I, 1821, Date si /apte noi, Bucuresti, 1932, LXI + 253 p.
Virtosu E m i I, Despre Tudor Vladimirescu si revoluria de la 1821, Buouresti, 1947,
127 p.
(Zilot Rominul) Ultima cronicti rominii din epoca /anariotilor (1800-1821), Bumresti, 1884, XXV + 119 p.
B[a a T tt tH] - lIla 11t eacaa 01, ,j., Ilymeutectneue a Monaaeuto, Ba.taxwo u C'ep6uto,
M., 1810, 192 c.
BapTeaea II., A.. C. Ilya/wan a loalcuoii Poccuu, Pyccival apxna", 1866, x M., 1914.
BapTeaea H., Aeenmnadqambrii aezt, Hcznopuitecxuti aabmcutax, TOM I-II, M., 1872.
[B e p e a a H K 0 B H.,BorRaxosaB.], Ifymy.toe a Ryttaucxux nundirermet..x, C6opttux
Dozzystettntoe,
c.
Bepesaanoa H.,Borgaaoaa B., Bazpanzuon a 2lynaiicxux xttnateccmoax, C6opnun Oonystenmoe, H., 1949, 118 c.
Contributii
la istoria
www.dacoromanica.ro
337
c.
43.
Heicomopue ceedenun o npaeom 6epeee fiynan, coOpannue e 1826 a., H., 1827, 63 c. + =an
Kperrocni Ty.m.ga.
B n a Ii q H II H., Ouepn noxoaa 1829 a., e Eeponelicnoli Typuuu, TOM I-III, H., 19051907.
J11111 11., Palapom mypPunote ap.muu 6 1811 a., M., 1952, 63. c. + 1 K.
111
B., Paepuu4 BoOonu, Pycennil apxlln ", 1898, Jre 11, c. 309-377, N212,
c. 487-512.
3etigang gel-crop, Bocnomunanun o mypegnom noxo0e 1829 a., M., 1878, 90 c.
711
M a lc H II
IiIIIIHFIKHa II., Pyccxo-aeemputicnue npomueopenun liasanyneueo epe.un 60171ibl 18281829 aa., Ytienbio aanncisn Mocnoecnoro ylinoepcnTeTa", BbIll.. 156, 1952, C. 194-
-224.
()Homo
F:
JIynbn II 0 B II ,1 H., Onucanue mypeunoti eorinu 1828-1829 ae., TOM I-IV, II., 1844
-1847.
M H x a ti aoncnn
H a K n o A.,, Onepn apadicaancroeo ynpaenenust a Monaaeuu u Banaxuu co operas pyccisomypeuroti eoOn'i 1806-1812 ea., Oaecca, 1879, 42 c.
Herrpoo A., llama Poccuu c Typuueii 1806-1812, ea., TOM I-III, H., 1885-1887.
N2 12, c. 414-442.
338
www.dacoromanica.ro
Clopomelixo
PIxoxexico
8, c. 52-73.
H Honexxo 14., 11loa3aeua u Banaxita c 1820 no 1829 e., H., 1835, VIII + 211 c.
1-14umxpcfclin A., Pymbuicnue napaxe.iu u ompbtenu o nenomopbtx npottaeoeaertuax
A. C. 17yiunutta, Bapmana, 1900, 29 c.
VII. 1829-1859
A d hullo a i e N., V1 a d M. D., Rolul maselor populare in Iiittrirea Unirii Tarilor Ro-
Anul 1848 in Principatele Romine, Acte $i documente, vol. I-VI, Bueurest,i, 1902-1910.
fa-rile Caucazului,
Buouresti, 1953.
Bezviconi G., Din vremea lui Alexandra Sturdza (1791-1854), Din trecutul nostril", nr. 36-39, IV, 1936, p. 1-81.
Bezviconi G.,
1834,
B ezviconi G., Wilhelm Kotzebue li Rominia, Curentul literar", 1941, nr. 21, p. 10.
Bibescu G he o r g he, Domnia lui Bibescu, vol. I-II, Buouresti, 1893-4894.
B o g a c i G., V. fllecsandri tradus in ruselte
nuarie 1958.
ia-
Bogdan N., Societatea medico-naturalists $i Muzeul istorico-natural din Dili. laui, 1919
170 p.
B o l o g a Vale 1.1 u, Un rus despre literature romina in 1844, Dacoromania", \, 1927
1928, p. 562-570.
B u c n r T., Un oTher al ocupajiei austriece in Moldova din vrentea rilzboiului Crimeei,
www.dacoromanica.ro
339
1 h.
C o r i v a n N., Unirea Tririlor Romine in cadrul politicii europene, Studii", XII, 1959,
nr. 1, p. 159-190.
Cret ulese u Nicola e, Amintiri istorice, Bucuresti, 1894 [pe copert5 : 1895] 74 p.
Dv oicenco E., Al. Hijdeu f i literature rominei popular& Viilen,ii de Munte, 1936, 15 p.
Dv o i cenco E., Inceputurile literare ale lui B. P. Hasdeu, Bucureyti, 1936, 270 p.
Eliade Pompiliu, La Roumanie an XIX-e siecle, vol. II, Les trois presidents plenipotentiers (1828-1834), Paris, 1914, XXVII + 362 p.
E rhic eanu C., Viata, activitatea si scrierile lui Filaret Scriban, Bucuresti 1892, 104 p.
F i c q u e 1 m o n t K. L., La politique de Russie et les Principautes Danubiennes. Paris,
1855, 154 p.
F i I i t ti I. C., Domniile routine sub Regulamentul Organic, Bucuresti, 1915, XVIII +
688 p.
F ilittl I. C., Principatele routine de la 1828 la 1834, Bucuresti, [1934], IV -I- 385 p.
G al a n M., Ocupatia ruseasca in Moldova din anii 1828-1834, Cercetari istorice",
G i u g lea G., Ciihitorille lui Chiriac de la menestirea Secul, Bucuresti, 1937, 178 p.
Giureseu Const. C.. Principatele Romine la inceputul secolului al XIX-lea, Constatiiri istorice, geogralice, economice si statistice pe temeiul heirtii ruse din 1835,
Bucureyti, 1957, 320 p.
[mannsoris].
Gram mo n t A. L. de, De Padministration provisoire russe en Valachie et de ses rendtats, Buouresti, 1840, 182 p.
Ione scu-Niscov T r., Alexandru Hijdeu, Revista istericit, XXVII, 1911, p. 69-90 ;
K o g al nice anu M., Histoire de la Valachie, de la Moldavie at des Valaques transdanubiens, vol. 1, Berlin, 1837, XX
340
-1-
470 p.
www.dacoromanica.ro
Dan Simonescu,
[Bucurestil.
1850).
arhivelor", I.
1924,
de istorie",
Pap a z o g 1 u D., Istoria fondarii oraiului Bucureiti, Bucuresti, 1891 [pe coperti :
1892], 220 p.
Piston Gheorghe, Comisiile de revizie din Moldova si activitatea for in anii 1830
i 1831, Studii si materiale de istorie moderns ", vol. I, Bucuresti, 1957, p. 25-70.
7, p. 385-419.
oselei li gredinii Kisseleff din Bucureiti, Revista
P o p e Ben N. D., Istoricul
pentru istorie, arheologie si filologie", XV, 1914, p. 171-218.
P op e s c u-D o re a nu N., N. Bdlcescu li revolulia de la 1848, Bucuresti, 1948, 163 p.
Popoviei V., Dezvoltarea miscorii revolutionare din Moldova dupe evenimentele din
Pop S t., Colegiul National sf. Sava, Boabe de griu", IV, 1933, nr.
si
oereetari stiintifice",
filiala Iasi, V,
1954,
nr. 1-2,
p. 437-481.
Popoviei V., Cauzele miscorii foriine fti din Moldova, oglindite in rapoartele comisiilor
de anchete din 1831-1834, Studii si cercetiiri stiintifice", stlinte aociale, filiala
www.dacoromanica.ro
341
Radulescu-Pogoneanu E.,
Vasile
Alecsandri si W.
de
Kotzebue.
Bucuresti,
1942, 38 p.
Regulamentele Organice ale Valahiei si Moldovei, vol. I, texte puse in aplicare la 1 iulie
1831 in Valahia si la 1 ianu.arie 1832 in Moldova, Buouresti, 1944, LIV + 368 p.
p. 108, 124,
oercetiri de
S i m o n e s c u Dan, Manuscrisele literare din Biblioteca Universitatii Cuza Voda" din
Iasi, Brasov, 1944, 14 p.
si
orga-
S t coR ca Chiv u, 0 stud de ani de la Unirea Tarilor Romine, Studii", XII, 1959,
nr. 1, p. 7-20.
Studii si rejerate despre N. Balcescu, editate au pnilejul implinirii a 100 de ani de la
moartea lui N. Biileescu, Bucuresti, 1953.
Studii privind Unirea principatelor, Bueuresti, 1960, 542
p.
Velichi C., Miscarile revolutionare de la Braila din 1841-1843, Buouresti, 1958, 426 p.
V i a n u A., Relatiile Iranco-ruse in problema Urtirii, Studii" XII, 1959, nr. 1, p. 191-207.
ruse in
Unirea Tarilor
Romine,
.1-
223 p.
ABep6yx
Ana 5 14 H II., lloxoanble aanucau a eottny 1853-1856 ae., TOM I-II, BRTIca, 1861.
A H y It 14 H A., M. II. Oanmon Oe Beppation, Pycacan cTapmia", 1892, Jrs. I, c. 271-272.
A ft (1)HrA A. Cpnypaaa, CTpamittic", II., 1864, N2 4, c. 5-57.
Bap6y I'., BpaTeciu P., Pyccnue epaau e 6opb6e c anuaamuett +rpm a Pymbutcsux
nanaicecmeax e 1828-1829 ca., CoseTcitoe 3ApaBoxpariei4ie", 1961, Ni
.
4, c. 58-62.
B a p c y H o B H., ;ICuartb u inpydra 1702oanna, Tom I-XXII, H., 1888-1905.
BepeatinHan
H.,
Peeornouuonnoe
is
nanuona.abno-oceo6oaume.zbnoe deuaicenue
:312
www.dacoromanica.ro
BorganoHnx M., Bocmoynan eortua 1853-1856 ea., H, mg., TOM IIV, H., 1877.
1940, 159 c.
rpnrop
,gemngon
6poHpaHopC., Meauno-monoapaOuttecnoe onucanue nunatcectne Mondaeuu u Banaxuu, cocmaenennoe 6bzeutum asaeubt.0 Bosmcpom ecex eoensoepemesubtx eocnumanea,
M., 1835, 85 c.
M. 1946-1958.
gy6ponnn H., Hanopuit KpbutC7SOrt eoiinbt, TOM IIII, II., 1900.
Toraineni, A., Aemo6uoapaOun, M., 1885, 278 c.
;Ragoncxxit II., Monacteun u Basaxus e coepantennocmu, H., 1856, 94 c.
3a 6aoxxx1 -gecH1' 0 rsc1 1 i4 A., H. if. Kuce.tee u eao apema, TOM IIV, H.,
1882.
3ati0 nxxorscKnil A., Bocntonuan untata 1853-1856 ee., TOM IIT, 5 HaHr. H.,
1908-1911
,,3arnicifn BoeHHo-Torrorpaquitrecxoro geno", Ton I, H., 1837, XV + 363 c.
1 x.
www.dacoromanica.ro
343
HaRaya0B
HeTpoB
HoTerrtKaa (1).,Moaorc A., Peeodrottuu 1848-1849 ea., TOM III, M., 1952.
II yTaao B H., C6opnun useecmurt, ornnocnufuxca 8o eortubt 1853-18.56 ae., IXXX,
A.,
Fertepan-y6enbamaputaa Ilacneeutr-Opueancnuit,
1891-1904.
RcTpe6oa M., lloptfiupuir 3/crier-which", }Hypaaa Moclioncaoit naTpaapxma", 1957,
8, c. 66 72.
341
www.dacoromanica.ro
GU PRINSUL
Pao.
INTRODUCERE
CAPITOLUL I.
5
5
Primele contacte
Slavii in ;impurile vechi
Origini (ping in veacul VI)
...
..
Cele dintii formajiuni politica ale populaliilor bliotinae (veacurile XII -X1lI)
Le-gaturile ou cnezatul Haliciului
Berladnicii
Valahit aau ronafinii
Bolohovenii
Brodnicii
.........
rile XIIIXV)
oi
Moldova (veacu-
16
20
22
23
25
..... .
CAPITOLUL H.
Leggturile cu Moscova si lupta impotriva instaurarti jugului
otoman
.
.
CAPITOLUL HI.
Mare
......
30
30
45
45
46
47
Petro Rare
Ivan eel Groaznic (1533-1584) $i Moldova
retendenti moldoveni pribegi la Moscova (1557
10
12
13
13
14
16
. .........
Navalirea tatarilor . .
Formarea voievodatelor feudale in Tara Romineascii
5
7
10
50
52
1607)
54
.. ..
Acliuni comune
.
Participaroa oazacilor Ja luptele antiotomane din Moldova
Stringcrea relatiilor dintre Tara Romineasci si Moscova (Mihai Viteazul)
www.dacoromanica.ro
58
58
58
60
345
Peg.
65
65
70
78
Vista culturale
90
90
90
95
Moldova
96
99
102
105
109
109
109
110
114
122
Cantemir)
din
141
141
1739
Relatiile economice
CAPITOLUL VI.
Razboaiele in urma carora a Post zdruncinatl dominalia tur-
ceasca (1768-1829)
din anii 1768-1774
148
Riizboiul
148
148
161
163
165
168
183
183
Infiintarea armatei
Inceputuri edilitare
Relatii economise,
Regulamentul
Qi
146
..
culturale
213
214
217
219
230
236
Organic
201
240
$i
Unirea principatelor
242
(1834-1859)
346
www.dacoromanica.ro
Pag.
CAPITOLUL IX.
Legator' culturale in prima jumatate a veacului XIX
Circulatia cirtilor ruseoti
Gheorghe Asachi
.
(1788-1869) . .
...
..... .
(1806-1865)
(1811-1872)
Constantin Negruzzi (1808-1868)
Alti scriitori
Poetul Punkin of literatura noastra
A. S. Sturdza (1791-1854)
Studii oi cilitorii
Bibliografie
..
..
262
262
267
272
282
285
289
291
295
296
298
311
Redactor responsabil
LIVIU $TEFANESCU
347
www.dacoromanica.ro
Dot
class /:case
pentru
bsbliotecile
uteri ct
mid 9
(1911:17)
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro