Goticul scholastic 1150-1400

Caracteristica generala: Fara a se opune arhitecturii clasice ,arh. gotica se inspira din ginditorii epocii clasice Platon, Aristotel - iar
proportiile folosite sau afinitati cu cele a cladirilor din perioada clasica. Diferentele sint pregnante in ce priveste relatia arhitecturii gotice cu teologia
crestina.
Particularitatile stilului: Catedralele gotice erau concepute ca ilustrari ale raiului si chiar daca arh. crestina timpurie a incercat acelasi lucru,
indeminarea tehnica si gindirea noua a evului mediu au dat arh gotice noi dimensiuni. Arh gotica sa aflat intr-o relatie strinsa cu curentul scholastic.
Motoul acestui curent: modul dominant de aborade a teologiei si filosofiei. Unul dintre scopurile acestui curent era explicarea dintre perfectiunile
raiului si pamintului plin de defecte. Aceasta a generat aparitia si dezvoltarea a numeroase moduri de interpretare . Arhitectura era modalitatea
esentiala de conectare a experientelor religioase cu viata de zi cu zi.
Elemente si materiale de constructie specifice stilului: catedralele cu arcadele ascutite , boltile si arbudanele preluate din arhitectura
stilurilor anterioare au schimbat fundamental relatia dintre structura, aspect si functie. Fiecare parte a unei structuri are o functie specifica, peretii nu
mai constitue o suprafata pentru decoratiuni pictate sau basoreliefe , forma (elementelor de piatra) peretilor fiind cea care da expresie. Aceste
inovatii de ordin tehnic erau in pas cu convingerile religioase medievale. Raiul se bucura de o imperfectiune imposibila de atins pe pamint insa
puritatea matematicii si prezenta luminii puteau sa aduca ceva din frumusetea divina ( vitralii elaborate in detaliu , nervure de piatra zidite dupa
proportii mai stricte.)
Sistemul constructive gotic era unul clar si logic. Avea urmatoarele componente:, stilpi, arce frinte, bolti pe nervuri,coloane in forma de evantai,
contraforte ,arce butante. Reducerea suportului constructiv la puncte izolate flexibile si articulate necesare pentru acoperirea edificiului , permite
obtinerea planelor simetrice alungite cu nave, cu arcade pe mijloc. Spatiu interior comporta 2 directii dimensionale: longidutinala si vertical.
Edificii caracteristice stilului: Catedrala Notre Dame; Catedrala din Reims; Catedrala Amyensky; Catedrala Salisbury(Anglia); Catedrala
Westminster Abbey(Londra-Anglia);
COMPARATIA A DOUA EDIFICII REPREZENTATIVE A GOTICULUI SCOLASTIC
I. Generalitati
- denumirea obiectivului architectural: Catedrala Sfnta Fecioar Maria (Catedrala din Salisbury)
- Tipul edificiului: Catedrala
- Arhitecti: George Gilbert Scott, James Wyatt;

-Picturile din catedral sunt fcute de ctre John Constable

- Date cronologice:
1220- Inceputul constructiei;
1258-Continund construcia, nava, transeptul i corul au fost terminate;
1265-Aripa vestic a fost finisata;
1280- abia n jurul acestui an a fost finisata constructia;
1320-Cele mai importante elemente componente ale catedralei sunt: deambulatoriul, mnstirea, clopotni a si turnul de 123 m au fost finisate total;
1790-Modificri importante n structura acesteia s-au fcut de ctre arhitectul James Wyatt, incluznd schimbarea iconostasului original i
demolarea turnului care adpostea clopotul, construcie care se alfa la 100 m de catedral;
- Valoarea:
Cladirea in sine este remarcabila, fiind o marturie a credintei si a iscusintei mesterilor care au ridicat-o.
Catedrala este biserica diocezei din Salisbury, ca si biserica mama a mai multor biserici parohiale din Wiltshire si Dorset. Aceasta este un
centru de pelerinaj pentru sute de mii de vizitatori anual. In fiecare zi, aici au loc slujbe, lucru neincetat timp de secole, prin urmare, aceasta este si
un veritabil loc de rugaciune.Caterdala se mndrete cu cel mai mare turn din Marea Britanie i cea mai mare mnstire din Anglia; Catedrala
detine si un ceas care dateaza din-nainte de 1386, fiind considerat probabil cel mai vechi ceas functional aflat in existenta. Ceasul nu are fatada,
caci, precum toate ceasurile din acea perioada, anuntau orele prin batai de clopot. La inceput acesta era localizat in turnul clopotnita care a fost
demolet in anul 1792. Ceasul a fost reparat si reconditionat in anul 1956; Frizele inconjoara intregul interior, pe deasupra coloanelor, infatisand
scene si istorii din cartile Facere si Iesire, incluzand scenele cu Adam si Eva, Noah, Turnul Babel, Abraham, Isaac si Iacob;

- Amplasament:
Franta, Reims

Piese tehnice
- Fatade sau vederi:

- Plane:

- Sectiuni, scheme, crochiuri, releveu:

- Arhitectura stilului

- Principii de compunere (constituire) a compozitiei spatial-volumetrica

Fatada vestica a fost terminata pana in anul 1265. Curtea interioara si casa parohiala au fost terminate in jurul anului 1280. Datorita
faptului ca biserica a fost ridicata in doar 38 de ani, Catedrala Salisbury prezinta un singur stil arhitectural de baza, si anume, goticul englez
timpuriu.
Catedrala mai detine si un ceas care dateaza din-nainte de 1386, fiind considerat probabil cel mai vechi ceas functional aflat in existenta.
Ceasul nu are fatada, caci, precum toate ceasurile din acea perioada, anuntau orele prin batai de clopot. La inceput acesta era localizat in turnul
clopotnita care a fost demolet in anul 1792. Ceasul a fost reparat si reconditionat in anul 1956.

- regim de inaltime
Catedrala este cea mai inalta biserica cu spira din intreaga Anglie, avand cea mai lata curte interioara dintre toate, cat si una dintre cele
patru copii originale ale Magnei Carta. Desi este cunoscuta drept Catedrala Salisbury, numele oficial al acesteia este Catedrala Sfintei Maria.
Singura parte esentiala a catedralei, construita putin mai tarziu, este curtea interioara, casa parohiala, turnul si spira acesteia, care, de la
inaltimea de 123 de metri, domina linia orizontului inca din anul 1320.

- Solutionarea sistemului constructive

Casa parohiala este deosebita prin forma ei octogonala si prin pilastrii centrali cu frize medievale. Frizele inconjoara intregul interior, pe
deasupra coloanelor, infatisand scen Cele mai importante elemente componente ale catedralei sunt: deambulatoriul, mnstirea, clopotni a
si turnul (123 m construcia sa fiind terminat abia in 1320). Dei cea mai fascinant parte a catedralei este clopotni a, a fost i cea care a cauzat
cele mai multe probleme. mpreun cu turnul, ar fi adugat 6397 de tone la greutatea ntregii catedrale. Fr existen a unor contraforturi, a arcelor
de sprijin si a barelor de oel, ntreaga cldire s-ar fi prbuit. Cu toate acestea, catedrala din Salisbury este cea mai nalt cldire dinainte
de 1400 care nc st n picioare. Modificri importante n structura acesteia s-au fcut n 1790, de ctre arhitectul James Wyatt, incluznd
schimbarea iconostasului original i demolarea turnului care adpostea clopotul, construcie care se alfa la 100 m de catedral, devenind astfel una
dintre cele 3 catedrale ale Angliei, care nu are btai de clopote, alturi de Catedrala Norwich i Catedrala Ely. Picturile din catedral sunt fcute de
ctre John Constable.
Cu toate ca spira prezinta punctul de maxima atractie al catedralei, s-a dovedit totusi ca aceasta poate produce si unele nemultumiri.
Impreuna cu turnul, aceasta adauga catedralei o greutate de 6.500 de tone. Fara adaugarea de centuri, arce de rezistenta si tije metalice in
secolele urmatoare ridicarii ei, aceasta ar fi avut soarta altor spire asemanatoare, care s-au prabusit. Spira din Salisbury este cea mai inalta spira
din lume construita inainte de 1400 si care a supravietuit.

- Elemente decorative
Catedrala din Salisbury este una dintre singurele trei catedrale care duc lipsa de sunetele clopotelor, celelalte doua fiind Catedrala
Norwich si Catedrala Ely.
Catedrala este subiectul faimoaselor picturi ale lui John Constable. Imaginea infatisata in lucrarea sa este aproape identica cu imaginea
acesteia de peste doua secole. Catedrala mai este si subiect de carte, formand esenta cartii Spira a lui William Golding.
II. Generalitati
- denumirea obiectivului architectural: Catedrala Notre-Dame, Chartes
- Tipul edificiului: Catedrala
- Arhitectul:
- Date cronologice:
- Valoarea:
- Amplasament: oraul francez Chartres
Piese tehnice:
- Fatade sau vederi

- Plane,

- Scheme, crochiuri, releveu, Sectiuni

Descrierea obiectivelor arhitecturale:

- Arhitectura stilului

Catedrala Notre-Dame de Chartres [nt dam d at] este o catedral catolic de rit latin situat n oraul francez Chartres,
aflat la 80 de kilometri sud-vest fa deParis. Este considerat cea mai reprezentativ, complet i mai bine conservat catedral n stil
gotic.

A fost construit la nceputul secolului al XIII-lea pe ruinele unei catedrale romane distrus ntr-un incendiu n 1194. Construc ia actual
dateaz dintre anii 1194-1220.
Reprezint un loc important de pelerinaj. Catedrala domin zona oraului Chartres i cmpia Beauce. Se poate vedea de la zeci de
kilometri distan.
Catedrala a fost introdus pe lista monumentelor istorice ale Franei n anul 1862. Catedrala Notre-Dame de Chartres a fost nscris n
anul 1979 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Romano-catolic
Sfnta Fecioar, 15

Hram:

august

Ctitor:
Tip:

catedral

Perioad

1194-1220

construcie:

Localizare
ara:

Frana

Localizare:

Chartres
Date despre construcie

Stil arhitectonic:

gotic

nlime maxim:

105 metri
modific

Catedrala Chartres

Catedrala Chartres

Catedrala Chartres este situata in orasul cu acelasi nume, la o distanta de aproximativ 80 de kilometri de Paris, fiind considerata una dintre cele mai
reusite modele de arhitectura gotica din Franta. Catedrala este scaunul episcopal al diocezei Chartres, parte a provinciei catolice ecleziale din Tours.
Constructia unei noi cladiri pe fundatiile romanice a inceput in anul 1145, in spiritul unei explozii de entuziasm, numita "cultul carutelor". In timpul
exploziei religioase, un grup de mai bine de o mie de penitenti au tras dupa ei carute intregi pline cu provizii incluzand si pietre, lemn, grane, etc
pana

la

locul

de

ridicare

al

catedralei.

In anul 1194, un incendiu a a distrus aproape in intregime catedrala, lasand in picioare doar frontonul de vest al acesteia. Prin urmare, partea
vestica

catedralei

este

singura

ce

prezinta

inca stilul

gotic timpuriu.

Corpul catedralei a fost reconstruit intre anii 1194 si 1220, un timp relativ scurt tinand cont de duratele ce erau necesare ridicarii unor catedrale in
timpurile

medievale.

Catedrale

este

ridicata

pe

suprafata

de

10.875

de

metri

patrati.

Chartres este o catedrala ce inspira superlativul, ceea ce justifica faptul ca doar foarte putini istorici nu i-au dedicat studii ample si descrieri pe
masura. Aceste omagii sunt pe deplin meritate, caci catedrala din Chartres este cu adevarat una dintre cele mai marete si frumoase catedrale
gotice

din

Franta.

Potrivit unor legende, din anul 876 catedrala detine o tunica ce se crede a fi apartinutFecioarei Maria. Relicva se crede ca a fost oferita catedralei de
catre

Charlemagne,

care

la

randul

sau

are

din

timpul

unei

cruciade

in

Ierusalim.

Insa, in adevar, relicva este un dar facut de catre Charles cel Bald si s-a dovedit ca provine din Siria, neapartinand secolului intai. Timp de sute de
ani, credinciosii au venit in pelerinaj la aceasta relicva, la care unii mai vin si azi. Biserica era un centru de pelerinaj renumit in secolul al XII-lea.
Catedrala

fost

cel

mai

important

loc

din

orasul

Chartres.

Aceasta era centrul economic al orasului, cat si cel mai cunoscut reper. In evul mediu, catedrala a functionat o perioada ca piata, in fiecare portal al
bisericii vanzandu-se un anumit gen de produse: textile, uleiuri, vegetale si carne. De multe ori, clerul a incercat sa scoata aceasta practica din
biserica, insa nu a reusit. Vanzatorii de vin nu aveau voie sa vanda vin in cripta insa aveau voie sa il vanda in nava, fiind astfel scutiti de taxele ce le
erau

cerute

in

afara

bisericii.

Chiar si inainte de ridicarea catedralei gotice, Chartres era un loc de pelerinaj. In perioada Focului Sfantului Antonie, care a afectat multi oameni,
cripta

bisericii

fost

folosita

pe

post

de

spital.

Catedrala existenta din Chartres este o alta capodopera a stilului gotic francez. Catedrala arsa in anul 1020 a fost inlocuita cu o basilica in stil
romanic ce includea o cripta masiva. Proiectul a fost realizat sub conducerea episcopului Fulbert, iar mai tarziu sub conducerea lui Geoffroy de
Leves.

In orice caz, supravietuind incendiului din anul 1134, care a distrus o mare parte din oras, focul a lovit din nou in iunie 1194, cand catedrala a fost
atinsa

de

un

fulger

ce

aprins-o

in

intregime.

Ce

ramas

din

aceasta

este

doar

fatada

vestica

si

cripta.

Oamenii au fost ingroziti gandindu-se ca relicva lor a ars, insa trei zile mai tarziu aceasta a fost gasita neatinsa de foc in trezoreria catedralei,
impreuna

cu

preotii

care

au

luat-o

cu

ei

si

care

s-au

inchis

acolo,

de

teama

focului.

Reconstruirea catedralei, cu ajutorul multor donatii din intreaga Franta, a inceput aproape imediat, folosindu-se planurile lasate de primul arhitect,
ramas inca necunoscut. Planurile au fost pastrate pentru a se pastra inca aerul armonios al catedralei. Materialele necesare au fost carate imediat
de

localnici

din

carierele

aflate

la

distanta

de

opt

kilometri.

Lucrarile au inceput in nava, iar pana in anul 1220 structura de baza a acesteia era gata, alaturi de veche cripta si portalul regal din secolul al XIIlea, care a scapat incendiului, si care au fost incorporate in noua structura. La data de 24 octombrie 1260, catedralaa fost in sfarsit inchinata, in
prezenta regelui Louis al IX-lea. In orice caz, catedrala nu a fost niciodata terminata, cu tot setul de spire din proiectul initial.

Planul catedralei este cruciform, avand o nava lunga de 28 de metri si scurte transepte in aripile de sud si nord. Capatul estic este semicircular,
prezentand o serie de cinci capele. Nava spatioasa are o inaltime de 36 de metri, oferind o privire neintrerupta din capatul verstic pana in absida
estica, acoperita de magnificul dom. Vitraliile extraordinare ale catedralei dateaza din secolul al XIII-lea, scapand cu bucurie din
razboaiele religioase ale secolului al XVI-lea. Se spune ca acestea constituie cea mai mare colectie de vitralii medievale, in pofida modernizarii din
anul 1753, cand un cler gresit intentionat a inlocuit o parte din acestea. Dintre cele 186 de vitralii originale, au supravietuir doar 152. Acestea sunt
renumite

pentru

culoarea

lor

albastra.

Catedrala prezinta si trei mari rozarii: unul este pozitionat in portalul de vest infatisant Judecata de Apoi, altul se afla in transeptul de nord si
infatiseaza incoronarea Fecioarei Maria, iar ultimul se afla in transeptul de sud, infatisand Inaltarea lui Hristos. Portalurile si usile sunt bogat
incarcate cu statui dotate cu sabai, carti, cruci si alte instrumente de comert, a caror expresivitate este la fel de vie ca acum 700 de ani, cand au
fost

sculptate.

Catedrala din Chartres nu a fost distrusa sau afectata in timpul Revolutiei Franceze, iar numeroasele restaurari nu i-au afectat frumusetea initiala. A
ramas mereu aceeasi: o victorie a artei gotice. Catedrala a fost adaugata in lista monumentelor mondiale de catre UNESCO in anul 1979.

De la mare distan, pare c plutete, suspendat, pe deasupra lanurilor de gru, iar abia cnd te apropii ncepi s sesizezi i
orelul crescut n jurul dealului pe care se ridic mrea aceast capodoper gotic, cea mai reprezentativ catedral a Franei
construit n acest stil. Cathedrale Notre Dame de Chartres (sau Catedrala Fecioarei Maria din Chartres) domin oraul Chartres,
aflat la aproximativ 80 km sud-vest de Paris.

ISTORIE, LEGEND
La sfritul mileniului I, la Chartres exista deja o catedral cu un intens pelerinaj pentru a vedea "Sancta Camisa", un vemnt
bnuit a fi purtat de Fecioara Maria. Construit din lemn, catedrala a ars i a fost reconstruit de mai multe ori. Dup ce n 1194,
lovit de trsnet, arde mpreun cu mare parte din ora, ncepe reconstrucia din piatr. Pornind de la faada de vest rmas, pn
n 1220 se reconstruiete aproape n ntregime, un adevrat tur de for pentru acele timpuri. Urmnd planurile iniiale ale
arhitectului rmas necunoscut, construcia va fi gata n 1260, iar la 24 octombrie, acelai an, n prezena regelui Ludovic al IX-lea,

este inaugurat sub noua nfiare i primete hramul Sfintei Fecioare Maria.
CTEVA DATE TEHNICE
Catedrala are form de cruce, este lung de 130 m, lat de 32 m (i 46 m la braele crucii), nava este lat de 16 m i nalt de 37
m, iar suprafaa pe care se ntinde este de 10.875 mp. Faada dinspre vest are dou turnuri atipice, unul, cel dinspre sud-vest, nalt
de 105 m, iar cellalt de 113 m. Turnul mai mic dateaz cam de pe la 1140 i are un aspect piramidal, n vreme ce al doilea
dateaz cam de la nceputul secolului al XVI-lea. Catedrala are 186 de vitralii i cam 200 de statui n 41 de scene.
DESCRIERE
Catedrala are forma unei cruci aezate de la vest la est cu altarul spre est. Din altar pornesc radial cinci capele semicirculare. De la
intrare pn la altar vederea nu este mpiedicat de nimic, iar coloanele ce nesc din podea dirijeaz privirile ctre ferestrele cu
vitralii. La Revoluia Francez s-a ncercat demolarea catedralei, sabotat de un zugrav, care a estimat c dup dinamitare ar
trebui ani pentru curirea oraului. Numeroasele restaurri nu i-au afectat frumuseea iniial. A rmas mereu aceeai: o victorie a
artei gotice. Adugat pe lista monumentelor mondiale de UNESCO n anul 1979, Chartres este o catedral ce inspir superlativul,
una dintre cele mai mree i frumoase catedrale gotice din Frana.
ROZARIILE
Catedrala are trei mari rozarii: unul situat n portalul de vest ce nfieaz Judecata de Apoi, altul aflat n transeptul de nord n care
e reprezentat ncoronarea Fecioarei Maria, iar ultimul implementat n transeptul de sud, ce ilustreaz nlarea lui Hristos.
ASPECT EXTERN
ntreaga cldire este susinut de contrafori exteriori. Portalurile sunt bogat ornate cu statui dotate cu sbii, cri, cruci i alte
instrumente de comer, ca o fresc vie a societii de atunci, statui a cror expresivitate este la fel de vie ca acum 700 de ani.
1.

, .
90 - .

2.
3.

: 16 Clotre Notre Dame, 28000 Chartres,

4.

: 1193 .

5.

: 1220 .

6.

7.

: 113

8.

: +33 2 37 21 59 08

9.

: ,

, --, 90 -
. I .
, , , ,
. VIII
: . ,
.
,
II . ( ),
, . 859
.
.
911 . , .
, , , ,
, .
1194 , , ,
. , , !
-, .
, 1194 , ,
. ,
.
, - ,
1260 IX. , .
, ,
. --- ,
, .
.
, . ,
. ,
XIII .
, , 8 .
- .
. , 90
. . , , 11341150 ,
1513 . ,
. , XVI . 15071513
.
. 11451165 ,
.
, . 1170 .
, XII . ,
, .
, .
XIII .
,

 . , , ,
, . . 13 .
. , ,
IX . ,
.
37 , 14 .
. 176,
2 . . . .
, .
. , ,
, .
, . -
, .
, , ,
, , ,
. ,
, .
.
, ,
. ,
XII .
, ,
. ,
.
10 . .
, .
1514 , XVIII .
, ,
.
, . XVIII
,
, , .
, , . XVIII , ,
, .
( Sainte Chemise).
2 46 . 5,5 ,
, , ,
, , . 1819
.
1927 ,
, VIIIIX .
I . . , ,
, ,
. ,
. .
. . 2006

- Principii de compunere (constituire) a compozitiei spatial-volumetrica

- regim de inaltime
- Solutionarea sistemului constructive
Analiza comparative:

catedralele cu arcadele ascutite ,

boltile si arbudanele preluate din arhitectura stilurilor anterioare au schimbat fundamental relatia dintre structura, aspect si functie.
Fiecare parte a unei structuri are o functie specifica,
peretii nu mai constitue o suprafata pentru decoratiuni pictate sau basoreliefe ,
forma (elementelor de piatra) peretilor fiind cea care da expresie.
Aceste inovatii de ordin tehnic erau in pas cu convingerile religioase medievale.
Raiul se bucura de o imperfectiune imposibila de atins pe pamint insa puritatea matematicii si prezenta luminii puteau sa aduca ceva din
frumusetea divina
vitralii elaborate in detaliu ,
nervure de piatra zidite dupa proportii mai stricte.
Sistemul constructive gotic era unul clar si logic.
Avea urmatoarele componente:,
stilpi,
arce frinte,
bolti pe nervuri,
coloane in forma de evantai
contraforte ,
arce butante.
Reducerea suportului constructiv la puncte izolate flexibile si articulate necesare pentru acoperirea edificiului , permite
obtinerea planelor simetrice
alungite cu nave,
cu arcade pe mijloc.
Spatiu interior comporta 2 directii dimensionale:
longidutinala
vertical.

Concluzii: