Nicolae Isar, O istorie a principatelor romne.

De la emancipare
politic la unire (1769-1859), Editura Universitii din Bucureti,
2010
La sfritul secolului al XVIII-lea i nceputul secolului al XIX-lea,
situaia rilor Romne continu s fie marcat de politica de
expansiune a marilor puteri i de interesele lor n Europa Central i
de Sud-Est (p. 17)
n contextul procesului de emancipare naional din prima parte a
sec. al XIX-lea este de remarcat aciunea politico-diplomatic a
boierilor romni n cadrul Congresului de pace de la itov din 1791,
cnd acetia redacteaz un memoriu redactat de ctre sptarul Ioan
Cantacuzino i mitropolitul Filaret al II=lea. Aici ei criticau domniile
fanariote
Fiscalitatea apstoare, aflndu-i izvorul n obligaiile fa de
Poart dar i n lcomia domnilor luminai, a boierilor greci din din
clientela domneasc, precum i a boierilor pmnteni, se
repercuteaz catastrofal asupra strii populaiei de rnd. La 1805,
consulul francez Parrant constat c, n timp ce boierimea era
foarte activ n plan politic, masa contribuabililor - rnimea
rmnea absolut pasiv, i s gsea n ultima stare de
ndobitocire, ceea ce l fcea s exclame: Este permis,
Dumnezeule, s se degradeze astfel specia uman?. i tot la
aceast dat, un alt cltor francez n Principate, Leclerc, la rndul
su, amintete de extorcrile oribile, care i aduc pe rani n cea
mai neagr mizerie. (pp.51-52).
-certurile dintre boieri pentru ocuparea naltelor funcii n stat.
Vezi i B.P Hadeu, Ultima cronic romn din epoca Fanarioilor,
Buc., 1884.
Toate dregtoriile se cumpr i se vnd pe bani din care poate
socoti fiecare la ce batjocur au ajuns i Domnia i boierimea, i
trebile lor, c nu era alt dect o tiranie i o ticloie asupra
scpailor i sracilor (p. 110, Hasdeu, apud Isar, p. 54).