FLORIANA JUCANBucuresti. Pe drum, ambasadorul a reda eCPM mea a Sea i eT eRe rere ae ete ae Flic te lee ha ete Roe eee nC oO) PPro Re aC elongate Mel Leelee Pri eMerntMsTmen Nes Caetater te me tr ec Dem aes amee rar MeL mee OL rN Vettovaglia despre Marianne Gram; Bernadette Maritz, Fabio Amold, Andiea Wiesendanger, Hans-Peter Bier, Marte- Niro ek@l ets or tece Keren CC etm tire EVEN ce numar de telefon isi transmitea amba- sadorul urgentele: 0041-313119420: la jce numar comunica cu ,,Responsable pour] la AYrel aCe e 126 si la ce numar de telex transmitea cele mai confidenti i eV Cola CPC SeeeD CD LUO LOM er ta ttt DeLee Mer ame etiam Meu metamlene( EY a oe rage mel Luc Lier Regen E SEL mme | MLS Emer ura 4 corespondenta era destinatali a exclusivitate ministrului de externe elvetian. Flavio Cotti s eat Petes ea Peer ie Se er mesa UR LN fice nce OM wee CRO Luni, 10 TULIE, ne-am intors i it ie EDITURA MONY MED Str aR PORTERFLORIANA JUCAN AMBASADORUL EDITURA MONY MED BUCURESTI 1996Multumesc prietenilor mei Mihat Gheorghe si Eugen Rotaru care mi-au dat ideea scnierii acestet carti si care au ajutat fa materializarea ei.CAPITOLULI ee 18 aprilie 1996 A fost ora 18.00! Aici BBC...Transmitem stirile: “Ambasadorul elvetian la Bucuresti a fost rechemat la Berna,unde va fi anchetat cu privire Ia relatiile cu o ziarista de la «Evenimentul Zilei», banuita ca ar lucra pentru SRI. Un comunicat al Ministerului de Externe elvetian anunta suspendarea cu incepere de ast&zi a ambasadorului Jean Pierre Vettovaglia, invinuit printre altele si de fals in acte publice. fn ultima vreme, atat presa romana cAt si cea din Elvetia au scris despre relatia Florianei Jucan cu ambsadorul elvetian. La Bucuresti, ultimul num&r al sdptamanaluiui «Academia Catavencu» publica un articol in care se spunea cA ambasadorul s-ar fi folosit de curierul diplomatic pentru a-i aduce ziariste1 mobila din strainatate. Un comunicat primit astizi de Legafia elvetiand de la Bucuresti confirma retragerea lui Vettovaglia din functia de ambasador si chemarea lui la Berna, in vederea anchetarii cazului. El este acuzat ca relatia cu presupusa colaboratoare a Serviciului RomAn de Informafii, ziarista Floriana Jucan, ar aduce prejudicii Confederatiei Eivetiene. Ambasadorul este banuit si de falsificarea unor documente. Comunicatul a fost redactat de Ministerul de Externe de la Berna. Purtatorui de cuvint, Franz Eclee, spune cd el este rezultatul unei anchete preliminare si c& relatia dintre 7ambasadorul elvetian gi Zidrist4 romnnd poate pune in pericol securitatea Elvetiei. Le Ministere Publique nous a indique hier, que la personne avec qui monsieur Vettovaglia a des les relations speciales, travaille pour le Service Secret Roumain, alors , elle est colaboratrice de Service de Information Roumain et que en consequence,sa relation avec cette personne reprezentait un disque de securite pour notre pays“. Dar Franz Eclee s-a abtinut s& dea detalii despre eventuale probe in sprijinul acuzatiilor aduse lui Vettovaglia. Ziarista Floriana Jucan neaga otice colaborare cu Serviciul Rom4n de Informatii si declara c4 este nerabdatoare sa stie pe ce se bazeaza afirmatiile aparute atit in presa elvetiand cit si in comunicatul Ministerut Afacerilor Externe de la Berna: Nu vreau sd comentez decizia ministerulut. Dar si eu Sunt curioasd sa vad probele pe care le au dansii in ceea ce priveste apartenenta mea Ja Serviciul Roman de Informafij, Mai mult decit atat, dansii au afirmat ca am fost remuneraté de SRI. Deci, as fi curioasd s& vad aceste probe !* Ce spune Serviciul Roman de Informatii ? Purtatorul de cuvint SRI, Nicolae Ulieru: Nu stiu pe ce bazi a ajuns Ministerul de Externe elvetian la o asemenea concluzie. dacé a ajuns la aceasta concluzie. Oricum, eu pot si va raspund ca ceea ce am citit si eu in «Academia Catavencu», acea analizd,chipurile, pe care a f&cut-o cazului .mie mi se pare total amatoristica. In ceea ce priveste legaturile Florianei Jucan cu institutia noastra, respectiv cu Serviciul Roman de Informatii, toate alegafiile promovate in «Academia Catavencu» nu au nici o bazd reala!* 8Maine, ambasadorul Vettovaglia este asteptat la Berna, urmand ca saptémana viitoare si fie interogat de politie. Purtatorul de cuvant al Ministerului de Externe elvetian ne-a declarat ¢4 relatiile diplomatice dintre Romania si Elvetia vor fi analizate in functie de rezultatul anchetei“, 19 aprilie A fost ora 6.00! Aici BBC. Transmitem stirile: “in continuare actualitatile diminefii sunt consacrate scandalului provocat de rechemarea in patrie a ambasadorului elvetian la Bucuresti, Jean-Pierre Vettovaglia, pe motiv cé ar fi intretinut 0 relatie amoroasa cu o ziarista de la «Evenimentul Zilei». Mai mult, Ministerul de Externe elvetian 0 acuza pe ziarista Floriana Jucan, ca ar lucra pentru SRI. Atat purtatorul de cuvint al SRI cat si domnisoara Jucan au respins acuzatia. De obicei, cind un diplomat este amestecat intr-un asemenea scandal propriul guvern incearca sd ramand discret. Cum se explicd atunci decizia neobignuité a Ministerului de Externe elvetian de a lua atitudine publicd? Sa fie tocmai o incercare de a atrage atentia asupra activitatii serviciilor secrete? Taté ce lam intrebat pe Cornel Ivanciuc de la «Academia Catavencu», revista care a scris despre acest caz inca de acum 6 saptaméani: — intr-un fel, da. Probabil cA s-a incercat, prin domnui Vettovaglia, objinerea unor informafii. Noi am implicat inca un serviciu de informatii,Directia Contraspionaj Militar. GAnditi-v4 cd, intre timp, domnul general de divizie Victor Negulescu a demisionat. Bineinteles invocand un alt motiv. ~ Asta dupa ce ati publicat dumneavoastra informatia despre ambasador in «Academia Cafavencu» ?. ~ Exact, dupa ce am publicat informatia. Lumea n-a observat aceasta demisie. Eu o leg totusi, intr-un fel dedezvaluirea noastra pentru ca acest serviciu.in ancheta noastra,a fost prezentat printr-o actiune foarte clara.indreptata impotriva Ambasadei Elvetiei. — S& presupunem cA Floriana Jucan ar fi lucrat pentru SRI, cu scopul de a obfine informatii de la ambasador. Ce spune acest lucru despre metodele SRI-ului care se pretinde un serviciu cu totul nou fata de fosta Securitate? - {in orice serviciu din lume aceste metode sunt metode curente, Deci nu incalca in nici un fel Legea de organizare si functionare a SRI. Totul este ca problemele acestea sd nu ajunga in presi. Deci asta este o fisura a Serviciului si o operatiune care a esuat. “ 19 aprilie 1996 A fost ora 14.00. Aici BBC... Transmitem stirile: “Rechemarea ambasadorului elvctian la Bucuresti,pe motiv cd ar fi intretinut o relatie amoroasa cu o ziarista de la «Evenimentul Zilei», a luat prin surprindere autoritatile romane,mai ales c4 Ministerul Afacerilor Externe elvetian o acuza pe ziarista Floriana Jucan de a fi lucrat pentru SRI. Victor Bratu reface firul evenimentelor: ,,fn numarul sau din séptémina 5-1] martie a.c. revista. «Academia Catavencu» publica un articol mai amplu referitor 1a presupusa infiltrare a presei de catre serviciile secrete. Arma folosita, ar fi fost. potrivit revistei, asa numifii agenti secreti cu fuste. Unul din exemplele date era cel al ziaristei Floriana Jucan de la «Evenimentul Zilei», despre care «Academia Catavencu» afirma ca ar fi inceput o legadtura amoroasa cu ambasadorul Elvefiei la Bucuresti, Jean-Pierre Vettovagha, la ordinul serviciilor secrete romanesti, apropiate presedintelui Ion Iliescu. Polrivit revistei. actiunea ar fi facut parte dintr-o operatiune mai ampla ce viza Elvetia. Sunt enumerate, ca participand la actiune, Serviciul Roman de Informatii si 0Directia de Contraspionaj a Armatei. Potrivit «Academiei Catavencu», interesul serviciilor secrete tomanesti pentru linistita fara a cantoanelor, ar putea avea doud explicatii: dorinta de a-] supraveghea pe fostul suveran al Romanici, regele Mihai - care traieste in Elvetia - si anturajul acestuia, precum si incercarea de a recupera,ce se mai poate recupera,din celebrele conturi ale lui Nicolae Ceausescu. Publicarea articolului cu pricina a fost urmati de doud evenimente semnificative. Seful Direclici de Contraspionaj Militar, generalul Victor Negulescu si-a dat demisia, iar acum ambasadorul Elvetiei a fost chemat in tara. Mai mult decit atat, potrivit agenfiilor de presa, curmarea bruscd a carierei diplomatice rom4nesti a lui Jean- Pierre Vettovaglia s-a facut dupa ce o ancheta, ordonata de autoritatile elvetiene, ar fi confirmat faptul ci Floriana Jucan este angajata serviciilor romanesti de spionaj. Romania, stirea setragerii ambasadprujuj elvetian a luat pe toatd lumea prin surprindere. fn primul rand Ministerul de Externe care a aflat, initial, stirea tot din agentiile de presa. Dupa cum ne-a declarat ministerul de externe, Teodor Melescanu, notificarea oficialé a venit mai tarziu: «Am primit aseard o scrisoare din partea domnului ambasador Vettovaglia prin care ne-a anuntat incheierea misiunii sale in Romania, fara a preciza, de altfel, motivul incheierii acestei misiuni. ins’, motivul l-am v4zut in comunicatul de presi al Ministerului Federal al Afacerilor Externe elvetian. Sigur cA este o plecare rapida, pripita, deci, din acest punct de vedere, uzantele nu au fost respectate. Ins, cred ci in cazul de fata, dat fiind comunicatul de la Berna, exista o explicatie», Ministrul apararii Gheorghe Tinca, a fost si el surprins de pomenirea in contextul afacerii, a serviciilor de contraspionaj militare: «M&A surprindeti total cu aceast{ constatare a «Academiei Catavencu». De fapt nu citesc ziarul asta si intr-un fel, sunt surprins de aceasta legatura. Nu exist’ nici una». Serviciul Roman de Informatii a negat de asemenea cA Floriana Jucan ar fi angajata institutieijiqr ziarista de Ja i«Evenimentul Zilei» a declarat c4 a fost vorba doar de o poveste de dragoste. Este posibil ca adevarul in afacerea Vettovaghia si se adauge, si asa,consistentei liste de mistere post-revolutionare. Diferenta este c4 acum, exist4 si un punct de vedere exterior, datorita implicatiilor diplomatice ale cazului. Din acest punct de vedere,afacerea a oferit agentiilor internationale de presa, prilejul de a reaminti numarul neobisnuit de mare de Servicii Secrete ce actioneazd in Romania. Agentia «Reuter» scrie, de pild’, c& spionii romani nu lucreaz4 doar in Serviciul Roman de Informatii, ci si la Ministerele de Interne, Externe si al Apararii, ba chiar si la Serviciul de Protectie si Paza. De aceea, afacerea Vettovaglia - Jucan ar putea fi tocmai simptomul aglomerarii de pe piata serviciilor interne“. Chemarea brusc4 la Berna a ambasadorului elvetian, facut in mod cat se poate de public, de catre autoritatile elvetiene, difer’ de modul, in general, discret in care se fac astfel de rechemiri. Ce semnal da, asadar, publicitatea cu care a fost insotita aceast4 masurd. Iata opinia fostului diplomat, Valentin Stan: »De fapt, aceasta este esenta problemei. Vedeti, mie mi- ar fi foarte greu s& spun, daca, in cazul ambasadorutui elvetian la Bucuresti,este vorba de 0 penetrare in sistemul de informatii al ambasadei,a unor interese romanesti, exprimate prin agenti ai serviciilor secrete. Ceea ce pot si spun este urmatorul lucru: din modul in care,categoric,s-a dat o dimensiune deosebitd acestei afaceri, rezulta o nemultumire profunda a Ministerulut de Externe de {a Berna si un astfel de zgomot, denota, practic, un semnal negativ pentru relatiile bilaterale, semnal care vine cu certitudine de la Berna. Se pare cd cei de acolo sunt profund nemultumui de modul in care s-a derulat aceasta afacere, de unde si, consecinta extrema.retragerea ambasadorului, care, categoric, are un impact foarte serios asupra relatiilor diplomatice dintre cele doud tari”. 12CAPITOLUL II rN » Voinja de adevar, cea care ne va adement la tor felul de aventuri periculoase “ NIETZSCHE Destinul meu nu se aseamané cu al Elizei Doolitle din »My Fair Lady" ci chiar se confunda cu el. Ca gi tatal eroinei lui Shaw, tatél meu este gunoier, alcoolic $i afemeiat. La fel ca in povestea Elizei, mi-am vazut tatal de citeva ori in viata, pana la 4 ani, perioad& in care am trait in cas4 cu mama si cu amanta tatalui meu, timpuri despre care refuz s&-mi mai amintesc. L-am revazut apoi, la varsta de 15 ani cand l-am invitat Ja lansarea volumului meu de poezii ,,Podoabe de suflet" si... gata!Ce usor e sa fii tatA cand singurul efort pe care l-ai facut es4 fi poposit vremelnic peste cea care a devenit mama copilului tau! Pana in momentul in care am implinit 18 ani , mi-a platit 200 de lei, pensie alimentara. Despre acele intémplari nu am nici visuri si nici imagini exacte. Dar imi amintesc suferintele mamei mele care a fost supusa la niste violente greu de imaginat. Am 21 de ani si nu m-am mai intalnit cu tatal meu. nici mAcar intamplator. fn copilarie nu am avut jucarii gi, de fapt. nici nu imi placea si ma joc. 3fntreaga viata a mamei mele m-a facut s& cred cA a fost o eroina, A lucrat 25 de ani ca lucrator comercial la Abatorul »Splai* din Bucuresti. M-a crescut pe mine, singurul ei copil, aga cum a pulut , dar cu credinté in Dumnezeu si cu respectul fala de familie. La marile sarb&tori crestine ale anului, mai ales de Paste, se strangea toata familia la bunicii din partea mamei, in satul Poiana, aflat pe malul Dunarii, in judequl Teleorman . Pastele este sArb&toarea sfanta pe care n-o voi face niciodata in alta parte. Pastcle la bunici e un adevdrat ritual.Bunicul ma iubea si ma iubeste in mod deosebit desi suntem 5 nepoti. Dar el isi imparte dragostea astfel: jumatate pentru mine si jumatate pentru toti ceilalti. Desi eu am ,,incasat- o" de cele mai multe ori de la el, pe mine ma iubeste cel mai mult. Panda la 4 ani viata mea s-a impartit intre Bucuresti si Poiana. Mama ma ducea si ma aducea ca pe o valiza. Cand aveam doi ani si jumadtate p&rintii mei av divortat oficial. Cu ajutorul povestirilor mamei mele, am inceput s& vizualizez ingrozitoarele clipe prin care trecuse. Mi s-au format cele mai triste si mai cumplite amintiri. fmm povestea cA stdteam cu sufletul la gura, inchise in camera noastra gi cd punea un pled la pragul usii, pentru a nu se vedea lumina de la noi din camera. Tatdlui meu i-ar fi putut veni, oricand, cine stie ce idei. Traiam totiin doud camere, iar el o obliga pe mama, de multe ori, chiar s4-i spele picioarele amantei tui!!! St4team atunci undeva prin Dristor. Dupd divort mama a ramas fra nici un ajutor si a trebuit s8 munceasca practic toata ziua. Pleca la 7 dimineata si se intoarcea la 11.00 seara. Nu putea sa ma lase, at4t timp, singura. De aceea a fost nevoita s& ma ducd !a o gradinita cu program saptamanal. 14Erau zile si nopti care-mi pareau fara sfarsit . Nimeni nu banuia atunci, c& fetita din mine se revoltase si ci devenisem un baietoi pus pe sotii si pe rele. fntr-una din veri am plecat la bunici, Am devenit repede ,,un caz“ printre copiii din sat. Poate din dorinta de a ma ,,spala“ de mizeria vietii mele de la Bucuresti, fugeam uneori, cu alti copii, si fac baie intr-un canal ce ducea la Dunare . Odata am intarziat atat de mult, incat fiindu-mi frica de bataie (bunicul imi mai administrase candva o papara , din acelasi motiv ), am ramas la o familie vecina in sat. Dupa ce m-au cautat pe la toate rudele negasindu-ma, bunicii mei au ajuns la concluzia cd m-am inecat. Toata lumea incepuse si caute prin apa canalului cadavrul meu. A fost chemata toata familia de la Bucuresti. Era 0 jale greu de povestit. Cand am auzit cA venise si mama ~am iesit la suprafata“ si m-am predat. Cine si de ce si ma mai certe cand toti multumeau cerului ca incd mai traiesc ? ! Nu aveam nici 6 ani, dar cucerisem dreptul de a face ce vreau prin spusele bunicului: ,,Poate sa facd orice, eu n-o s-o mai ating niciodata !“ Si s-a tinut de cuvant pana in zilele noastre. Ceilalti verisori ai mei sunt copiii surorilor mamei mele. Mama este cea mai mare dintre surori. Urmeaza mijlocia, Flori si cele doua gemene, Mara si Alexandra. Flori este asistenta medicala, casatorita cu un ofiter de aviatie siau doua fete, Andreea si Alina, de 14 si respectiv 13 ani. Desi am patru verisori (Alina, Ionut, Andreea si Irina) pe Andreea o iubesc cel mai mult. Aproape ca 0 divinizez. Am dus-o in Elvetia, i-am cumparat cele mai frumoase bijuterii si pot spune ca este stapana sufletului meu, Este inca un copil, dar ce-am facut pentru ea este greu de masurat. 15Nu s-a intémplat vreodata sA ma roage ceva gi eu si o refuz. Andreea este punctul meu slab, recunosc. La fel cum tecunosc c4 am facut pentru ea chiar mai mult decit am facut pentru propria mea mama. La 6 ani am inceput scoala .Pe atunci eram saraca. Atat de sdraca! invatatoarea mea, Elena Waintraub, avea doud fete, mai mari ca mine si vazand ea cat de amarat& puteam sa fiu imi aducea lucruri de imbracat care rimaseserd mici pentru fetele ei. Au trecut 14 ani de atunci dar si acum ii e groaza sufletului meu sa-si aminteasc4 — vorba lui Vergiliu. Am scris prima poezie pe la 10 ani. Scriam despre apa, despre foc, despre bunici, despre tot ceea ce ma fascina la varsta aceea. Inveleam realul in cuvinte frumoase. imi giseam in poezie refugiul si acea salvare pe care atunci nu mi-o oferea nimeni. Poate cA indrazneala pe care mi-o didea saracia m-a impins s& fac versuri, cum ar fi spus Horatiu. Eram totusi prea micd pentru a-mi exprima starile imediate in versuri. Poezia ma facea sa visez la lucruri pe care ,nu dupa multa vreme, le-am cucerit. N-am avut niciodata prietene si nici nu am. Chiar si astazi multe femei m-ar asasina ! Slava Domnului ca mai exista $i barbati pe lumea asta! Cand am inceput clasa I stiam deja s4 scriu $i s4 citesc. Recunos¢ cd m4 cam plictiseam in timpul orelor de scoala si tot timpul faceam altceva. La sedintele cu pirintii, invatatoarea ji spunea mamei: ,,Doamna. vom avea probleme cu ea ! Se uita pe pereti in timp ce colegii ei fac cerculete si liniute ." Si astazi am uneoti senzatia ca sunt mai batrind decAt cei de varsta mea. E adevarat cd nu stiu inca multe, dar ceea ce stiu, stiu bine ! 16fn recreatiile dintre ore le spuneam colegiilor mei tot felul de povesti astfel incat acestia uitau de pauze. In timpul orelor, ei cereau voie invatatoarei la toaleta. ~ Dar ce-ati facut in recreatie ? intreba d-na Waintraub nedumerita. - Am ascultat-o pe Floriana. Asta se intampla in fiecare zi pentru ca ,altfel, mare plictiseala ar fi fost scoala pentru mine ! Venea invatatoarea la mama si fi spunea: - Doamni, mai stati de vorba cu copilul dumneavoastra, va rog! Spuneti-i sa stea si ea linistité in recreatie si sA nu le mai povesteasca celorlalti tot felul de intamplari ! Nu mai pot stapani clasat Cand aveam 8 ani, m-am indragostit de un coleg. Primul meu amor, Bogdan. De ce el si nu altul ? Pentru ca avea tatal aviator si imi aducea tot felul de clame pentru par, gume de mestecat, ineluse din argint, bomboane... Toate aceste ,,comori* insemnau foarte mult pentru un copil sarac, cum eram eu. in clasa a II]-a cand aveam 9 ani, i-am trimis 0 scrisoare de vreo 10 pagini in care ii povesteam muta voiajului de dupa nunta noastra. Aveam un aparat de radio cu scala pe care erau scrise nume de orase. J-am scris: ,, Bogdan, cind ne vom casatori vom merge in luna de miere la Milano, Londra, Moscova $i ne vom stabili la Singapore!“ L-am facut praf !S-a ambitionat sa-mi scrie si el. incercand s4-mi trimitd o scrisoare de raspuns, la fei de speciala, a tneurcat orele pentru a doua zi la scoala si in loc sd invete la botanicd a invatat la geogralfie. invatitoarea l-a intrebat: - Ce-ai facut ieri de ai incurcat borcanele 7 Lui j-a fost rusine s4 spuna ca toata ziua sie a pierdut-o incercdnd s4-mi scrie 0 scrisoare. 7S-a considerat, atunci, o intamplare, dar lucrurile s-au repetat. Bogdan era foarte concentrat si ma inteleaga si s4 se ridice la ,,inailtimea” mea. Nu era nimic rau in asta, dar nu ne mai puteam intelege cu parintii. Ai lui erau tot timpul la scoala jar inva{atoarea era cand Ja noi acasa, cand la ci. ,,Soacra“ mea nu ptea ma placea. Odata a venit la noi spunandu-i mamei, in usa casei : ~ Cucoana, fata dumitale mi-a zapacit baiatul ! in schimb ,socrul"” meu, un om destept si umblat prin lume, s-a amuzat copios de scrisoarea mea prin care ii comunicam lui Bogdan lucruri atat de interesante. Intre timp epistola devenise publica atit prin casa lor cat si prin scoala. »Soacra“ mea i-a spus invatatoarei: — Separati-i ! S& stea separati , el in prima banca, ea in ultima ! A fost un dezastru. Ne trimiteam tot felul de biletcle si toat& clasa participa alaturi de noi la aceasta poveste de dragoste. Cat despre invatturA nici nu mai putea fi vorba! La catva timp dupa aceea ,a venit la scoala si tatal lui spunandu-i doamnei Waintraub : -— Doamni, eu zic si-i asezati in aceeasi banca, s4 nu mai disturbe orele de clas ! {nvatdtoarea se intreba si ea ca cine si facd. Aceasta a fost prima mea dragoste. Nu l-am mai vazut pe Bogdan de ani de zile. M-am visat si eu cand eram copil facand tot felul de meserii dar cel mai mult imi doream sa devin avocat. Cand mama lipsea de acas4 .ma imbracam in rochiile et negre si ,,judecam" toate intamplarile din cartier. Desi am facut un an la Facultatea de Drept am descoperit ca de fapt nu asta este vocatia mea si ca tot jurnalistica este adevarata mea pasiune. Cred insa ca nici o facultate din lume nu te poate invata mai mult decat practica. Orice meserie se fura, dar jurnalistica in mod deosebit !Daca nu esti facut pentru aceasta meserie, nu poti trisa. 18Cea mai mare aventuré a mea din vremea scolii a fost liceul. Initial am dat examen de admitere la Liceul Sanitar, unde a vrut mama. J-am spus atunci : — Facem un targ ! Dau la liceul la care vrei tu, dar imi aleg singurd facultatea ! Am .picat“ la examenul de admitere poate si pentru faptul cd nu mi-am dorit s& fiu eleva Ja un liceu cu acest profil. Eu voiam filologic-istorie. Norocul meu , primul meu noroc se numeste Revolutia din decembrie °89 sau,cum ar spune Horatiu, m-am bucurat de libertatea din Decembrie. (Poate ca nu intémplator Dumnezeu a dat romanilor atunci o sArbatoare a Saturnaliilor. in cadrul careia.ca vechii sclavi ai Romei,au putut sa-si critice stapanii.) Am indraznit si ma duc la primul presedinte al Uniunii Scriitorilor de dupa cdderea regimului Ceausescu, Mircea Dinescu,si-mi publice poeziile .Dar nu avea el timp pentru mine, Aici l-am intalnit pe Dan Desliu care s-a oferit si ma ajute si care a facut o mare pasiune pentru mine. Cu ajutorul lui am facut rost de o aprobare a ministrului invatamintului, Mihail Sora. aprobare cu care am putut s4 ma transfer de la Liceul 23 August“ la care fusesem repartizata, Ia Liceul de filologie-istorie lulia Hasdeu‘. Aici am facut primele doua clase de liceu dupa care m-am transfcrat la un liccu vis-a-vis de cas4, la seral. Mi-ar fi fost imposibil si continui s4 scriu ,sA ma ocup de relatii sociale, si-mi intretin anturajul si mai ales si m4 intretin pe mine. Mi s-au intémplat multe de atunci, mai ales dupa ce mi-a aparut volumul de poezii. Anul 1990 a fost anul cel mai important din viata mea de pana acum. imi amintese ci m-am dus la Vadim sai ofer un volum de poezii. Dupa4 ce mi-a citit poemele, la cateva zile, m-a intrebat: — Nu vrei sa scrii la ziarul meu ? 19Aveam cu putin peste 15 ani. Atunci aminceput sd scriu la ,.Romania Mare“. Nu faptul de a scrie a fost cel mai important, ci prezenta mea in cadrul colectivului redactional al acestei reviste, Am invatat foarte multe, in mod special de la Vadim. fn ziua in care aparea revista, de obice: martea, mergeam la restaurantul ,,Select‘. Aici veneau foarte mulfi oameni politici invitati de Vadim. Nu implinisem incé 16 ani si stateam la masd cu ministrul apararii, Nicolae Spiroiu, cu ministrul de interne ,George Ioan D&nescu, cu Eugen Barbu, cu istoricul Mircea Musat ,cu nenumiarati scriitori si artisti. Se faceau adevarate serate literare , se discutau legi si uneori aflam politica {arii inainte de a o cunoaste toata lumea. M-a influentat politic Vadim ?Da, nici nu se putea altfel. CV Tudor este o fort, iar cine nu ia in considerare acest lucru riscé s4 fie izbit de ea gi SA nu se mai ridice.Nu pot sd nu recunosc ca luiii datorez tot inceputul meu in aceasta meserie. Nu voi uita niciodata ca Vadim mi-a pus creionul in mana din punct de vedere jurnalistic, mai ales in jurnalistica politica.Eu ered ci Vadim este un poet de formatie si un politician de vocatie. Marele public care a asistat la spectacolul politic al ultimilor ani a vazut in Vadim un politician redutabil. Mi-aduc aminte cum ma priveau profesorii mei din liceu, colegii mei de clasi. Nu m4 puteam considera egala celor din clasa mea pentru ca nici nu eram .Pe ei fi preocupau notele, iar pe mine sa invat meserie si s4 intru in viata. Ei aveau parinti care fi asteptau cu mAncare cald& pe masa, in timp ce eu nu i- am mai cerut mamei mele un ban de cand aveam 15 ani. Recunosce ca aparitia volumului meu ,,Podoabe de suflet* ainsemnat un moment crucial in viata mea. Cum am reusit sa-] public 7 Am vazut intr-un ziar un anunt in care scria : ,,Editura particulara - publicam poezie“. Am dat telefon, m-au intrebat ce vreau sa public, m-am dus cu manuscrisul in brafe. Asa l-am 20cunoscut pe patronul editurii, un evreu de nota 10, Hugo Conu. Era un om extraordinar. Cred c# de aceea ii iubesc pe evrei, poate pentru faptul ca multi dintse ei mi-au facut numai bine. As fi vrut s& fiu evreica ! Insugi Nietzsche care era un filozof german spunea ca evreii ar putea s4 cucereascd preponderenta si literalmente dominatia asupra intregii Europe. Eu cred ca toate popoarele ar trebui sd tind cont de evrei si de rusi,in mod deosebit. De alifel, in ultimele statistici , s-a vazut clar suprematia serviciilor secrete ale KGB-ului si Mossadului, CIA-ul situandu- se de abia pe locul al treilea. Dupa ,,Romania Mare“ am lucrat la ,,Europa“ unde am facut interviuri cu aproape toti ministri tuturor guvernelor de dupa 1989. Am luptat mereu si am invatat cd poti fio mare luptatoare fard a fi ziarista, dar nu poti fi o mare ziarista fara s lupti. La ,,Europa“ evitam sa scriu articole de atitudine pentru c& nu-mi doream, atunci, s4 ma implic in fenomenele politice si in dedesubturile acestora. Aveam o pagina de interviuri cu personalitati ale zilei. Nu regret faptul ci am scris la dowd reviste etichetate ca fiind extremiste. La multi oameni importanti din aceast4 tara am descoperit acelasi nationalism", ,sovinism“, ,,antisemi- tism“, dar la acestia nu m4soara nimeni cu cdntarul ca in cazul revistelor mai sus amintite. Multi dintre ei nu-si pot permite sa afirme public ceea ce cred despre aceste probleme. Dar este cert faptul cd dupa ce , in public ,se declarau impotriva lui Vadim, ulterior yeneau si mancau Ja masa lui.Viata le va da, cand unora, cand altora dreptate, dar adevarata dreptate o va face numai Dumnezu. Am devenit independent’ la o varst& frageda. fn noiembrie 1994, mama a vandut apartamentul din Dristor. La scurt timp ea si-a cumparat o casa la curte in Popesti-Leordeni, moment in care ne-am separat. I-am spus :— fn Popesti-Leordeni si stea cine-o vrea ! Eu, nu ! Am inchiriat ,atunci. o garsoniera pentru 5 luni de zile, timp in care speram sd objin 0 casa de la Primarie. Toti oamenii care fineau la mine au intervenit pe langa primarul Crin Halaicu, dar fara succes. Garsoniera pe care am inchiriat-o era tntr-un bloc situal in spatele Liceului Julia Hasdeu“. Dupa cum am aflat mai tarziu.acest bloc fusese construit prin anii ’60, pentru viitoarea Gara de Est a Bucurestiului. Dupd mai mult de 30 de ani de folosinté comunda, blocul arata jalnic. Era murdar, intunecat, neprimitor, incomod, ruginit, zguduit de cutremure, clevetitor, ursuz si plin de gandaci ce colcdiau mai fericiti dupa ce dadeam cu insecticide. Totusi puteam sa inchid o usa intre mine si lumea intreaga. St&team de aproape 5 luni in aceasta casa si viitorul nu anunta nici o rezolvare a situatiei mele. Viata mea se desfasura dupa acelasi plan multiplicat la infinit : redactie, conferinte de presa,interviuri, scoala si cas4 unde mocheta imbaecsita si perdelele greoaie .ma faceau sa caut repede motiv de plecare. Am iesit din tar& prima data cu cateva zile inainte de a implini 18 ani. Aceast& cal&torie ins4, nu era intamplatoare.Cu un an tn urma, sdrbatorisem implinirea a 17 ani la Palatul Cotroceni, in cadrul receptiei oficiale pe care Ion Iliescu a oferit-o cu prilejul Zilei Nationale a Romaniei. (Dintr-o fericita Intamplare m-am nascut chiar la 1 decembrie.} Am fost, atunci, inconjuraté de cei mai importanti oameni ai {4rii, de membrii Cabinetului Stolojan, de membrii Corpului Diplomatic, de presedintele tarii si de alte personalitati. In acea zi, mi-am promis mie, insimi. c4 atunci cand voi implini 18 ani imi voi dérui ...Parisul. Aga se face ca la 1 decembrie 1992 eram la Paris.Nu mai conteaza dacé am mancat Ja .Maxim* sau daci am m4ncat un sandwich , dacd am mers cu un Mercedes sau cu metroul, daca am stat la ,Ritz* sau intr-o cam&rut& inchiriata de la cineva.[mportant este cA mi-am respectat promisiunea. 22{mi place s& c&l&toresc si am vizitat multe orase ale lumii. Dar cel mai mult, mi-a placut Florenta si in general , Italia .Ma simt excelent in avion. Cu vaporul nu-mi place, desi_ am mers de cateva ori, dar pe distante mici. Dac& ar trebui s& traversez Atlanticul, as prefera tot avionul ,doar daca n-ar fi vorba de un »Trans-Atlantic* cu oameni bogati. Nu conduc masina ( prefer si am sofer ), nu patinez, nu schiez (probabil cd de aceea nici nu imi place Ja munte ), nu joc tenis ( desi imi sunt prieteni cd{iva dintre cei mai importanti oameni de tenis pe care i-a avut Romania de-a lungul timpului), nu fumez, nu beau alcool { pentru ca probabil, a baut tatal meu si pentru mine ) si nu ma droghez. in schimb, mananc cu plicere caviar, Caracatita gi rata pe varza. imi place si merg la teatru si ii ador pe Horatiu Malaiele, Radu Beligan, Miticd Popescu si pe multi altii. C4nd am fost prima data la Paris, am tinut s&-] vad jucdnd pe scena unui teatru parizian, pe Jean-Paul Belmondo. Jumatate din economiile mele pentru aceea calatorie s-au dus pe bilet. Dar a meritat! »Mutato nomine , dé te fabula narratur“ HORATIU- ,,Satire* fn primavara anului 1992, l-am cunoscut pe Yasser. Dac& ar fi si ne Iuim dupa statistici, el este cel mai important investitor de origine strdina care face afacern in Romania. Este casdtorit cu o romanca, dar aceasta nu locuseste in Romania. Pentru o femeie ca mine, care nu isi poate asuma, inca, responsabi-litatea ingryirti unui barbat.singura salvare este legdtura cu un om cds&torit. Trecuser4 mai bine de trei ani $1 nimic nu parea sa ne despart4 vreodata. a3CAPITOLUL Il a » Fiat lux!" GENEZA Sambita, 1 APRILIE. fn linistea casei ,,mele“ si mai ales in cea a sufletului meu, a sunat telefonul. La capatul firului era Yasser, care m-a invitat si m4nanc cu el la ,,Elite". Nu eram obisnuita si-l refuz pe Yasser pentru ci toate intalnirile cu el imi faceau piacere. $i iata-ma_ la ,,Elite“, la mas4 cu Yasser si cu,aveam sa aflu atunci, ambasadorul Elvetiei la Bucuresti, Jean-Pierre Vettovaglia. fl auzisem de multe ori pe Yasser spunandu-mi ca s-a vazut cu ambasadorul, cd a mancat cu ambasadorul, ca a iesit cu ambasadorul etc. $tiam c& sunt apropiati,pricteni as putea spune,si chiar parteneri de afaceri. Dupa ce m-am asezat la masa si am facut prezentarile, ambasadorul mi-a spus, spre surprinderea mea: - V& cunosc, domnisoara !V-am vazut prima data, acum wn anta o conferint& de presd, la Guvern. Apoi v-am vazut la Forumuil ,,Crans Montana“, la Casa Poporulu .cand ati veut $a-i puneti o intrebare lui Shimon Perez,dar n-afi mai reusit peatru ca timpul acordat ziaristilor expirase. 24Am citit unele interviuri pe care le-ati facut cu personalitati din diaspora romani, care traiesc in Elvetia. Sunt realmente impresionat de diferenta dintre fragilitatea aparitiei dumneavoastra si forta expresiva a interviurilor!Ca sa nu mai amintesc cate Jucruri frumoase stiu de la prietenul nostru comun, Yasser ! {ntr-adevir, Yasser avea obicciul si se laude cu mine spunand tuturor ca sunt cea mai dragutd, cea mai inteligenta, cea mai spirituala.Sigur,exagerand putin ! La sfarsit, am facut schimb de carti de vizita, ambasadorul promitandu-mi sa ma ajute in orice problema de jurnalism, iar eu asigurandu-| ca voi fi atenta cu partea elvetiana. N-a fost un ,,coup de foudre“. {mi amintesc cA n-am simtit nimic vis-&-vis de ambasador, iar dacd inima mea, a batut pentru vreun barbat, in acea sear4,acela a fost cu siguranta Yasser si nu Vettovaglia. Dupi ce I-am lasat pe ambasador la resedinta sa , situata pe strada Atena nr. 12, eu si Yasser am ramas impreuna. C4nd ram4neam la el peste noapte, Yasser uita, sau evita, sa m trezeasca. $tia cA imi place sé dorm dimineata, pana tarziu si de aceea era in stare sa mA lase s4 dorm trei zile la rand , daca asta mi-ar fi facut placere. in acest timp,el venea, pleca,se intalnea cu oameni de afaceri si daca eu nu dadeam vreun semn de trezire,acolo ma uita } Asistam,cu voia lui,la desfagurarea de forte din viata unuia dintre cei mai importanti oameni de afaceri din Rominia. Yasser voia s4-mi arate cd nu are secrete fata de mine si fata de nimeni. Tinea s& imi faca aceasta ,,demonstratie“ si datorita faptului ci numerosi pricteni, ii atraseser& atentia ci sunt ,agentaé SRI“ si ci nu fac altceva decat sa il spionez . Multi incercau sa explice ,cum accepta Yasser sa raman singura la cl in casa .in conditiile in care as fi putut sa ii citese toate dischetele de calculator, s4-i vad toate agendele, s&-i fotocopiez anumite documente, sa-i plantez microfoane sau 25emi{&toare in miniatura, capabile sa transmita mesaje codificate, la distante de mii de kilometri, doar in cdteva fractiuni de secunda. Sigur, ag fi putut face toate acestea daca as filucrat pentru Directia de Tehnicd Operativa. Dar nu era cazul si poate ca Yasser simtea acest lucru in ciuda ,,sfaturilor“ pe care le primea. Acuzatia cu spionajul, planeazd asupra mea din wfrageda pruncie“. Uneori am crezut cd ea este consecinta amicitiei mele cu unii ofiteri din structurile informative ale statului. Am prieteni in aceste serviciideoarece eu cred ca ziaristul este ca un agent de informatii. El trebuie sa stie, permanent, sa delimiteze informarea de dezinformare, sd deosebeasc4 un document real de unul fabricat in laborator si, in general, s4 aiba o sursd cu care poate comunica in caz de nevoie. Mass-media contine elementele prin care masele pot fi cel mai usor dezinformate ori,un bun ziarist nu-si permite s& dezinformeze, dec&t daca aceasta este in interesul celor multi. Am intalnit, de-a lungul ultimilor sase ani,oameni politici,oameni de afaceri,ofiferi de armatd,din MI sau din serviciile de informatii. Nu programat,ci pur $i simplu datorité meseriei. Tntotdeauna am fost driguta si atent4 cu cei care au fost la fel cu mine. Nu cred sa fi fost plecare a mea ,in strdinatate, in care s4 nu fi trimis tuturor oamenilor care imi erau folositori, cate o vedere. Printre acestia s-au numarat si ofiteri de informatii. imi amintesc c4 telefonand acas4 sefului unui serviciu secret, am avut ,,placuta“ surprizi sd-mi raspunda sotia acestuia. Pentru cd din fire sunt politicoasa gi nu inchid telefonul in nas nici mAcar sotiilor, m-am recomandat si cerandu-mi scuze pentru deranj am intrebat dac& pot s4 vorbesc cu sotul dansii. La capatul firului, ,doamna“ mi-a spus pe un ton foarte revoltat: 26— Ascult4, domnisoara! Nu mai telefona aici si nu mat trimite sotului meu tot felul de vederi!!! Ei dracia dracului.chiar nu fi-e rusine?!!! Dupa care, interlocutoarea mea mi-a inchis telefonul, fara si-mi dea posibilitatea sa-i explic cA atunci cand ii scrii unui barbat : ,,Salutari din Zurich!“ sau ,,Aveti grija de securitatea (Ari noastre !“ sau ,,Vegheati la pericolele care amenin(4 poporul roman!“, nu inseamna ca ii trimiti mesaje codificate de amor,cu atat mai mult cu cat te si semnezi Floriana Jucan. (Se pare ca sotiile al caror prenume incepe cu initiala M nu m-au ,iubit® niciodata si au avut mereu senzatia cA as dori sa le iau barbatii. Este atat cazul sotiei cu care am vorbit la telefon cat si cazul ,doamnei“ Manigeh Vettovaglia, sotia ambasadorului elvetian.) Un alt motiv, a fost acela ca prieten. intr-adevar. Dar acest fapt nu este intamplator. Nicolae Ulieru imi este Cred cd este foarte important sa fii in relatii cAt mat bune cu purtétorul de cuvant al unei institutii cum este Serviciul Roman de Informatii. Sidacd Nicolae Ulieru a fost alaturi de mine atunci cand mi-am sarbatorit implinirea a 20 de ani, la Restaurantul Chinezesc ,a fostnumai in virtutea prieteniei noastre gi nu, cum s-a spus, pentru c4 lucram in SRI sau pentru c4 i! reprezenta la masa pe Virgit Magureanu. Pot fi prietena, deopotriva, cu oameni din CIA, din KGB sau din Mossad, pentru ca este extrem de important, cel putin din punctul meu de vedere , s& stiu ce gandesc altii despre toate evenimentele ce se desfagoara sub ochii nostri. Cineva imi spunea odata cd e bine sa apleci urechea si la ce spune femeia de serviciu daca vrei sd fii cu adevarat informat. 2Efn acea duminicad de 2 APRILIE, m-am trezit pe la ora 13,00. fntr-o camer alituraté, Yasser vorbea la telefon. Trecand pe langa el, in drum spre baie, l-am intrebat, asa, intr-o doara : ~ Vorbesti cu domnul ambasador ? Yasser mi-a raspuns cd da, iar eu lam rugat sa-i transmita salutari din partea mea. Yasser a uitat s4 0 facd sia intrerupt convorbirea cu ambasadorul faré sa dea curs rugamintii mele. Furiosa pe impolitetea lui, i-am reprosat si cerandu-mi scuze, Yasser a format din nou numarul de telefon al ambasa- dorului, spunandu-i c4 cineva vrea si vorbeasca cu el. Daci& Yasser ar fi transmis mesajul meu ambasadorului, tot ceea ce s-a intamplat putea s4 nu se intample vreodata, dar suntem cu totii supusi greselii $i nu stim niciodat&, cu anticipatie, dac& efectul actiunilor noastre va fi intotdeauna benefic pentru noi insine, La capatul celalalt al firului, interlocutorul meu, in loc s4-mi raspunda la salut, m-a intrebat : — Vreis4 ludm masa , disear4, impreund ? Am ramas surprinsd, dar cum ,din fire, imi revin repede, am facut, imediat , un calcul simplu la sfarsitul cdruia am ajuns la concluzia ca o relatie cu un ambasador nu stricd niciodata. Am acceptat, desi am facut-o, nu de dragul celui care mi-o lansase ci de dragul relatiei sociale care putea fi intre o ziarista si reprezentantul unei tari occidentale. Yasser era lang mine dar n-a banuit, nici o secunda, cd prietenul lui tocmai imi facuse o invitatie la mas4. Dupa acel »Da*“, scurt si neconcludent,am continuat cu o serie de politeturi conventionale: ,,.Da, domnule ambasador... mi-a facut placere s4 va cunosc... sper si ne revedem... poate mai organizim impreund cu Yasser niste intalniri comune...“ La capatul celalalt al firului, ambasadorul ma intreba daca este bine sa-mi telefoneze pe la ora 20,00 in acea seard. 28Aceasta a fost prima noastra convorbire telefonica desfasurata chiar sub ochii lui Yasser. Dupa ce am facut un dus,m-am imbr&cat 5i chiar in momentul in care ma pregateam sa ies pe usa, Yasser imi spune: — Stai, nu pleca ! Nu vrei s4 mergem la vila, sA mancdm acolo ? Cum pe ambasador nu-! refuzasem, ar fi fost imposibil 8&4-] refuz tocmai pe Yasser. Ajunsi la vilé {aflata in Padurea Baneasa, in apropierea sediului central al Serviciului Roman de Informatii), Yasser a gatit miel cu orez, mAncarea lui preferata , dupa care ne-am facut obisnuita siesta. Am adormit si ne-am trezit aproape de miezul noptii . jn acea seari, Televiziunea Romana, a programat unul dintre cele mai frumoase filme si mai dragi sufletului meu, »Folling in love‘ - ,,indragostiti“ cu Robert de Niro si Meryl Streep. Cred c4 am vazut acest film de cel putin zece ori si l-as tevedea incé de nenumarate ori. $i asta, in primul rand datorita celor doi actori care se afl in topul preferintelor mele, dupa Anthony Quinn. Am ajuns acasa pe fa unu noaptea. Dimineati, la ora 9,00 sund telefonul. (Atat de devreme nu ma mai suna dec&t un anumit domn, care la ora 7,30 deja isi ma&n4anca sandwichurile si-si bea laptele batut sau sucul de rosii). Era ambasadoru! care a inceput s4 ma intrebe precipitat: - Unde ai fost ? Ce s-a intémplat? Ce-ai facut ? De ce nu m-ai sunat? Te-am cautat toata seara ! Mi-am cerut scuze si i-am explicat cA nu puteam sa-i telefonez de lang’ Yasser si s4-i spun cA nu pot ajunge la ora 20,00 acasa. - Raméne pe diseara ? m-a intrebat Vettovaglia. Glasul lui suna atét de temator, gandindu-se la eventualitatea unui refuz, incat am acceptat, cu mare placere, invitatia. Primul restaurant in care am méancat cu Vettovaglia a fost »Manhattan“, la ,,Sofitel“. 29Am petrecut in acea seara cdteva ore nu numai agreabile, ci si foarte instructive. Am facut un schimb substantial de pdreri.putand afla astfel, ce gandeste ambasadorul Elvetiei despre presedintele {atii, despre unii membri: ai Guvernului nostru. despre oamenii de afaceri de la noi din tard si nu in ultimul rand despre cativa dintre directorii serviciilor de informatii romanesti. incd din acea seara , am pultut cunoastle faptul cA Vettovaglia il aprecia mai mult pe Ioan Talpes, directorul DIE , cu care se si vazuse de cateva ori pana la acea datAsi mai putin pe Virgil Magureanu. De gustibus ! Interlocutorul meu il considera pe Ion Iliescu cel mai important om din Romania. Contrar ambasadorului, eu am o alta ierarhie a oamenilor aflati, acum ,la putere. Eu cred ca in oricare tara directorul servicului secret poate fi uneori mai important decat insusi presedintele acelei (ari. in plus, sefi de servicii secrete care au ajuns presedinti am mai vazut, dar presedinti care au ajuns sefi de servicii secrete, nu. Nu am ascuns niciodat4 aceasta ierarhizare a mea . Poate c& si acesta a fost unul din motivele care i-au facut pe multi sa spuna ca ,,vorbesc frumos despre Magureanu, pentru ca este geful meu !“. Nimic mai fals. Pot avea si alte motive... Ambasadorul m-a condus acas& si in fata blocului m-a intrebat: - Siacum ? ~ Ne luam la revedere gi cu asta gata ! ~ Nici macar nu mi saruti 7 ! ~ De ce ar trebui sd o fac ? ! Ne mai vedem, mai vorbim, ne mai ,,inprietenim“... fn acea seara, nu imi puneam inca intrebarea cine va fi cel p&calit din intalnirea care avusese loc 1a 1 aprilie. Urcand cu unul dintre cele sase lifturi ale blocului in care locuiam, imi reveneau in minte franturi din discutia pe care o avusesem cu ambasadorul care ma intrebase : Be~ Pe unde te-ai plimbat ? fn Elvetia ai fost ? Fusesem de multe ori in Elvetia , dar niciodat4 la Geneva, oragul in care imi doream atat de mult s4 ajung!!! A doua zi, ambasadorul m-a sunat si am vorbit la telefon mai mult de o jumatate de ord. Cam cu o sdptamand inainte de a-l cunoaste pe Vettovaglia, programasem sd 0 duc pe verisoara mea Andreea jn Elvetia, Ne luasem vizi, bilete de avion si miercuri, 5 APRILIE am plecat. Cand am ajuns la Zurich, Andreea a telefonat parintilor ei , iar eu ambasadorului. Joi, 6 APRILIE ,mi-a telefonat la hotel Yasser, caré gta c4 sunt cu Andreea la Zurich si hotelul in care loctiam. Din pacate, nu m-a gasit in camera. Vineri, 7 APRILIE scriam in jurnalul meu: ,,Este ora doud noaptea. Acum cAteva minute am inceput s4 plang. Nu stiu de ce. $tiu doar ci faptul s-a produs in clipa in care mi-am reamintit cdteva imagini din copilaria mea.Distanta urias& dintre opulenja bogafiei in care ma aflu $i mizeria pe care am trdit-o atunci cand eram copil ,mi-au adus siroaie de lacrimi in ochi.“ Cred c& cel mai mare dusman al meu, dusman de moarte, este sdricia. De cate ori merg la biserica, if rog pe Dumnezeu s4 nu mi lase vreodat4 s4 mai traiesc acele timpuri ale copilariei mele, in care, uneori ,nu aveam ce $4 mananc si alteori cu ce si ma imbrac. Mi-am spus c& atat cat a depins de mama mea, am trait cum am putut. Ins&, at&t timp cat depinde de mine, trebuie s& fiu bogata. 31De aceea bogiitia imi inspira respect, admiratie si uneori chiar iubire. Am cunoscut barbati despre care se spunea ca sunt urati, batrani, bolnavi. Dar senzatia aceea pe care o aveam cand toata lumea, de la portar si pana !a director, se apleca in fata barbatului cu care eram, era mult mai puternicd decdt aceea a urateniei lui, Nici un om bogat nu poate fi urat pentru ca insasi bogatia lui ii di o aura de frumusete. E adevarat cA pe cativa dintre acesti barbati i-am facut , pentru o clipi, mai fericiti decat i-a putut face bogatia lor. $i aceasta doar pentru ca cei care sunt bogati nu stiu sau au uitat sentimentul sardciei si al lipsurilor. Nu mA cred o feminista, nu-mi doresc o casnicie si sunt, mai degrab&, pentru ideea de a fi impreund cu un barbat c&satorit. Urasc fucrurile comune si imi place s4 réman independenta. imi displace profund ca un barbat s& pund monopol pe mine dar sunt pentru un strop“ de gelozie sau de falsa tiranie. Cred cA cele mai frumoase impacari vin dupa cele mai dramatice despartiri si dupa cele mai mari certuri. fn clipa in care un barbat da o palma femeii pe care 0 iubeste,se va simti de zeci de ori mai vinovat si o va iubi de zeci de ori mai intens, dupa aceea ! Pentru a compensa lacrimile pe care le varsasera ochii mei in acea noapte, Dumnezeu mi-a dat o zi de sambata, 8 APRILIE, superba. Am primit atunci unul dintre cele mai frumoase deux- piece-uri ale mele, care pe deasupra mai era semnat si ,,Geanni Versace". Am dus-o pe Andreea la Gradina Zoologica si cred c& n-a existat magazin de pe Bahnhoff Strasse din care s nu fi cumparat cate ceva. 32,A doua zi, duminicad. 9 APRILIE, inainte de a ne urca in avion, cu si Andreea am remarcat, in acelasi timp ,cA un domn se uita insistent la mine. Citeva minute mai tarziu l-am vazut stand de vorba cu comandantul echipajului .Tarom*. La ora 1130 avionul a decolat dar in mintea mea. ramasesc privirea acelui domn. Drept pentru care primul lucru pe care J-am facut, dupa ce am putut si-mi desprind centura de siguranta ,a fost acela de a ma duce in cabina pilotilor si de a-] intreba pe comandant cine era domnul cu care tocmai statuse de vorba in acroportul din Zurich. La inceput, acesta a fost surprins de curiozitatea mea, dar dupa ce i-am spus cine sunt si cu ce ma ocup, a inteles c& era vorba doar de un ,.defect profesional”. Am atflat astfel c& cel care mA privise cu atata insistent era roman, dar locuia in Elvetia de mai mul(i ani. In acca clipa imi era suficient ceea ce aflasem. La ,,Olopeni* ne-a asteptat toata familia. Ajunsa acasa si practic epuizata de caldtorie, am hotarat si-mi fac o baie, singura modalitate de a ma relaxa putin si s4 m& culc. Inainte de asta am dat insi cdteva telefoane. in Rominia si in Elvetia, si aflu unde il pot gasi pe domnul din aeroportul elvetian.care imi ramAsese intiparil pe retina. Dup& ce i-am aflat telefonul de la birou am constatat cd ou imi raspunde nimeni. Nimic surprinzator avand in vedere ca era duminica. De la cine sa ii aflu numarul de telefon de acasi ? Ar fi fost o posibilitate-ambasada noastra de la Berna, unde respectivul domn era foarte cunoscut. Pentru o clipd am abandonat subiectul si m-am bagat in cada. Se facuse aproape opt seara si eu dormitam in apa fierbinte. cénd. a sunat telefonul. La capatul firului era ambasadorul. in ultima noastra convorbire telefonicé de sambard. convenisem sa-i telefonez c4nd ajung acas4 si si ne vedem. 33Trecusera deja multe ore de cand avionul de la Zurich aterizase pe aeroportul din .Otopeni™. La intrebarca lui: ,Ce faci ?“ am raspuns ca intentionez s4 ma bag in pat si sé dorm pana in zorii zilei. Cred ca n-am auzit vreodat4 un om mai dezamagit: — Cum, nu ne vedem ?!! Pentru cat eram de obositd, cred ca I-ag fi refuzat si pe Shimon Perez. chiar daca in fiecare zi ma rog la Dumnezcu s4 primesc o invitatie la masi de la ex-premierul israclian. Am profitat totusi de acest telefon sa-l reg pe ambasador sa-mi afle numarul de acasa al domnului care ma interesa in acea clipé. Evident. am motivat cA e vorba de o urgen{a profesionala. Vettovaglia a telefonat la ambasada noastra,cum il sfatuisem eu si la cdteva minute mi-a spus atat numarul de telefon de acasa ct si cel de pe mobil. al misteriosului domn. Primul telefon pe care |-am dat luni, 10 aprilie, a fost la Zurich. Spre surprinderea mea,domnul de la capatul firului mi- a spus ca stie cine sunt si cu ce m& ocup, din povestirile unui amic de-al s4u, tot roman. care locuia de asemenea in Elvetia (unul dintre cei mai reprezentativi ocameni din diaspora romana). Prima intrebare pe care mi-a pus-o a fost: — Ce crezi cd ar zice amicul nostru comun, daca ar stii ci. vorbim acum Ia telefon ? Fara s& dam raspuns la aceasta intrebare, am hotarat si ma reintorc la Zurich, Ja sfargitul saptamanii, duminic4, de Zina Floriilor. Luni. 10 APRILIE Jin sfarsit, a venit si randul ambasadorului. Seara am m4ncat din nou la Manhattan“. Dar pana sa ies din casa, mi-a telefonat Yasser care m-a intrebat: — Vrei sa mergi cu mine maine, la Zurich ? Evident c& am acceptat. Ce imi spune insa, ambasadorul in timpul mesei ?- N-am uitat cd ai vrea si vezi Geneva. Mi-am luat trei zile libere si putem pleca mainc in Elvetia! La incepul m-a pufnil rasul dupa care a trebuit sa-i explic ambasadorului ce motiv de amuzament aveam. Cand a auzit de invitatia lui Yasser a exclamal deznadajduit : ~ Nu se poate!!! Nu se poate sd mi se intample tocmai mie asta! Mi-a spus ca pleaca siel, maine, dar nu c4 mergi si tu cu el! Incredibil ce mise intampla!!! Am incercat s&-l linistesc si sd-i spun cd nu e cazul s4 dramatizeze atat de mult situatia. - Daca accepti s mergi cu mine, ii anulez locul de la » Swissair“ si fl pun pe lista de asteptare ! incerca ambasadorul sd ma convinga. Ce copil era ! Se chinuia s4 inventeze ceva impotriva celui mai bun prieten al s4u, ca sa-i ,,fure“ iubila, uitand ci pe Yasser nu-l putea opri nimeni si nimic dacd voia s4_ plece in Elvetia sau in oricare alta parte a lumii. N-ar fi trebuit decat sa se urce in avionul s4u personal si ar fi ajuns la Zurich chiar inaintea noastra, Ambasadorul era constient de puterea lui Yasser, care. in treacat fie spus, o depasea cu mult pe cea a unui ambasador. fie el chiar si al Elvetiei. — Nu poti sa-l refuzi ? insista Vettovaglia. - Nu, pentru c& ar fi prima dat&, in trei ani, cand as face-o si nici nu stiu ce as putea sa inventez ca si ma creada ! Dacd-i spun ca plec, ma va intreba de ce nu plec cu el. Daca ii spun ca ram4n, ma va intreba de ce ram4n. Yasser stie c4 imi fac programul cum vreau eu. Ambasadorul si-a dat seama cai aveam dreptate si ca nu exista, practic , decat solutia de a-i marturisi lui Yasser ca vrem sa plecim impreuna la Geneva. Dar aceasta allernativa era hazardata si, cel putin din punctul meu de vedere, imposibila. Cum sa-i spun eu, unui om cu care eram de trei ani de zile,cA nu vreau s4 ma duc cu el, cateva zile in Elvetia, dar c& 35in schimb, vreau sd o fac cu prietenul lui, ambasadorul, pe care il cunoscusem cu doud saptamani in urma?!! . Dupa aproape 40 de minute de discutii am ajuns la concluzia c& (rebuie sA ne resemndm $i s3-i multumim lui Dumnezeu chiar si pentru faptul ca in acea seara cram impreuna. In acel moment a sunat telefonul mobil al ambasadorului. Era Yasser care i-a spus lui. Vettovaglia ca treburi importante jl retin la Bucuresti si cd. nu va mai pleca la Zurich. Daca nu am fi fost intr-un local public cred ca ambasadorul ar fi sirit in sus de bucurie. A scos din buzunar doua bilete de avion si le-a pus pe masa. Ce-! facuse oare sA fie att de sigur c& cu voi accepta s& plec cu el, n-am inteles nici pand astazi. Asa se face cf a doua zi, marfi. 11 APRILIE, Floriana Jucan si Jean-Pierre Vettovaglia s-au imbarcat la bordul avionului companiei Swissair, cu destinatia Zurich. Era ora 16,40. La cateva minute dupa ce ne-am Iegat centurile de siguranta, comandantul acronavei ne-a anuntat cd are o defectiune la bord, drepl peniru care ne roagaé s4 asteptam in acroport, pana Ja remediere. Dup vreo doudzeci de minute a venit un reprezentant al companiei de zbor clvetiene si ne-a oferit alternativa de a pleca cu un avion al companiei Lufthansa". pana la Frankfurt, de unde exista o conexiune pentru Elvetia. Totul ar fi fost perfect, dar ne-am dai seama ci eu nu puteam intra in aeroportul din Frankfurt dalorita faptului cd nu aveam viza de Germania. Dupa alte caleva ore, cinova a venil sé nc spund ca din Elvetia a plecat o alta aeronava spre Bucuresti pentru a lua restul de pasageri care nu plecaser4 cu ..Lufthansa“. 36Dupa sapte ore petrecute in aeroportul din ,,Otopeni“, ne-am urcat intr-un avion care ne-a dus la Zurich, unde am ajuns la miezul noptii. Ambasadorul mi-a marturisit cd in acele ore s-a indragostit .cu adevarat. de mine, pentru ca nimeni nu ar fi fost in stare sa faca atat limp sé para o secunda. Primul parfum pe care Vettovaglia mi l-a daruit a fost Jaipur* — Bucheron, pe care Jam cumparat din avion. in aeroportul din Zurich nu mai era nimeni, in afara celor cAtiva pasageri. care venisera de la Bucuresti. Ne-am cazat la_,,Swisshotel”. Cand am intrat in camerd, am putut cili pe ecranul televizorului: ,.Bine ati venit, doamnd si domnule Vettovaglia!* Ne-am amuzat copios, mai ales ca alaturi de urare erau gi dovd cupe de sampanie animate. care se ciocneau. Cand mi-am dat seama ca va trebui sa impart acel pat cu Veitovaglia. am realizat ca de fapt acceptasem acest voiaj de dragul orasului elvetian pe care vroiam sa-] vad si nu de dragul partenerului men de calatorie. Despre prima noastra noapte nu am nici o amintire. Daca ne-am iubit atunci, a fost o greseala. Daca nu... A doua zi am plecat spre Geneva. unde am ajuns la ora trei dupa amiaza. Ne-am cazat Ja hotelul Noga Hilton*. Ambasadorul rezervase un apartament cu vedere la lac . Acel apartament nu era ales intamplator, ci tocmai pentru ca avea in baie o cada imensa. in care incdpeau ,nu doud persoane,ci doua familii. Motiv pentru care . cea mai mare parte a timpului mi-am petrecut-o in cada. Curioas’ din fire $i amintindu-mi ca sunt la Geneva, am iesit cu ambasadorul, in primul rand pentru a cumpara vederi pentru toti cunoscutii mei si in al doilea rand pentru a vedea putin orasul. Cénd ne-am intors, am intrat intr-unul din magazinele aflate la parlerul hotelului. de unde mi-am cumparat un costum 37Guy Laroche“, pe care am platit 1200-#e dolari cu ,, VISA“ ambasadorului. (CAnd a aflat de aceasta cheltuiala, sotia lui a vrut s& se sinucida, pretextand ca, in 26 de ani de cdsnicie, ea nu a primit de la soful ci .niciodatd .un cadou jin valoare de 1200 de dolaxi.Probabil cA asta este soarla sotiilor!!"} De Ja ora 18,00 pana la ora 20,00 am lenevit amandoi in cada, ca doua balene . in acele ore i-am povestit ambasadorului multe intamplati din copilaria mea. Nu-ivenea s4 creada cd nu mai sliam nimic de tatal meu, ¢ fusesem ani de zile intr-un internal cu program saptamanal si multe altele care depaseau puterea lui de imaginatie. Ne intrebam ce si-i spunem lui Yasser cand va afla. intre prieteni apropiati, asa cum erau ei, nu se prea faceau astfel de gesturi. Seara am mancat chinezeste la unul din restaurantele din incinta hotelului. M-am imbracat in costumul pe care il cumparasem cu c4teva ore inainte si daca ar fisA ma iau dupd privirile barbatilor care erau in acea seara in restaurant, am fost, realmente dragula, Intr-adevar aveam o mind fericit& stiind ci sunt imbracata de 1200 de dolari,ceea ce pana atunci nu se prea intamplase ! Era miercuri si ambasadorul ar fi trebuit si plece vineri la Malta, unde il asteptau sotia lui si Jean-Paul Carteron. presediniele Forumului ,,Crans Montana“. La Malta se puneau la punct ultimele amanunte ale sesiunii de toamna a Forumului ce urma sa aiba locin capitala La Valetta. Familia Vettovaglia era foarte implicata in aceasta afacere. Spun - afacere pentru ca din Forumul ,,Crans Montana“ au iesit multi bani. Voi reveni asupra acestui subiect. 38Nefiind foarte indragostita, pe atunci, de partenerul meu, am hotarat s4 ma intore la Bucuresti a doua zi, joi, 13 APRILIE. Ambasadorul nu a inteles aceasta graba a mea, in conditiile in care am fi putut ramance, impreund, inca doua zile. Sambata, 15 APRILIE mi-a telefonat din Malta si mi-a spus ci toatd lumea a facut o indigestie de la un peste. ~ Situ ? l-am intrebat eu, preocupata. — Nu, eu nu am mancat. fn schimb nevasta-mea si Jean- Paul sufera de doua zile. in aceasta convorbire ambasadorul a uital s4-mi spund ci la Malta era si Yasser. iar eu am ,,uital” s4-i spun ca a doua zi urma sa m4 reintorc in Elvetia. Duminicd, 16 APRILIE, eram la bordul unui avion care m-a dus la Zurich. Era atreia calatorie pe care o faceam in Elvetia, in mai putin de doua saptamani. Am primit atunci unimens buchet de trandafiri de la domnul pentru care facusem atatea investigatii. Am petrecut cateva zile superbe. La un moment dat i-am spus ambasadorului cé m-am reintors in Elvetia, dar nici pana astzi nu a aflat adevaratul motiv pentru care am facut-o. Marti, 18 APRILIE faceam sauna la ,, VITIS“, 0 baza sportiva care apartine celor trei oameni de tenis Villander, Tiriac si Sturza. Aici m-am intalnit cu un prieten care mi-a spus cA tocmai vine de la aeroportul din Zurich. unde s-a intalnit cu amicul meu Yasser. ~ Era singur? am intrebat eu, curioasa. — Nu, era cu ambasadorul Elvetiei la Bucuresti si cu sotia acestuia. Se duceau la Lugano. 39Toate acestea le-am aflat la o jumatate de ord dupa ce Yasser si insotitorii sai decolasera spre Lugano, Am telefonat la informatiife din Zurich, dupa care la informatiile din Lugano unde am cerut primele cinci hoteluri importante din oras. Am luat fiecare hotel la rand intreband : ,,Aveli o rezervare pe mumele Yasser?“ Nu, nu avem.“ ,,Nici pe numete Vettovaglia?“ Si dupa vreo cateva raspunsuri negative, iaté ci cineva imi spune st; ,,Da, avem. Dar nu au sosit inca.“ Am sunat din nou fa Hotelul .Eden* din Lugano, unde ji descoperisem pe cei doi prieteni ai mei. fn camera ambasadorului mi-a rdspuns sotia acestuia si deci, am fost nevoita sa inchid telefonul, contrar principiilor mele. Am sunat la Yasser in camera si_|-am intrebat : ~ Ce faci 7 Desi nuii pusesem o intrebarea prea grea, interlocutorul meu s-a blocat. Yasser a reusil cu greu s4-si revind si dupa céteva minute mi-a spus : - Inchide ca te sun eu ! Unde voia s4 ma sune nu sliu, pentru cad nimeni nu stia c& eu ,in accl moment, telefonam de la cativa zeci de kilomctri. Ambasadorul mi-a povestit ulterior cd Yasser I-a chemat foarte precipitat in camera lui, intrebandu-[ daca mai stie cineva c4 sunt cazati la ,,Eden“. Ambasadorul i-a raspuns surprins: — Cine si mai stie, cand noi insine am {Scut rezervarea acum o ora de pe aeroportul din Zurich? Concluzia la care a ajuns Yasser a fast aceca ci il urmirese si ca il spionez. intr-adevar prea imposibil ca eu , din Romania (cum credeau et ) sd stiu ca sosiseré de cateva minute in accel hotel. Nimanui nu i-ar fi trecut prin minte ca cineva poate fi aldt de diabolic incat si ia hotel cu hotel si sd intrebe de o anumita persoana. Numai ca eu n-am functionat niciedala dupa sabloanele sacietatii si de accea am fost mereu surprinzatoare 40pentru ceilalfi, in condiféile in care mie insti imi ptream chiar banala. Miercuri, 19 APRILIE m-am intors la Bucuresti. fn aceeasi zia cateva minute dupa mine a aterizat si avionul personal al lui Yasser , care-] avea Ia bord att pe proprictar cat si pe ambasador impreuna cu sotia. La putin timp dupa ce am intrat in casa a sunat telefonul. La capatul firului nu era cine credeam eu ci... Yasser. Acesta a inceput sa ma bombardeze cu intrebari de genul: »De ce ai dat telefon ? De unde sliai cd sunt acolo? Cine te-a pus SA mA urmAresti? Pentru cine lucrezi? Cine vrea sd ma distruga? De ce participi si tu, care spui cd ma iubesti, la acest joc murdar?* Am incercat sa-i explic ca se inseala, cd pur si simpiu am vrut sd-i fac o surprizd si si ma duc sa-! vad , avand in vedere cA eram in Elvetia. Dup4 o ord de tipete, striga’te, urlete, intrebari si explicatii, nc-am impdcat. Yasser urma sa plece la Viena pentru © siplamana si am stabilit si ne vedem cand se intoarec. in aceeasi zi mi-a telefonat si ambasadorul, care mi-a povesiil cate suspiciuni si intrebari a nascut telefonul pe care l-am dat celor doi, la Lugano. Joi. 20 APRILIE lam vizitat pe ambasador Ja birou. Nimeni nu stia inca de relafia noastra. Siiatd, a venit Pastele. Vineri, 21 APRILIE am plecat la tara, cu toata familia, unde am ramas pana marti. Miercuri, 26 APRILIE, am m4ancat cu ambasadorul la »Intercontinental®. A doua zi, m-am intalnit cu seful unui serviciu de informafii cave mi-a daruit o superba cruciuli{a din aur, avand in vedere ci tocmai fuseserd Floriile, zi pe care eu o sarbatorisem in Elvetia cu un domn ,,necunoscut“. 4!fn acea zi, am scris in jurnalul meu: ,.Simf cd acest om imi este lipit de sutict™, referindu-ma evident la dommnul cu care ma intalnisem in acea zi. la omul de ,aur*. Vineri, 28 APRILIE aprilie, m-am vizut cu Vettovaglia Ja .Alis*, casa de licitatie de la Cercul Mililar National, unde obisnuiam sd merg cu bunul meu prieten Liviu Codarla. ~Alis* este un loc pentru oameni bogati, unde poti si vezi adevarali coleclionari de arta care sunt in stare si dea sume exorbilante pe un (ablou sau pe o bijuterie veche. Ambasadort! Elvetici facea parte dintre acestia. Dupi ce am plecat de la ,,Alis*, am mers amAndoj s-mi tidic acreditarea pentru vizita fostului presedinte american George Bush, care urma sa vind in Romania, a doua zi. Sambata, 29 APRILIE, ia Palatul Parlamentului toata lumea bund s-a reunit s4-! salute pe Bush. Prilej pentru prietenii mei care nu ma gasisera acasa in duminica Floriilor, s4-mi ureze ,,.La multi ani !*. Cu aceasta ocazie,am facut pentru prima data un schimb de priviri cu ,,d-na“ Vettovaglia. Ambasadorul ne-a facut prezent&rile, spunandu-i sotiei sale cA sunt ziarist4. Acesta a fost momentul in care am dat chiar mana cu ,,rivala“ mea, pe care ma abtin sé o descriu pentru a nu fi acuzata de subiectivism. Cei care o cunose nu mai au nevoie de detalii, iar cei care nu ,nu vor pierde nimic. Duminicd, 30 APRILIE, am vazut ,,Puricele“ la Nottara, cu Andreea. S4-l vezi jucdnd pe Horatiu Malaiele este o adevarata bucurie chiar si pentru cele mai triste suflete. 42CAPITOLUL IV a »Cine pitimeste tsi anunieste” CICERO Au urmat zile linistite, in care nu se intampla nimic deosebit. Ma vedeam in fiecare zi cu ambasadorul si vorbeam ore in sir la telefon, mirandu-ne ,chiar si noi, de debitul verbal pe care-| aveam. Miercuri, 10 MAI a sunat telefonul de atatea ori incat ma plictisisem tot spunand : ,,Da!“. Mi-era atét de dor de un ,,Nu!“, Printre cei care mi-au telefonat a fost si Mathieu Forestier, un tip a carui poveste de viala mi s-a parut interesantd, atunci cand am citit-o in cartea ,.KGB-ul in Franta“.La sfarsitul lecturii, am hotrat s4-1 cunosc pe Forestier care nu era altul decdt Matei Pavel Haiducu, fost ofiter in Securitate. Sectia ,,F“, Sectie care se ocupa de contrainformatii externe. Desi , la acea data, el nu mai era interesant pentru nici un serviciu secret din Romania, eu am fost curioasa s& aflu ce fel de om este, cum traieste si ce face. Aflasem c4 dupa Revolutie a revenit in tara ca om de afaceri* caz&ndu-se, de obicei, la ,,Intercontinental* (loc nu tocmai potrivit, avand in vedere c4 avem de-a face cu un ptofesionist ). Dup& ce am stat de vorba cu cAteva persoane din anturajul lui, iat cd la mai pufin de o s&ptamana, Forestier imi telefoneaza acas4. 3Am iesit de cateva ori impreuna dar am fost dezamagita. Forestier isi pierduse demnitatea muncii pe care o facuse ani de zile sub comanda generalului Mihai Caraman, la Paris.Una din misiuni. poate cea mai ingrata de-alungul carierci sale, a fost aceea de a-i otrivi pe Paul Goma si pe Virgil Tanase, scriitori de marca si opozanti inraiti ai regimului Ceausescu, pe care-1 combateau din Franta, unde sé refugiasera. Aceasta a fost. de fapt si ultima misiune care i-a fost incredintata lui Matei Pavel Haiducu. fn timpul acesteia el a fost surprins de caétre DST-ul francez. care a reusit astfel s4 salveze vietile celor doi scriitori. | Din acel moment, ofiterul roman s-a refugiat la Paris si a tradat regimul de la Bucuresti. Haiducu a avul de ales intre a fi deconspirat si expulzat din Franta sau a colabora cu DST-ul. El a ales ultima varianta si si-a schimbat identitatea. Timp de zece ani . pana la Revolutie, s-a ascuns de Securitatea romana. care, din principiu, nu jerta tradarile si mai ales pe tradalori. Forestier si-a izolat familia intr-o loecalitate in apropiere de Paris, unde el mergea numai Ja sfarsitut sAplamanii, nu inainte de a-si lua toate masurile de siguranta. Fosti colegi de-ai sai, afirma ca afacerile pe care Forestier incerca s4 le faca la Bucuresti, dupa 1989, nu erau prea »ortodoxe“, motiv pentru care cei mai multi dintre ei au refuzat chiar s4-i mai cunoasca pe ,,tradator“. De altfel. intr-o discutie cu seful unui serviciu secret mi $-a spus textual: ,,Haiducu ? ! Un dobitoc t Fara comentarii. La miezul noptii, m-a sunat si Vettovaglia,exasperat de numeroasele incercari pe care le facuse pentru a vorbi cu mine. Scriam., fa vremea respectiva, in jurnalu! meu: »Ambasadorul este o minune de pus la rand si de nelasat vreodata.“Era pentru prima data in viata cand cineva , pe care nu-I placusem la prima vedere, ma facuse si ma indragostesc de ef. Vineri, 12 MAL .am mancat , la pranz . cu amivasadorul la ,.Pizza Hut*, iar seara cu Mathieu Forestier, la ,,.Doina“. Sambata, 13 MA] am stat cu Vettovaglia mai mult de trei ore.Acele timpuri n-aveau sa se mai intoarcd niciodata si sambita si duminica aw devenit, in scurt timp, un subiect tabu pentru mine. Eram indragostita de Vettovaglia . desi realizam ca dintre noi doi,el este cel care iubea cu adevarat. Acum, cand privescinapoi, imi dau seama ci m-a cucerit in fiecare zi, cu felul lui de a fi. Era bun cu mine desi mi-au pl&cut intotdeauna barbatii care raman barbati, indiferent de cat de indrayostili ar fi. intr-adevar, Vettovagtia a dat peste cap toate gusturile mele in materie masculina. in sAptamana urmatoare ar fi trebuit si plec la Zurich, unde ma intalneam cu un amic din Italia, cu care plecam mai departe pana in Corsica. De ce m4 duceam pana la Zurich ? Pentru cA un prieten imi oferise un bilet de avion gratuit pana in Elvetia. imi facusem rezervarea la avion pentru marti, 16 mai. La aflarea acestui aranjament, ambasadorul a fost foarte dezamagit. El mi-a spus cd sofia lui urma sa plece in Iran, luni, 15 aprilie si cA am fi putut profita de aceasté absenta. Atunci am convenit cu ambasadorul sa plec joi, pentru a mai ramane impreuna, cateva zile. Acest moft a costat pe Vettovaglia 700de dolari, adic& un bilet ia ,.Swissair®. 45Marti. 16 MAI . Ambasadorul j-a telefonat lui Viorel P&unescu gi a rezervat o masa la ,Melody*. Probabil c& acela a fost momentul in care Vettovaglia si-a pierdut complet controlul. caci ce aliceva as putea crede despre un om care imi dadea tartinele cu caviar in gura, in acelasi moment in care imi spunea ca in bar existé camere de luat vederi?!! Jn jurul orei doud noaptea.am ajuns la regedinta din strada Atena. Tot personalul dormea. Dupa ce mi-a aratat casa, am ales locul din fata semineului, unde am baut un ceai ,,afrodisiac*. (Aceasta imi aminteste de luna decembrie a anului 1991, cand mA aflam in cabinetul unui ministru. Acesta i-a spus secretarei: Marina, dowd ceaiuri afrodisiace, te rog ! Dar nici pana in ziua de astazi n-am baut acele ceaiuri, ceea ce ma face si il anunt pe fostul ministru, acum un important om in stat, cd imi este inca dator cu... un ceai.} Nu puteam sa ram4n peste noapte in resedinta, deoarece dimineata ar fi trebuit si ma trezesc devreme ca sd evit un contact direct cu femeia de serviciu. Ambasadorul m-a condus acasi pe la cinci dimineata. A doua zi, miercuri, 17 MAI am fost impreund la teceptia oferita cu ocazia implinirii unui an de la deschiderea oficiala a Hoteiului ,,Sofitel*, Aici, ne-am salutat cu numerosi colegi de-ai ambasadorului, cu ministri si cu multi oameni de afaceri. Printre ei, unul dintre actionarii principali ai hotelului,Eric Barta, roman stabilit de mai multi ani in Elvetia.trecand la Bucuresti, drept prieten apropiat al directorului SRI, Virgil Magureanu. Desigur , am vorbit cu multi dintre cei care participau la aceast4 receptie ,ins& discutia pe care am avut-o cu Eric Barta nu o voi uita prea curand. {mi amintesc ca era foarte cald ceea ce m-a facut s& spun, la un moment dat: ,,Parcd am fi in sauna !“ 4%De langa mine, Barta care m-a auzit mi-a replicat: ,Avem si sauna ! Daca va face plicere. considcrati- va invitata noastra!* f-am multumit si am intrebat daca ar pulea sa imi facd un abonament la Clubul Francais care apartinea ..Sofitelului*. Mi-a raspuns: .,Cu placere!“.dupa care am facut schimb de carli de vizita. Dupa receptie cu si ambasadorul am jucat biliard intr-un club cu circuit inchis. Era seara de dinaintea plecdrii mele. Ambasadorul mi-a daruit atunci un ,.Caran d'Ache“, din aur, cu stema Elvetici. Insi povestea ca aceste pixuri sunt foarte rare sic el insusi l-a primit cadou dela presedintele elvetian...moliv pentru care, l-a catava vreme, lam pierdut. Joi, 18 MAI Vettovaglia m-a condus pana la scara avionului, care m-a dus la Zurich, Am stat cateva zile in Franta de unde m-am intors miercuri, 24 MAI. intre timp, Vettovaglia si sotia Ini au petrecut cateva zile Ja Viena de unde s-au intors , ca si mine, miercuri. imi amintesc cd la cdteva ore de c4nd aterizase fa Bucuresti avionul companiei .,Austrien Airlaines* care fi avusese la bord pe cei doi, Vettovaglia a venil si ma vada. imi adusese din capitala Austrici o bomboniera din cel mai fin portelan si o inimoara din aur, pe care ja scurt timp am transformat-o intr-un inel. La randul meu, i-am daruit ambasadorului 0 antologie a celor mai frumoase poezii universale,in limba franceza. Lam facut cadou acea carte pe care o cumparasem cu 900 de franci de la Paris, pentru ca in aceea zi de 24 mai, Jean-Pierre Vettovaglia implinea 49 de ani. Pe prima pagina i-am scris: ,,Per il mio Dio“. Nu il consideram Dumnezcul meu, dar, oricum, un trimis al Lui tot imi parea. 47Joi, 25 MAI am stat impreund cu ambasadorul de la noua dimineata pana la ora patru dup& amiaza. A plecat de Ja mine cu doar cateva minute inainte de a se incheia programul de la ambasada. Intr-adevar, igi pierduse complet uzul ratiunii si obligatiile lui de serviciu trecusera pe un plan secundar. In acea seari mi-a telefonat Eric Barta. pe care eu tl c4utasem de la Paris. Am convenit sa ne vedern a doua zi la »Sofitel, la ora 12,00. Desi am intarziat douazeci de minute, Barta m-a scuzat. La cateva minute dupa ce ne-am asezat ja una din mescle restaurantulu: .Vollubilis“, aflat in incinta hotelului, am inceput sd caut ceva in geanta. Din greseala,am scos un plic din care au iesit cateva fotografii. Neavand nimic de ascuns i-am aratat lui Barta fotografiile in care apaream atat cu Vettovaglia cat si cu alti oficiali romani. fn momentul urmator, Barta si-a scos de la piepto static mobilé $i a transmis un mesaj codificat, pe care nu |-am putut descifra, decAt la cdteva zile dupa aceea. Nu cred sa fi trecut mai mult de cinci minute si un ..domn cu ochi albastri*, l-a anuntat pe Barta c& .presedintele il asleapta , de urgentd la Cotroceni". Mesajul a fost tostit cu voce tare, in aga fel incat sa-l aud mai ales eu. Barta l-a intrebat pe ,mesager daci au fost puse girofarele pe masini , dupa care si-a cerut scuze ca este obligat sa plece, rugandu-ma sa inteleg c& atunci cand este vorba de presedinte ... Mis-a pdrut cam precipitata aceasta plecare. dar nu i-am acordat, tolusi, prea mare importanta. Relatia mea cu ambasadorul se afla sub sermnul unei zodii bune. Mi-era bine cu el si nu ayeam motiv s4-{ insel nici macar cu gandul. 4sLuni. 27 MAI. Vetlovaglia m-a sunat {a ora 8,00 dimineata. Am inj{eles, din prima clipa, cd daca imi telefona la acea ora prohibita se intamplase ceva grav. A inceput sa-mi spund nervos o poveste care ma mira inca si acum: ~ Asear am fost la o receptie unde J-am intalnit pe Eric Barta. Ce crezi cd mi-a spus acest domn ? ! Ca s-a intalnit cu tine .vineri, la solicitarea ta si c4 i-ai spus ca-] jubesti, cA nu poli trai (ra el, cd e soarele tau... in plus m-a avertizat cd ai niste fotografii compromitatoare atat cu mine cat sicu alte persoane importante . Barta mi-a mai spus sa fiu alent cu line pentru ca lucrezi, cu siguranta,pentru un serviciu secret! Vettovaglia pirea preocupat ,mai degraba, de dectaratiile de dragoste pe care cu i le-as fi facut lui Barta si mai putin de eventuala mea apartenen{a Ja un serviciu de informatii. Am incercat s4-i cxplic ambasadorului ca astfel de dcclaratii patetice nu am facut nici unui barbat,cu at&t mai mult cu cal nu m-am simtit niciodata dependenta de sexul masculin. in plus, singurul meu soare poate fi mama, singura fiint care imi lumineaza atat zilele cat si noptile. Eric Barta nu s-a oprit aici. El i-a,,avertizat" pe toti cei care apareau aldturi de mine in fotografii de pericolul care ti paste. Mai mult decdt atat, surse din SRI m-au informat c4 el s-a vazul cu Magureanu pe care |-a intrebat care a fost raftiunea pentru care SRI-ul m-a trimis si-l spionez, tocmai pe el, care face numai afaceri curate si care a ajutat alat de mult Romania. Aceleasi surse m-au informat ca domnul Magureanu i-a r4spuns ,,prietenului® s4u c& nu lucrez pentru SRI si cd nu m-a trimis nimeni. Deloe convins de ..nevinovafia" mea, Barta si-a continuat investigatiile. Mi s-a spus la cateva zile cd el a luat legatura cu seful retciei serviciului de spionaj israclian Ja Bucuresti, pe care ]-a 49intrebat dac& ma cunoaste si dacd fucrez pentru Mossad. Evident si de aceast4 dal4 raspunsul a fost negativ. Nu pot sa inteleg cum si-a imaginat Barta c& un anumit serviciu de informatii, cdruia. sa presupunem ca i-ay fi apartinut, ar fi Tecunoscul aceasta!!! Aceste tclefoane si vizite ale lui Eric Barta, ar [i putut cu sigurantaé ruina relatiile mele cu cativa dintre cei mai important oameni ai acestei Lari. Numai ca ei nu au reactionat asa cum s-ar fi astcptat »binevoitorul* meu, ci dimpotriva. s-au amuzat impreund cu mine de reaclia spasmicd pe care a acesta a avut-o, (Stie cl ce stie ! Si nu numai cl. ) A doua zi, am mdancat cu ambasadorul la ,,Sofitel'’. in speranta c4 ne vom intalni cu Barta, pe care vroiam sa-l salutim amandoi ,cu prietenie. La vremea respectiva, mie si ambasadorului ne-ar fi fost imposibil s4 fim supdrati unul pe celalalt, chiar si pentru caleva secunde. Dincolo de toate acestea, continui si cred ca Eric Barta este un adevirat barbat care, pentru o clipd, si-a pierdut cumpatul si s-a purtat muiereste. Si mai cred ca este un bun om de afaceri,pentru ca aitfel cum s-ar putea explica ,,abonamentul* sau la vizitele prezidentiale in strainatate?!! Degi m-am mai intalnit cu Barta de cAteva ori, la cateva receptii oficiale nu am deschis acest subicct, lisAndu-l sa creada c4 nu stiu nimic. Ne-am salutal si conversatca si cand nimic ou s-ar fi intamplat. La catva timp am aflat insd ca ,,Sofitelul* mergea in pierdere gi cd situatia financiara a lui Eric Barta fusese serios afectata. El s-a consolat insa, casdtorindu-se cu o foarte framosa romanca despre care se spunea prin oras ci facuse parte din personalul de serviciu al hotelului.Viitorul ei sot a trimis-o sa studieze la Oxford si pentru faptul cé facea saptamanal naveta Bucuresi-Londra. Barta i-a facut un abonament pe ,,British Airways“. 50CAPITOLUL V »dubirea-t foc ce-aprinde o apa, Dar apa de tubire nu te scapa" SHAKESPEARE Joi, 1 JUNIE, ziua internationala a copilului. Motiv pentru a primi o superba bratara din aur, pe care ambasadorul a platit cat salariul pe o luna al presedintelui Romaniei. In zilele de 3 si 4 iunie Ministerul nostru de Externe a organizat un tur al litoralului romanesc pentru ambasadorii acreditati la Bucuresti si sotiile acestora. fn program era prevazut: ~ 2iunie, la ora 14.00 plecarea din capitala, cu autocarul scazarea la Hotelul ,,Amfiteatru“ din Olimp; masa de seara la restaurantul ,,Calul Balan“ din aceeasi statiune; — SAmbata, 3 iunie, plecarea la ora 8,00 dimineata;vizita jn Portul Constanta; un tur al statiunilor de pe litoral; cazarea in Tulcea; — Duminica, 4 iunie, dupa o plimbare cu vaporul pe Dunare.autocarul ,,diplomatic® urmand sa se intoarca la Bucuresti. “ L-am vazut pe ambasador, ultima data jnainte de plecare.joi,1 iunie, dupa-amiaza. jn aceea noapte m-am intrebat de nenumarate ori, cum sa stam noi despartiti mai mult de trei zile ?Vineri dimineata, la ora sase eram in tren, cu destinatia Olimp.Am ajuns la ora 11.00 si m-am cazat la .Amfiteatru“, unde era sefa de receptie 51doamna Mioara Filip, renumitd in statiune nu atat pentru faptul cA era sofia directorului Dumitru Filip, cat pentru frumusetea si inteligenta ei. in toate acele ore pe care le-am petrecul singura,pana scara, cand era programata sosirea Corpului Diplomatic, n-am facut aliceva decat sa ma gandese c4 cram Ja doar cAteva minute distantaé de un om pe care il iubisem $i care-mi daruise una dintre cele mai frumoase veri din viata mea. L-am iubit pe acel om si fl am inca in suffct, acolo de unde nu-t va scoate nimeni vreodata,spre disperarea sotiei lui $i poate a viitorului meu sol. La sArsitul acelei veri i-am scris aceste randuri: Plec. Ma simt ca un condamnat-nu la moarte, ar fi mat usor - ci la viafa. Tot ceea ce mi se va- ntampla de-acum incolo mi se pare inutil fara rost, lipsit de sens.Plec, dar eu réman aici. Mi-a ramas sufletul, mi-a ramas intima. mi-a rdmas viata. Plec st nici macar nu plang.Ce paradox ! Sunt singura, mat singuré ca niciodat, dar de fapt nu mai sunt eu.Mi- am facut cadou de la viata cateva clipe de fericire si voi plat pentru ele.Stiu si stiam,. Te-am furat altora si voi fi pedepsita pentru asta. A trecut vara. Am trecut $i eu cu ea. Ce se va- ntampla la anu’? Ce se va-ntampla la vara ? Ce alti ochi ,,frumosi chiar si fara rimel* au sd te plangad ? Plec... si ce-1 mai triste cd tu n-at sd vii niciodata ! Ma uit la mine cum te astept si rog viaja sd mi te mai aducd o data. $i ea-mi spune. ,,L-ai avut deja prea mult f1I Visul meu! A fost ca un vis cu ochii deschisi. Acum inchid ochii si ma& duc. Vorba fut Ionel Teodorcanu: ,,...totul ne desparte pe mine si pe tine: distanta, oamenil poate si destinul.“Plec si las aici ani din viata, cei mai frumosi ani de pand acum.Ma intorc acolo unde nu mai cred ca e acasd, acolo unde nu mai cred cd mi-e locul si unde, panda mai icri, eram fericita.Ma-ntore acolo unde ma asteapta prea multa lume,dar nu tu. Eu plec si pe tine te las aici.Las aici toate clipele noastre peste care va ploua, peste care va ninge.Ma voi intoarce Ia tarnd $a-mi apar iubirea de frig.Am sd vin la 1 decembrie. am sa vin de ziua mea. Stiu de acum ca vot plange, ca va ninge peste mine. Ce coincidenta ! Tu si eu ne- am ndscut iarna, eu la inceput, tu la sfarsit. Eu in decembrie,tu in februarte. Te-am asteptat si acum plec. Nu pentru ca mi- as fi pierdut rabdarea ci pentru ca-mi dau seama ca tu n-ai sa vii niciodata. Chiar daca nu-ti iubesti sotia atat de mult, copili taf sunt mai presus de orice. Gandeste-te totusi, ci am 18 ani si am venit ! Sunt un copil mai mare si am venit. si te-am cdutat. Eram gata sa-ti inapoiez toti ceilalti aniin care m-ai asteptat. M-ai intrebat odata: ,,Unde ai fost, fubita inea, pand acum ?* N-am venit mai devreme pentru cd nu puteam Ss-o las pe mama singura, nu puteam sa vin fa tine proasta, urata, copil mai mult decat sunt. N-am venit pentru cé de ani de zile ma pregateam sd vin.Am venit ,si acum plec, Si nici mMacar nu pot spunce: ,, Veni, Vidi, Vici"! Pentru ca n- am invins ...decat pentru o vara.E atat de putin ! Nict intre doud degete nu as putea fine acest atat de putin... pentru ca mi-ar cddea pe jos ! Plec. N-as putea spune ca e tarziu, ci cd am venit prea tarziu |! Ani de zile te-am cdutat in manualele scolare, pe strazile orasulut meu, fara sa stiu cd tu erat la 300 de kilometri distan{a de mine. Te-am cdutat in toti sf in toate pentrucé-mi imaginam ca cineva mi te ascunde...si de-abea acum te-am gasit ! Te-am chemat in imaginatia mea boInavd de copil si te-am jiubit.Te-am furat pe intuneric. De cand aveam zece ani dorm intre tine si nevasta ta.N-ai simfil asta?! in fiecare noapte-ti sdrutam picioarele, ma risipeam in aerul din camera $i veneam peste tine. Ti-am fost in buzunarul de /a haind toata viata ta. Am fost batista cu care fi-ai sters lacrimile la moartea mamei tale $i tu habar n-aveai!!! Am venit, iubitul meu ! Toatdé. N-am lasat nimic din mine la Bucuresti si daca m-ai fi vrut as ff rdmas pentru totdeauna. Dar e atat de tarziu si noi suntem atat de batrani!!! Mai ales tu.Suntem prea batrani ca sa o tei de Ja capat. Aproape cd te sperie numat gandul ! Stiu ca nu ai atat curaj, ca nu vrei sé ai acest curaj! Mie nu mi-e teamd. Ag merge cu tine descul{a pand la capatul lumii, inditerent cat de frig ar fi afara.As merge in genunchi, {i-as fine gleznele in mainile mele $i as sufla peste tine sd te incalzesc. pentru cd pe mine m-ar incadizi Dumnezeu, Dumnezeu! acela din »CAntarea Cantartlor“,Dumnezeul acela indrdgostit care m-ar intelege. A trecut vara $i parca n-a fost un anotimp . Parca a fost o iluzie. Inchid ochit, inchid usa, inchid inima si totusi... deschise-mi sunt ranile ! Plec. Ramai cu bine si din departarea care ne desparte incet-incef, nu se mai vede decét o batista...aceea cu care fi-ai sters lacrimile si cu care imi-am sters si eu ochii cand au sangerat“. Dar in acele clipe imi dadeam seama ca venisem la mare pentru ambasador. Hotelul era inconjurat de Politie si de ofiteri de la FIAT. Desi ambasadorii ar fi trebuit s4 soseasca in 54jurul orei 17,00 ei au ajuns aproape de miezul noptii, spre disperarea tuturor celor care crau mobilizati sa ii intampine.Ce se intamplase ? MAE a holaral, ad-hoc ,sa se faca o escala la Slobozia . unde membrii Corpului Diplomatic au fost familiarizati cu firma .Hermes*. La ora la care ambasadorul Elvetiei a intral in hotel, eu cram in barul din hol cu o prictena, pe care o intainisem la mare. Cand m-a vazul. Vetlovaglia a fost in pragul infarctului. Toata humea se agita, se repartizau camerele,fiecare isi Jua cheta... Ambasadorul a urcat si dup4 citeva minute a revenit, impreuna cu sola, in barul hotelului, unde ramdsesera cAliva ambasadori cu sotiile sA bea cAte o cafea sau un ceai . Eu si ambasadorul ne priveam deseori, cu insistenta, chiar sub ochii .d-nei* Vettovaglia care insé. nu a observat nimic. La un moment dat , cu am iesit pe terasd. La cAteva minute a venit si ambasadorul. Ne-am reantors in bar, separat, sila cAteva minute cineva a venit si mi-a adus un servetel pe care Vettovaglia imi scrisese: ,,Te iubesc! Trec pe la tine dupa ce 0 cule pe nevast4-mea!“ in sfarsit,toat’ lumea se retrage, find deja ora unu noaptea. Am convenit cu ambasadorul s4 ne mai vedem odata dimineafa. inainte de plecare. La 5.30 Vettovaglia i-a spus sotiei sale cé se duce sa faca o baie in mare gi a venit la mine. imi voi aminti mereu acea diminea{a, La plecare l-am vazut pe ambasador udandv-si slipul cu apa de la chiuveta. - De ce faci asta ? |-am intrebat eu surprinsd de ges- tul lui. — Casa vada nevastaé-mea c4 am facut baie in mare ! mi- araspuns Vettovaglia, mandru de ideea sa. Sambata , 3 TUNIE, la ora 8.00, toti membrii Corpului Diplomatic au parasit hotelul. 55Eu am plecat spre Bucuresti, duminica dupa-amiaza. Ambasadorul a incercat si-mi telefoneze duminica seara, de pe mobil, in timp ce se afla in autocarul care se indrepta spre Bucuresti. Cand in sfarsit am reusit si ne auzim, cat de c4tambasadorul mi-a facut una dintre declaratiile de dragoste, cu care, sincera sa fiu m4 cam obisnuisem. Marti, 13 TUNIE, au sosit la Bucuresti doi oficiali elvetieni, prieteni ai ambasadorului, care au ramas in Romania timp de doua zile. Unuil dintre ei era director in Ministerul de Externe de la Berna , iat celalat secretar 2in Ambasada Elvetiei de la Viena, unde cu cativa ani in urmé lucrase si Vettovaglia. Seara, am iesit impreuna cu cei doi si cu ambasadorul la »Melody*. Cei trei barbati au sosit la bar pe Ja ora 23,00, dupa care soferul a venit sa ma ia pe mine de acasa. Ambasadorul mi-a povestit ci atunci cand au intrat in bar, Viorel Paunescu |-a intrebat: ,O masi de trei persoane, domnule ambasador?“. intrebare la care Vettovaglia i-a Taspuns: ,,Nu, de patru. O asteptam si pe domnisoara Jucan !“ Era evident ca Viorel urma sa-i spund fratelui siu George, acesta la randul sdu lui Yasser si asa mai departe...relatia mea cu ambasadorul incepea s4 devina publica. Cand am sosit $i eu. m-am salutat atat cu cei trei frati Paunescu-George, Viorel, Valentin cat si cu ne-fratele lor Adrian Paunescu. fn acea seara secretarul de la Viena mi-a marturisit cA este surprins de metamorfoza pe care a suferit-o, Vettovaglia: Cand era la Viena, ne rugam sa intre si el in normal, pentru 4 fiecare dintre noi aveam cate o prietena, numai el era singur!* Interlocutorul meu se insela. insa. Jean-Pierre Vettovaglia a intretinut o relatie intima cu o elvetiancé pe care o chema Daniela si care era de profesie manechin.Desi legatura lor a 56durat aproape zece ani. nimeni nu a stiut vreodata acest amanunt personal despre Vetlovaglia, nici macar sotia lui.Mai mult decat atat, ,,d-na“ a mers cu naivitatea pana intr-acolo incat si-a imaginat cA sotul ei a inselat-o pentru prima data, dupa 26 de ani de cdsnicie, cu mine. Vettovaglia mi-a marturisit c& in realitate el a avul prima legatura extra-conjugala la 4 ani, de la cAsAtoria sa cu Manigeh. Joi, 15 IUNIE se implineau doua luni si jumatate de cand eram realmente fericita. Imi cra bine si imi era teama de aceasta, prea fericita, fericire. in momentele acelea i-am scris ambasadorului prima scrisoare: »)esoro mio ! Sci mio ? Este aproape miezul noptit. Ploud incredibil si mi-e fricd. As vrea sa fil langa mine. sd ma tei in brate $i sd-mi spul : ,,Gata, bambolina! Hai , lintsteste-te! Gata! Sunt aici!" Vezi, Dumnezeu este deasupra tuturor. El a aranjat sa ne vedem de cateva ori anul irecut, $i apoi tot el a facut in asa fe] incat sd fim acum impreund, sa ne intdlnim la aceasi masa si la sfarsit si poposim amandoi pe aceasi perna . Mi-e drag de tine si-mi esti pe dinduntru. imi lipsesti chiar si atunci cand esti cu mine, pentru cd stiu cd trebuie s& pleci . Plowd afard si e miezul noptii. Dormi 7 Esti cu sofia ta ? V-afi iubit ? Te gAndesti la mine ? Os ma lasi ? Ma iubesti ? Toate aceste intrebari sunt prezente in mintea mea si sunt obsedata de ele. E prea frurmos sa cred cd e adevarat si sé cred ca nu se va sfarsi vreodata . E ca un visincepe noaptea si se termina dimincata. Ma rog Ja Dumnezeu sa ne fina impreund. M-af facut sa plang de multe ori, dar nu md pot supara pe tine nici 37macar pentru o lacrima pe care au varsat-o ochii mei pentru cd sunt indragostita. Cand imi va trece aceasta dragoste nu mai garantez pentru mine si nici pentru tine. Oricum ,cu cred cd doua fiinte care se iubesc trebuie sd stea impreund si nu le poate separa decat Dumnezeu, cel care le-a si unit. Tesoro mio, te iubese si sdrut mana care ma {ine in inima ta. Sunt a ta si stau cuminte fa picioarcle tale pentru cd stiu cd nu vei calca niciodata peste mine...s4 md doara ! Bambolina tua“, Vineri, 16 TUNIE , am mancat impreuna cu ambasadorul ja ,, Manhattan“. Mergeam deseori acolo pentru ca patronii, de origine francezi, crau buni prieteni cu Vettovaglia si jucau, uneori, tenis impreuna.Pentru ci nu puteam iesgi seara . obisnuiam sé mancim impreuna la pranz. El inventa tot felul de pretexte pentru a lipsi de acas4 in orelele de pauza, de la 12,30 pana la 14,30, in care de obicei manca acasd cu sotia. Familia Vettovaglia se pregatea sa plece in Elvetia , unde, in perioada 29 iunie - 2 iulie, urma s4 se desfasoare Forumul ~Crans Montana“. Dup& multe discutii lam canvins pe ambasador s4 ma duc si eu la Forum. Joi, 22 TUNIE. La ora 13.00, am fost cu Vettovaglia la piscina Clubului Frangais, unde ne-am intalnit cu mai multe membre ale Organizaliei Internationale a Femeilor (I W A), prezidata de ,.d-na“ Vettovaglia. — Maine . sigur va stii nevast&-mea c& am fost cu tine aici! mi-a spus ambasadorul, care nu parea prea preocupat de aceasta pespectiva. 58Pe cand stéteam noi, asa la soare, a sunat pe mobilul ambasadorului, bunul sau prieten, Jean-Paul Carteron. Profitand de ocazie ,Vettovaglia fi spune lui Carteron, care ma cunostea : ~— Vreau sa vina si Floriana Jucan cu mine, la Forum ! Desieram la un metru distanta de ambasador, l-am auzit pe Carteron tunand si fulgerand in receptor: ~ Esti nebun ?!! Flori este trinitrotroluen ! Nu o putem controla si poate exploda oricand. Crezi ci avem nevoie de aga ceva la Crans Montana ? Dupa aproape o jumatate de ora in care Vettovaglia a incercat s4-l convinga pe prietenul sau ca prezenta mea la Crans Montana nu va constitui nici un pericol, Carteron a acceptat cu greu ideea ca ambasadorul era mult prea indragostit pentru a ceda. A doua zi, 23 TUNIE , ambasadorul si sotia lui au parasit Romania cu destinatia Lausanne.Sambata si duminica (24 si 25 TUNIE ) au ramas impreuna cu parintii ambasadorului, care locuiesc in Lausanne, ca si Alexandru, fiul cel mare al familiei Vettovaglia. {ntre timp, ajunsese in Elvetia si masina ambasadorului din Romania, un BMW 725 cu numarulC D 123101. Luni, 26 IUNIE, a fost randul meu sa paradsesc Romania.Am luat avionul pana la Zurich, apoi trenul pana la Lausanne. Dupa ce mi-am lsat bagajele intr-una din casu{ele special amenajate in gara din Lausanne, am luat metroul, am coborat dup trei statii si am ajuns in fata hotelului ,,Beau Rivage“. la ora trei dupa- amiaza, ora la care aveam intdlnire cu ambasadorul Elvetiei la Bucuresti. A fost ceva extraordinar ! 59Si-ti dea cineva o intalnire la ora 15,00, la 26 tunie la mii de kilometri distanta, intr-o tara straina, intr-un oras in care nu mai fusesem vreodata, in fata unui hotel de care nu mai auziscem, pana atunci .era ceva nebunesc. Dar si mai nebunesc cra faptul c4 eu ajunsesem la aceasta intalnire. De fapt. pentru o intalnire cu cineva drag sufletului meu cred ca ag fi in stare s4 ajung la ora fixata sii tara Necunoscuta, pe strada {ntunericului... La ora 15,00 il vad pe Vettovagiia coborand nu din BMW- ul sau ci dintr-un ,,broticels mic verde. un ,,.Renault Clio“. VAadit iritaté de ideea cA va trebui si eu sA ma ure in aceeasi ,,broscuta“, l-am intrebat ce s-a intamplat cu masina lui. Mi-a povestit ca .d-na“ Vettovaglia si-a exprimat dorin{a de a veni la Crans Montana de luni, chiar daca lucrarile Forumului incepeau de-abea joi. Dupa multe insistente ambasadorul a reusil s& o convinga si ramana la Lausanne. Aceasta a acceptat ins, cu conditia de aavea 0 masina automata , si cum in toate parcurile de inchirieri din Lausanne nu au reusit si gaseascd o masind pe gustul ei, ambasadorul s-a vazut nevoit s4-i lase BMW-ul si sa inchirieze elo masina ,,de toala frumusetea™. Ne-am dus la gara de unde mi-am recuperat bagajele si am plecat spre Crans Montana, 0 statiune montana in care se tineau fucrarile Forumului. imi amintesc cd la un moment dat, ascultand 0 casela cu Placido Domingo la casetofonul masinii. i-am spus ambasadorului cA Domingo daduse un concert extraordinar de Anul Nou , la Viena. Una dine cele mai mari dorinte ale mele era sa ascult, o data, Concertul de Anul Nou din sala Filarmonicii din Viena. Vettovaglia, cu diplomatia-i caracteristica, mi-a spus c& va veni si acca clipa in care vom asculta impreuna Concertul, chiar din sala Fliarmonicii vieneze. ‘ohAm inceput sa plang pentru c4 imi dadeam seama ca pentru a fila 1 ianuarie in Viena, ar fi trebuit s4 sarbatorim impreund noaptea dintre ani..or, acest lucru n-ar fi fost niciodata posibil atat timp ctel era un om casAtorit, si cat avea decidaca nu placerea, oricum obligalia sa sarbalorcasca trecerea dintre ani impreuna cu sotia sa. A oprit masina, m-a luat in brate si a incercat sé ma linisteasc&. spunandu-mi : ~ Bambolina, vei ficu mine. intr-un mod sau altul pana la sfarsitul zilelor mele fti promit asta!!! Crans Montana este o statiune care nu are mai mult de zece strazi. In schimb are foarte multe hoteluri gi terenuri de golf. La Hotelul .Golf* urmau sa fie cazati toti sefii de stat si cele mai importante persoane, invitate sa participe la sesiunea Forumului. Luni, nu era nimeni in hotel in afara de Jean-Paul Carteron. Primele doud zilc n-am facut nimic aitceva decat cumparaturi. Singurele persoane pe care le-am vazut au fost Vettovaglia, Carteron si personalul hotelului. Eu dormeam dimineata tarziu insa, ambasa-dorul era la prima ora Ia central de conferinle unde punea la punct ultimele amanunte ale Forumului. Marti seara am mAncat intr-un restaurant chinezesc, in care eram numai noi doi. Micercuri venise aproape 1oata lumea invitata. Forumul urma sa inceapa a doua zi, Ja ora 10,00. Dimineata, m-am mutat la hotelul ,.Miedzor“, intrucat dupa-amiaza urma sd soseascé .d-na“ Vettovaglia. Dupa ce mi-am strans toate lucrurile, ne uitam atat eu cat si ambasadorul la dulapurile goale, la sertarele de-acum fara secrete sila toald camera care avea inca parfumul meu si care ascundea amintirile mele .Ne uitam unul la altul cu tristete si parca ni se rupea ceva in suflet... 61La ora 16.00 a sosit ,,d-na* Vettovaglia, Ambasadorul mi- a povestit, a doa zi , ci se certaseré datorilg faptului cd ea venise necoafata si cu nisle ghivece de flori care se sparsesera in masina. Un BMW cu numar de corp diplomatic, plin cu pamant de flori , era intr-adevar un motiv de netyozitate pentru orice..,ambasador. Joi, 29 IUNIE, a inceput Forumul. Romania era reprezentata de o numeroasé delegatie formata din: presedintele Camerei Deputatilor, Adrian Nastase, consilierul prezidential, Misu Negritoiu, ministrul de stat, Mircea Cosea, presedintele Bancorex, Razvan Temesan,ambasadorul nostru in Elvetia, Iosif Boda precum si de. camenii de afaceri George Constantin Pjunescu. Dan Voiculescu si Yasser. De asemenea fusese invitat personal, de catre presedintele Forumului, Jean-Paul Carteron si ex-prim ministrul, Petre Roman. jn zilele acelea facusem o complicatie, un fel de chist, care mi-a dat niste dureri infioratoare. Vineri,Ja_ insistentele ambasadorului, am hotaral sm due la un ginecolog s& m& consulte, desi doctorul Sandu Florea de la Spitalul ,,Caritas“ era singurul la care ma duceam cu placere, indiferent cat de dureroasa ar fi fost problema pe care o aveam, Vineri dimineata,ambasadorul a mers cu mine, desi, intr- o statiune atét de mica, oricine ne-ar fi putut vedea si ..comenta. Am intrat in cabinet eu si cu ginecologul, dupa care Lam chemat pe ambasador caruia doctorul i-a explicat cd am o »Bartolita“, un chist extern, care trebuie operat. Era o scena incredibila , cu atat mai mult cu cat era pentru prima dat4 cand Jean-Pierre Vettovaglia insolise vreo femeie la ginecolog . el neasistand nici chiar ta nastetea propriilor lui acopii. De altfel. aceasta nu a fost singura dovada de iubire pe care ambasadorul mi-a dat-o . Vettovaglia a insistat ca dupa Forum sé mergem amandoi Ja Viena unde avea un bun prieten ginecolog, doctorul Kadra, pe care jl cunoscusem si cu, in’ urma cu cAtiva ani la Bucuresti.Doctorul Kadra era prieten si cu Yasser. Am hotarat sa mai astept si sA ma opereze doctorul Sandu, la Bucuresti. fn cele cateva zile petrecute la Crans Montana, m-am indopat cu medicamente impotriva duretilor, pentru ca altfel nu as fi rezistat. Zona Hotelului ,,Gol!* era foarte bine pazita, atat pentru securitatea personalitatilor care locuiau aici cat si de ochii indiscreti ai ziaristilor. Eu si colegii mei de presa din alte tari yaveanl ecusoane de culoare verde cu care nu aveam acces decat in anumite spatii. Atat de mult as fi vrut sa fiu prezenta la sosirea lui Andrei Kozarev, pe atunci,ministru de externe al Rusiei! Dar ambasadorul mi-a povestit cu lux de amanunte tot ceea ce se petrecea dincolo de ,,semnul interzis™. Am aflat astfel cd din magsina care-I aducea pe ministru de la Geneva, au coborat doua fete, mai mult goale decal imbracate, iar Kozarev in timp ce se dadea jos din masina se inchcia la pantaloni si se stergea de ruj pe fata..rujul de pe camasa nereusind s4-1 ascunda de privirile stupefiate ale organizatorilor. Toaté lumea a ramas cu gura cdscata. Seara, acelasi_ personaj important a iesit Ja restaurant insotit doar de una din celebrele fete. La un semn al acesteia, ministrul rus s-a ridicat de la mas pretext4nd ca este foarte obosit, motiv pentru care se retrage In camera. Toti cei care erau cazati in vecinadtatea camerei lui Kozatev nu au inchis un ochi, in acea noapte din cauza zgomotelor si a gemetelor care s-au auzit tot timpul. Dimineata se vedea pe chipurile lor c4 avusesera 0 noapte grea. fn acea zi, ambasadorul m-a yugat s4 telefonez in Romania la cabinetul lui Viorel Hrebenciuc, invitat si el Ja 63Forum, si sé intreb cand urma sa ajunga in Elvetia. La cateva ore, am primit la centru! de conferinte un fax de la Secretariatul General al Guvernului, in care se spunea: »Stimaté Doamna Jucan Avem onoarea de a ne adresa dumneavoastra, pentru a comunica sosirca fa Zurich, in data de 1 iulie 1995, a doi reprezentanti de prim rang ai Guvernulul Romaniei. Va solicitim sa intreprindeti demersurile necesare, ca in numele Excelentei Sale Domnul Ambasador Jean-Pierre Vettovaglia sd rezervafi doud locuri de cazare pentru perioada 1-4 julie 1995. Delegatia romand este formaté din : - Domnul Ministru Viorel Hrebengiuc- Secretar General al Guvernului Romaniei ~ Doamna Gabriela Créiniceanu-Director Consilier al Guvernului Romaniei. Mulfumindu-va pentru infelegere, v4 asiguram de inalta noastra constideratie.“ Cei doi oaspeti, de prim rang, au sosit la Crans Montana, sambata 1 iulie, dar au plecat a doua zi. Cu ambasadorul, ma vedeam pe ascuns ,incercand sa evitam contactul cu sotia lui. In timpul sedintelor, el statea cu mine pentru ca ,,d-na“ Vettovaglia nu avea atéta rabdare s4 asiste de dimineata pana seara la acele dezbateri politice si economice. Joi seara, am mancat la un restaurant impreund cu Misu Negritoiu, losif Boda, Razvan Temesan.Mircea Cosea. Yasser si alti cativa .necunoscuti*. Mai toti oficialii nostri au mancat raci. Eu am mancat 0 salata de legume si cartofi, iar Iosif Boda. care era bolnav de hepatita, a mancat putin peste. S$a-i fi vazut pe unit dintre cei mai importanti oameni ai tarii cu babetele atarnate la gat , era o scend demna de PRO-TV. 4‘Yasser ne-a spus, la un moment dat ca va veni si familia Vettovaglia, moment din care eu am inceput sa inghit cu noduri...P4na la urma, mult asteptata familie nu a venit. La sfarsit, Migu Negritoiu si Mircea Cosea au plecat pe jos spre hotelul ,,Golf*, aflat in apropierea restaurantului. Eu, Yasser, Razvan Temesan si losif Boda am luat un Taxi, impreuna. Primul lucru pe care l-am facut cand am intrat in camera a fost acela de a-i telefona lui Yasser pentru a-l intreba de ce, oare nu au mai venit ambasadorul si sotia lui. Yasser a tipat la mine, cum rareori o facuse: — Esti nebundaaa ?!! Ai sunat s& ma intrebi de Vettovaglia ? Yasser nu a pierdut ocazia pentru a ma invita s4 ,,beau un ceai* in camera lui .L-am refuzat...pretextand cd sunt prea obosita pentru a mai iesi din hotel. A doua zi dimineata...cineva ma saruta pe frunte, avand grijd sA nu ma trezeascd.Era cu siguranta un om care ma iubea din moment ce la ora 8,00 dimineata ma intreba: ~ Bambolina mia, te mai doare ? Ti-ai luat medicamentele ? ! Desi nu m& trezisem inca, mi-am dat seama cat de rau mi- ar fi p&rut daca ag fi acceptat invitafia lui Yasser Ja ,,ceai“. Sambat&, 1 IULIE, la ora 10,00 era programata sesiunea .Privatizarea“, pe afisul cdreia erau inscrigi Misu Negritoiu si Mircea Cosea. La ora 9,50 cand am intrat in Centrul de conferinte m- am intalnit cu Mircea Cosea care m-a invitat si beau o cafea cu el. Cum din fire nu prea refuz...cafelele ( ci numai ceaiurile), am acceptat. Ne-am retras intr-o sala si l-am intrebat, curioasa, de ce nu este in prezidiu, avand in vedere c4 mai eran doar céteva 65minute pana la inceperea sedintei. Ministrul mi-a raspuns, spre surprinderea mea , cd organizatorii {-au scos de pe afis. — Imposibil ! ! { am replicat eu. Vettovaglia stie 7 — Da, cred c& da. Jn timpul acestui dialog a aparut si Migu Negritoiu, pe care !-am intrebat surazand: — S4 pu-mi spunefi c4 nici dumneavoastra nv mai sunteti pe afis! — Nu, nu mai sunt ! Se pare ca Jean-Paul Carteron a facut schimbarile astea .L-a pus pe Petre Roman !mi-a raspuns consierul prezidential, vadit indignat. I-am rugat pe cei doi oficiali romani s4 ma scuze pentru cAteva minute si am plecat s4-I caut pe Vettovaglia. Cand I-am gasit i-am spus acestuia,foarte revoltata: - Tu realizezi ce se-ntémpla ? ! Cum pofi s4-i scoti pe Cosea si pe Negritoiu de pe afig 71! - Jean-Paul a facut aranjamentele astea ! incerca ambasadorul sa se apere. — Nu-fi dai seama c4é EI reprezinté Romania la acest Forum si nu Roman ? Cum poti face o asemena prostie ? Tu esti ambasador in Romania.Maine te vei intoarce acolo pentru inc& trei ani si nu este cazul sd le faci o asemenea figura urata unora dintre cei mai importanti oameni ai (4rii/Roman iti este prieten. Te duci si fi explici! Sunt convinsa cd va intelege ! intr- © sesiune despre privatizare il scofi pe Cosea ca sa-l pui pe Roman ? Dupd cAteva minute, Vettovaglia a venit la masa noastra si cerandu-si scuze , |-a invitat pe ministrul roman in prezidiu. Ambasadorul mi-a povestit cd Jean-Paul a facut apoplexie auzind ca dau ,,ordine“ nu numai ambasadorului, ci si lui. Pana la urma a fost nevoit s4 accepte cA aveam dreptate. Petre Roman, care este un om inteligent, nu s-a suparat gi s-a multumit s4 dea un interviu in presa locala, in care a facut praf Puterea de la Bucuresti. 66La pranz toti oficialii, mai putin presa, erau invitati la hotelul .,Golf*. La ora 12,00 am plecat de Ja centrul de conferinte impreuna cu fostul premier roman, care s-a oferit sA ma conduca, avand in vedere ci hotelul meu era in drumul sau spre »Golf*, unde era cazat. Am ramas cu Petre Roman mai bine de o ora, timp in care am facut schimb de opinii despre numeroase personalitati aflate la putere. Roman gi-a reafirmat impresia, deloc bund, pe care o avea despre Virgil Magureanu si chiar dacé am polemizat pe marginea acestei persoane mai mult de 30 de minute, nu mi- am schimbat parerea excelenta pe care o aveam despre fostul prim-ministru.De alfel, el mi-a facut una dintre cele mai mari bucurii ale acelei zile, facilitandu-mi accesul in hotelul ,,Golf*. Spre stupefactia lui Jean-Paul Carteron gi a lui Vettovaglia, eu si Roman ne-am asezat la o mas aflat& chiar in vecinatatea celei la care stateau cei doi elvetieni impreund cu pregedintele Albaniei, Sali Berisha si cu alti oficiali importanti.Ambasadorul Elvetiei la Bucuresti s-a ridicat si a venit la masa noastré spunandu-i prietenului sau: - tia multumesc pentru aceasta idee geniala pe care ai avut-o si iti ram4n dator !Roman i-a zambit complice.De altfel, aceasta nu a fost singura dovada de prietenie pe care Petre Roman i-a dat-o ambasadorului elvetian. Nici ja receptia oferitd de organizatori, seara, presa nu a avut acces. Ambasadorut mi-a povestit cé Petre Roman |-a felicitat pentru gusturile sale in materie feminina. - Poate se referea la ,,d-na“ Vettovaglia, i-am spus eu razand. Era intr-adevar o remarca réuticioasa Atat eu cat si toti cei care au vazut-o vreodata pe sotia ambasadorului, stiam ca ea nu constituia un motiv de felicitare, Era aproape zece seara si eu imi luam obisnuitele medicamente impotriva durerilor, pregatindu-ma sa ma bag in 67pat. fn acel moment a sunat telefonul. Era ambasadorul care vroia si-mi ureze noapte buna. - Petre e langa mine... stii, toata seara am vorbit numai despre tine. L-am rugat s4 mi-l dea la telefon pe ,,complicele* nostru cSruia i-am multumit inca odata pentru gestul ui de ba pranz. Spre stupefactia mea,interlocutorul meu mi-a spus s4 nu plec din camera pentru c4-mi va face o vizita.Am inchis telefonul si m-am intrebat pret de cdteva minute de ce yoia Petre Roman sa-mi fac& o viziti,la acea ord inaintat4 din noapte.Am tras pe mine un tricon si o pereche de blugi, intrucat nu s-ar fi cuvenit s& primesc un om politic in pijama.Dupa nemai zece minute cineva batea la usa. Cind am deschis |-am' vazut pe fostul premier ,dar am inteles din zAmbetul lui cA ascundea ceva sau pe cineva.Aga l-am descoperit dupa un zid, pe Vettovaglia care era lola depasn de invenivinalea de cait tates duvatia prietenul sau. Am plecat toi trei cu masina ambasadorului $i dupa ce l-am lisat pe Petre Ja un hotel in care locuia un amic de-al sau, eu gi Vettovaglia am facut turul statiunii pana aproape de miezul noptii. ~ Stii ce idee a avut Petre ? A verit si a rugat-o pe nevast&-mea s4-mi dea voie sa-I conduc pana /a un hotel in care avea intalnire cu un amic de-al lui...Cand am iesit din hotel mi-a spus :“Banuiesc c4 ai yrea s4-i spui domnisoarei Jucan- noapte buna si personal |. Era cu atat mai impresionant comportamentul Ini Petre Roman cu ct stiam ci este un excelent familist $i un combatant inrait al escapadelor extraconjugale. Maulté lume s-a intrebat la Crans Montana cine sunt ,dar mai ales cu cine sunt.Yasser , care incepuse nu numai s4 inteleaga realitatea ci si si o accepte, i-a povestit ambasadorului c& intr-o seara, la masa, oficialii romani au incercat s4 dezlege misterul prezenfei mele la Crans Montana.Pupa ce s-au luat fiecare prin eliminare-cu Negritoiu nu e, cu Nastase nu e , cu 68‘Cosea nici atat, cu Roman nu... Hrebenciuc a venit deja insotit (...)}. Phunescu,Veiculescu. Yasser si Temesan , prezenti Ia discu(ii,s-au declarat nevinovati... si punand cap la cap frecare eveniment toti au ajuns la concluzia cd sunt la Crans Montana cu... Vettovaglia. Desi Yasser l-a avertizat ,,prieteneste* pe ambasador ca Aoata Yomea a inieles com siau lwcroile Vetiovaptia mi-a méArturisit razand cd de-abea asteapta si apara cu mine la prima receptie oficiala , de la Bucuresti. Lucrarile Forumului s-au incheiat duminicd, 2 TULIE, la ora 12,00. La ora dowd dupa amiaza,m-am dus la hotelul ,,Golf* de unde am plecat impreuna cu Mircea Cogea, spre Geneva. fn fata ,,d-nei* Vettovaglia, ambasadorul mi-a facut o superba declaratie de dragoste si mi-a deschis portiera masinii jn care am c4l&torit doar cu ministrul roman. Ambasadorul i-a explicat sotiei sale ca eram membr& a delegatiei rom4ne $i cé nu mi-a spus nimic deosebit in limba italiana, decat_o urare de drum bun. Daca aventura mea ,,crans montana“ incepuse cu drumui pe care-| facusem de la Laussane cu Vettovaglia, ea se termina cu drumal pe care-l faceam cu Mircea Cosea.Am descoperit pe parcursul acelei ore, pan’ la Geneva c& ministrul nostru era unul dintre cei mai rafinati psihologi, chiar daca el era un om al cifrelor. N-am sa uit niciodata ,,radiografia* pe care el mi-a facut-o atunci si la cap&tul c&reia a conchis ca sunt 0 perfectionist4 care va suferi mult in viata. fntr- adevar, cum spunea Mircea Cosea ,cred mereu ca ceea ce am facut nu am facut indeajuns de bine. De la Geneva eu am luat trenul spre Zurich si a doua zi, avionul spre Bucuresti. »D-na“ si domnul Vettovaglia au plecat la Viena. Am ajuns la Bucuresti luni,3. IULIE. A doua zi, marti s-a intors si ambasadorul care-si ldsase sotia pentru inca doua zile la Viena. 69CAPITOLUL VI gr ET w2De aici manii gi lacrimi* JUVENAL Primul drum pe care l-am facut cand am ajuns in tard, a fost ta doctorul Sandu, care m-a programat pentru operatie a doua zi. Miercuri, 5 TULTE, ambasadorul m-a dus la spitai si l-a rugat personal pe doctor s4 fie mai mult decat atent cu mine. La ora 11,00 in urma anesteziei,mi-am pierdut cunostiinta ginu m-am mai trezit decat seara. Mi-aduc aminte ca la un moment dat, am auzit pe cineva spunandu-mi : ,,Floriana, a venit s& te ia acasa!Poti s4 te trezesti?“ Singurele cuvinte pe care le-am scos au fost, in italiana: » Tesoro mio, sei qui ?* Era singura curiozitate care ma anima in aceea stare de inconstienta. Toata lumea a inteles c4 ma interesa doar daca ambasadorul era acolo . ,,Si,bambolina, sono qui !“ M-am trezit apoi, la ora 18,00 vorbind la telefonul mobil al ambasadorului , pe care i-] lasase unei asistente si pe care o suna din zece in zece minute s4 o intrebe cum ma simt. Cand a venit si ma ia, ambasadorul m-a ajutat si ma imbrac $i m-a dus in brate pind la masind spre stupefactia asistentelor care stiau cine e.A ldsat scaunul din masina pe spate gia mers cu 30 km la ord de team s4 nu zdrucine ceva in mine. Mi-a daruit atunci un imens buchet de trandafiri. 70.tn noaptea aceea mi-a tinut pe frunte un prosop pe care il uda din cand in cand cu apa rece, mi-a sdrutat mainile si singurele cuvinte pe care le-a spus au fost: ,, Dio, dami a me la sua dollore !* (Doamne, da-mi mie durerea ei !) Poate c& acum inteleg multi de ce spun cd aga cum m-a iubit Vettovaglia, nu m4 va mai iubi nimeni. Joi, 6 IULIE, ambasadorul m-a dus s4-mi schimb pansamentul, chiar la ora la care ar fi trebuit s4-si intampine sotia la ,,Otopeni™. Duminicd, 9 IULIE, Ministerul de Externe a invitat toti ambasadorii acreditati la Bucuresti si participe 1a deschiderea cursurilor Fundatiei ,,Nicolae Titulescu“. Festivitatile de deschidere urmau s& aib& loc fa Cercul Militar din Brasov, dupa care era programat un dejun oferit de ministrul Teodor Melescanu.in Poiana Brasov. Asa se face ci duminicd, la ora 7, eram in BMW-ul cu numarul C D i 2 31 0 1, in drum spre Brasov.Constient fiind de ora ,,criminala“ la care m& trezise, ambasadorul mi-a spus, cand m-am urcat in magina: - Uite, ti-am luat doua pernufe de acas4 si mai dormi putin ! N-am dormit pe cele douad pernufe, ci pe genunchii ambasadorului, care decat cA nu mi-a cAantat nani-nani... Dupa ce j-am ldsat pe el in Brasov, am urcat in Poiana si m-am cazat la hotelul ,,Alpin“. M-am bagat in pat si cred c4 in cateva minute am adormit. La pranz, ambasadorul a venit si ma ia la masa. — Hai, bambolina! E si domnul Melescanu, si Tinca ... — Nu mé simt in stare s4 ma ridic din pat. Ma dor toate prin mine... nA— M.-ai auzit ? E si Tinca ! incerca ambasadorul si ma convinga, stiind ca aveam o slabiciune, anume, pentru ministrul apararii, Am hot&rat s& raman in cameré, dar |-am rugat sa le transmita celor doi ministri salutari din partea mea. C4nd s-a intors, Vettovaglia mi-a spus plin de satisfactie, c& atat Melescanu cAt si Tinca au infeles ci eram in statiune $i...nu intamplator. fn acea duminicd am vazut un meci de tenis intre Pete Sampras si Andre Agassi. Din nefericire pentru mine si spre multumirea ambasadorului a castigat Sampras. in momentul in care ma pregadteam sa fac o baie, a sunat mobilul ambasadorului. Cam cine putea fi ,dacd nu ,,d-na* Vettovaglia. Ca de multe alte ori in ultimul timp . ambasadorul si-a mintit sotia spunandu-i cd Melescanu a invitat cativa ambasadori pentru cind si cd printre acestia se numAra gi el...or, nuse cidea sa refuzi un ministru de externe. Deloc convinsa, ,,d-na“ Vettovaglia si-a amenintat sotul c4 jntr-o zi adevarul va iesi la iveali. Seara am mAneat la ,,Coliba haiducilor*. Si in acea noapte ambasadorul m-a finut in brate si s-a rugat la Dumnezeu sa-mi dea un somn linistit. Luni, 10 IULIE, ne-am intors la Bucuresti. Pe drum, ambasadorul a redactat c4teva scrisori pentru ministrul sau de externe si a intocmit un raport in care a apreciat activitatea fieckrui angajat elvetian al ambasadei de la Bucuresti.Toate acestea, sub ochii mei. $i cum sunt curioasa din fire n-am pierdut ocazia sd aflu ce gandea Vettovaglia despre Marianne Gramm, Bernadette Maritz, Fabio Amold, Andrea Wiesendanger, Hans-Peter Bieri, Marie-Noelle Chappatte.Tot astfel am putut afla la ce numar de telefon isi transmitea ambasadorul urgenfele: 0041-313119420; la ce numar comunica cu «Responsable pour ta Securite“: 0041-3 13223226 si la ce numar 72de telex transmitea cele mai confidentiale informatii: 0041-31- 3110000.N-am inteles niciodata cum a putut un om de So de ani, cuo experient’ diplomatica de peste 25 de ani,si-si piarda capul intr-un asemenea fel.Aceast4 corespondenta era destinat& in exclusivitate ministrului de externe elvetian, Flavio Cotti si ajungea la Berna prin ,,valiza diplomatica“, ce pleca de la Bucuresti in fiecare joi, la ora 16,00. Trecuser’ trei luni $i doudsprezece zile de cand eu si Vettovaglia mancaserém prima daté impreuna, Marti, 12 TULIE, telefonul meu s-a defectat, motiv pentru care ambasadorul mi-a lsat telefonul lui mobil. Asa se face ca la ora 17,00 a acelei zile, mi-a telefonat s4 ma intrebe ce fac.La un moment dat l-am auzit spundndv-i cuiva, in franceza : ,,...cu George P4unescu !“ Dupa care...mi-a inchis .N-a fost greu sA inteleg ca venise sofia lui care la intrebat cu cine vorbeste. Ce mi-a spus insi ambasadorul, a doua zi ? — Bambolina, stii, ieri cineva a sunat-o pe nevasta-mea si i-a spus cd am o leg&tura extraconjugala cu o ziarista care in realitate este agentd a serviciilor de informatii , ca legatura noastra dureazd de cateva luni de zile, cd ai fost la Crans Montana, cd te-am dus acum o séptamana la spital ,ca ii trimit, de cateva ori pe siptamana ,acasa buchete imense de trandafiri ,ca nu mai calc pe la ambasada, ca ies in fiecare zi cu tine, la pranz . c& am fost impreund la receptia de la ,,Sofitel* si alte amanunte. — Era un barbat sau o femeie ? am intrebat eu. — Un barbat care vorbea perfect francez4, mi-a spus nevasta-mea. - Cine crezi ci a fost ? intrebam eu incercind si ma dumiresc asupra ,,binevoitorului* nostru, — Probabil, cineva de la Banca ..Columna‘ !~ Ce legdtura sa aiba cei de la ,,Columna“ cu noi. am mirat eu. m- ~ Sunt intr-un conflict cu ei si nu m-as mira s& fac astfel de gesturi ! mi-a spus Vettovaglia destul de preocupat. A doua zi i-am scris ambasadorului o noua scrisoare: Tesoro mio, nu te intreb daca -sei mio - pentru c& mi-e teamd. Inainte de toate trebuie sd stii cd n-am sa te las niciodatd $i cA n-am s& te las sd ma fasi. Ti-am spus candva cd pentru acel om pe care il iubesc sunt capabila sd fac razboi si cu o sutd de neveste. [ti mai amintesti ce mi-ai spus_pe drumul de Ia Lausanne spre Crans Montana ? Eu n-am uitat si tocmai de aceea cred c& nimic nu é prea mult pentru afi cu tine , dacd vrem améandoi acest lucru. Nu cred c4 ne vom opri aici, in fafa unei situafii pe care am anticipat-o de Ia inceput ! Ti-am spus astazi cH sunt gata s4 platesc pentru a fi cu tine. Mi-ai luat viata -buna sau rea- pe care o aveam fnainte si m-ai fnvatat s4 trdiesc altfel. Tar eu, te-am ascultat cuminte si docila, ca un elev silitor. M-ai facut sa respir un alt aer decat cel pe care J-anr respirat 20 de ani, si-acum imi iei oxigenul spundndu-mi cd pentru cat sunt de puternicd, voi supraviefui $i cu dioxid de carbon. M-ai luat de pe mare spunandu-mi : “ Vino cu mine pe ocean pentru ca ¢ mai mare si mai albastru“ $iacum vrei sé m4 Jasi in mijlocul lui, spunandu-mi: dim pare ru, dar trebuie si te las aici pentru cd pe vasul cate merge spre farm este doar un singur loc...si trebuie si ma salvez pe mine !“‘,,fnainte de-a ma lua cu tine stiai ca habar nu am sé innot !Pot saaccept,dar nu pot infelege cd faci TU asta, Tu cel care in-a invafat cd nimic nu-i mai frumos pe lume decat S4 salvezi viata celuilalt chiar cu pretul viefii tale ! inainte de a te cunoaste credeam cd e mai important sd trdiesc eu, chiar daca pentru asta e mevoie sé moara alfii.Acum nu mai cred asa. Daca o lacrima de-a mea te-ar face $& surazi as fiin stare sé inund planeta cu plansul meu pentru a te vedea fericit. Tu insuti recunosti ca EU sunt cea care te iubeste,sofia ta nefiind animaté decdt de un sentiment de disperare si nu de iubire.Spune ca te iubeste ! Nu,SE iubeste ! Nu ii pasd de ceea ce vrei tu, cf de ceea ce vrea ea.Asa gandeam si eu inainte de a te cunoaste, dar acum sunt gata sd renunt la tine daca asta te va face mai fericit. La fel cum sunt gata isd fac rézboi impotriva tuturor pentru cd fa sfarsitul luptei sunt doud posibilitati: fie mor toti ceilalfi,fie murim doar noi doi.Dar in ambele cazuri , vom fi impreuna . Acum intelegi de ce aveam acel mod ,,urat“ - cum spui tu - de a tral, inainte de a te cunoaste pe tine ? Infelegi de ce credeam ca este mai important sd supraviefuiesc indiferent de ceea ce ar fi trebuit sd fac pentru asta ?De ce credeam cd e mai important sé ma salvez pe mine inaintea altuia care ar fi fost pe moarte ?Acum sunt cum n-am fost niciodata, vulnerabila. Poate cd ne vom opri aici si nu- mi raémane decat s4-ti multumesc pentru gestul tau de a ma lua de pe mare pentru a ma duce pe ocean $iaimé lasa singura {!! Lasd-mi un an pentru cd de unanam nevoie sd ajung la mal ! Si asta numai dacd Dumnezeu ma ajuta ! Bambolina tua“. 8Duminica, 16 IULIE, urmau s& concerteze la Bucuresti, pe Stadionul National, Eros Ramazzoti, Rod Stewart si Joe Cocker. , L-am rugat pe ambasador sa facd rost detrei bilete stabilind s& il luam cu noi si pe Arvchine, fiul lui cei mic, care se afla atunci in Romania. Sambataé, 15 TULIE, ambasadorul mi-a telefonat dimineaja , de acasi, profitand de un moment de neatentie al sotiei sale. Faptul ca imi spunea ca ma iubeste si cd nimic nu ne va desparti vreodata ,nu ma mai linistea atat timp cat vedeam in Vettovaglia un om destul de slab pentru o lupta atat de grea cum ar fi fost aceea cu sofia lui. Duminica, la ora 16,00 ambasadorul si Archine au venit s4 ma ia de acasa. imi amintesc cd nu am schimbat nici un. cuvant cu ei pana la stadion si nici mult timp dupa aceea. imi spunea: »Bambolina, te rog vorbeste cu mine !“, dar timp de aproape 30 de minute, n-am facut altceva decat si-mi sterg lacrimile care mi se prelingeau pe obraji, pe sub ramele ochelarilor mei de soare. La cateva minute a sunat telefonul lui mobil. Nue e era greu si b&nuiesti cine putea fi... »D-na* Vettovaglia , cAci ea era, i-a spus sotului ¢i,urland, s4 se intoarcd de urgenta acasa. — De ce ? a intrebat Vettovaglia impacientat de tonul sofiei sale. Ce s-a intamplat ? »D-na‘ de la capatul firului i-a spus ambasadorului cd a gasit in cosul de gunoi (...) programul concertului pe care Vettovaglia scrisese, asa intr-o doara: ,,Bambolina mia, ti amo e non ti lascio mai !* La cateva zile ambasadorul mi-a explicat ci nu a avut intentia de a-mi ar&ta vreodatd ceea ce scrisese pe acel program, 76si cd pur si simplu jucdndu-se cu creionul a scris acele cuvinte,aproape inconstient. Vaz4nd cd nu reuseste s4-si calmeze sotia,ambasadorul i-a inchis acesteia telefonul, fiind pur si simplu ,exasperat de crizele de isterie pe care ,,d-na“ le facea de cAteva zile. Aceasta a revenit cu telefonul si l-a rugat pe ambasador s4-i trimita soferul acasa. — De ce ? incerca Vettovaglia si anticipeze migcarile sofiei sale. Aceasta i-a raspuns cd vrea sd faca 0 vizite unei prietene. La nici doudzeci de minute dupa ce a plecat de la stadion, soferul s-a intors cu ,,d-na“. Desi ea a insistat si patrunda pe stadion, goferul a reusit sa oconvingaé sa ram4na in masina,argumentand ca ar fi foarte periculos pentru o femeie sa intre intr-o tribunad unde erau numai rockeri care aruncau cu sticle si petarde. Cand a auzit vestea cea ,,buna“, ambasadorul s-a dus la magina spunandu-ne mie si fiului siu ca soferul se va intoarce s& ne ia si pe noi, mai tarziu. In aceea zi , marcatd fiind de evenimentele negative si de reactiile contradictorii ale familiei Vettovagliaym-am gandit s& pun capat relatiei mele cu ambasadorul deoarece imi dadeam seama de tensiunea nervoasi care pusese stip4nire atat pe mine ct si pe el. Totusi, mj-am amintit cd, doar cu cdteva minute inainte il vazusem pe ambasador plangand $i spunandu-mi mai disperat ca niciodata : »,Bambolina, cred cé acum te iubesc si mai mult... te iubesc mai mult decat orice pe lume ! As muri daca ne-am desparti...!“ fn acea zi am seris in jurnalul meu: »Ne-am iubit pur si simplu pe un stadion.Punctul culminant a fost cand sofia lui a gasit in cosul de gunoi programul concertuluj pe care ef imi scrisese o declaratie de dragoste. Ce a urmateste practic inutil sX mai scriu aici. El iubesc pe omul acesta,Sunt in stare si merg cu ef panda fa capatul paméantului .“ Luni, 17 TULIE, la ora noua dimineatd, eu si ambasadorul, comentam la mine acasi, ultima noapte si ultima crizd familiald care avusese loc in strada Atena, la num4rul 12. ~ Si daca iti telefoneaza acum la birou si vede ca nu esti acolo ? l-am intrebat eu , preocupata de linistea lui familiala. — Nucred c4 ma suna ! De la ora 10.00 € la tenis. Era intr-adevar un mister pentru mine cum 0 femeie care tocmai a aflat ca sotul ei o ingeala de trei luni de zile, era in stare s& joace tenis. (,,D-na“ Vettovaglia pe terenul de tenis era intr- adevar un spectacol fascinant... gi ca o cincidenti,ea juca tenis, chiar lang& ...Circul de Stat Bucuresti.) Lucrurile nu au stat tocmai cum le-a anticipat ambasadorul. in timp ce el era la mine, sotia lui s-a dus la ambasadé gi a aflat cA sotul ei este la domnul Melescanu. Drept pentru care, .d-na“ Vettovaglia a telefonat la cabinetul ministrului nostru de externe si I-a cerut Ja telefon pe sotul ei. Dupa ce a afiat ci nu era acolo, a luat fiecare cabinet din Ministeru! de Externe la rand, intreband de ambasadorul Elvetiei. (Scena a facut deliciul personalului din minister.) La sfarsitul acestui tur de fort& telefonic, ,,d-na* Vettovaglia s-a consolat cu ideea ca ,la acea or4,ministrul de externe roman , eram eu. Profitand de faptul ci era in ambasada, ea a facut investigatii si asupra numarului de bilete pe care sotul ei le-a comandat pentru concertul de duminica. Astfel a putut afla cA a fost vorba de trei bilete si nu de dowd cum ii spusese ambasadorul,de unde concluzia ci eu eram pe stadion, in momentul in care ea a telefonat si a venit cu soferul. vi)$4 nu mai amintesc faptul cd pe stadion cu noi mai fusese si propriul ei fiu care insa, ,,uitase“ sa-si informeze mama c& tatal lui venise insofit de o domnisoara pe care nu s-a sfiit sa © sdrute chiar sub ochii hui. La ora 12,00 cand ambasadorui s-a intors la birou, a gasit-o pe sotia lui tunand si fulgerand, alaturi de Yasser venit pe post de consilier de familie, la solicitarea ,,d-nei“. Timp de aproape o ora, atat ea cat si Yasser au incercat sa-l convinga pe ambasador nu numai

S-ar putea să vă placă și

• Tablitele de Smarald Ale Lui Thoth

  

  Document50 pagini

  Tablitele de Smarald Ale Lui Thoth

  GojiraOne

  Încă nu există evaluări
• Cabala Revelata

  

  Document132 pagini

  Cabala Revelata

  ccodrici

  Încă nu există evaluări
• Antonescu Codreanu

  

  Document48 pagini

  Antonescu Codreanu

  Stefs

  100% (12)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Robert Jordan - (Roata Timpului) 08 Calea Pumna #1.0 5 PDF

  

  Document745 pagini

  Robert Jordan - (Roata Timpului) 08 Calea Pumna #1.0 5 PDF

  Serv cris

  93% (15)
• Martin, George RR - Regii Nisipurilor

  

  Document24 pagini

  Martin, George RR - Regii Nisipurilor

  EXDE601E

  100% (10)
• Ioan Dan - Curierul Secret

  

  Document211 pagini

  Ioan Dan - Curierul Secret

  nefiltrata

  91% (69)
• Zei Americani

  

  Document434 pagini

  Zei Americani

  nicnic

  100% (1)
• Ioan Dan - Curierul Secret

  

  Document211 pagini

  Ioan Dan - Curierul Secret

  nefiltrata

  91% (69)