DecorG.

Bacovia
Poezia simbolista a aparut ca un raspuns la romantismul retoric, la parnasianism si la
naturalismul care audominal secolul al XIX-lea.Acest nou curent incearca sa modernizeze
tehnicile compozitiei, pastrand in acelasi timp anumite teme simotive romantice. Simbolismul
este o prelungire a romantismului, privit de aceasta data prin prisma uneisensibilitati moderne.
O trasatura foarte importanta a acestui nou romantism este aceea ca, simbolsimul promoveaza cu
insitentaspatiul citadin descris in operele literare corespunzatoare, asadar, este un curent
cosmopolit, in care elementelecadrului artifical costituie niste actori in rlul principal in
conturarea atmosferei poeziei.Printre poetii simbolisti, ale caror nume au o rezonanta deosebita,
se numara Verlaine, Jean Moras, Rimbau,Baudelaire, si nu in ultimul rand, cel mai mare poet
simbolist roman, George Bacovia.Una dintre poeziile sale poarte numele simplu
Decor
.Titlul ne sugereaza un spatiu artificial, eventual foarte frumos si plin de viata si de culoare. Pe
masura ce seavanseaza in lectura, se dovedeste ca acest decor este un parc, in perioada de iarna,
cu o natura moarta, avandtente macabre, apocaliptice.Poezia debuteaza cu amintirea copacilor,
caracterizati ca albi sau negri. Inca de la inceput ideea de cromaticaeste estompata, palind
imaginatia cititorului, de la bun inceput se face referire la sentimentul de singuratate.Categoriile
psihice negative isi fac simtita prezenta gradat, la intervale de timp consante, impact intarit
detehnica paralelismului sintactic ale celor trei versuri repetate aproape identic. Se insita cu
precadere asupra culorii inchise, si anume negrul, prin versul
decor de doliu funerar
. Din acestmoment, poezia capata o nuanta monotona, trista, non-dinamica, accentul cazand
doar pe descriereaimprejurarilor.Ea se compune dintr-un ansamblu de simblouri ce se insiruie si se
repeta relativ simetric. (copaci, antitezaalb/negru).Primul semn care sugereaza sunetul este
reprezentat de regretul care plange, ca simbol al universuluisufletesc, peisajul macabru, trist si
monoton este intarit de substantvul regretele si de verbul plang. Nu in mod intmplator este
nominalizat parcul.Prin descrierea pesajului din incipit, eul liric isi pregateste asculatorii pentru a
descoperirea durerii sfasietoarecare se consuma in acel topos. Aici, parcul este un spatiu care ii
macina din punct de vedere psihic pe cei carestiu sa il asculte. Strofa a doua a poeziei, are
rol de recapitulare si intarire a sentimentelor decadente expuse in prima
strofa. Nusunt adaugate decat penele colorate in nonculori ale unor corbiAl
doilea vers paralel se evidentiaza prin ceva cu totul special, si
anume, motivul fantomelor. Fantomele,spirite vagi, neclare, nelamurite si
albe, se incadreaza perfect in pesajul mai sus descris. Cu aceste noi
aparitii, parcul devine un spatiu malefic, bantuit, in care spirite blestemate,
sunt condamnate sa se chinuie cautand.In strofa finala, peisajul este din nou
redescris, copacii avand de aceasta data frunze, de aceleasi non culori.Peste
acest pesaj, cade ninosare rar, trist, ca niste lacrimi ce se scurg pe obraji, la
unison cu plansetulregretelor.In decursul intregii poezii, eul liric reuseste sa
adauge gradual noi trasaturi si caracteristici peisajului descris,clarificand si in
acelasi timp cufundand cititoul in mesajul transmis.Poezia DECOR de G.B.
se caracterizeaza in mod special prin descrierea unui spatiu citandin, unui
parc inmjlocul iernii, in care sunt cultivate trasaturi, sentimente si trairi sub
forma de simboluri, cu care eul liriclucreaza cu dibacie. Avand toate aceste
caracteristici, iar eul poetic legatura directa cu natura descrisa, operalirica
DECOR este o poezie simbolista.