CURS10A

ECOLOGIASIAMENAJAREA
PEISAGERA
Lectordr.arh.DavidTiberiu

Noiuni, principii i generaliti;

CALITATEA UNEI AMENAJRI
PEISAGISTICE
=
manevrarea calitile materialului vegetal
+

compunereasidispunereamaterialelorde
finisajeaelementelordeconstrucie
Cunoatereaprofundaacestornsuirisicalitilefiecrei
speciivegetaleindetaliu,abilitateadecombinare,selectaresi
dispunerealorpesuprafaaterenuluideamenajat,infunciede
compoziiapartiuluiarhitecturalconceputdearhitectul
peisagist,reprezintesenaPROIECTRIIPEISAJULUI.

CATEVA NOILUNI DENDROLOGICE DIN SFERA

ARBORILOR,
ARBUTILOR, SUBARBUTILOR SI LIANELOR
Arborii sunt plante lemnoase cu o tulpin puternic,
nalt, depind de regul nlimea de 7 m, format din
trunchi i coroan.
Arbutii sunt plante lemnoase, cu nlimea de pn
la 7 m, avnd de regul mai multe tulpini uniforme
pornite de la suprafaa solului i au form de tuf.
Arbutii la care se difereniaz 1-2 tulpini mai
voluminoase sunt denumii arbutoizi (alun, clin).
Arbuti pitici sunt arbuti care au cel mult 1 m,
nlime, ex: afinul, meriorul, slciile pitice etc.

Subarbutii sunt plante cu tulpina lemnoas numai la

baz, cu nlimea mic de pn la 1 m, vrfurile
ramurilor rmnnd erbacee i expuse degerrii n timpul
iernii. Refacerea se face anual, din mugurii bazali neatini
de ger.
Lianele sunt plante lemnoase, cu mai multe tulpini
care nu se menin n poziie vertical, fiind adaptate la
creterea pe diferii supori de care se fixeaz cu ajutorul
rdcinilor adventive, crceilor sau urmare a creterii
volubile (hedera, glicina).

Organografiaspeciilorlemnoaseornamentale:
1.Rdcina areurmtoareleroluri:fixeazplantansol;absoarbei
transportapaisrurilemineraleextrasedinsol;permitenmulirea
vegetativ.
2.Tulpina constituieparteaaerianaplantelorlemnoase,carese
dezvoltdeasupracoletului(ceacarefacetrecereadelardcinla
tulpin).
3.Coroana esteparteatulpiniiarborilor,constituitdinramuriilujeri,
pecareseaflmuguri,frunze,floriifructe.Earamificdicotomic,
monopodialsausimpodial.
4.Ramurile careseinserdirectpetrunchisuntconsideratedeordinul
I,celecarepornescdeperamuriledeordinulIsuntconsideratede
ordinulII,
5. Lujerii reprezintcreterileformatenultimulan.Deregullujeriinu
suntramificai.Lafineleanuluincareauaprut,lujeriiprimesc
denumireadelstari
6.Lenticelele suntporidinscoaraarboriloriarbutilorprincarese
faceschimbuldegazentreprileinternealetulpiniiiatmosfer
7. Spinii provin din:
- modificarea celulelor epidermice
- modificarea stipelor frunzei
- modificarea frunzelor

10.Frunza esteorganulplanteicarendeplinetefunciileimportante
deasimilaieclorofilien,respiraieitranspiraie.Eaconstituieun
foartebunelementdedeterminareaspeciilor
Unbunelementdedeterminatelprezintculoareafrunzelor.

11.

Florile

suntorganedereproducereidecor.

Dupmodulderepartizareaflorilor,plantelelemnoaseseclasificn:
monoice(florilefemeleimasculepeacelaiexemplar);
dioice(florilefemelesaumasculepeexemplarediferite;
poligame(peacelaiexemplarsegsescattfloriunisexuatecti
hermafrodite).
Formaflorilorlaangiospermeestedatnprincipaldecorol,care
poatefi:
dialipetal(petalelibere);
gamopetal(petaleunite)icareeste:tubular,campanulat,
infundibuliform,hipocrateriform,urceolat.
Arboriiiarbutiisuntprintrecelemaimariinvestiiipecarelepoate
faceungrdinar.Rsplataapareprimvaracndnflorescicreazo
imaginedevis.Pemsurceanotimpuriletreciarboriiiarbutiise
schimbajungndlacaptulcicluluitoamnatrziucndiultimafrunz
ruginieaczut.
Civadintreceimaifrumoi arboriiarbuti

Magnolia

Cerciscanadensis (Arborele Iudei)

Primavararamurilesuntacoperitedeflorirozdeschis.Esteospeciemai
rusticasimairezistentalager.Primavaratarziusuntprodusefrunze
verzi,informadeinimdecca7.512.5cmlungime,acesteadevin
galbenetoamna,naintedecdere.

Mr pitic (Malus pumila)

Forsythia - ploaia de aur, este un vestitor luminos al primverii.

Florile apar primvara devreme, naintea frunzelor, fiind colorate cu un galben intens.
Frunzele sunt opuse, de obicei simple, cu o pereche de frunzulie bazale. Forsiia
este numele dat mai multor plante din genul Forsythia, familia Oleaceae. Genul
cuprinde circa 11 specii, majoritatea native Asiei de est, una fiind nativ Europei de
sud-est.

CornusFlorida
Este au arbore relativ pitic, dei n condiii propice ar putea crete pn la 10 m.
Frunzele capt o culoare roiatica toamna. Florile sunt mici i modeste, nconjurate
de patru frunzulie galbene verzui.

Ghinde
12. Fructul speciilorlemnoaseangiospermepoatefiadevrat
(provenitdintransformareaovarului)saufals(prinparticipareaia
altorprialeflorii).
TIP
(form
natural)

SUBTIP

REPREZE
NTANI
Merele,

semino perele,
mandarin
ase

apoase
Fructe
zemoase

ele, etc.
Prunele,
caisele,
smbur
viinele,
oase
nectarinel
e, etc.

smbur Caise,
deshidr oase sau stafide,
atate seminoa prune,
etc.
se
oleaginoase
amidonoase
Fructele
uscate
oleaginoase

Mslinel
e, ctina
Castanel
e
comestibi
le
Alunele
de
pdure,
nucile,
migdalele,
etc.

Dupprovenienalor,fructelepotfi:
simpledintrunsingurgineceu
monocarpelar(Quercus,Fagus);
multipledintrungineceu
pluricelular(Rubusideus);
compusedintransformareantregii
inflorescene(Aillanthus
glandulosa).
Dupfelulpericarpului,fructelese
mpartn:crnoaseiuscate.Larndul
lor,celecrnoasepotfi:
indehiscente(carenusedeschide
spontanlamaturitate,sprea
punenlibertateseminele) baca
(Berberisvulgaris)idrupa
(Cornusmas);
dehiscente nuca(Juglansregia)i
capsuladehiscent(salcie).

FOIOASE, salcie rasucita, mesteasca, fag, frasin. carpen, tei, stejar rosu,
paltin, artar, frasin, nuc negru, mar rosu, liliac, platan, prunus.
RAINOASE, plante lemnoase (arbori i arbuti) cu frunze aciculare i
inflorescene conice, care produc rin
Deosebirile dintre brad i molid.
Deosebirile principale ntre brad i molid constau n culoarea scoarei
(alburie la brad, roietic la molid), n aspectul coroanei arborilor maturi (
rotunjit la vrf i cu ramurile orizontale la brad, ascuit la vrf i cu
ramurile lsate n jos la moli
i morfologia frunzelor (turtite pe doua laturi i colorate n alb pe spate la
brad i patrumuchiate i verzi-nchis la molid).
Cele doua specii se deosebesc i n ceea ce privete conurile (femele):
ridicate n sus la brad i aplecate n jos la molid
Bradul este un arbore mai pretenios sub aspectul condiiilor de via,
prefernd solurile mai umede i feele de munte mai ncalzite de soare.

EXPRESIA PLASTICA A FORMEI SI A STRUCTUREI

(ORGANOGRAFIA) SPECIILOR LEMNOASE ORNAMENTALE.

habitus sausilueta
mrime(Talie)
frunzi
coloritulfrunzelor,
coloritulsiformaflorilor,
coloritulsiformafructelor
textura,culoareasiformascoarei trunchiului

SILUETA: sau portul general al arborilor este forma specific de

cretere a prii aeriene in plan vertical, profilurile coroanelor ce
se pot ncadra n anumite forme geometrice precum:
fastigiat (columnar),
conic,
ovoidal,
sferic, (globular),
etalat (diametrul mai mare dect nlimea),
tabular (discoidal),
pendul

Transparena estedatdenumrulderamuri,poziiaacestoran
coroan,precumigraduldegarnisirecufrunze.
Frunziul:mrimea,forma,numrul,persistenainmoddeosebit
culoareafrunzelor
Culoarea: Percepereaculoriiplantelordepindedecalitatealuminii,
momentuldintimpulzileisideconditiileclimatice.Culoareadominanta
aplanteloresteverdelefrunzisuluindiferitenuantesitonalitati.

Talia: este nlimea plantelor in faza de maturitate a lor.

Talia arborilor intervine hotrtor in volumetria si compoziia
amenajrii peisagistice putnd echilibra sau dezechilibra
compoziia, asociata cu elementele de arhitectura
(construciile) aflate pe suprafaa terenului.
Astfel gama larga de sortimente de arbori se ncadreaz
peisagistic in trei categorii:
Talia I cei care depesc 25m nlime;
Talia II cei care au intre 15 si 25m nlime;
Talia III cei care au intre 7 si 15m nlime;
Dup talie arbutii sunt:
mari (3-7 m),
mijlocii (1-3),
mici (0,5 -1 m) i
pitici (pn la 0,5 m).

Forma
1
Trtoare

Specia
2
Cotoneaster dammeri radicans
Euonymus fortunei radicans
Juniperus horizontalis glauca
Semitrtoare (prostrata) Cotoneaster dammeri
Juniperus horizontalis Repanda
Lonicera pileata
Juniperus sabina Blue Danube
Juniperus chinensis Pfitzeriana Aurea
Juniperus chinensis Hetzii
Buxus sempervirens Suffruticosa
Tufa erecta (ovoidala,
sferica)
Berberis thunbergii Atropurpurea Nana (dracila)
Deutzia gracilis
Potentilla fruticosa
Spiraea bumalda
Chammaecyparis pisifera Filifera Nana
Chaenomeles japonica (gutui japonez)
Hydrangea macrophylla (hortensia)
Spiraea salicifolia (taula)
Symphoricarpos albus (hurmuz)
Chaenommaecyparis lawsoniana Mimima Glauca
Chaenomeles lagenaria
Forsythia intermedia
Pyracantha sp. (piracanta)
Picea glauca Conica
Cornus alba Sibirica (corn alb)
Cornus florida
Cornus sanguinea (sanger)
Cotoneaster bullatus
Deutzia scabra (deutia)
Philadelphus coronaries (lamaita, iasomie)
Sorbaria sorbifolia
Spiraea vanhouttei (floarea miresei)
Syringa vulgaris (liliacul)
Juniperus communis (ienupar)
Columnara (fastigiata) Juniperus communis Compressa
Juniperus communis Hibernica
Taxus baccata Fastigiata Aurea
semipendula
Forsythia suspensa (ploaie de aur)
Buddleia alternifolia (arbustul fluturilor)
Pendula
Caragana arborescens Pendula
Salix caprea Pendula (salcie plangatoare)
Salix purpurea Pendula
Tufa Neregulata
Rhus typhina Laciniata
Urcatoare
Clematis montana
Clematis tangutica
Clematis jackmannii Lonicera heckrottii
Campsis radicans
Wisteria sinensis

Inaltimea
3
Sub 0.5m

1-2m
2-3m
sub o.5m
0.5-1m

1-2m

2-3m

3-5m

1m
2-3m
3-5m
1.5-2m
2-3m
2-3m
3-5m
5-10m

Florile arborilorpotreprezentaunefectimportantsi/sauunmotivdea
amplasasauanuamplasa,unanumitsortimentdearborisauarbuti.
(Tabela!)
Fructele si conurile, produse de multe specii lemnoase pot
conferi un adaos de caracter decorativ suplimentar.
caracteristicile de
abundenta,
coloritul,
mrimea si
forma fructelor,
precum si perioada de cretere si coacere a fructelor
Scoarta, arborilor contribuie la sporirea valorii ornamentale a
peisajului. De exemplu fagii si anumite soiuri de plopi se disting
de la distanta prin coloritul alb al scoarei trunchiului

reprezentareaarborilor
siarbutilornelevaiisuntobligatoriidectreproiectant.De
asemeneasiinseciunileprinplanuriledeamenajareincludsi
reprezentareavegetaiei.

CARACTERISTICI BIOLOGICE-ECOLOGICE A SPECIILOR

LEMNOASE

rapiditatea de cretere
longevitatea
capacitatea de drajonare
capacitatea de lstrire si stnjenire
toxicitatea

Caracterulinvadator

Recorduri mondiale n lumea arborilor; Arborele cel mai

mare, inalt, btrn din lume:
nalt: 114,6 m; un exemplar de Sequoia sempervirens cu
diametrul de baz de 6,10 m i vrsta decca 2.200 ani
din Redwood National Park (California, S.U.A.) (din
Alden, 1997) Gros13,4 m;
Mare: Taxodium mucronatum, poreclit El Gigante, de la
Santa Maria del Tule (Oaxaca, Mexic) (din Riou-Nivert,
1996) Greu 5.500 t, din care rd cina 340 t i scoara
6,7t; un exemplar de Sequoiadendron giganteum,
cudiametrul de 10,1 m, n limea de 83,8 m i vrsta de
cca 3.000 ani, din Sierra Nevada National Park
(California, S.U.A.) (din Riou-Nivert, 1996)
Btrn: 4.900 ani, un exemplar de Pinus aristata (Pinus
longaeva), poreclit Matusalem, din White Mountains
(California, S.U.A.) (din Riou-Nivert, 1996)

CTEVA NOIUNI N MODUL DE GRUPARE COMPOZIIONALE

SI FUNCIONALE A ARBORILOR SI ARBUTILOR IN
AMENAJRILE PEISAGISTICE.
Compunerea peisajelor se bazeaz pe anumite criterii:
funcionale,
vizuale-estetice,
peisagistice,
ecologice.

pdurea caracternaturalsauartificialcudensitatesialctuire
variabila;funciuneapduriiestedeparc,derecreeresauamenajare
silvica,etc;
perdea plantaiedeasa,ingeneralinbandcontinua,auingeneraln
funciedeprotejareincadrulurbansauindustrial.
Masivele suntplantaiiceseexecutcaparteintegrantadintro
amenajarepeisageraproiectatadectrearhitectpeisagist,nvederea
echilibrriisi/saucreeriicompoziieisipentrundeplinireaanumitor
funciicumarfi:protecieimpotrivaprafului,zgomotului,mirosului,
pentruasemascauneleobiectiveetc.

masive dearbori
masivedearbusti
masivemixtesuntformaiunipeisagisticealctuite
din29exemplaredearborisiarbuti.

Caracteristica configuraiei arhitecturale spatiala a

masivelor constituie un argument important in stabilirea:
formei in plan,
mrimea masivelor si
asocierea speciilor in compunerea masivelor.
Masivele pot fi eterogene, in aranjamentul vertical al
speciilor, astfel putndu-se realiza profile de trei etaje de
arbori

Grupurile dearbori proiectatenapropiereamasivelorsauca

elementedecompoziiesinstttoare, potficompusedin
speciileasemntoareamasivuluidincarevorpreadetaai
naturalcaracteristicamenajrilorinstilpeisajer.

Combinaiidehabitusuricuformerotundesiorizontalevada
privitorulpeisajuluiunsentimentdecalmsilinite.Introducerea
incompoziiesiluetedearborinalisiverticali,peisagistulva
reuiisasugerezedinamismsiagitaieinexpresiavizuala
generatadearbori.

Aliniamentele dearborisiarbutisuntprezenteingeneralin
compoziiifuncionalesauincazurilecndestenecesara
subliniereaunuidetaliusauaunuicomplexarhitectural.

Arbori solitari
sau arbuti solitari reprezint o importanta majora intr-o
compoziie daca arhitectul peisagist s-a hotrt sa include un
astfel
de element. Efectul
unei arbore izolata intr-o compoziie bine gndita poate sa fie
foarte puternica.

npieeledeformregulatsepotfolosiiarboricuportulliberpentru
acontrastaformarigidaapieei,sauinverslapieeneregulateundese
vacutaosiluetadearboreregulata,geometrica
Arboriisealegidupdistanadeundesuntprivii

09.01.2012
A.ENUMERATICATEGORIILEPEISAGISTICE
REFERITORLATALIAARBORILOR
B.ENUMERATI3FORMEDESILUETECARACTERISTICE
HABITUSULARBORILOR

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42.
43.
44.
45.
46.
47.
48.
49.
50.

Platanus x acerifolia
Cercis siliquastrum
Sophora japonica "pendula"
Viburnum opulus
Forsythia x intermedia
Laburnum anagyroides
Petula alba
Acer palmatum
Prunus cerasifera "pissardi"
Magnolia "etoile blanc"
Tilia cordata
Syringa vulgaris
Malus cv. "liset"
Chaenomeles japonica
Aesculus hippocastanum
Gleditschia tricanthos
Quercus pedunculata
Carpinus betulus "pyramidalis"
Rosa chinensis + rosa floribunda "vogue"
Prunus avium
Cytisus (rose)
Ribes sanguineum
Euominus alatus
Partenocissus ssp.
Partenocissus ssp.
Deutzia scabra
Cotinus coggygria
Clematis ssp.
Jasminum nudiflorum
Viburnum rytidophillum
Carpinus betulus "pyramidalis"
Prunus laurocerasus + cornus sanguinea
Berberis vulgaris
Mahonia aquifolium
Ilex aquifolium
Phlox ssp.
Alyssum spinisum
Hosta ssp.
Cineraria marittima
Stachys lanata
Crataegus oxyacantha
Rosa cocktail
Rosmarinum officinalis
Spirea ssp.
Buddleia davidii
Hippophae rhamnoides
Pyracantha coccinea
Hibiscus ssp.
Prunus laurocerasus + cornus
"elegantissima"
Wisteria chinensis