ACADEMIA TEHNICA MILITARA

PROIECT LA DISCIPLINA:
DISPOZITIVE SI CIRCUITE ELECTRONICE

PREAMPLIFICATOR DE CURENT CU REACTIE NEGATIVA

Realizatori:
Stud.cap.Plosnita Albert
Stud.cap.Trandafir Emilian

Indrumator:
cpt.ing.Avram Cristian

Cuprins:
1.Notiuni teoretice generale asupra circuitului

2.Determinari in simulare(Orcad)

3.Masuratori practice pe macheta

4.Realizare practica

5.Bibliografie si material folosite

1.Notiuni teoretice generale asupra circuitului

Xi(t)

Xo(t)
Bloc
amplificator
A

Fig.1
Fig.1 reprezinta un amplificator.Se indica semnalul de intrare Xi(t)
si semnalul de iesire Xo(t).Marimile Xi si Xo pot fi,independent una de
cealalta ,tensiuni sau curenti.Este necesar ca forma semnalului de la
iesire sa o reproduca pe cea de la intrare,eventual cu o anumita
intarziere : Xo(t)=A*Xi(t-).
Proportionalitatea semnalului de iesire cu cel de intrare este
asigurata numai atunci cand amplificatorul functioneaza liniar.
Functionarea dispozitivelor electronice poate fi considerata liniara in
conditii de semnal mic.

Schema bloc a amplificatorului cu reactie este reprezentata in

fig.2.Amplificatorul de baza are amplificarea a:
X2=a*X1
unde X2,X1 pot fi fiecare in parte,curenti sau tensiuni.Reteaua de reactie
cu functia de transfer f este realizata de obicei sub forma unui atenuator
de precizie:
Xf=f*X2
Semnalul de reactie ,Xf,este scazut din semnalul dat de
generator ,Xg ,intr-un comparator:
X1=Xg-Xf
Amplificarea globala (incluzand efectul reactiei) este:
A=

si ea poate fi in modul mai mare sau mai mica decat cea a

amplificatorului de baza.
Tipuri de reactie
-reactia pozitiva:|A|>|a|,|1+a*f|<1;
-reactia negativa|A|<|a|,|1+a*f|>1;
In amplificatoare se foloseste reactia negativa care asigura
imbunatatirea unor performante.Pretul platit este necesitatea asigurarii
unui castig foarte mare al amplificatorului de baza(pentru a asigura o
valoare impusa a lui A in conditiile in care amplificarea este redusa prin
aplicarea reactiei negative).
Un caz particular important este cel al reactiei negative puternice.
Definim transmisia pe bucla:
T=
T>0 pentru reactie negativa.Daca reactia negativa este puternica,T>>1
(adica |A|<<|a|) rezulta:
A

,independenta de amplificator.

Amplificarea amplificatorului de baza(a) este sensibila la conditiile

de functionare (variatia tensiunilor de alimentare,variatia temperaturii),
precum si la dispersia parametrilor dispozitivelor electronice.In cazul
unei reactii negative puternice, amplificarea cu reactie depinde practic
numai de reteaua cu reactie ,care este caracterizata de obicei sub forma
unui atenuator de precizie.
Admitem ca amplificatorul de baza are o caracteristica de transfer
neliniara .Ne asteptam ca amplificatorul cu reactie negativa sa aiba o
caracteristica de transfer mult mai liniara decat a amplificatorului de
baza, deoarece reactia are tendinta de a reduce modificarile care survin

in amplificarea acestuia din urma(datorita variatiei amplificarii

amplificatorului de baza).
Semnalul de reactie Xf,care se compara cu semnalul dat de
generator,Xg ,este proportional cu semnalul de iesire, X2.Semnalul de
iesire poate fi curent sau tensiune.Semnalele cae sunt asociate
comparatorului de la intrare(Xg,Xf,X1) pot fi, independent de X2,fie
curenti ,fie tensiuni.Exista in total patru posibilitati,din care analizam
reactia cu esantionare pe bucla si comparare in nod.
Topologia bucla de iesire, nod la intrare se studiaza cu ajutorul
parametrilor g.
Amlificarea in curent a amplificatorului cu reactie este:
A=

Unde a=

si T=

se calculeaza de pe circuitul in bucla deschisa din

fig.3:

Ig

Amplificatorul
de baza, A

Reteaua
de
reactie

I2
Reteaua
de
reactie

Fig.3.Scema bloc a amplificatorului cu reactie negativa

Schema propusa este cea cu un condensator de cuplaj intre etaje.

Fig.4 Amplificator cu reactive negativa

2.Determinari in simulare(Orcad)
2.1Determinarea prin simulare(analiza Transient) a amplificarii in
bucla deschisa
Avnd n vedere faptul c n bucl deschis amplificarea n curent
este foarte mare (de ordinul sutelor), este indicat ca amplitudinea
semnalului de intrare s fie ct mai mic pentru a evita distorsionarea
semnalului de la ieirea amplificatorului. Frecvena semnalului
sinusoidal generat este de fs = 1kHz, iar amplitudinea este de Vin=5mV.
Se ndeprteaz rezistena de reacie
condensatorul n serie cu aceasta din circuit.

negativ

(R11)

Se determin valorile curentilor de la intrarea i respectiv ieirea

amplificatorului de semnal n bucl deschis, dup care se calculeaz
amplificarea n curent.

Fig.5 Amplificatorul in bucla deschisa

Fig.6 Analiza transient a amplificatorului in bucla deschisa

Pentru o tensiune de intrare Vin=5mV se obtine un curent de intrare,
Iin=897nA,iar curentul dupa amplificare Iout=342uA.Amplificarea
a=-380
2.2Determinarea prin simulare(analiza Transient) a amplificarii in
bucla inchisa

Fig.7Schema PSpice a amplificatorului

Se cupleaz rezistena de reacie avnd valoarea R 11 =33k i

condensatorul aferent i se determin din nou valoarea amplificrii n
curent cu reacie negativ:

Iin

3.38[uA] , Iout

342[uA], AI = Iout/Iin =-101

Se determin prin calcul factorul de transfer al reelei de reacie:

f

R5

R5 R11 -0.00452

Se verific prin calcul relaia exact a amplificrii n curent cu

reacie negativ:
AV

a
-139.82
1 af

Se verific ndeplinirea condiiei af 1 i apoi se determin

prin calcul relaia aproximativ a amplificrii n curent cu reacie
negativ:
AV

a
1 af

af 1

1
R11
(1
)
f
R5

-221

Fig.8Rezultate ale analizei Transient

2.3Determinarea prin simulare (analiza ACSweep) a benzii de
frecventa in bucla deschisa si in bucla inchisa(cu reactive negativa)

Pentru ambele situaii (bucl nchis / bucl deschis) i pentru o

valoare R11 fixat se determin banda de frecvene a amplificatorului,
conform procedurii:
- se seteaz parametrii de simulare pentru analiza AC Sweep
(frecvena de start = 0.1 Hz, frecvena de stop = 10 Mhz, reprezentare
decadic a frecvenelor, numrul de puncte pe decad = 101)
- se ruleaz simularea, avnd o singur sond de curent, la ieirea
amplificatorului, pe rezistena de sarcin
- cu ajutorul cursorului, se determin frecvenele la care nivelul
semnalului scade cu 3 dB, conform relaiei:
Iout*0.707=241,79
Iout
Iout0,707

fs
fj

fi

- se noteaz cele dou frecvene obinute:

*pentru amplificatorul in bucla inchisa(cu reactive negativa)
fj = 35.65Hz , fi =8.56MHz, i banda amplificatorului B = (fi-fj) =
8.559MHz.
*pentru amplificatorul in bucla deschisa
fj = 35.65Hz , fi =8.56MHz, i banda amplificatorului B = (fi-fj) =
8.559MHz.

Fig.9Analiza AcSweep a amplificatorului in bucla inchisa

3.Masuratori practice pe macheta

3.1Masurarea amplificarii in bucla deschisa
Avnd n vedere faptul c n bucl deschis amplificarea n curent
este foarte mare (de ordinul sutelor), este indicat ca amplitudinea
tensiunii de intrare s fie ct mai mic (civa milivoli) pentru a evita
distorsionarea semnalului de la ieirea amplificatorului.
Se ndeprteaz rezistena de reacie negativ (R11) din circuit.
Se determin valorile curentilor (vrf-la-vrf) de la intrarea i
respectiv ieirea amplificatorului de semnal n bucl deschis, dup care
se calculeaz amplificarea n curent.

Vin
Amplificato
r

Vout

Frecvena semnalului sinusoidal generat este de fs = 1kHz, iar

amplitudinea este de Vin=5mV.
Iin =0.8 [uA] , Iout =340[uA], a = Iout/Iin =-425
3.2Masurarea amplificarii in bucla inchisa(cu reactie negativa)
Se cupleaz rezistena de reacie avnd valoarea R11 = 33k , i se
determin din nou valoarea amplificrii n curent cu reacie negativ:
Iin = 3.2[uA] , Iout = 300[mA], AI = Iout/Iin =-94
Se determin prin calcul factorul de transfer al reelei de reacie:
f

R5

R5 R11 -0.0045

Se verific prin calcul relaia exact a amplificrii n curent cu

reacie negativ:

AV

a
-146
1 af

Se verific ndeplinirea condiiei af 1 ? i apoi se determin

prin calcul relaia aproximativ a amplificrii n curent cu reacie
negativ:
AV

a
1 af

af 1

R
1
(1 11 ) -221
f
R5

4.Realizarea practica
4.1Realizarea cablajului
Pentru realizarea cablajului am folosit programul Layout.In figura
10 este redat cablajul obtinut cu ajutorul acestui program.

Fig.10
4.2 Transpunerea in practica a cablajului
Am folosit o placuta de textolit careia i-am aplicat un set de gauri
urmarind sablonul facut in Layout.Dupa trasarea liniilor de circuit cu
un marker placuta de textolit s-a introdus intr-o solutie de clorura
ferica.S-a trecut apoi la lipirea componentelor pe placuta cu ajutorul
unui pistol de lipit(fig.11).

Fig.11
Finalul este prezentat in fig. 12:

Fig.12

5.Bibliografie si materiale folosite

5.1 Materiale folosite
Nr.crt.

Denumire

Tip

Valoare

Cantitate

1.

Rezistor

axial

56k

2.

Rezistor

axial

20k

3.

Rezistor

axial

1k

4.

Rezistor

axial

2k

5.

Rezistor

axial

0.15k

6.

Rezistor

axial

2.2k

7.

Rezistor

axial

4.7k

8.

Rezistor

axial

33k

9.

Condensator cilindric

220uF

10.

Condensator cilindric

100uF

11.

Tranzistor

12.

Placuta
textolit

13.

Fludor

BC107A

5.2 Bibliografie
1.Dan Dascalu-Dispozitive si circuite electronice(E.D.P. Bucuresti)
2.Praoveanu D. Jipa, S . Simion - Dispozitive si circuite electronice