Boli ale aparatului digestiv

Aparatul digestiv reprezinta totalitatea organelor care participa la realizarea digestiei si este
format dintr-un tub ce se ntinde de la cavitatea bucala la anus.
La fel ca pielea, aparatul digestiv (cunoscut i sub numele de canal alimentar sau tract
gastrointestinal) face legatura intre interior si exterior. Tot ce mancam si bem trece prin
canalul digestiv, unde este descompus in componentele individuale, care sunt absorbite de
membrana mucoasa a intestinelor.
Aparatul digestiv, recunoscut si ca prima bariera de aparare a organismului mpotriva bolilor,
poate prezenta afectiuni acute sau cronice, provocate de diferite cauze, boli ce pot cuprinde
unul sau mai multe organe componente. Aceste afectiuni pot fi functionale sau organice.
Astfel, se pot deosebi boli ale esofagului, stomacului, duodenului, intestinului subtire si
intestinului gros. O serie de afectiuni digestive pot constitui reactii ale dereglarii altor structuri
sau organe, cum ar fi: ficat, colecist, glande, sistem nervos, renal etc. Un tratament corect
presupune eliminarea cauzelor care produc perturbarea.
O mare parte din afectiunile aparatului digestiv beneficiaza de tratamente reflexoterapeutice,
nsotite obligatoriu de un regim igieno-dietetic adecvat. Se cuvine sa mentionam aici ca
primul element digestiv de aparare al organismului mpotriva componentelor toxice ingerate
este intestinul subtire.

1. Gastritele
Acute sau cronice, gastritele sunt afectiuni inflamatorii ale mucoasei stomacului. Exista o
varietate de factori capabili sa produca boala:
1) Factori infectiosi: virali, bacterieni (toxiinfectii alimentare, enterocolite infectioase),
micotici (candida - cel mai frecvent);
2) Factori chimici:
- exogeni (medicamente, substante toxice, alcooli
- endogeni (uremie, acidocetoza).
3) Factori fizici: iradiere ;
4) Factori mecanici;
5) Factori alergici (sensibilitate la medicamente);
6) Factori nutritionali (carente proteice, vitaminice, minerale).

Gastritele acute apar n urma unor agresiuni ocazionale, iar cele cronice datorita actiunii
repetate si prelungite a unora dintre factorii amintiti.

2. Ulcerul gastro-duodenal
Ulcerul duodenal sunt leziuni ale peretelui stomacului, lui cauzate de secretia gastrica de acid
si pepsina de foarte multe ori datorate si bilei anormale secretate de ficat. Simptomatologia
este complexa: durere arsuri, varsaturi, flatulenta, diaree sau constipatie anxietate Sindromul
dispeptic dureros respecta periodicitatea sezoniera (primavara si toamna mai ales n ulcerul
duodenal, greturile si varsaturile predomina n ulcerul gastric. S-a constatat ca majoritatea
ulcerelor se datoreaza n principal secretiei de bila anormala.

3. Sindromul diareic
Diareea, consecinta a mai multor cauze, este un sindrom clinico-coprologic, caracterizat prin
emisia de scaune frecvente, neformate, cu resturi alimentare nedigerate sau incomplet
digerate. Clinic, apare sindromul carential: scaderea ponderala (n greutate), paliditate, astenie
(oboseala), reducerea capacitatii de efort, depresiune psihica, hipotensiune arteriala.
Examenul de laborator poate indica: hipocalcemie, hipopotasemie, hiponatremie (calciu,
potasiu si natriu scazute), acidoza metabolica, ajungndu-se pna la deficiente hormonale.
Cauze mai frecvente n declansarea bolii sunt: nevroze (diareea emotionala), endocrine
(persoanele hipertiroidiene), alergii la medicamente sau alimente, intoxicatii, descarcari bruste
de fiere, insuficienta pancreatica (cu scaune grasoase), inflamatii intestinale, cauze microbiene
sau virotice etc.

4. Sindromul de constipatie
Se defineste prin:
1) evacuari intestinale la intervale mai mari de 48 de ore;
2) scaune de consistenta crescuta ;
3) evacuari incomplete, n cantitati reduse, datorita dereglarii tranzitului intestinal.
Constipatia este o boala plurifactoriala.
Cauze
- sedentarism (lipsa de miscare);
- endocrine (hipotiroidism);
- alimentare (alimente uscate, mese reduse);
, - leziuni ale tubului digestiv (hemoroizi, fisuri anale, rectite, ulcerul gastro--duodenal);
- tumori intestinale;

- obisnuinta (schimbarea mediului n care traim, pudoarea, comoditatea);

- neurofunctionale (constipatie spastica).
Tratamentul complex tine cont n primul rnd de alimentatie (bogata n legume si fructe, lichide),
activitate fizica si antrenarea musculaturii abdominale.

5. Suferinte ano-recto-sigmoidiene
Sunt tulburari ale actului defecarii, avnd ca simptome durerea sub forma de tenesme n zona
rectului si a anusului, n partea stnga a abdomenului. Sindromul rectal si sindromul anal pot
aparea izolat sau mpreuna. Sindromul rectal este caracterizat prin false senzatii de defecare.
Durerile pot iradia n colon sau uneori n organele genitale si anus.
Sindromul anal se caracterizeaza n general prin durere n anus, tenesme, uneori scurgeri de
snge sau secretii seroase si purulente.

6. Apendicitele
Apendicita este inflamarea apendicelui cecal.
Semne clinice : dureri sub forma de arsura n fosa iliaca dreapta (aproape de stinghie), dupa
un efort la mers sau la 5-6 ore dupa mese, greturi matinale (dimineata) sau postalimentare,
uneori varsaturi, diaree ce alterneaza cu constipatia. De asemenea, apar semne de neuroastenie
si fenomene vegetative (transpiratii, palpitatii, extremitati reci).

7. Enterocolitele cronice
Sunt afectiuni ale intestinului, cu scaune frecvente si moi, deosebindu-se de diaree prin
prezenta mucusului, puroiului si sngelui si absenta alimentelor nedigerate din scaun.
Cauze:
- insuficiente pancreatice sau biliare;
- intoleranta fata de lapte, alimente alergizante, medicamente;
- parazitozele intestinale ;
- exacerbarea florei intestinale de fermentatie sau putrefactie;
- constipatiile de lunga durata si folosirea n exces a laxativelor.
Semne clinice:
- dureri abdominale difuze;
- alternarea scaunelor tari cu scaune moi;
- simptome nervoase ;

- zgomote hidroaerice (borborisme);

- balonari.