RATIONALIZAREA LOGICA A ‘TIMPULUL CONSTANTIN GRECU wrnopucenn Diseufille actuale pe tema rafionalitatit converg tot mai mult spre ‘conciuzia 8 natura ca atare nu este nici rajionals, niet irationald (cl doar ‘rational, dar poate fi rationalizati, prin activitatea practic’ gi cognitiva, ‘a omulni, singura care poste fi ealificata drept rational sau irajionali, Tar atit proces! de rationalizare a naturit cit si rafioualitates. acyinnii ‘umane ait sens doar prin raportare a anumite legi natarale, legi gi reguli ale gindinitlogioe gi norme ale diferitelor specii de aetiuni. Pe de alt parte, se constati azi un proces de proliferare a logieif,care ‘ace ea, practic, nimie si nu poati seipa de sub incidenja acestel vechi si meteu boi stiinge si arte a gindirii considerate sub aspectul corectitudiatt fi aliditApit demensuror gindini. Faptol ei rofionaltaten ins! eae Supuss istoricitatii gi diversificirii continue este o consecings a proliferérit Togicli, a aparitiei unui numSr impresionant de tipari de logics mumite nonstandard. Pentru et, orl demnifieatie ax aisibui ferment de ratio= nalitate, ma se poate contesta 8 partea sa cea mai important are o sential esdinea on logica, atit din motive etimologice, tinind de latinescul ratio, cit si din motive teoretice mai profunde, jinind de conseeventa gindiriy 41 adoovaren sa a reattate pent asiguraren efllenfel cognitive et ati Trale scontate, Ponte ed faptul cel mai izbitor pe care relevit expansiunea, contem- ‘poran a logieit este o& insust timpal, aparent eel mai recalcitrant feno- hen la aofiunea de rationalizare a omblui, a devenit un important obieet al anatizelor logive. Hvident, timpul este'un fenomen de o complexttate Geconcertanta pentru capacitijile teoretico-explicative orictb de mari, Gar intotdenma finite, ale omalul. In plas, el este parametral care ne harcheaa® in cea mal mare mieurs existentay care face ea aceasta 88 aid fa 88 nu aibii sens, sf pout fl gonsiderat’ rafionald sim absurd. Dar oma 4 cain intotdeauina raljloace pentru 1 subordona scoparlor et nfzin- {elor sale, de n-I fine oarecum sub eontzol, atit in ordine practiea, sefional, cit gin ordine teoretiod, cognitivs. $i th mare a reusit scl rationalizers >ptin tot mai buna ineadrare actionald in ordinea timpaiut, prin cunoagterea '§ folosirea legilor ini, en gi prin inventarea si folosirea ‘tnor mijloace de Infwurare gi precizare a ordinii si duratelor sale, enm sint ceasornicul 31 calendaral, Cici, dupi cum remare si S. Marcus, ».Modul in care omul ontroleazi timpul este umn! dintre cet mai buni indieatori sociali de dez- ‘voltare”” (Marcus, 1985, p. 7). Pentru ci timpul este 0 determinare exentialé a existengei in gene- ral, eum spuneam, el na poate fi considerat ca atare nici rafional, nici “Tational, cl doar arafional. BI poate fi inch rajionallzat. Tat 0 ealeteore- 185tick de rafionalizare a lui, premisi nccesar a domindrli sale gi in ordi ‘procticl, este analiza Tut logic. Rationalizarea logic’ a timpului s-a con- cretizat intr-un mare numir de sisteme de logied temporal sau erano- ogi, diferitointre ele atit prin aspectele deeupate din timpul real, obiee- tiv, si transformate in obiect de analizi logiol, cit gi prin mijleacele logics intrebninjate PREISTONIA LoGICH THAMORALE Desi relatiy recent, logica temporal. are mumeroase autecedence fstarice, ‘incepind inci eu antichitatea. Bivident, primal si prineipalal ator cre sini, invoat, in act coneat ‘etl Avot Mee ad intemeletorul To » desi in general imspliges comcephia ek stiinta este @ universalufal sia necesaralui, care sint eterne, utemporale, fuifel inte, dap om remtrea Ath, Joa, nLogios deatintant pul logiea este prin esent% atemporala, Relatile logice se stabilese in afar fimpului? (Foja, 1070, p. 6), Uenpul us Tipeente complet cin considerata logice ale Stagiritului. Accstea apar mai ales im tearia sa a judechfi. Asttel, judeciile universale a necesare sint adovirate sam fle, Indic ferent de morentl formu! or. Oa teat acta, dupa cum a dovedit J. Hintiicka, la Aristotel ynofiunea de timp rerveste drept punte de leg ir tntre toftnie npafentdngarte a necesaie gf waivealtate, deoarece nofitnile temporale sint legate, pe de o parte, eu uotiones a universalitate, iar pe de altt parte, cu nofiunile modale (Itintikka, 1957, p- 6869), Intradevir, in Analitioa Primi, Aristotel afirmaS o& univer: falitagea premlseor nai silogism implied wniversaitatea ta thnp, ln humai in-spatin, cind spine ed ,universalul trebuie injeles necondigio- nat, fird limstaro in timp” (I, 15, 84b}, iar in Apalitica Seounda susine ‘eh 5 Un atribut apartine universal unui subiect cud se poate arta ch ol apatfine orieicu eas al acelai subiect si anume cind it apartine in primal Hind”, adied in orice moment, xm doar In acest sau acel moment (I, 4, Tb). Pe ling’ acestea, inst, exists judecsi, formalate in propositil depen dente de imprejarir, datorith faptolui el ele coufin verbe, iar acestea ‘presupun timpul. In Despre inferpretare, Axistotel hoteaat eh Un verb fete envintl cafe pe ngs infu Ii propria adaugé otfanea “de timp” (3, 180). Aceasia faco ea amumite propoxigit care exprimts ac fudteagt tre opiailinditereat de moment of devind adcrivats tay tae in funetie de schimbarea in timp stdrilor de Iueruri descrise, Primele contin ,,verbe nedeterminate, intrucit se aplich deopotziva de bine gla ‘ceca Ge Bxists gi ls coon ce nn exist”, pe cind ele teeunde eaprind modi fiodrile de timp ale unui verb, care ,indicd acele timpuri care stan inainte si dupa present” (8, 16b). De asemenea, in logien aristotetict timpul este invocat in celebra sa teorie a judectilor despre viitorii contingenti (in care vespinge fatar lismul megatleulul Diodor Cronos, resultat din aplicarea principiuti > Sau de ft, cre repent o sisteatinre a pinialelor rexstate oie pn scum n domenia gle tnporsir enetitie sontisate fireast # beri nacive Re fattate 9 tnp", menonata in biblopatie. De aeeey mtteeene” tal prod jan fetes, naar, tps patilnoncontradictiet si al terfiului exclus asupr propozitilor despre event mentele viitoare. intimplitoare), in fonmularen principiilor noncontre- iofici tertiului exelus (in genera, in teoris opngior), in teoria modal tito ete., desi, de fiecare dati, este vorba de un timp nedeterminat, {in senenl ed proporitille sint raportate Ia momental forrmulirillor. J. Hit ticks explied folosten timpulas nedeterminat (exemplifiet prin acum’, nai”, “,ieri” ete.) prin specificul culturii antice greoosti in care princi” Hla ageent se pia po dialog x dikours ora, apo opens sex, do Lunde decurge.,tnchinatin. dea ‘ansliza problemele logiee gi semantion indeosehi din pinetul de vedere al sittafiel in care se folosese cuvintele analizate” (HLintikka, 1980, p. 423). ‘Dap Aristotel, un moment important tn preistoria logieli tempo tale tL ebastfule contriutla utorlor din gol sta mesure So are o& lueririle lor, despre care stim azi clte eeva doar din unele citate 4 din comentariileeltor antori asupra lor, coxtineat. multe idei si sagesti importante pentru logiea temporala. Mulle dintre ele eran legato de con- ‘ributia acesior scoli la analiza implicajiei si a altor notiani inradite cu 4 cape, gain lon x Hsp, an juny fe Internertate nit da fuleeat, geen ce n devenit ctinoseut in logien actuals ® propozigilor sub umele de ‘implieatie material. Megarieit aw cereotat gi difertele semut Sieafi, inclusiy con temporalt, ale eopulel ,este”. ‘in plus, logicienit megarict si cei stofet au discutat pe larg problema positon bodifinale Tar vail lor de adov teu pvt tunel Ae Valorile de adevir al6 st componente, Fi, de fapt, au pus Hnele unt capitol noo a gle dormale, care este aid’denamttealedlul proporitilor, apreciat. dup unit antori, c& J, Lukasiewicz, ca mai funda- Ineatal sub vapor’ logic deeit silogistiea aristotelicd. In’ central proble- olor logice eereetate de autorii mogariei s-su aflat.problemele modali- ‘5fii, care au fost continuate do stoic si ajang ca prin Hrisip 4 cristali- zee’ deja o logick modalA. Si inck mai important estefaptul ed printre ‘utorit stotei gt megarici exist © preveupare special pentra propozifille fu calificaze ‘temporals. ‘Din acest ultim punet de vedere, megarieul Diodar Gronos este eal anal important, intraéit a intrebuingst in mod explicit propositii care confines variabile temporale, deci propozifit temporalizate, care con- ‘Yiueau frecvent expresii de Lipul ste aiuk”. Tl considera e& acesto pro- pozitl sing adeviarate in anntaite’ momente si false in altele, adie& devin fdevimate ca Tals, Diodor Cronos, do ngemene, 9 avanid ors, tem ‘@ conseciniei logice, prin care rel ich ap oes Interpretatiastfel: nea ekistat nilodata. rea moment. in cave p si fi fost adevirat, iar g sh fi fost fals. Tot el a definit modalitagile aletice ou ajutoral’ unor earacteristict temporale astfel: posibilul este eea ce este sin va fi adevikrat; imposibitul este ceea ee, fd (acum) fals, zhu Va fi niciodaté adeviiat; neeasarul este eeea ee, find (acum) adevs- rat, nu va fi nieiodatt fals; henecesarul esto even 0 san esto fals, sau va fi cindva fals, BI raportenz’ toate aceste defini la acum”, niciodst& Ja un moment troout, Tar prin oolebral argument daminatar, conform, ciraia urmtoarele tei proporiti (dintre eare Diodor Cronos lea accep- tat pe primele dont si a respins-o pe cea de a trela) sin’ ineompaiibile : (2) rite este treout gi adtevarat este necesar” ;(b) ,impostbilul mm doourge Gin"poaibit"; (@) ,eeea ce niet nu este nie! nu va fl esto postbil”, ol a intemeiat tera fatalistl conform cizeia nimie nu este postbil dacs nici mu este niei nu va fi adevirat, Miré a intra in analiza eritied a argumen- $81tuloi dominator, notm doar, dup W. si M. Kneale, et Diodar Cronos a recurs la 0 platitudine formulats si de Aristotel, e& trecutal esto inalte- rabil (W. si M. Kneale, 1974, p. 134), adiet el nu’ mai poate fi schiimbat. De aici se poate conchide in, mod aimbigun fie ci orice enuny adevarat ‘despre trecut este necesar, fie c orice enun} adevairat La timpul trecut este necesar. ‘Un alt important reprezentant all geclii stoico-megariee, Filon, @ abordat, de asemenea, propositille caliticate temporal. Conceptia. tui despre implicatia material, alituri de propozitie de alte gevuri, Ha cat si la propozitille temporalizate, opunindu-se in acest tax concep Tui Diodor Cronos. Astfel, in timp ee acesta din urmi considera ade- aratS o implicafie care, avind antecedentul adevirat, n-a pubut. 41 mu ‘poate aven. consecventul fals, dup’ Pilon implicajia este adevirats in toate cazuzile, eu exeeptia cazului cind ea are antecedental adevirat, iar consecventul fals. Astfel, de exemplu, implicatia Dac este zi, eu con verses”, dup’ Filon este adevarats, far dup’ Diodor Cronos este falsi. Alte contribufii importante la preistoria logieft temporale an adus ogicieniimedievall. Pe ling preocupile lor privind troria inferentel ogice, teoria modaiitifilor logiee, semantica, predates logicli in invita- anint, eonstructia de mecanisme logice de caletlat (ea, de exemphi, masina Jui Lullus), logicienit mediovali, avind ea object si'sarcind de cercetare analiza logic-formald a limbii naturale, au ajuns inevitabil la problemele califiedrii temporale « propozifilor, aga cum apare aeest Inefu in eazul timpurilor gratnaticale din limba lating. De aceea, se ponte aprecia, a3 ‘eum face E. B. Karavaev, ea ,,Tocmai logicienit medigvali, imprewni eu jcienii antici al seolilor stoic gi megaricl, au ereat propriu-zis iva rele teoretice ale logicii temporale, pe care se sprijini ea azi” (Karavact, 1988, p. 5). Dintre logicienfi medfevali timpurii, ale eiiror contribufii sam nis- cut indeosebi din comentarea Iucratilor lei “Aristotel, pot. fi amintifi 1M. Psellos, care a realizat o analizi logick a pirjilor de vorbire, inelusiv 2 verbolor gi formelor lor temporale, Angelm de Canterbury, care & eer- cetat conceptele modale, iar in legiturk eu operatorit modali deontict (obligatora, permis, interais, indiferent), a formulat reguli speciale folo- sind si nofiuhea temporal, de schimbare, P. Abelard, care & acardat, 0 atenfie specials calificinié temporale @ judeestilor in eddrul preooupsiriior sale legate de stndiul consecinfelor. Intr-o a doua perioadi a evului media, sam remarent W. de Shgres- ‘wood cate, in analiza copulei logice, a abordat gi acele aspecte ale intsebu- infirit ef ‘care se exyrim’ on ajutoral timpurilor gramaticale, P. His. panus, in acral teorle a supozifillor gi a modalitiqilor (de dicto's de re), Calificaren temporal a termenilor oeupii un loc densebit. Cele mai importante contributii lean adus logicienii medievali dintr-o a troia, si ultima, petioads a acestei epoci, pentra care rea temporal a propozitiilor devenise un Iuera eit se poate de ales in eercetiirile lor privind eonsecintele gi eoea ce mai tir Genumit ealeulul propozifilior. Dinére et pot fi mentionati W. Burleigh, care se pare o& a fost primul logician medieval ce a reallzat distinetia lari, dintre consecintele simple si conseeintele logico-temporale-t. uno, primele find valabile pentru orice timp, cele secunde fiind valabile doar entra anumite momente sam perioade, no pentru totdeauna; W. Oceam, ‘are % acordat o atentie special’ problernelor calitieaxii temporaie & inte 108sen{elor, mentinind gl dezvoltind distinetia Ini Burleigh mentionati mai tus, a corestat agpeetele logice ale trecutilui si vitorulai in gindire gi in Vorbire, 3 mai ales a formilat o reguli, nuit de A. XN. Prior prizetpinl combinkni (timparilor gramaticale), considerati o axiom a Togielt tem porale actuale; Jean Buridan, care, in cadrul cercetérilor sale din teoria Togied a propozitillor, He ocupat in’ mod special de propoxitille modate gi ‘emporae,Inroctid naan speile pentru valoarea de adevi a peo. flor formulate la timpul treeut, « proposifilor formulate Ja tirmpul Viitor sia propozitillor de posibilitate Albert de Saxonia eare, dezvol- ind teorla tupozittlor, a aplieat idee Tui Buridan la stabilivea valorii de adevir a proporitillor temporale si modale, a cereelat copula pentru impurile trecnt gi viltor, preeum si copula modalizaté in raport ca ter- rmeuii judeeitil; in fine,'il mentioniim pe Toma d'Aquino care, desi in general in Tote fost un oomentato al fut Avsttal, a naliat 0 ter iogico-temporale, anticipizd, ca si alfi gutori, 0 visiune i ‘Vals dsupes timpalrs conform early heonto ot i mutta pene sa ‘vitoare in xaport ca pretental, gi e§ este treoit ceca ce a fork prezent i este villor eeea ee a fi predent. ‘Dar poate e% cele mai importante si mai recente contribufit In cons tituinea logiell temporale vin din partea logieiior modate. si ale sehim- Anil, Prinu} sistem moder de logies modald a fost creat de C. 1. Lewis In 1918 gt a fost donvmit ulterior sistemul 3. Ta 1032, folosind unele rezultate obtinute de Q. Becker, ol a mai creat inci cinel sisteme, numite St, 82, 84, 85 si 86, In eadrul lor apar modalitajile aletice postbil, nece- i, contingent, dinire care primele dons pot fi Tuate’ drept itive, folosite pentrn definiren velorlalte dow. De avemenea, jpentrn fiecare dintre cele sase sisteme sau formulat postulate speciale, fin care au fost derivate teoreme specifien Prin ani 40 S-4 treout Ia eeteetaren mai temeinick a raperturilor dintre eoneeptele modale 5 eele Lemporale, eu o dubia iatenfie = a defini ‘modalitagile ew ajutaral eonceptelor temporale si a elabara sisteme spe- ile de logies tetaporala. Contributii importante au adus, in acest seus, logicieni ea J. N. Findlay, 3. Latkasiewiez, R. Caroap, H. Reichenbach, R, Barcan Marcus eto. Dat eel care poate fi considerat dreps adevSratal iniemeictor al logielt temporale este A. N. Prior eare, in at "30 $180, a seria 0 serie do Inert, dintre care se disting prin amploarea si importanja Jor Tivie and modality (L951) $1-Bast, present, and fadure (1967). Ln cone stracfia sstemelor sale de logick temporala, Priot « pornit- de la. neal Zire recente din logica smodala si a definit operatorit modal cw ajato- ul unor operator’ temporali, im spiitul Iui Dodor Cronos, astfel : nese. Sitatea inveamni este. si ihtotdeaima va fi", posibilitatea inseamn’ peste sat va fi" dau, in alte variante, necesitatea Inseam’ ,ln toate Momentele timpului™, iar posibilitatea’— in tunele momente ale. tim pului”; iar ct aplicare la’ propozifil, tm Yermeni de valori de adevar, cesta modalitagi am fost apoi definite asifel : necesar inseamna ,,intot” esuna adevirat”, posibil inseamni ,adevirat in anamite mémente de timp". “evident ella dezvoltarea in continuste a logiell temporale au adus contvibutii notabile o serie de alfi logiciel, printre eare putem mentions ci. M. Martin, B. J. Lemmon, N. Rescher, G. H. von Wright, VA. ‘Smimnov, A. A. Ivin, BE. F. Katavaey ete. La fel de adevirat este gi faptab e&, in felul lor, contribusit deosebite la constituiren logicii terapo- 189Tale au adus cercetirile din lingvistiet\, gtiingele naturii, stiintele socio- imino gi, poate mai ales, din filosofie, prin stridaniile de a clarifies dife- ritele aspecte ale timpului gi chiar natura timpalai ea stare. ANALIZA FILOSOWICK. A TIMPULUE Se poate aprecia ci aparitia logieii temporale a fost impus%, in cea taal mare misuse nevoa footed le clarifiers a natal 8 proprio {aor impute. fa act ea, ope a ony ehenat conte exp area tau definivea cit mai rigaroae& a nofianllor temporale, adict a acclot notiani care, intron fel san altul, direct sau inditect, contin referinge Jo momente'sa Intevale do, tiny vata on ‘Totodata, constituirea ei a nocesitat o anumith cunoastere bili a timpatal, precam gf an anumit nivel de dezvoltare a logic ines Po drept euvint, B. F. Katavaey noteadi oi ,introdueerea, calitiekrt ‘emporale ‘it formele logiee presupune, inainte “de toate, ca. conditio bligatarin, neoeeitaten parfadtionaeit epamatului Logie, cost pao pres. ‘pune la indul sia un anusnit nivel de emnonstere a esentel thmpulal. Ee heeesiti, in fine, wn anumit nivel al cercetisilor proprit-zis lojee, care sh permit exprimarea dependentei de timp a valorilor logice ale jude- ‘eayllor” (Karavaev, 1982, p. 121). Este vorba, deel, de 0 dubli depen Genta: formarea logic’ Gaporale a fost eondifionat® de’ anu injelegere a timpultt si, totodatt, chemati. si eontribuie Ia mai buna cunoastere a diferielor proprictifl ale timpulu, iar eetvetaren filosofica 3 anti np sti a udu su, Zorba « degvoltareh nor ‘oncepte logice temporale gi ohiar a uno sisteme de logied tomporal ‘Aga incit, avind in vedere cele dow aspecte ale raportulai dintre logic $1 timp, eare au concurat la. constituires logics temporal, tebaie sici dim dropiate filosofului englex C. D. Broad, care seria eS dack este incompatibila cx timpul, ,eu ait mai ru peutra logied” ‘Grond, 1923, p. 83). Clarificarea flosofied a naturii timpului este 0 sarcins extrem de fiild $1 permanent prezentés in storia gindirii din antichitate @ pin’ fal. A rimas eolebra ideea Ini Augustin dup, eare timpal, desi este. cea ‘ai familiar notiune, este eel mai grew tau chiar imposibil de detinit {Ce altceva este insi mai familiar #i mai cunoscut eind.varbim despre el, devittimpal?... Ce este deoi timpul Dacé nimeni nu ma tntreaba, Sstlus dae wtivbar tind, incero sil explie, ma, gta" (Augustin, 1884, 38), Autoral contemporan, om de stiinkd si filosof, M. Bunge, nue Acparte de aeast aprecere stane elnd serio: ,Dintve toate dll impor. fante, cen de existent’ sf oea de timp par si fi fost cele mai inoureate o-a iungul intregit lor istori. Tar dintre ele a doua pare a fi cigtigat ‘merew derbiul coufuziei” (Bunge, 1984, p. 177). On tout acestea, despre timp sat spus poate cele mai multe lucrari sian formula cele mai nnmeroase defini. O explicajie a atentiei incom ‘parabil mai mari agordate timpulai deett altor determings! universal ale ‘existentel ar putes fl faptul ¢& timpul este in mult mai mare masur’ ‘generator de problematied flosolies, matehiaza in mult taal mare mBeur’, ‘xistenja nan’ gf sensal aeesteia, Astfel, sa flout maf intl o distineto importants intro timpnl fizie, form’ obiectivi do existenji materie, coneeput substanfialist eau 190relafionist, on manifestiti diferite in domeniilé fizie, biologie gi social ale existenfel, i timpul subiectiv, psihologic, sau tiinpul trait, reflex al ‘timpului obiectiv in trlirea subieotiva a omalui. Pentru cel dinti, ean ‘pus in evident legitura dintre schimbare gi stabilitate, cub forma pro- prictfilor de durats, succesiuno si simultaneitate, legitura dintre conti- hnuitate gi discontinuitate, divizibilitate gi indivinbilitate, finit st infin, unitate gi diversiiate, proprietdfile de omogenitate si izotropie {in fizien clasie3), reversibilitate si ireversbilitate, existenta eelor trel ipostaze — ‘reeutul, prezentul si viitoral --, ea si a ordinii evenimentelor dupsrapor- ‘tui anterior-uiterior (sau chiar ‘anterior-simultanculterior) ete. ‘Tot tint pulai objectiv 1 sau attibuib proprietatea de a fi un factor destructiv, ‘un Cronos care-gi devoreazi creaturile (ceca ce, in uncle eonceptil ilo” safe das Ia deen abmurtit veil denares vija co facie ipl cal on ciparin tot, en ieantuy da cea de acl ent, capabil de a rezolva toute problemele, de a dezlega toate enig- mele ai de" vintecn toute rile . Desi foarte important din punct de vedere teoretio si practi, timput obicetiv geneteark numeroace $i mult mai difiele probleme flovotice atuncl ind esto raportat Ja oin fi Ia fensul existenjel sale. Printre acestea, pot Ai mentionate : (a) Cu ce facultéfi receptim noi ipostazele timpului? In ‘general, s¢ accept ck treoutul me este dat in memorie, prezentul in pereeptio, iar viltoral th imaginafie (b) Care dintre aceste ipostaze are importanfa cea mai mare! Seepticit au wispuns ck trecutul, iutruclt el este sigur, prezentul fiind doar 0 elipa, far viitoral nefind ine realist fl pragmatitil ow raepuny et prezentu, intrae treeutl mu mat exists, ‘“iitoral mu exists ined, intregal timp flind wa prezent permanent ; optic anigtii spun of viitorul, tntrucit trecktul nu mat exist, prezentul © doar ‘0 clipa, iar intregal timp se reduce la viitor, cate fie ci vine in mood falal spre noi, tramsforminduse tn trvent, fe cl nol ne fndzeptam spre el iar intr-o anumiti masari il pregitim ; (c) Gum poste fi reprezentat ‘timpul La aveastis intrebare s-au dat cele mai diferite rispansuri, care Sinfitigeazd cele mai diferite reprezentiri : timpul ca insiruire liniar’ de momente sau de intervale, timpnl ea perspectiva, timpul ea orizont, ‘timput ea cere, timpal ca ster’, timpul ramificat si, respectiv, conver gent; (@) Cum este perceput timpal in fanetie de virstt si de efectele sale, positive sau negative, asupra nouetri, in funefie de expectatille noastre? (e) Fxisti deosebiri, gi care sint acosten, tntre timpul trairi, ‘timpal amintiri’ si timpul povestiriit sau, eum este cass is Tleraturt, teatra, cinematografie etc., intre timpul elabordrii operei, timpw aefiunil arate si timpul reprezentirii sau receptiit operei? (f) Ce raporturt ‘exist intzo timp si modalitifi(aletice, deontico, epistemice ete.), precum si intre timp si schimbare (in partienlar sotiunen umans)? (g) in fine, cum poate fi rafionalizat teoreife, in particular logie, timpul, eare pare, ‘totusi, fenomenul cel mai recalcitrant Ia astiel de tentative? Tn cele ce urmeazi, vom incerca si prezentim eiteva dintre nume- roasele incerciri logice de rafioualizare a timpului, adio& de deseriere, ea uijloace logice, & diferitelor sale proprietayi, atft In ipostaza sa de timp obieetiv (al evenimentelor si proceselor), cit si in cea de timp trait (dat in diferitele modalitifi de teprezentare a lui gi a proprietiflor ui). 91LaMb,uUr, Logiert reatronaLe. Logica temporali ropresinti un sistem de logic! nonstandard inten- ssionale, in eare, dup cum am aritat, propoaitile sint considerate ‘nn numai in virtutea valorit lor de adeviry cgi in viréutea moduli in care aceste valori slut afectate sau dependente de timp, preotim 31 de-o serie ‘emodalli Peeve asenenca tem, mealt && dation aaa Si elucideze cu mijloace logiee, un aspect sau altal al timpului ey astfel, 8% contribuie la elariticarea notiunit geuerale de timp, este format din ‘lemente enre s6 pot gist lista ce urmeazi st care cotifine toate elemen {elo logic clase, precum i numeroase elemente din alte logiei non= standard : J, Variabile proposifionale: p, g, 7)... care desemneazi, propozitii asertoriee a earor Valoare de adevit poste i mareata temporal’ ele des- ‘eriu evenimente san procese ce pot fi locaizate” san ordonate iemporal, fatfel eit, cw un sitnbol propasitionsl ea p putem forma expresia yest ‘cazul 5 p°, unde p toomai desorio eveninaentul sau procesul rexpectiy 5 2 douectori proporitionsll: conjunctia a, aisjunetian Vv" negatia 5y""*, impheafiay.--” fk eohivalonta 4/2! 8. Constante individuale : a, b, o,... si variabile individuale : 2, ‘yay .0 care desomnenai ovenimente’ determinate sau eveniinente.oare cate; “pentru Togiea temporal, se. vor folor! si constante 9 variabile individuale t, ty +. 1",.-.p care desemneazk momente de timp (inet puturi sam slirgituri ale wor procese), sau chiar intervale de timp; dat Yot pentru intervale de timp Se Zoloseso simbolurile. Mm, y My mys. 3 4. Constante prodicative: B, G, 1,~.. si variabile predicative: P, ©, B,..., care desemueazi proprletifi {telat ale obiettelor ce pot fi mareais Yemparal 5 5. Cuantificatori existential 3. gi universal, aplicafi variabile- Jor individualo, inclusiv oelor care deveninearh momezte. sl intervale; 6. Operatari temporali : operatoral P al trecatalui simpia gi opera- tom! # al viltoralni simpla, astiet int o expresie en Pp so citeste? yA fost cazul eind p' (eau yA fost axtfel Iucit 7”, fax 0 expreste ea Fp"%e citesto Va fi eaznl e& p® (sau ,;Va fi astfel inet p"); de asemenes, ope xatorut 77 a1 teutulul permaneht si operatorul 67a viltoratul permanent, fastfel inet 0 expresie de forma Hp so-citeste : ,latotdeauna # fort cazul ch p” (sau ,,lntotdeauna a fost astiel fneit p"), iar o expresie de forma Gp se citesie: ,Intotdeauna va fi eazul o& p” (sau ,miotdewuna va Si ssttel thelt p)."Operatont tmpolui permanedt st cei St timpulal tmplu Se pot defith reciproe, cu ajutaral negatiel, astfel : Hp =«—P—p; Gp = a—F—-p;, Pp=a-H—p; Fp =a—G=p. Xu a introdus un operator special al timpului prozent deoareee prezet- ‘ul poate fi redat, ca fi in logica clasied. a propoailuior, prin simpla seriere fa nel vatiabile ban consiante propozitionale. Cit alte cuvinter daci tn Suabol propositional p nu este prefixat de uiei uual dintre cei patru ope- ator! tomporali mongionafi, el se eitoste In timpul prezent astfel : Este ‘eazul ch p” (san ylUste astfel inet p”) 5 1. Operatori'modali aletci: operatorul Z al necesitatii st opera- tora Af at posbiltati, astfel incit 0 expresie de forma Lp se elteyte : 192Esto necesar cap", iar una de forma Mp so citeste : ste posibil Gap", Din eet dot operator, cu ajutorul nexatiei, se pot obtife operator pari, name: operatoral “1 aleontingente § oyeratoral 2 al ipo sibilitaft; 8. Operatornl T al schimbarii saw tranzifiel (care poate fi tot atit de bine eonsiderat un conector), astfelincit o expresie de forma py se citeste : yIintil este ¢azl e& py apoi este earul eq” san, mai simpln, Mal inti, apoi q”; el indicd trecerea de tao staxe do’ Inerusi ante” Foard desetist- de p Ja 0 stare do Iucruri ulteviours desert de; 9. Operatorul Y-al anterioritzfii temporale slabe si operatoral ¥ al anterioritipt temporale stricto a don’ evenimente, asttel iueit 0 expre- Sie de forma eYy se citeste: ,,Kvenimentul « provede slab evenimen- tul 9, iar una de forma 2Py sé citeste: ,,Bveniinentul © precede strict eveatintertal 3" 5 10. Simboluri auxiliare (parantezo de difeite feluri), en ajutorul irora, din expresitsiipple, se” pot forma expres eomapse. Numerosi autor’ folosese diterifi alti operatori, cum ar fi opera- torul #2 al anteriotieiji complete, operatorul O al caineidentei temporale parfiale, operatoral Peare arata t& un interval din ‘stinga sa ele parte 4 intervalului din dreapta sa, opetatorul T sau — al coineidenfei (Kden- ‘Htitii) temporale, operstorul epistemic si operataral doxastio BF etew eu ajutorul eézora se pot desorie si alte proprietafi si raportuni temporale, Pe mniswra ce vor inainta in expuneren diteritelor sisteme de logic tem~ poral, vom vedea mai exact eum sint intrebuinfafi si care este nelevan{a, or pentra injelegerea natuxii_timpulu Este de astoptat odin proporitil temporsle (si, mai exact, tempo- ralizcte eu ajutoral oporatortior temporal), aphiciad ‘eoneotorit propor onal, se pot forma propozifit temporale compuse, Nu von pierdey, ins, din vedere faptul c&'timpul inseam’ atit sehjmbave, eit, $i stabilitate {repaus); ea unmare, vom intlint propozitil earé-si sclimbs valoarea de adovir 0 dati eu sehimbarea Uimpulai, ‘preci si propozitit caret menfin valoarea de adevir fie pentru tot thecutul, fie pentru tot viitoral (cum ne sugercazi operator trecutului at viltorulul permanent), Te penira totdeauna (dack gi in prezent ele an acepasi valoare de adevir ea $i intotdeauua in treeut si intotdeana, in viiter). Astiel, dacd prin p desemnimn proporitia Este iarnX”, iar prin g aesemnniim proporitia iste trig", vom pates obtine proposifii eompuse cum ae fit Pp & Py (nA fost iar’ si a fost fiz"); Fp & Pq (Va fi iam’ i va fi frig”); Pp &Fq (yA fost ian’ gi va fi frig”); Hp & Pq (ylniotdeauna a fost inns si a fost frig”); Pp + Pq (Deck a fost iarni, atunci a fost frig”) etc. Citires unor astiel de proposifit termporalizate compnse, care eonjin operatori temporali iterafi, devine adesea foarte stranie penira limbajele naturale, dupa eam vom 'vedea. Acesta este un tip de situafie in care se relevil superioitates limbajelor simbolice asupra celor naturale. Astfel, de exemplu, dae prin p deseniniimn acceasi propozifie ,.Bste ian”, aiuncl toga 198© expresie-de forma FPFp so citeite : Va fi eazul ef a fost carl ed va {i cazul ex este iarni” (cat Va Haste! nett a fost astfe inet va fiustfel felt este inna}, coon ce," evident, contrasteazi foarte mult eu citires obignnité. ‘Prin analogie eu logics clasicS s proposifilor si a predieatetor, in Jogica temporali proporitiile temporalizate conipuse pot fi clasiticate in tantologi {propouitit Intotdemma adevarate, sat adevsruri logiee, care sint necesare), contradictii (propozitii intotdeauna false, sau irealizabile, tare sint imposibile) 3 propoaifi realizabile (cate sikt wueot) adevinate, iteort false 5 care slat contingente). Propozitille din cele trei elase pot Fede simbolio. prin eanbinatea operator temporal eu operator Iodali aletici, eventual dupa o debuire prealabilé a celor din tums ew ‘ajatorul celor dintii. Tn mod traditional, au existat dows metode de defi- hire a operatorllor iaodali cw ajutorul operatoritor teraporal + ‘metoda Tul Diodor Crowes : Ty = Gp &P; Mp = FpeVp; si meloda aristoteie sau megaricl : Ip 3 Hp & p&Ep; Mp = PpV pV Ep. Modalitatite de primnl tip se anal numese sl prognostice, jar eele de ‘al doilea tip te inai numese § omnitemporale (ef. Hughes 41 Cresswell, ‘orb; Cresswell, 1979; Meshi, 1978). In conformitate eu cea dea dous, metoas, prima formals exprimé o proporitie identic (Intotdesuna) ade- iy deci 0 tautologie, iar cea de-n doua formnld exprima 0 propor fievce poate 8 imvori adeviratd, alteor fast, deci 0 propozitie doar pos ila sin contingenti. Cu ajatoral negaticl, vom obfine celelalte donk tipuri de propoxiti: proponiia — Zp, contingent sl, respectiv, propo- Zilia Ap, mpostbili: —Ip = —HpV—pV—Gp; Mp = —Pp& —p& Fp. ‘Aplicind, mai departe, negatia si asupra propozitiel p, precum st asupra operatetilor temporal operatonior modal, re pot-abline toate Gomifite posible. ale operatorior modal cu njutornl celor temporal. {Invi asemeten defini mm ineeamms nicidecum cd unit operator it pierd semnificatia speciticd si locu) propriu in cadral logic sci ar trebul ei- ninati in favoarea celorlalfi. Cu alte euvinte, logiea modal elasied 1m fete feductibila Ja cen temporal, si niet viceversa, din watosrele mo- five. In primal Hind, pentrat ed logiea tradifionala, ea si can de inspiratie Frogeo-russelliand, ni comporta 0 teorie @ timpuiti, intrueit considera- {ile teamporate eran raportate la predicat, dect la. confinutnl judecatil, ‘pe ind fogica temporal, asa cunt 2 fost’ ea elaborata de A. N. Prior User; 1961; 1969) §1 urmagit Si, nu°reduce modalitates. Ia temporali- fate, Gi incedro ai fle o logied speclticd, apts sh exprime nnantele. tem- porsle, dav avind un statue analog eu cel al logiei modale gi chiar inspi- Fidu-te in parte din realizazile acesteis (veel sf Blanché, 1874, nota 1, p- 103-104). In al doilea vind, in logiea temporald se pot folosi opera” 194tori temporali speciali, cum sint ,intotdesuma”, ,zniciodaté”, adesea”, uneeri”, eare corespund operatorilor modsll si, ca si avestia. din wm, pot fi definiti cu ajutorul celorlalti operator! temparali, desi apar si situatii speciale eare au doar o similitudiue, nu o identitate, eu cele din logica modal. De exemplu, operatorul_,,ntotdeaura” poate fi infeles in dows feluri, unc} continu si altul ditcontinan. Primul sens poate fi rediat prin expresia tot timpul”, cel de-al doilea prin expresia ,in orice moment”. Pe aeeasth distinctie fo poate baze si distincfia dintre etern® tate, ca ceca ce so afl in afara thnpulul (eum sint adevarurile matenac tice do tipul 24-2 = 4, propozitic care este intotdeauna adevirat, deck este un adevir etern,’neafectat de timp), si ea ceca co se produce in fieeare moment (ca aiunet eind spunem ef ,Lntotdeauna apa contine 0 cantitate de aer in solufie”). Tm plus, intro proporitie simpli tmpul ‘poate fi atayat sau predicatulul, sam propezitiel ca Intreg, eeea ce este Similar en distinetia dintre modalitaten de re $1 modalitaten de diclo (vezi gi Miller, 1972), UGULE ALE LOGIGIE TRMPOKALE Pentru constituires, dieritelor sisteme de logied temporal. sint necesare 0 serie de postulate ee eonstau, in esen{S, qin eomumite regal fnumite axiome, care se folosese pentru deserirea, diverselor represents 3 proprietafi ale timpulni. Bvident, In ele se adanga toate regullle rio: Inele propit sistemelor de logied po care Te presupue si le inelide logics temparaih (ea, de exemplo, logicn clasied a proposifilr, a predieatelor, a eater, in otal el in elec tears vm a ita ele Tegt ce logic temporate fi care indie, in principal, moda Fiaite de inttbouce sf tstrebuinfare a operatortor tomporals 43) Regula introducerit viltorului permanent : BGP 2+} Ge, care epune eX dacl o formull oanecare « este 0 teotemi a Iogieli tempo- Tale, atunei gi fommila. ente se obfine prin preflaarea el cu operatoral YiltOrulul permanent exte, de asemenea, o feorem’ a logiell temporale, Jn virtuted definficl @ —y-—-F—, aceasth reguli se anal poate serie $i astfel: je =p Pay 2) Regula Intradueerii trecututui permanent: He} 0 |-He, conform cfreia, duck o formulé oarecare 2 este 0 teovetni a logiell tem porate, alunci € formula eate se obfine prin prefixarea el eu operatort Erecutulul permanent este too o teoremll a logic temporate Si en 20 mai poate acti: a=>p —P—ay dateriih delinifier ‘Seeste dowd reguli Fellecta’ omogenitatea ylogicd” a timpului, 4a senwal ‘h propositite inlotdenuma. adevirate (adeviranile logics) sine’ adevarard fogiee tn otice moment al dimpului, Inu-o interpretare gooseologtedy ele spun ef, un sdevir, 0 dati rtabilit, nimine valabil si pentru eeleaite momente ale timpulni, enterioare saw ultericare; '3) Regulife extensioualitati temporale: REP: poe Sop Fi Fp, 195dup care, daci echivalenta dintre 0 formulk oareeare a si o alta for- uli B este o teorems a logicii temporale, atunci si echivalenta care se obtine din cele dows formule prin prefixarea lor cu operatorul viitoru- Tui simplu este tot o formmul logiell temporale ; PRP: a= —~} Pas 23, care spune ei daci echivalenja dintre o formu’ oarecare «si 0 altit formulé Pesto 0 teorem’ a logieti temporale, atunci si echivaienfa care se obfine prin prefisarea eelor dow formule eu operatorul trecutuiui sim: plu este tot teoremi a logieti temporale. Aceste reguli reflect. omogen= ‘ates ylogied” a, timpulut in raport cu acele conexiuni ale realitifit ‘pot fi’redate prin operafia de echivalenfi logiei. Din punct de vedere {noseologie, ele araté oh putem trece de 1a uncle propozitii adevarate Jn altele, eare au o nous calificare temporali, dar care, de asemenea, sin adevirate ; 4) Regula oglindirit (sau a reflectali in oglinds) + BMLip eta, tn caro 2* so obfine din « prin inieouiren operatosilor # 35 6 ai timpului itor eu operstor corespansitor’ P #11 a timpulai teeut, st eelproe Intruclt ne poste spuno. ca F si P, rospoctiv. G ai Zl, sine operator! ali formate. +, oblinnta ca mal ats, ee aumibe duala formule Decidact o formatk oarecaze x este o Veovems & logit tetmporale, atime! Slaviala et x* este Tot o tented a logilt temporale. Ba relleoiy in fetal Sou, simetria dintee tinpul treeut si tinpal vitor ie report ew! on To- mont -considorst drept_prezents 85) Rogulile to Howard = He HH | Haba, care reflect infinitatea timpului In sensul vitorului si, respeetiv, in sen sal treentulai. Ta acesten 50 adaugis, dupii caz, o serie de alte reguli, mai speciale, in fanetie de sistemele de logic! temporald respective si de proprietifile Tlimpulus care formeani objectele de eereetare ale geestor isteme. Grp ay ITEMARGA OPERATORILON THatPosASt a $i in eau altor tipuri de logieil, de exemple logien modali gi logica epistemies, im logiea temporal apare problema iterdrii operato- rilor. Coneret, aici este vorha despre namatal operstorilor temporal tera indepettdenti im camel fieeiirui sistem de louie temporal In parte. To 1958, in urns studlerii si recenzirii eautit Iui A. N. Prior Time and modality, C. L. Hamblin ! a sabilit ei exist mumai 15 moduri inde pendente aail ireductibile de iterare a operatorilor temporali #, G, Py H yp cum metrics Pear, Hamblin Ha comamniat prints seats da 3ecep- i wk ir sgn) wl ie aan ee een de a ‘Sopeatacirtempocall Gy Py He pte arta ete echvalentt eu a ante oe cae Eeetsce formule Inlite (ical cca peti de operstoral nly ated We operator prez ‘hu, eaten iMlependante oa” Go lt 196(la care te adaugi operatorut nul al prezentului), si e& orice succestune orictt de lungh de azemenea operatori Cemporali este echivalent& eu (deci, reductibili Ta) wnul dintre cele 15 moduri. Acest rezuliat a fost deoumnit teorema Tui Prior a celor 15 timpusi gramaticale, Ea poate fi redatd in urmatoarea diagram’, in eare sgefile avai raporturile de implieafie (sige- file discontinue au fost introduse de Hamblin) Ho Piip—— Hop —s1 ore ap 2 op —> orp Sep Dup& cum se vede, aceasti diagram’ eonjine dow echivatente (dest patia imple), anume Gifp = Gp i, eect) RED = PEP, plus alte 22 de implieati ditecte, indicate de siete eaxtinme Ni de cele Uiscontinue ; Ia acecten ee pot ‘adieu implicatiile. indivecte, obfinute rin trauaitivitate si al eitér amir este foarte mare. De exempl, GHp + FHp dooarece Gp Fp; HGp ~ Pip decarece Hp — Pp} FHp — Hy deoatece proporitia Va fi cazuh intotdeauna a fost cazul cb ‘p” hwplicd propositia’Lntotdeatina s fost carl ep", dar mu gi vers; fg tel, Hp —» Pip. Se'niai poate observa ei, pe de o' parte, jumatates do joe a diagrainel este o oglindite a jomtitit de sus decarece Secure for molt dint-una dintre jumatafi apare pin inloeuitea operatorilor tempor yall ai timpului tieeut ew cel cokespubaiior’ ai timpulul viitor, sv Yorss, in formula corespunzatoare allats pe vertical (easapr® sa dede- subta) cele initiate) ; iar, pe de alt parte, jumitatea sting a diagramed constituie 0 dublurd’ a fmbatagit drepte, cea dea doua fonmals ob(inin- Surse din prima eu ajucorul negafiel $a echivalentel defimifionale dimtre foperatorit temporali, aga cum sa ardtat mai Inainte. fn astfel de zapor tin aint, do pildd, formulele HPp eu PHp, GPp ca PHp ete. Devigt, ake comentari azupra implicefilor din diagiama te pot face daca #0 fine teama de diferite proprietati ale timpntul, eum ar ft ontogenitatea, Coutinuitates,(eompactitatea), dseontinuitates ete. “Pot in funefie de proprietijile temporale meutionate se poate arta ‘eh alte moduti de iterare operatorilor temporali sit reductibile la. cele 5 de" bass. din -diagrama Iti Hamblin. De exempla, PHGp = Hop, EPGp = FGp, GPGp = Gp ete. Aremenca echivalenge pot fi demon” trate si an fost demonstrate Intr-un sistem axiomuatiant de logic’ tempo. rali constrait de citre Hamblin, sistem care confine caleul il elasie al Dropoaiilor (cu regula substitufiei si regula delagiini), operator tempor Tal nedefinifi P si if, operatorit temporali JI Si @ defingi cw ajutoral elor dint, 0 serie dé alte reguli (despre care va fi vorba in pagile ‘urmitoare) si 0 mulfime de sxiome, eum sint = Pan Fp;Fpy a) = (pv Fa; Pp = Fp; (@Y Pp) = —F—Pp; (v Ppv Ep) =F Pp. Dar 5-0 descoperit o& intiv axioma PEp = Ep si axioma (p+ Pp) = —F-Pp so ails o contradict logics, pentru a exe! eliminaze e-au propas mal multe solufi, In fanetie de tna sau alta dinkse proprietdjite atnibuite timpulul. Nu oa sjuns inex Ys o aolufie defiaitivs, ceea te. arat © problema iterinii operatorilor temporali este deosebie de complex 5 noes Ined corcetart temetnice, Tn continare, vom presenta pe sourt eiteva dintre sistemele de logics temporal cate pot ii eonsidetate modalitali diferte de rajionalie zare logici » timpalal prin deserieres ct. mijloace logice « timpalal in Aiferitele sole impostaze si ou diferiele sale propriesati SISTEMUL MINDIAL AL LOGIC TEWPORALE Sistemele de logics temporal elaborate pin in prezentsint oaro- cum ferarhizate, astiel inet cel mai simplu dintie ele, denumi sistemal ‘minimal, sti la baza tuturor eelovalte, find preluat si'eompletat cu site bolus postuinte specfice. 1 coustd din postulate. (ogali s axiome) Jogsentemporale goneate yf din postulatele ‘leat lao a propod- Bavelo sisteolai minimal au fost puse de B. J. Lemmon (1966), ate a impir(it. postulatele logit temporate in dous eategori, #1 anume, in cole care pot fi considerate ca relectind pur si simplu conditile de adevie obignuite ale proporifilor temporalizate, 41 cole care pot fi con. siderte drept postulate speuifice releritoare la’ relafia temporal mai inti — mai apo”. Sistemul format din ealeutul clasie al propoaifillar dix postulatele logion-temporale din primal geup de mai sus a fost murait e etre Lemmon sistemal minimal X, al logit temporale, Tl const, deci di {) operatorii temporali nedetiniti G si H >) operator temporali Fai definifi eu ajutoral celor dint ¢) calenlal elas ‘al propoziitor cu reguia substitufie! si regula aetayici: 4) regulile logico-temporale de inforenf. RG si RH ©) anomiele ogieo-temporale : Op 9) = Pp + Fa)3 p~OPp; Hip = 4) (Pp Pa); p= HB. opt rlaie rvcentl in pia pr ste), login temporal se dnacurs deja deo eratura dastul do bogus beajlondn, sis et outre’ toate Sucre Joe Aiete tn Dibtiogeatia dela slo acest stud i conta fw vedorea labora Tuy Ieee eu care ita parat sea soa coprneatoare st sstealic, qf de care healt flos a mai ‘uid Ged « vespecis orca leslor 91 smbolisee lolesitrebofa) esi carte ators ET Karavaos, Oonooonija semen! Topst 1963), 10 eare sat date wusnerass alte datas Ii eames extoonnteai lo unor arene. 198in desvollarea acestui sistem o importanla deosebitt a arut an renultat objinut de N.-B. Cochiavella ha teza sade doctorat (apud Prior, 1967). Mentinina covceplia tui Prior dexyre ,paritates” logic el a ren. {at la inlroduceren. in constructia caleultu! 1ogieltemporais a propos fillortoferitonre fa caracterul diseret san Ia earacterul continu (eampact) al timpulul (de exemplu, Fp —#Fp gi Pp -+ PPp), la infinitatea gi fini- tatea timpului (de exemplt, Gp - J'p si Hp — Pp), la simetria treeutu- Jui sl viltorulai in raport en prezentnt (eegula ATi) ete. Bla menfinn’ in sistem, ea, punct de plecare pentru urmioarele extinder, wraaoatele : detage)s HON las al propoitor (on regula substi rel letasini’s ‘b) aperatorii temporali nedefiniti F si P: ¢} regulile logico-temporale de inferen{i RG si RH wub formele fa ESP aa gy respectivy bap Poa; 4} axiomele Togico-temporsle : Pa (p 9) + (8p Fa); oe (, = 2 ' (fp 0) (rpeEy Req) v Pip&Pg B(g&F; ((EP&EQ) ¥ (p&q) v P(p&PQ)) — Fig&Ep) 5 (PiDSF Dv PlgPp) ¥ PgSPp)) + (F&Pp); —P-(p +9) + (Pp ~ Pai; p>—P-Fp; PEp ~ Bp; (Pp&Py) v PPR) v Pip&PQ)) + Plg&Pp); FPS&LD) v Fig&Ep) v FS p)) — (Pa&Fp) im cea de-a dous variants, Cochiarelia elimin’ din sistemul initial fi axiomele Tiniartif timpulti (adiet ultimele douk axiome din fecare serie). Astfel incit, aceast® a doua variantd a sistemulni sia se deoseheste de sistemul miniiual al Tut Lemmon ufos prin prezen\a axiomel tran- AUIViLAGE serllor temporale (Pp Jp si PPp Pp). ‘Azi, majoritatea cereettorilor din domeniul logieli temporale aceeptis cconcoptis Tat Lemmon. fn gest caz, sistetnul logicii temporale se. pre- inti, sub forma logic minimale XG, completat ex o serie de postulate Standard, cum cint-axiomele referitoare 1a trattivitaten, eomtinnitatea, infintaten si liniaritaten timpuloi, precwm seu o serie de postulate non” Handard, cum aint axiomole refositoare 1a, comcteral clrediar al tip Tui, 1a precedenja si consecvenja nemijlocits In timp ete. Totus, mulft cereetitons na accepts acest Tera dooareve o serie de tome, eum ANG cele teferitoare la simetria, trauzitivitatea ete. timpulul, care pot fi deduse fin caleulul elas al propoaifilor si al predicatelor, f2c8 impaneres not ‘condiit speciale asupra Felatie! inal devreme-ial tirsiu”, conduc doar Ja conoluzia omogenititit timpuhil jax prin regula ZL a’ oglindini, din fonmula itp ~+ Lip obfinen formula GGp — Gp, ceva ce inseamni ch tn sited, Uimpul ne apace continaa “tau compacts set te entulti si cel al vitorafut. Dar stimja (de exemplt, cosmologia) ne Dfert suficiente date pentra a admite of impul, desi poate fl omogen in ‘recut, mt este in mod necesar astfel st in vitor’ Aceadta ar eres impresia ei logies temporals ar fo diselplind particular stmpities, ist tealiabale Ini Lemmon si Cochiarella constituie argumente importante in favoarea ideii c3 ea este un domeniu relativ autonom al logicii actuale in general. 199)‘Desi prin diversele sale variante ea studiaa% diferite proprietii ale ti uluiy logioa temporali. este lesata de stiingele eare studiazi, in modali {afi propril, aspecte diferite ale timpnlui, dar ti de filosofie, care studiazi natura timpului si proprietatile sale universal. Logier ALE THMPOLUL LIMtAR Cea mai niapindit® reprexentare « timpalul, atit in eadrnl simpuh ‘comun, cit si in gtiinfa sf Mlosofie, este cea a timpulai liniar, eonform clneia ‘timpnl se prezinti ea o linie, continu sau discret, formats din punete san intervale, otiemtatd dinspre treeut spre viitor (,aigeata tim- pului”), Flind cea mai simpli si mai ,maturaki” reprezentare, ea este, Evident, $i cea mai inelireatts de difieuitii filosotice si logice. Tntrucit ‘timpul na poate fi coneoput in mod substanfialist, ci dour relafionist, co raport de siecesiune si ca durati a evenimentelor si proceselor, pentra fanaliza #4 logled slat nevesare auumite evenimente sau proceso, deserise de propaaifil smbolizate prin p, fy... 3} cave se afl in raporturt de anteriotitate, posterioritate si vimultaneitate intre ele. ‘acl de exemple, doritn «i determiaian positia in timp a unui eve- iment, vem nevoie de wi alt eveniment considerat drept punct de Yeleringi, ack acesta din wma este fix, putem obfine aisteme de logich fa timpului datat, in cate valoarea de adevir a proporitilor ee deseriu evenimentele initile nu se schimMvi o data eu treceree timpului; dacs, ins, evenimentul de referin{’ este nedeterminat, adie mu este fix, valoa rea Ue adevir @ propozitiilor se sehimbs odatit eu trecerea timpului, ceea cce permite formularea whor sisteme de Jogiel temporald eu ajutorul expre- Siilor ,ntii” si apo!” eau ,anai devreme” gi yma tirzin™ ‘Un sistem’ de logicd a'timpului datat a fost propus de A. N. Prior in Iueratea Time and modatity. EL coujine wn operator special P gi un imbol @ care desemneari mementnl cansiderat reper fix, astfel incit. 0 expresie de forma Tap se citeyte: ,In data @ este cazul ei p” san yp in momental 2". Acest sistem eon{ine caleulul elasie al proporitilor (cu regula substitufiel si regula detasirii), ealewlul predieatelor ew reguli speciale pentra cuantificatori gplicali Variabilelor ¢e desenneaza datele, regula fa > + Za si axiomele : Top + ~Tap; Tap + Ta—p; Talp +4) + (Lap = Tan); Val Tap — pls ThYap > Tap. Un. alt sistem de Iogied a timpului datat este agenumite logics cronologicd a Tul N. Rereher (Resclier, 1966; Rescher, Garson, 1967 ; Rescher, Urquhart, 1971). Autorul eu’ a inttodus mai intii deni, die tinetil. Pe de o parte, el a distins Intre propozitille eronologie deter- minate si propozifile “erovologic nedeterminate. Valoarea de adevir a celor dint nu depinde de momentul emungzini lor (ele se formeazis fie fou expresii care mentioneark data exact a producerii evenimentelor, fie en expresiile desea” sau intotdeauna””). Valoarea de adevir a 200propesiler cronclogio nedeterminate. depinde, de, womentul, nun jr (ele fe formeazh ott expresii ea yacum”, ,ieri” ete.). In al doiles rind, escher distinge intre date si pseudodate. Cele dintii indied momente care int crouologic stabile (de exemplu, evenimente unice, fixate deja in {storie saci in calendare), cele secunde indies momente cronologie testa bile (de exemplu, ,ucwn”, ,.n timpul nortru” ete.) ‘Rescher mai introduce simbolurile #, ', t”,..-5 precam gi simbotal RR pentru nofiunen de realizabititate eronologics, astfel incit 0 expresie de fornia. Rip so eiteste: ,p te realizear’ in momentul . Daok ¢ desem- eazi o dati, atunci Kip este 0 propositie eronologica determinatiy iar dacs ( desemneazi 0 pseudodat, atunei Rip este 0. propozitie eronologic nedeterminatd. De asemenea, Rescher introduce conventia ei dacit p este © propozitie cronologie determinati, atunei Rip este echivalenta cu p Si, prin urmare, este de asemenea cropologie determinati. ‘0 problems specials a logicit eronologice este goa a iteririi operato- yuloi redlizahilititit eronologice. Dae rept moment: de referints se ia un moment nedeterminat (de exemplu, acum”), apar dow variante : (Gy R(Uetp) ae citeste : yt” unititi de limp maf tirziu fata de» aoum + este cazul od t unitati de timp mal tirzia fat de acelasi sacs, este cant chp”, ceea ce este echivalent eu Ip 5 (2) Re RIp) se citeste +” anitift de timp nai tiraiu fags de «acum + este eazul e8 t unititi de timp fata de acelasi moment, adie’ faji de noul acum, este cazul chp", ceea ce echivalents eu RW +t tp. ‘Dick 1usk propozitia inifial’ in operatia, de zealizabilitate eronolo- gick este crouologic determinati, in virtutea conventiei privind echiva- Jenfa lui Rip cup, cele doud variante ale iteririi eomeid. Rescher a constrnit dow. sisteme de logick cronologicé, diferite intre ele prin acceptarea wnela dintre Variantele convenfiei referitoare la iteraren Ini . Ble conpin varlabile propozitionale p, q, r,.-., care desemn- nieazi atit propozilil eronologic deteimipate, eit $i proporifii eronologie nedeterminate, variabile temporale f, t', t”s-... care desemneazs inter- valele de timp dintre Inceputurile evenimentelor si datele respective, Funclille propasifionale obignuite, operatoril 2 al realizabilitajit erono- logice, caloulul predicatelor en cuamtificatoril aplicafi asupra datelor, cal- cculul ‘lasie al propozifiler gi axicmele proprin-zis cronologiee : RL Ri-p = — Rip; 2. Rip & q) = (Rip & Rtg); RS, Vit — Py RA. Re VERtp = Vutp; RSA. RU RIPRY REZ. RUKH + Op. Sistemal bazat pe axiomele RI—R4 si ROA ce mumesto sistemul 8, alJui Reccher ; sistermnl bazat pe axiomele HEL —it4 si RO. 2 se numeste sistemul Sal Tui Rescher. LOGICA MOWENTELOR ANTECEDENT Sf CONSECVENTE, ‘Au fost elaborate o serio de sisteme de logied temporaki, pentru a caracieriza s¢ exprima in limbaje logice relafiile de antecedent (sau ‘precedenfi) $i do conseeven{i (sau suecesiune). 201Astfel, in 1965 a fost formulat un sistem in eare, pe ling operatorit 4 3i G s-atrintrodus inci dot operatort primitivi (de Yapt, care nn pot definifi prin cei dintii, dar nici invers) + (1) operatorul 7, astfel ineit 0 expresie de forma ‘Tp se citeste: ln urmtitoral moment va fi eaxal e& p"; . (2) operatoral ¥, astiel incit o expresie Vp so citeste : fn momental anterior & fost eazul cit p”. In prezentarea axiomatic a acestul sistem, sau intodus calculul clasie al propoziiilor st urmatoarele postulate : (1) regulile 22¢ si 22 ale introducerit operatovilor @ si H in axiomele : Gp +9) > (Gp Ga); Hip 4) > Wp = La); —H—Gp +p; —6-Hp +9; Gp +66; Up + 1p; ep Op; 6p + 6-2; © & 6p & up) ~ nGp; (2) postulatete pentru introducerea operatorilor gi Y, in combis najle eu operatorit @ si HZ WL. Gp > Tp; ‘YA. Hp + ¥p; 12. Tp =p; Ya. -Y—p = ¥p; TS. Tip +g) + (Tp > Ta); X8. Yip +0) (Tp > Ya); ‘1. p -XIp YA p = TY; T6. (Tp + Gp -+ Tp) + Ops YS. (Ip + Hip + Yp) > Hp. B. J. Lemmon (1966) a propus un sistom in care operatorii P gi ¥ ‘if fie utilizali impreunt ex operatorul G, interpreta astfel : Este 4 intot- deawna va fi cazul”, si eu operatorul H, interpretat astfel : Este si intot- deauna a fost carat, El confine caleulul clasie al propostilor, plus umii- ‘oarele postulate : (G) regulile de inferenj AG 31 RE: HG: pas >Gas RH sje Ha; (2) asiomere + LA. Gp =p} 12. Hp =p; 24.6 (pa) + (Gp ~ G4); 22. H (p +9) ~ (Hp = Ha); 34. Tp = —Ip; 3.2. Y—p = —Yp; 41, 2 (pg) = (Ep — 20); 42.5 (pa) = (ip > Fs 51. Top = GTP; 52. Vp = HYp; 6.1. Gp ~ Tp; 62. Hp + YHp; 202TAL G(p > Tp) -(p — GP)3 12. Hp = ¥p) + (p Hp); i TYp =p. 82. ¥Dp =p In 1968, G. H. von Wright: « construit un sistem logic care deserio schimbiiile de stare. I cate unul dintre mumeroasele sisteme logice demo site generic logiea schimbirit. Logicianal fitande2 « introdus un operator ‘7 -al transforma, care se foloseste tnrofit a stinga gla dreapta de varia~ bite prapozitionale p, 4 7, -..» ero deserin evenimente generice. Astfel, © expresie de forina ply se cileste: ,Starea inifials p 6a transformat im fisae finalt q” (Sans, Sea treet de fh o plume la o glume”). Expresille fe tipul piy sint T-expresii atomice, din care, om ajutorul eonestorlor ‘propoviticnalt obimar{i, se pot forma 2 —expresit moleoulare. Jar cu Aiutorul neyatiei, se pot forma Texpresii atomien de tipurile: —pTp, PT—p; —pP—py la caro So poate addnga pTp, care formear’ impreund ‘ele patra transtormiat de staxe posibile si ree!proe exclusive (eitisile neestor cexpresi sint do la sine infelese, daci, de exemplu, prin —~p Infelegem mt ‘e cazul ci p", iar prin p infelegem ,,oste eazul ei'p"; desigur, fiind vorba, fe trunsforindzea Une! Jean in opusal su, sau de-treveren de la o stare I dlis, se presupane e& este vorba de procése in care intervine timpul, te ‘ca sehimare, fe ea repans) xemple de‘ expresii moleculare sint : (@ &Q¥ (p& — a) T (p & Mv — PRA; (P&T (PEA; (p& a? (—p&a; (w& OT (P&9); ip & —g)P (—p & a). expresia atomic’ pT este echivalenti cu disjuncfia urmitoarelor ‘Teespresii moleeulare : (PIP SGTa)) v (PT—P)gLQ) v (Lp Tp)&(—gTa)) ¥ (pL PI (—aT 0). 0 7 — tantologie este © expresie de forms : (wp) v (pP—pyv (—pTpyv (—p Tp). Tar negatia unei T— tautologii este 0 7 —contradictie, adics o exprose de forma + (ep) & @T—P). {In final, sint introduse urmiitoarele douii formule speciale : (po—p) Tp, a eet form’, normali este (pp), 31 (pr—p) T (pe—p), 9 etrel form normal (o tautologic) este (pp) ¥ (pL—p) v (pp) v (—pT—P). In sali 1965-1968, von Wright a creat doud 7 —calcule speciale, ‘eu operatorii ,,Si imediat dup aceasta” (And Neat), respectiv i apoi”? Gnd Then). Primnl ele) confine Jogica elasick a propositiilor, expresia pq (,acum p, si imediat dup aceasta q”), p si q find propozifii generice, 203regula RB a extonsionalitifii temporale | « =8~}-fo=f9, undef este orive funcfie propositional’ admisibili in sistem, @ ‘T— axiomele DL (pvg Lrvs) = (pT) v (PTs) ¥ (En) v (g's); TD. (pe) & (PLN) = (PLE & 2); T. p= (pTa—a); 14. —(pTa& ~9), Dupii cum se poate constata, acest ealel presupune ed tinpul este aiscontinin. (Cel de-al doilea calcul al Jui von Wright mu presupume nici eb timpull este discret, nici ed este continon sam compact. EI foloseste expresit de forma pT" (,,Acum p si dup accea, in orieare moment ulterior, q”). EL ‘confine calculi! elasic al proporifiilor, expresia p'g, regula RE a exteisio- nalititii |- x = 6 | fa =f, unde f este orice functie propositional adinisibik in sistem, 31-7’ —“axiomuele: DA. (pvaT” ros) = (PPD) ¥ (p's) ¥ (aD) v (Q's); D2 (wQ) & (pI'n) > Ta en; 13. ¢=@Te—9; T4, (pT ¢& -9). Un alt mod de a reprezenta tiniar timpul ea insiruire de momente 41 conatituie caleuul ai devreme",mai tieiu", in care He Zolosexe ope ratori U,Z si 7, eu urtnitcarele semnifieatii: aU ineeamnss Momentul a este anterior moinentnln D",aZbineeamn’ ,Momentul acoineide eu mone ‘tul >”, jar Tap inseamnd.,,in momentul @ este eazul ep”. Orie U-caleul confine logies clasies « popoziilor, fogiea predieatelor ew cuantitiestozi aplicafi momentelor temporale si uzmtoarele. U-postulate + Ta—p = — Tap; Da (p 8g) = Tap & Tags Takp = 3b (avb & Top); Labp = 3b (bUa & Lp). ‘Duct defini operator Gimputai simpia F si P prin ext at timputut ‘permanent si H, in focul nltimelor douk postulate putem introdnee urmi- toarele domi. postulate : Patip = yb (ab Lop); Taklp = yb (Ua — Top). Cu aceste postulate, sistenmul prezentat se mai numeste gi U — eaton- ul minimal al Tui Leammon, s1eonjine aceleam teze ea sl sstermul minioal de logick temporal K;, Postulatele embelor sisteme exprim’ omoxeni- tatea (momentelor) timpului. Dar daek Ia ele adiingim si alte U-postulate, ‘vom putea deserie si alte proprietifi ale timpului reprezentat linia. Astfel, axioma (aUb ~» bU'e) ae. exprimi tranzitivitates relatici anterior ulterior; axioma y 03) bU exprima infinitatea timpotui in trecut, adie& 204