Sunteți pe pagina 1din 2

Primul ajutor in caz de vertij

Generalitati
Vertijul este senzatia de invartire chiar si atunci cand persoana sta pe loc. Mediul pare sa se miste
vertical sau orizontal. Unele persoane simt ca si cum s-ar invarti. Efectul poate fi usor sau abia sesizabil,
sau poate fi atat de sever ca pacientul poate cadea la pamant.
Vertijul este mai sever decat ameteala, descrisa ca o usoara nesiguranta in ortostatism.
Ametelile pot face miscarea dificila, intru-cat senzatia de rotire afecteaza echilibrul.
Vertijul este deseori confundat cu teama de inaltimi. Totusi, senzatia de ameteala descrisa de persoanele
care se uita in jos de la inaltime mare este diferita de vertij, care poate apare oricand si poate tine mai
multi ani.
Vertijul usor este foarte des intalnit si simptomele nu sunt serioase. Totusi, vertijul recurent si persistent
poate avea la baza o alte afectiune. Se recomanda consultul medical pentru excluderea unor cauze
serioase si prescrierea tratamentului.
Simptome
Vertijul poate apare brusc si poate dura cateva minute, sau poate apare si dipare de-a lungul mai multor
zile. Pentru unii pacienti cu vertij sever, simptomele pot fi constante pentru mai multe zile si poate face
dificila desfasurarea vietii de zi cu zi.
Simptomele vertijului pot varia in intensitate, si pot include:
- senzatia ca mediul se misca sau se invarte
- greata
- varsaturi
- dificultati in a sta in picioare si a merge
- senzatia de nesiguranta
- senzatia ca nu va putea sa mentina privirea in acelasi punct pentru mai mult timp
- senzatia ca podeaua se misca.
Cauze
Vertijul apare datorita unei probleme in mecanismul echilibrului aflat in urechea interna. Urechea interna
este un tub rasucit de lichid numit labirint, aflat in spatele timpanului. Infectiile virale cum ar fi raceala
sau gripa se pot extinde pana la labirint (labirintita). Mai rar, labirintita este determinata de o infectie
bacteriana a urechii medii (otita medie). Vertijul determinat de infectia urechii debuteaza, de obicei,
brusc si poate fi insotit de dureri auriculare si febra.
Atacuri scurte dar recurente de vertij sunt deseori determinate de vertijul pozitional benign. Acest tip de
vertij poate urma unei infectii virale sau unei inflamatii sau leziuni ale urechii medii. De obicei afecteaza
persoanele in varsta si poate fi provocata de o miscare brusca a capului, cum ar fi rotirea rapida.
Atacurile sunt de obicei foarte scurte, pot dura doar cateva secunde, dar pot determina confuzie si
dezorientare.
Vertijul poate apare de asemeni datorita unor conditii patologice, ca:
- artrita cervicala (gatului) - aceasta tulburare apare la persoanele in varsta si poate fi provocata de
intoarcerea sau rasturnarea capului
- migrena - mai ales daca cefaleea este severa sau exista un istoric familial de migrena
- circulatia precara - poate determina vertij daca partea creierului care controleaza echilibrul este
insuficient oxigenata.
- raul de miscare si hiperventilatia
- alcoolul si anumite droguri.
Un vertij sever poate indica o tulburare a mecanismelor echilibrului din urechea interna, cum ar fi boala
Meniere. Aceasta tulburare este asociata cu simptome de tinitus (sunete in urechi) si dificultati de auz.
Pacientii cu boala Meniere pot avea atacuri de vertij care pot dura pana la 12 ore, deseori provocand
varsaturi si lasand pacientul epuizat.
Rare cauze de vertij includ: accident vascular cerebral, scleroza multipla sau o tumora care afecteaza
nervii care leaga urechea medie de creier. Totusi, aceste boli prezinta si alte simptome cum ar fi
dificultati de vedere sau vorbire si ar trebui de fiecare data sa fie consultati de medic.

Vertijul poate apare uneori dupa un traumatism cranian. In cazul unor accidente este necesar consultul
medical de urgenta.
Diagnostic
Medicul va diagnostica vertijul din descrierea simptomelor. Examinarea urechii, a miscarilor oculare si a
sistemului nervos pot fi necesare pentru a gasi cauza.
Daca vertijul este sever sau prelungit, pot fi necesare mai multe teste specifice. Poate fi necesar un test
de provocare. Acesta implica mentinerea capului intr-o anumita pozitie pentru a produce ameteli si este
folosit pentru diagnosticarea vertijului pozitional benign. Alt test simplu este inchiderea ochilor si
mentinerea corpului nemiscata; daca pacientul se dezechilibreaza, probabil exista o problema a urechii
interne.
De asemeni se poate efectua un test caloric: aer de diferite temperaturi este suflat in ureche pentru a
verifica daca urechea interna functioneaza corect. Daca se suspecteaza artrita cervicala, se poate efectua
o radiografie in aceasta zona. Daca pacientul prezinta si tinitus poate fi de folos efectuarea unui IRM sau
a unui computer tomograf, pentru a exclude prezenta unei tumori cerebrale.
Tratament de specialitate
Tratamentul vertijului depinde de cauze si de severitatea simptomelor. Vertijul care reprezinta un
simptom al durerii de ureche este de obicei de intensitate mica si dispare odata cu durerea de ureche.
Totusi, daca vertijul este sever sau este insotit de varsaturi, poate fi necesara medicatia. Pot fi prescrise
antibiotice pentru infectia bacteriana a urechii.
Daca labirintita este cauza vertijului, se recomanda repaus la pat intr-o camera linistita si intunecata
pentru a usura senzatia de greata si vertijul. Labirintita de obicei trece de la sine, dar daca este provocata
de o infectie bacteriana, poate fi necesar tratamentul antibiotic.
Vertijul poate fi agravat in timpul calatoriilor, deci medicul poate prescrie un antiemetic in cazul
calatoriilor cu masina, avionul sau vaporul. Antiemeticele sunt medicamente folosite pentru tratarea
greturilor prin oprirea semnalelor din acea parte a creierului care declanseaza varsaturile. Sunt de folos
daca vertijul se datoreaza raului de miscare, migrenelor, tulburarilor urechii interne sau labirintitei. Daca
vertijul este provocat de circulatia cerebrala precara, poate fi de folos administrarea de doze zilnice de
aspirina.
Vertijul poate fi simptomul unei boli mai serioase, boala Meniere. Tratamentul acesteia consta in
antiemetice pentru tratarea greturilor, impreuna cu antihistaminice pentru reducerea frecventei atacurilor
de vertij. In timpul atacului, poate fi de folos repausul la pat si evitarea zgomotului. Evitarea stresului si
dieta fara sare pot ajuta la ameliorarea simptomelor.
Reabilitarea vestibulara este un tratament eficient pentru vertijul comun. Reabilitarea vestibulara este un
program de exercitii pare pot ajuta pacientul cu ameteli si probleme de echilibru. Programul poate
include exercitii pentru echilibru si miscarile oculare si poate fi adaptat in functie de simptome.
Exercitiile se practica zilnic acasa, dupa un numar de sedinte in care pacientul este invatat si ajutat de un
terapeut.
Ocazional poate fi necesara interventia chirurgicala pentru indepartarea excesului de lichid de la nivelul
urechii medii. In cazul vertijului foarte sever, cum ar fi in cazul bolii Meniere, poate fi recomandata o
operatie de sectionare a nervilor care leaga o parte a urechii medii de creier. Totusi, aceasta interventie
este considerata de ultima alegere, deoarece se poate solda cu pierderea auzului pe partea urechii
operate.
Ocazional vertijul poate fi tratat printr-o tehnica numita metoda Epley. Este o procedura in care capul
pacientului este miscat in patru posturi diferite si mentinute pentru aproximativ jumatate de minut.
Totusi, nu exista multe evidente care sa sustina eficacitatea acestei tehnici, pe termen lung.
Tratament la domiciliu
Urmatoarele tehnici de auto-ajutor pot ameliora sau preveni simptomele de vertij:
- dormitul cu capul usor ridicat pe 2 sau mai multe perne
- dimineata, se recomanda ca pacientul sa se ridice usor din pat si sa stea la marginea patului cateva
minute inainte de a se ridica in picioare
- evitarea aplecarii pentru a ridica lucruri
- evitarea intinderii gatului (spre exemplu, pentru a lua un obiect aflat pe un raft mai sus)
- miscari delicate si usoare cand pacientul se afla pe scaunul dentistului, la frizer sau in timpul unor
activitati in care capul este la orizontala sau gatul este in extensie.