Mediul politic

Franta este Republica Prezidentiala, potrivit Constitutiei din 6.10.1958. Activitatea

legislativa este exercitata de presedinte si de catre Parlament, compus din Senat si
Adunarea Nationala. Puterea executiva apartine atat presedintelui cat si Consiliului de
Ministri (numit de presedinte in urma alegerilor legislative). Exista 22 de partide
politice, printre care: Adunarea pentru Republica (1976), Uniunea pentru Democratia
Franceza (1978, alianta de patru partide), Partidul Socialist Francez (1901), Miscarea
Radicalilor de Stanga (1973), Partidul Socialist Unificat (1960), Partidul Comunist
Francez (1920), Partidul Ecologist (1984).

Politica de guvernare: Franta se afla intr-o perioada de tranzitie de

la o economie moderna, care se baza pe intreventia intensiva a
Guvernului, la o economie bazata mai mult pe mecanismele pietei.
Guvernul a privatizat partial sau total multe din marile companii,
banci. Conducatorii politici respecta inca forma capitalismului prin
care incearca sa mentina echitatea sociala, prin masuri legislative,
taxe care au acopul de a reduce inegalitatea impozitelor pe venit.
Sistemul legislativ are la baza Codul Francez.
Sistemul de taxe al Frantei este creat pentru a impulsiona afacerile.
Oricarei companii straine, care are afaceri si obtine profit in Franta, I
se aplica un impozit pe profit de 33,33% mai ridicat decat in cazul
altor tari.
In 2004 Franta a acordat 19,2% din PGB pentru investitii.
Exista tarife mai mari pentru companiile din tarile care nu sunt
membre UE in ceea ce priveste importurile si exporturile de marfuri
intre statele membre ale UE si alte tari.

Mediul juridic

REGIMURI VAMALE.REGLEMENTARI SI STANDARDE TEHNICE

Vamuire si documente
In interiorul spatiului UE, marfurile comunitare pot circula liber, toate formalitatile vamale si fiscale
fiind eliminate la nivelul frontierelor intracomunitare.
Importurile in cadrul UE se realizeaza pe baza tarifului vamal comunitar, denumit si nomenclatorul
de la Bruxelles, care utilizeza sistemul armonizat.
Marfurile care provin din tarile cu statut de asociat la UE, inclusiv Romania, sau care au incheiat
acorduri de comert liber cu UE, beneficiaza de eliminarea taxelor vamale la importurile in UE,
pentru produsele industriale si pentru unele produse agricole.
Taxe vamale si alte taxe la import
In afara taxelor vamale (daca este cazul), marfurile importate in Franta sunt supuse si aplicarii TVA
(Taxa pe valoare adaugata), iar pentru o serie de produse specifice se aplica
accize ( bauturi alcolice, tigarete si produse minerale).
Cuantumul TVA-ului este de 19,6% pentru produsele nealimentare, 5,5% pentru produsele agroalimentare si de 2,1% pentru unele produse medicinale si presa.
Regimuri vamale specifice
Sunt exonerate de la plata taxelor vamale si a TVA-ului:
- bunuri destinate organismelor cu caracter caritabil si filantropic;
- bunuri destinate personelor nevazatoare si handicapate;
- instrumente si aparate destinate cercetarii medicale;
- substante terapeutice de origine umana si reactivi; etc.
Regimuri vamale specifice sunt aplicate unor operatiuni de comert exterior si anume:
- regimul de admisie temporara ( importurile temporare);
- perfectionarea activa - permite importul temporar, cu suspendarea drepturilor si taxelor, pentru
acele bunuri ( materii prime, materiale, parti detasate-componente), care urmeaza a fi transformate
intr-o tara din spatiul UE;
- regimul depozitului national de importuri - permite stocarea de bunuri pe teritoriul francez, cu
suspendarea TVA-ului;
- depozitul vamal;
- regimul de inapoiere - permite exonerarea de la drepturile vamale de import a anumitor marfuri,
reimportate in statul din teritoriul vamal comunitar, dupa ce acestea au fost exportate cu titlu
definitiv sau temporar;
Porturi si zone libere
Legislatia franceza prevede exceptarea de la plata diverselor taxe si obligatii sociale pentru
persoanele fizice sau juridice care-si desfasoara activitatea in acele arii sau zone, denumite zone
libere. Multe dintre acestea sunt adiacente aglomerarilor urbane, avand o populatie ce ajunge sau
depaseste 10.000 locuitori.
Lista cu astfel de zone poate fi obtinuta de la Prefecturile locale sau de la Directiile de munca
regionale.
Facilitatile sunt acordate unui numar amplu de activitati, legate de industria manufacturiera,
comert, servicii, activitati profesionale necomerciale si altele, si prevad exceptarea totala de la
plata taxei (impozitului) pe venit, pentru o perioada de cinci ani
Importuri temporare
Regimul de admisie temporara permite importul in interiorul UE, cu exonerarea totala sau partiala a
taxelor vamale a acelor marfuri necomunitare, care sunt utilizate ca: mostre pentru diferite

manifestari expozitionale ( saloane, congrese), materiale profesionale (materiale de presa, radio,

televiziune, cinematograf, etc).

Restrictii la import
Autoritatile vamale franceze aplica o serie de regulamente si conventii internationale cu privire la
masuri de protejare a sanatatii publice, de pastrare a ordinii si securitatii nationale, de protejare a
patrimoniului si mediului inconjurator, precum si privind interesele strategice si de aparare ale
Frantei.
Dintre produsele supuse autorizarii ( necesita o licenta de import) sau restrictiilor la importuri se
enumera: produsele textile care fac parte din acordul multifibre; produsele siderurgice, material de
razboi, arme si munitii, produse de dubla utilizare, bunuri culturale si opere de arta, produse
farmaceutice, deseuri, anumite produse agro-alimentare si animale.
Comert in compensatie (contrapartida)
Pentru acest tip de comert, a fost infiintat in cadrul MINEFI (Comert) - Bureau des Compensations.
Documentatie solicitata
Pentru tranzactiile comerciale efectuate pe teritoriul Frantei sunt solicitate urmatoarele documente:
- factura comerciala;
- documentul administrativ unic (DAU) - utilizat pentru importurile, tranzitul sau exporturile catre
tarile care nu sunt membre ale UE ( incluzand si DOM - Dpartments de l'Outre Mer, considerate ca
parte din teritoriul vamal francez, dar excluse din teritoriul fiscal). Acesta se prezinta sub forma
unui set din 8 exemplare si poate cuprinde in functie de necesitati si alte formulare intercalate.
- declaratie a schimburilor de bunuri ( Dclaration d`Echanges des Biens - DEB), utilizata pentru
schimburile de marfuri dintre statele membre ale UE sau pentru marfurile provenind dintr-o tara
terta, care au facut, in prealabil, obiectul formalitatilor vamale la frontiera comunitara.
- declaratiile vamale trebuiesc completate in Euro, incepand cu 1 ianuarie 2003.
- documentul de transport.
Reglementari si standarde tehnice; Reglementari privind ambalajul si
etichetarea
Evolutia schimburilor comerciale moderne si a economiei mondiale, in ansamblu, au facut necesara
adoptarea unor norme internationale, denumite ISO 9000, care stabilesc reguli de calitate pentru
marfuri si servicii si ISO 14000, pentru mediul ambiant.
In Franta, sunt in vigoare circa 20.000 norme - franceze si europene, referitoare la standardele
tehnice si comerciale.
Organismul national francez care gestioneza problematica standardizarii este AFNOR (Association
Franaise de Normalisation). Acesta a publicat alte 1800 de stsndarde, din care 26% sunt franceze,
64% europene si 16% sunt internationale.
Aceste norme pot fi clasificate in patru mari grupe si anume:
- norme fundamentale (reglementeaza aspecte legate de terminologie, semne conventionale,
simboluri);
- norme specifice (europene - definesc caracteristicile produselor);
- norme legate de metodele de determinare, analiza (internationale - masoara caracteristicile si
prestatia produselor);
- norme de organizare.
La nivel international, organismul reprezentativ este: Organizatia Internationala de Standardizare, la
care sunt afiliate organisme nationale din peste 100 de tari.
La nivel european, principalul organism este Comitetul European de Standardizare.
Certificarea (de calitate)
Certificarea in Franta este reglementata de catre AFNOR si presupune atestarea conformitatii
pentru produs, societate, proces sau serviciu la o serie de exigente specifice.
Exista mai multe tipuri de certificare si anume:
- certificarea produselor sau serviciilor, care atesta ca acestea corespund unor caracteristici
precum: securitatea, durabilitatea, etc;
- certificarea societatilor, care atesta conformitatea proceselor de fabricatie, furnizare, etc. cu
standardele ISO 9000 sau ISO 14000;

Etichetarea
Reglementarile franceze in materie de etichetare transpun normele europene in
materie. Legea 94-665 din 4 august 1994, denumita legea Toubon, prevede ca
pentru produsele si serviciile comercializate in Franta, utilizarea limbii franceze
este obligatorie in toate etapele aferente ciclului de viata al acestora ( oferta,
prezentare si publicitate, etc).
Mediul socio-demografic

Populatia totala
60,656,178
Structura pe varste
0-14
ani: 18,4%
(barbati
5,717,761;
femei
15-65ani: 65,2%
(barbati
19,784,749;
femei
65 ani si peste: 16,4% (barbati 4,084,193; femei 5,876,983)

5,440,060)
19,752,432)

Rata de crestere a populatiei

0,37%

Rata natalitatii
12.15/1000 locuitori
Rata mortalitatii
9.08 morti/1,000 populatie
Rata neta a migratiei
0.66 emigrant(i)/1,000 populatie
Rata de mortalitate infantila:
4.26morti/1,000 nasteri
Aglomeratii principale urbane se inregistreaza in: Lyon (1 262 mii locuitori), Marseille (1 087 mii
locuitori), Lille (950
mii
locuitori), Bordeaux (685
mii
locuitori), Toulouse (608
mii
locuitori), Nantes (491
mii
locuitori),
Nice
(475
mii
locuitori), Toulon (438
mii
locuitori), Grenoble (400 mii locuitori),Strasbourg (388 mii locuitori) si Rouen (380 mii locuitori).
Cele mai mari densitati ale populatiei se inregistreaza in regiunea pariziana (890 locuitori/km2
,adica 2% din suprafata Frantei si 19% din populatia tarii), in regiunea Nord-Pas de Calais (320
locuitori/km2), Marseille-Nice (290 locuitori/km2), Lyon-St Etienne (280 locuitori/km2) si in Alsacia
(196 locuitori/km2). Valori mult sub media pe tara se intalnesc in Auvergne si Franche-Comt (50-70
locuitori/km2), in Champagne-Ardenne (52 locuitori/km2), in regiunea Limousin (43 locuitori/km2) si
in insula Corsica (30 locuitori/km2).

Mediul cultural
Cultura franceza, la fel ca toate marile culturi ale lumii, are istorie, are personalitate si are orgoliu.
Cei care servesc sau traiesc in spatiul unei astfel de culturi, cu referinta in Franta, au intima
convingere ca universalitatea le apartine. Paradoxal, marea cultura din patria lui Moliere revendica
in anumite perioade istorice modele si elemente din alte culturi doar pentru simplul motiv ca geniile
altor popoare au trait o perioada a vietii pe malurile Senei. Culte prezente in Franta: catolicism 90%,
protestantism, islamism si iudaism.

Mediul fizico-geografic

Franta este cea mai mare tara din Europa Occidentala, cu doua fatade maritime (Oceanul
Atlantic si Marea Mediterana). Are un relief variat: Muntii Alpi (altitudine maxima - Mont Blanc, 4
810 m), cu vai adanci si relief glaciar tipic (ghetari, lacuri, creste ascutite, vai), in SV se afla
Muntii Pirinei la granita cu Spania (altitudine maxima 3 404 m ) si Muntii Jura si Vosgi mai scunzi
si mai vechi (altitudine sub 1 750 m) in E, bine impaduriti, caror li se adauga regiuni colinare si
podisuri (Ardenii in N, Masivul Armorican in NV, Masivul Central dominat de inaltimi vulcanice,
precum si de bazine si culoare depresionare: bazinul Parisului, al Acvitaniei, culoarul Rhnului,
campia Alsaciei si campiile litorale: Languedoc, Roussillon, Gascogne).
Clima este temperat-oceanica, cu precipitatii mai bogate in V si in muntii inalti (peste 1000
mm/an) si mediteraneana (precipitatii 500 mm/an) pe litoralul sudic unde vanturi reci precum
mistralul si tramontanul pot sa compromita recoltele de citrice.
Reteaua hidrografica este densa, legata printr-un sistem de canale (4600 km) si orientata spre
Oceanul Atlantic (Seine, Loire, Garonne, Moselle, Rhin) si spre Marea Mediterana (Rhne). Exista
numeroase lacuri, mai mari fiind Leman/Geneva (522 km2, la granita cu Elvetia), Bourget si
d'Annecy.
Peste din teritoriu este acoperit de paduri (stejar, fag, conifere); in insula Corsica (muntoasa
cu altitudinea maxima de 2 710 m) dominant este

Istoric

In ultimii 30 de ani piata berii din Franta a fost in declin.Acest lucru

s-a datorat schimbarilor legislative care au culminat cu "Loi Evin" (a
restrictionat sever promovarea alcoolului).Spoturile TV au fost interzise
precum si orice asociere cu sportul cum ar fi sponsorizarea.

In prezent se obeserva o usoara crestere a consumului de bere ,

ajungandu-se la aprox 20 milioane hectolitri/an reprezentand 13%
din consumul total al bauturilor alcoolice de pe piata.
Consumatorii francezi si-au indreptat atentia asupra bauturilor
alcoolice
de
calitate superioara
, drept
urmare
cererea
pentru berea premium continua sa cresca.
Piata berii in Franta este impartita in 30% on-trade si 70% off-trade.
Piata berii on-trade a fost in mod traditional fragmentata
,aceasta cuprinzand zeci de mii de baruri ,cafenele,restaurante si hoteluri,
fast-food-uri.
Piata off-trade se concentreaza asupra hipermarketurilor si a
comertului cu ridicata .In ambele sectoare cei mai mari producatori sunt in
cautare de parteneri eficienti care sa-i sprijine in afaceri.
Francezii consuma multe bauturi alcoolice si bere , dar importul
acestor produse se afla sub protectia legilor UE.

Chartreuse
In anul 1605, intr-o manastire din regiunea Grenoble, calugarii Cartuzieni au primit
cadou de la Francois-Annibal d Estrees (maresalul de artilerie al regelui Henri IV) un
manuscris ce continea reteta unui elixir al unei vieti lungi. Reteta a fost creata de un
calugar al secolului al XVI-lea, foarte bun cunoscator al ierburilor si amestecurilor de
ierburi, al proceselor de infuzie si macerare. La inceput, calugarii intentionau sa
foloseasca bautura in scopuri medicinale. Astazi, Chartreuse este produs de aceiasi
calugari, de la mnstirea Grande Chartreuse, din oraselul francez Voiron, numai trei
dintre ei stiind reteta secreta a acestei bauturi. Exemple de cocktail-uri preparate cu
Chartreuse: Brigadier, Pago Pago, Bijou.

Benedictine
Unul dintre cele mai cunoscute lichioruri frantuzesti, Benedictine, a fost inventat in
secolul al 19-lea de catre Alexandre le Grand. Reteta acestuia a fost dezvoltata de
calugarii de la Manastirea Benedictine din Normandia, fiind utilizat in scopuri
medicinale, pana in perioada Revolutiei Franceze, cand manastirea a fost distrusa.
Abia dupa aceea a fost adus in forma lui de astazi, reteta lui fiind pastrata secreta:
poate fi cunoscuta doar de 3 persoane in acelasi timp. Benedictine este folosit in

prepararea unor cocktail-uri renumite, ca Singapore Sling, Frisco, Derby, Monte

Carlo.

Chambord
Se spune ca in timpul unei vizite a Regelui-Soare - Louis XIV la castelul Chambord de
pe Valea Loire, acesta a fost servit cu un lichior unic de zmeura neagra. Astfel, cu o
traditie de peste 300 de ani, Chambord este astazi o mostenire regala, calitate
sugerata chiar de coroana prezenta in designul sticlei. Intre cocktail-urile care
beneficiaza de aroma unica a acestui lichior francez se numara French Manhattan,
Raspberry Margarita, French Martini, Chambord Daiquiri.

Cointreau
Desemnat nu doar o data cel mai bun lichior de fructe din lume, Cointreau este un
lichior triplu sec produs in Saint-Barthlemz-dAnjou, in Franta. Acest lichior de
portocale a fost creat la mijlocul secolului al 19-lea, reteta fiind pastrata secreta si
astazi. Cointreau este baza multor cocktail-uri renumite, intre care Margarita,
Cosmopolitan, White Lady, Daiquiri.

Absintul
Stiai sau nu, absintul este o bautura tot de origine franceza. La sfarsitul secolului al
19-lea, in Franta, ora cinci devenise Ora Verde (Lheure verte), deoarece
consumarea absintului era un adevarat obicei in toate barurile, bistro-urile si
cafenelele. Acum, absintul ocupa un loc special in cultura de bar franceza si nu
numai.
Tot francezii sunt producatorii celor mai savurate bauturi din lume: Sampania si
Coniacul.
Numele "Champagne" este protejat legal de Uniunea Europeana prin Tratatul de la
Madrid (1981). Potrivit documentului, doar vinul spumant produs in regiunea
Champagne din Franta poate fi numit "sampanie". Desi initial bulele erau considerate
un defect al vinului, aceasta si-a castigat renumele inca din secolul al 17-lea, fiind
asociata cu momente diverse de celebrare, sarbatori sau aniversari.

O situatie similara este intalnita si in cazul coniacului. Metoda de producere a

renumitei bauturi a fost descoperita in secolul al 16-lea de catre cavalerul francez
Jacques de la Croix-Maron. Coniacul se obtine prin dubla distilare a vinului produs

din strugurii din regiunea Cognac, si invechirea acestuia timp de cativa ani in butoaie
speciale de stejar.
Astfel, denumirea de cognac este atribuita exclusiv produsului invechit obtinut
prin distilarea vinurilor din regiunea viticola cu acelasi nume din Franta.