Stilul administrativ se mparte astfel:

propriu-zis;

juridic;

comercial;

diplomaticS t i l u l a d m i n i s t r a t i v p r e z i n t o a p l i c a b i l i t a t e f o a r t e b i n e definit
ntr-un perimetru socio-profesional distinct. Este
propriuc o m u n i c r i i n r e l a i i l e e c o n o m i c e , j u r i d i c e , d i p l o m a t i c e , i n domeniul
administraiei de
stat.S t i l u l a d m i n i s t r a t i v s e c o n c r e t i z e a z t e x t u a l n a c t e diplo
matice, particulare sau cu destinaie administrativ, documenteoficiale, referitoare la viaa socioeconomic.Are funcii de:

d o c u m e n t a r e ( p r o c e s u l v e r b a l , r a p o r t u l , r e f e r a t u l , ordinul circular, procura);

i n f o r m a r e ( d e c l a r a i a , a n u n u l , c e r e r e a , s c r i s o a r e a comercial, invitaia,
telegrama);

eviden a muncii (tabelul nominal, inventarul, orarul,

fia de pontare, formularele tip: diploma, adeverina, factura fiscal);
16


reglementare n temei legal;

normare a activitii.P r o c e d e u l l i n g v i s t i c d e b a z e s t e r e p r e z e n t a t d e c l i e u ,
d e formular.Te x t u l e s t e p e r f o r m a t i v, f o r m u l e a z u n a c t d e l i m b a j c a r e poate fi o
afirmaie, o negaie, o confirmare, un ordin, o interdicie.Emitorul textului se depersonalizeaz,
iar receptorul este mereudirecionat n sensul dorit de emitor.Stilul administrativ rspunde unor
necesiti de ordin practic,este cel mai omogen dintre toate.Prezint o serie de variante interne:

conservatoare (caracter impersonal, sobru, obiectiv);

mediu conservatoare (scrisorile comerciale);

oral (activitatea juridic).L a n i v e l f o r m a l s t i l u l a d m i n i s t r a t i v r e s p e c t s t r i c t

for meleliterare, corectitudinea fonetic, lexical, grafic, ortografic igra mati
c a l , l i p s e t e c o m p o n e n t a e x p r e s i v , n u p e r m i t e d e c t o singur interpretare, are o
terminologie specific.L a n i v e l u l p r o d u c e r i i p r o p r i u z i s e o b s e r v m f r e c v e n a substantivelor provenite din infinitive lungi (
n vederea calificrii, perfecionrii
etc.), folosirea infinitivului i a viitorului cu valoare d e i m p e r a t i v (
a se vedea, va duce la ndeplinire
etc.), folosireareflexivului impersonal (
se convoac
) , p r e f e r i n a p e n t r u a n u m i t e adverbe, prepoziii, locuiuni (
n vederea, cu privire la, pe baza, deregul
etc.).
3.1Limbajul comercial

reprezint varianta non-artistic

as t i l u l u i a d m i n i s t r a t i v . C a p a r t e a a c e s t u i a , l i m b a j u l c o m e r c i a l cuprinde
urmtoarele:

corespondena comerci