Universitatea de Stat Din Moldova Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei

Specialitatea pshiho-pedagogie.

Lucru individual la
Consilierea psihopedagogica

Efectuat:Angela Prisecari
Controlat:Miron V.

Cuprins:
Ce este consilierea psihologica?
Consilierea virstnicilor si problematica ei.
Teme ce ar trebui discutate in consilierea
acestor persoane?
Tehnici de lucru si recomandari.
Concluzie.
Surse bibliografice.

Consilierea psihologica este o forma de interventie psihologica care se

adreseaza persoanelor sanatoase aflate intr-o situatie de impas cu privire la

rezolvarea unor situatii de criza, sociale, profesionale sau familiale.

Consilierul il ajuta pe client sa controleze o situatie de criza si il asista in
gasirea unei solutii la problema cu care se confrunta.
Consilierea psihologica presupune un numar mai redus de sedinte fata de
psihoterapie utilizand metode si tehnici similare acesteia, insa diferenta
esentiala consta in faptul ca in consilierea psihologica se vizeaza preventia
aparitiei tulburarilor, respectiv se adreseaza persoane sanatoase din punct
de vedere psihologic.
Consilierea are un caracter formativ, se axeaza pe dezvoltarea unor abilitati
practice sau personale. Astfel, prin consiliere psihologica se urmareste
1. autocunoasterea,
2. optimizarea si dezvoltarea personala, respectiv
3. adaptarea cat mai eficienta la mediul extern, a clientului de
consiliere.
Consilierul este un psiholog specializat in consiliere care intervine cu
mijloace specifice psihologice, in scopul de a optimiza, stimula
autocunoasterea si dezvoltarea personala, a preveni anumite probleme
emotionale, cognitive si de comportament.
Consilierea psihologica a persoanelor in dificultate psihologica este unul
dintre cele mai utile instrumente pentru depasirea unor probleme stresante
de viata.
In general, consilierea psihologica este efectuata de cineva cu competente
in acest sens si are ca scop principal sprijinirea persoanei in a-si clarifica
situatia de viata si in a-si atinge scopurile prin luarea de decizii informate si
cu sens.
Principalul scop al consilierii psihologice este rezolvarea de probleme de
natura emotionala sau interpersonala. Ca urmare, consilierea este cea care
pune la dispozitia persoanei o serie de instrumente pentru a depasi
dificultatea.
Pe masura avansarii n vrsta, schimbarile n starea sanatatii si schimbarile
de roluri si statute sociale precipita n mod considerabil modificarea n timp a
mecanismelor de adaptare ale oamenilor. Marjorie Lowenthal caracterizeaza
persoanele de vrsta mijlocie si persoanele vrstnice ca autolimitate si
aparent mai preocupate de minimalizarea frustratiilor, prin a face fata
problemelor vietii, dect prin a-si fixa obiective prea nalte. Studiile care au
ncercat sa determine schimbari precise ale personalitatii care apar la
oamenii n vrsta au fost oarecum neconcludente (Cox): unele rezultate
obtinute indica o schimbare considerabila a personalitatii, n anii trzii ai
vietii, altele nu au gasit nsa schimbari semnificative. Riley, Foner si asociatii
(1968) au analizat mai multe studii referitoare la schimbarea personalitatii la
persoane mai n vrsta si au ajuns la concluzia ca acestea sunt mai rigide,
adaptndu-se mai putin la nou fata de tineri. Ca atitudine, vrstnicii au
evidentiat un mare grad de dogmatism, o mai mare intoleranta fata de
ambiguitate dovedindu-se mai putin grijulii fata de presiunea sociala
exercitata asupra lor pentru a se conforma. Mai mult ei s-au aratat mai
pasivi, mai conformisti si mai preocupati de propriile emotii si de propria

persoana. Bernice Neugarten, Robert Havighurst, si Sheldon Tobin (1968 )

arata ca subiectii batrni adopta mai frecvent un stil pasiv n adaptarea la
mediu, comparativ cu stilul de nfruntare evidentiat la subiectii tineri. Cine
sunt de fapt batranii? Momentul de inceput al varstei a treia este considerat
in mod conventional varsta de 65 ani, deoarece pentru majoritatea indivizilor
ea coincide cu pensionarea.Aceasta varsta este insa doar aproximativa.
Dezvoltarea umana continua si dupa varsta de 65 ani, intrucat adultii trebuie
si in aceasta perioada din urma a vietii sa se confrunte cu o serie de
probleme, unele vechi, altele noi, care se cer rezolvate. In cultura
occidentala varsta a treia este valorizata preponderent negativ, in mare
parte datorita prejudecatilor. In contextul zilelor noastre, varsta a treia este
tot mai frecvent considerata o perioada a vietii in care experienta,
cunostintele, capacitatea de creatie pot si trebuie sa fie folosite din plin. Un
varstnic activ nu imbatraneste intelectual, fizic, social si nu are timp sa se
gandeasca la batranete. Sedentarismul, renuntarea si izolarea psihica si
fizica sunt factori de risc major in accelerarea imbatranirii somatice si
sociale. Tarile cu populatie de varsta a treia in crestere au o serioasa
problema, desemnata ca prioritara chiar si de catre Natiunile Unite, in ce
priveste integrarea sociala a batranilor. O solutie pare a fi aceea a grupelor
de suport; in Cuba de exemplu exista asanumitele circulos de abuelos
(cercurile bunicilor). Astfel de proiecte bazate pe gerontologia educationala
au cateva obiective principale: 1contributia la crearea unei noi culturi a
imbatranirii, considerand varsta a treia un stadiu al dezvoltarii umane, in
care se pot dezvolta numeroase potentiale de invatare si contributie la
societate; -obtinerea cunoasterii culturale, stiintifice si tehnice in randul celor
varstnici prin informarea referitoare la progresele tehnologiei, artei, culturii si
gandirii moderne; -cooperarea intre grupe de suport pentru varsta a treia din
diverse tari ale lumii; -realizarea unei programe care sa satisfaca necesitatile
varstnicilor din diferite medii sociale si cu diverse nivele de educatie;
-identificarea proiectelor viabile de petrecere a timpului liber; -intelegerea
caracteristicilor procesului de imbatranire, pentru a facilita relatiile
armonioase cu familia si comunitatea si pentru a crea spatii de experienta si
suport social. Acestea sunt directive trasate pentru grupele de suport din
afara institutiilor. Pentru batranii institutionalizati insa problemele sunt de
natura mai complexa. O problema comuna in general pentru varstnicii din
casele de batrani este depresia si sentimentul izolarii. Acestea se asociaza cu
retragerea sociala si, de multe ori, cu comportamente stereotipe.
Institutionalizarea de orice tip devine astfel o problema majora a serviciilor
de sanatate. De aceea, consilierea persoanelor de varsta a treia se impune in
mai mare masura in aceste situatii. Pentru a se evita instituionalizarea
persoanelor vrstnice, un rol important l are i consilierea membrilor
familiilor vrstnicilor care se afl n riscul de a fi instituionalizai. De cele mai
multe ori, unul din motivele instituionalizrii btrnilor l reprezint i teama
de responsabiliti a familiei, lipsa de putere pentru a face fa situaiei de ai ajuta vrstnicul. Consilierea este un pas important n determinarea

abandonului instituionalizrii. Consilierea este o relaie de ajutare, o

ncercare i un efort din partea consilierului la care este cooptat i clientul
pentru a mbuntii confortul existenial al celui din urm pentru a-i ameliora
stilul de via. Nu este preocupat n general de ajutorarea oamenilor ca ei s
ia decizii, ci de a-i ajuta s ia decizii nelepte. Beneficiarii edinelor de
consiliere sunt persoane cu personaliti diferite care doresc s depeasc
problemele pe care le au, s-i cunoasc aptitudinile i s le dezvolte.
Activitatea de consiliere se poate suprapune la un moment dat cu cea a altor
profesioniti din domeniul social, dar scopul ei este de identificare a
adevratelor probleme i nevoi. Spre deosebire de ali actori sociali,
consilierul pune accent pe subiectivitate i independen, beneficiarul fiind
cel ce identific i depete problemele. Consilierea are scopul de a media
ntlnirea dintre ceea ce este beneficiarul i ceea ce ar fi bine s fie i vrea s
fie acesta. Pornind de la obiectivul acceptat de majoritatea autorilor n
domeniu cel de a-i ajuta pe oameni s se ajute singuri- rezultatele dorite i
solicitate de ctre beneficiari sunt: creterea nelegerii de sine i a situaiilor
din jur, creterea capacitii proprii de decizie, oferirea unui sprijin n luarea
unei decizii i confirmarea acesteia, dezvoltarea capacitii de a schimba o
situaie, eliberarea de sentimente, examinarea opiunilor i alegerea uneia,
facilitarea capacitilor de relaionare i comunicare, linite i armonie
intrafamilial i comunitar. Rezultatele consilierii depind de urmtorii factori:
a) Cunoaterea obiectivelor i limitelor consilierii (referitoare la sferele de
activitate, independena beneficiarului i colaborarea acestuia) 2 b)
Sinceritatea i deschiderea la comunicare a beneficiarului c) Competena i
profesionalismul consilierului d) Stabilirea unei relaii de consiliere bazat pe
ncredere, sinceritate, comportament non-discriminatoriu, empatie,
confidenialitate i respect. Astfel sunt evideniate urmtoarele obiective
specifice consilierii: autoacceptarearecunoaterea att a calitilor, ct i a
defectelor i acceptarea criticilor i a respingerilor, dezvoltarea contiinei de
sine-perceperea de sine prin autoevaluare i comparare, perspicacitateacontrol raional asupra tririlor i aciunilor, rezolvarea de problemenvarea
cutrii soluiilor i gsirea unei soluii adecvate, educaia
psihologicachiziionarea de tehnici pentru nelegerea i controlarea
comportamentului, dezvoltarea abilitilor sociale-cele de comunicare,
conducerea conversaiilor, asertivitate i controlul furiei, schimbarea
cognitiv-identificarea, recunoaterea i modificarea sau nlturarea
credinelor iraionale, modificarea comportamental-schimbarea sau
nlocuirea modelelor comportamentale neadaptive sau distructive, restituire
sau compensare-ajutorarea clientului s ndrepte comportamentele
distructive anterioare.
Consilierea poate fi vzut de ctre unii lucrtori sociali n sfera comunitar,
ca o perspectiv interesant de triri particulare, n timp ce originea acestor
sentimente de suprare, regret i neputin, se afl n problemele
publicede genul srciei, omajului, discriminrii i bolii. In afara de suportul

de care au nevoie persoanele varstnice, se impune si reeducarea societatii,

in sensul combaterii asa-numitelor mituri referitoare la varstnici: batranii
nu se mai indragostesc, sunt o povara, sunt neproductivi, au intotdeauna
probleme medicale, nu pot invata, uita mereu si nu se pot bucura de viata.
Mai ales familiile varstnicilor au nevoie sa fie educate si consiliate in aceasta
privinta, pentru restructurarea perceptiilor si cognitiilor referitoare la ceea ce
inseamna varsta a treia n special, asisteni sociali care fac consiliere cu
familiile btrnilor aflai n risc de abandon evideniaz rolul ambelor
perspective.
Consilierii concentrai asupra dezvoltrii comunitare accentueaz abilittea
de a construi o relaia bazat pe ncredere, n timp ce alii focalizai pe o
intervenie individual pot vedea cum este influenat munca lor de unele
sisteme sociale, economice i politice. Orientat spre ajutorarea clienilor n
nelegerea i clarificarea punctelor lor de vedere asupra spaiului de via,
asupra mediului i a dimensiunii morale a existenei, consilierea susine i
rolul nvrii gsirii scopurilor determinate pentru nelegerea n sine i a
celor din jur pentru o mai bun informare asupra posibilitilor pentru
soluionarea problemelor de natur emoional i interpersonal. Consilierea:
Relaia de consiliere are scopul de a permite persoanei de vrsta a III-a s-i
exprime liber problemele, situaia, relaiile i chiar ntregul trecut, orict ar fi
de confuz i s se gndeasc la acestea mpreun cu interlocutorul su.
Sarcina specialistului const, printr-un joc de ntrebri i rspunsuri, n a-l
ajuta pe btrn s-i neleag situaia, cauza dificultilor sale i posibilitile
de a le rezolva. Principii ale dialogului de sprijin: - ntotdeauna trebuie plecat
de la momentul n care se afl subiectul. - S se orienteze spre nevoile altuia.
- S se cunoasc bine sentimentele pe care fiecare le produce celuilalt. - A
avea ncredere n dinamismul celuilalt. - S se respecte autonomia persoanei
n vrst. Fazele caracteristice evoluiei grupului: - nceputul, caracterizat
printr-o tatonare prudent a celorlali. Membrii grupului se observ i
ncearc s se familiarizeze unul cu cellalt; - faza de orientare, n care ia
progresiv cunotin de faptul c se afl integrat ntr-un grup i c se poate
simi bine; - faza de ncredere, n care fiecare se privete pe sine aa cum
este real; - faza de conformitate, n care toi se simt unii, avnd perspective
comune; - faza de discuie, care trebuie pregatit i acceptat de comun
acord. n cadrul relaiilor btrn consilier se manifest dou caracteristici
semnificative: - consilierul este mai tnar dect interlocutorul su; consilierul apare ca cel care d, iar btrnul cel care primete. Aceste
diferene pot fi resimite puternic de ctre persoana ajutat. Sculptura
familial: Aceasta tehnic cu valoare terapeutic este desemnat s ajute
subiectul individual sau familia n evaluarea comportamentului propriu sau al
celui specific altor membri ai familiei. Consilierul va stimula un membru al
familiei s preia rolul de sculptor, ncurajnd, totodat, pe ceilali participani.
Sculptorul va realiza o distribuire spaiala a membrilor familiei, operaie care
exprim perceperea acestora, att a relaiilor dintre ei (atracie, respingere,

conflict, indiferen), ct i dimensiunea apropierii i puterii n

familieFlexibilitatea tehnicii permite exteriorizarea tririlor, sentimentelor
subiecilor considerai material uman modelat. Sculptura familial
reprezint o parte a ntlnirilor terapeutice de grup. ntlnirea cu familia:
Asociat cu consilierea individual ntlnirea cu familia garanteaz un mijloc
natural de a obine echilibrul psihic al persoanelor vrstnice. Nu trebuie
omis ipoteza conform careia pensionarea echivaleaz, uneori, cu acutizarea
unor boli, ceea ce implic efort fizic i material din partea familiei pacientului
vstnic. n aceste cazuri scopul ntlnirii este de a egaliza nivelul de
informare al familiei ntregi cu cel al ngrijitorului btrnului, de a rspunde la
ntrebri, de a identifica necesitile celui care ngrijete, de a rezolva
problemele din interiorul familiei i de a dezvolta un sistem de sprijin familial.
Este necesar ca batrnul s cunoasc faptul c familia sa ncearc s-i
neleag noua form de triri, trebuine, aspiraii, constituind principalul
sprijin n caz de urgen. Asistentul social va avea grij ca aceast idee s nu
se transforme ntr-o alta, degenerat, conform creia, odat cu pensionarea,
btrnul este total dependent de familie, pierde din consideraia celor din jur,
idealurile sale se rotesc n jurul ideii de supravieuire. La ntlnirile cu
familia pot participa i vecinii mai apropiai atingndu-se, astfel, obiectivul
interaciunii dintre diferitele subsisteme ale sistemului principal al clientului.
Conferina de caz familial: La aceste ntlniri tip conferin particip alturi de
membrii familiei i profesioniti care contribuie la rezolvarea cazului: asistent
social, medic, psiholog, jurist, ofier de poliie. Scopul acesteia const n
sprijinirea clienilor pentru a-i asuma responsabilitatea, a-i spori controlul
asupra propriilor viei. ntrebrile la care se ncearc s se rspund n cadrul
acestor ntlniri sunt: - Cine are o problem? - De ce a aprut aceast
problem? - Ce efecte produce aceast problem asupra membrilor familiei?
- Cine poate ajuta la soluionarea problemei? Specialitii au concluzionat
importana participrii la conferin a subiecilor vrstnici, aspect care solicit
o serie de abiliti de comunicare ale asistentului social. Consilierea
individual: Reprezint unul din principalele mijloace de asigurare a legturii
dintre asistent social i client. Sarcina consilierului va consta n a stimula
pacientul s se elibereze de stress, demonstrnd abilitatea unui bun
asculttor. n mod constant va ncuraja clientul furnizndu-i informaii despre
oportunitatea realizrii unor activiti care s-i aduc satisfacie i s-i confere
sentimentul de independen i putere. Scopul consilierii este dual: reducerea stress-ului prin oferirea suportului emoional; - realizarea unui bun
management al resurselor deinute de pacient prin pregtirea acestuia
pentru a accepta schimbarea n propria via. Consilierul, oferind consiliere la
momentul oportun, ajunge s-l sprijine pe client n sensul stimulrii acestuia
pentru a-i exterioriza sentimentele negative i pentru a recepta cu uurin
noi percepii, experiene, opiuni. O caracteristic esenial a consilierii, este
cea de facilitare a nelegerii, a schimbrii, a acceptrii noilor situaii, a
depirii unor momente dramatice, a integrrii i a dezvoltrii. Consilierea
familiilor btrnilor cu risc de abandon, implic consilierul n observarea,

ascultarea, nelegerea, rspunsul, evaluarea i aciunea n parteneriat cu

consiliatul. Cel consiliat are posibilitatea de a-i explora i clarifica forele i
slbiciunile, de a-i mbuntii calitatea vieii i de a evolua spre o form
superioar a bunstrii. Consilierea nu presupune doar o prestaie unilateral
din partea consilierului, ci este vorba de o interaciune cu specificul ei, o
relaie de ajutare. Fiecare dintre cei doi, vine n cmpul acestei interaciuni cu
particulariti de vrst, cultur, religie, clasa din care provine, limba vorbit,
etc. Sunt importante ncrederea, respectul i confidenialitatea, astfel nct
persoanele vrstnice s se poat simi n siguran pentru ai putea dezvlui
i sonda propria via din perspectiva cunoaterii, afectivitii i aciunii.
Varstnicul trebuie sa cunoasca faptul ca in aceasta perioada gndirea
creatoare diminueaza, concomitent cu capacitatea de nvatare.
Motivatiile devin monotone. Dispare capacitatea de concentrare de lunga
durata asupra unui subiect. Emotivitatea si afectivitatea ncep sa slabeasca.
Apar o stare de apatie, labilitatea emotionala si ngustarea egocentrica a
preocuparilor individuale. n prezenta unor situatii noi de viata, persoana va
actiona ntr-o maniera rigida si stereotipa. Se accentueaza particularitatile de
caracter, prin aparitia unor aspecte noi care s-au aflat pna atunci n stare
latenta.
In concluzie>> Consilierea este necesara pentru a preveni disfunciile
persoanelor aflate n dificultate i a le reintegra social. n procesul de oferire
a serviciilor necesare varstnicului, consilierul sprijin clientul n depirea
unor situaii problematice de via; ajut clientul n vederea satisfacerii
nevoilor psihosociale i creaz o atmosfer n care clientul s se simt liber s
comunice i s colaboreze n condiii de securitate psihoemoional. Pentru
aceasta consilierul utilizeaz att cunotine teoretice, ct i anumite
deprinderi practice selectate i adaptate n funcie de caracteristicile, nevoile
i contextul fiecrei situaii. Consilierii i ofer serviciile unor persoane
vrstnice. Acetia pot avea condiii sociale diferite, o educaie diferit,
probleme i nevoi diferite, moduri de a reaciona diferite; de aceea, consilierii
n fiecare tip de intervenie pe care o realizeaz ncep cu stabilirea relaiei de
comunicare. Deprinderile de comunicare eseniale de care un consilier are
nevoie n activitatea cu clientii, in general, dar in special cu persoanele de
varsta a treia sunt deprinderile de recepionare, interpretare i redare a
mesajelor. Exemplificnd, consilierul ascult cu atenie i nelegere, se
autoanalizeaz, este contient de perturbaiile din comunicare i le reduce,
este interactiv cu clientul, ofer feedback; contientizeaz limbajul corporal
propriu i al celorlali, manifest empatie, transmite cldur uman,
analizeaz i sintetizeaz informaia; explic cu rbdare i claritate, are
deprinderi n redactarea scris i oral a mesajelor. In literatura de
specialitate se opereaza distinctia intre cele doua categorii de batrani (65-75
ani batranii tineri si peste 75 ani batranii-batrani), deoarece anumite
caracteristici ale fiecarui grup creeaza diferite probleme pentru care trebuie

utilizate modelele de ajutor si interventie adecvate, dar mai ales solutiile

pertinente. Principalele criterii folosite pentru realizarea clasificarii : a) sexul
varstnicele traiesc adesea fara un nou partener de viata, uneori impreuna
membrii familiei (la unul dintre copii), alteori singure, mentinand legatura
prin vizite. b) viata de familie transformarea familiei traditionale in familie
nucleara si familie extinsa modificata (prin care se inteleg familiile nucleare
care traiesc separat dar comunica si intercationeaza). c) locuinta multi
varstnici ramasi singuri nu au resurse materiale pentru a-si intretine locuinta
(curatenie, instalatii sanitare sau de incalzire, reparatii diverse). In
consecinta, fie raman in propria casa (in cele mai multe cazuri preferand sa
reziste dificultatilor si sa nu reprezinte o povara pentru cei tineri), fie
locuiesc la unul dintre membrii familiei, fie opteaza pentru camin sau spital.
d) sanatatea - se deterioreaza si limiteaza atat mobilitatea, cat si relatiile
sociale. Asistenta sociala oferita persoanelor din categoria de varsta 65-75
ani trebuie sa se centreze pe resursele detinute de acesti subiecti: disponibilitatea fizica si intelectuala pentru voluntariat ; 6- disponibilitatea
fizica si emotionala pentru a ingriji persoanele din categoria batranilorbatrani
S nu se manifeste exigent fa de btrn. - A recunoate c orice ajutor are
o limit. Munca cu grupul de persoane de vrsta a III-a: ntr-un grup btrnul
se simte n siguran i poate, deci, s acioneze cu mai mult libertate i,
deci, dup iniiativa proprie. Graie sentimentului de apartenen la grup el
poate deveni pe deplin contient de propria valoare i de resursele sale.
Exist, de obicei, dou motive pentru ca o persoan s adere la un grup:
nevoia de a fi n relaii cu alii i nevoia de a face ceva. Calitile necesare
animatorului de grup: - s favorizeze autonomia membrilor grupului; - s
ntreasc cooperarea n interesul grupului; - s neleag fiecare persoan
din grup; - s manifeste ncredere i stim fa de membrii grupului; - s in
cont de dinamismul membrilor grupului; - s reacioneze spontan i corect cu
membrii grupului; - s discute mpreun problemele ce apar n grup; - s
caute, att ct este posibil, s devin din ce n ce mai puin necesar grupului
i lucrului n echip. Principalele criterii folosite pentru realizarea clasificarii :
a) sexul varstnicele traiesc adesea fara un nou partener de viata, uneori
impreuna membrii familiei (la unul dintre copii), alteori singure, mentinand
legatura prin vizite. b) viata de familie transformarea familiei traditionale in
familie nucleara si familie extinsa modificata (prin care se inteleg familiile
nucleare care traiesc separat dar comunica si intercationeaza). c) locuinta
multi varstnici ramasi singuri nu au resurse materiale pentru a-si intretine
locuinta (curatenie, instalatii sanitare sau de incalzire, reparatii diverse). In
consecinta, fie raman in propria casa (in cele mai multe cazuri preferand sa
reziste dificultatilor si sa nu reprezinte o povara pentru cei tineri), fie
locuiesc la unul dintre membrii familiei, fie opteaza pentru camin sau spital.
d) sanatatea - se deterioreaza si limiteaza atat mobilitatea, cat si relatiile

sociale. Asistenta sociala oferita persoanelor din categoria de varsta 65-75

ani trebuie sa se centreze pe resursele detinute de acesti subiecti: disponibilitatea fizica si intelectuala pentru voluntariat ; - disponibilitatea
fizica si emotionala pentru a ingriji persoanele din categoria batranilorbatrani
(old-old) ; - rezerva afectiva utilizata pentru organizarea propriei vieti
conform preferintelor, proiectelor, prin articularea independentei cu
interactiunea socio-comunicativa cu familia si prietenii. Interventia
consilierului asupra acestei categorii de batrani trebuie sa ofere o intelegere
a semnificatiilor multiple ale pensionarii si o ocazie care sa-i stimuleze pe
batranii-tineri sa-si utilizeze energia si indemanarea. Pentru persoanele din
categoria de varsta 65-75, prin intermediul unor modalitati de interventie
precum consilierea individuala, intalniri cu familia, grupul de ajutorare se
pot efectua clarificari si evaluari corecte ale situatiilor clientilor, ierarhizari
ale necesitatilor si prioritatilor, pot fi sprijiniti clientii sa-si exprime
sentimentele si emotiile. Consilierea individuala are un dublu scop : reducerea stressului prin oferirea suportului emotional ; - realizarea unui bun
management al resurselor detinute de pacient prin pregatirea acestuia
pentru a accepta schimbarea in propria viata. Scopul intalnirii cu familia este
de a raspunde la intrebari, de a rezolva problemele din interiorul familiei si
de a dezvolta un sistem de sprijin familial. O abordare mai noua a acestei
modalitati de interventie o reprezinta conferinta de caz familial, prin
participarea alaturi de membrii familiei si a unor specialisti. Se poate afirma
ca intalnirea subiectilor in diferite centre de zi contribuie la sporirea
oportunitatilor lor de a descrie experiente si a initia contacte sociale. Este
evitata astfel dezvoltarea negativa a sentimentelor de izolare, stimuland
procesul de dezvoltare intelectuala si emotionala prin abordari de subiecte
diferite, preferate. Lucrul cu persoanele din categoria de varsta 75-100 ani
presupune o serie de deprinderi specifice, de abilitate : a) Comunicarea Doua
principii stau la baza comunicarii cu batranii peste 75 ani : - intotdeauna
relatia
trebuie inceputa din punctul unde se afla clientul ; pozitia clientului reflecta
modul personal de a intelege realitatea ; - clientii nu trebuie judecati.
Important in comunicarea cu batranii-batrani este ritmul discutiei care
difera de cel al comunicarii cu categoria batranilor-tineri , precum si cel
legat de semnificatia amintirilor. De asemenea, in cadrul convorbirii trebuie
completata comunicarea verbala cu cea non-verbala. b) Aprecierea situatiei
clientului Intrebarile ce sunt adresate batranului pentru a-i identifica nevoile
pot conduce la anumite riscuri precum declansarea anxietatii. Interviul nu
trebuie sa inceapa cu o avalansa de intrebari. Un bun inceput il constituie
conversatia despre sanatate, despre vizitele prietenilor si mai ales despre
interpretarea fotografiilor, toate acestea nu mai mult de o ora. Dupa
examinarea gradului de independenta al clientului (sanatate, mobilitate,
temperatura, alimentatie), urmatoarea etapa presupune stabilirea
contactelor socioafective ale clientului : - de cine este vizitat ; - cu cine se
afla in relatii apropiate ; 7 - care sunt sentimentele clientului varstnic fata de
vechile cunostinte.

c) Crizele Criza este o stare personala de suferinta, de durere, caracterizata

prin incapacitatea clientului de a-si rezolva propriile probleme ; criza nu
trebuie definita ca situatie, ci ca stare. Oamenii sunt vulnerabili in stare de
criza si de aceea trebuie evitate deciziile luate in aceasta circumstanta.
Ajutorul practic poate atenua ingrijorarile. Prezenta unor alte persoane poate
fi un sprijin pentru persoana de varsta a 3-a. Surse ale crizei: a) Moartea unei
rude apropiate manifestarea unei crize poate imbraca o alta forma :
incapacitatea de a percepe un mesaj auditiv, stare de confuzie. b) Pierderea
locuintei clientii varstnici accepta foarte greu aceasta schimbare de
situatie, de domiciliu. c) Externarea din spital trecerea de la securitatea
relativa din spital la nesiguranta din comunitate. d) Procesul de internare a
batranilor in camine sau azile. Un loc important n psihologia vrstei a treia l
ocupa atitudinea subiectiva a individului fata de propria sa situatie ca
persoana n viata. In general, persoanele n vrsta sunt deosebit de
ngrijorate de perspectiva sau de prezenta infirmitatilor lor fizice, de
diminuarea fortelor fizice si a capacitatilor intelectuale, n primul rnd a
functiei mnezice. Toti acuza o schimbare" pe care o resimt ca pe o povara.
Se izoleaza de lume, de societate si se simt chiar marginalizati sau exclusi; n
sensul acesta se poate spune, fara sa comitem o eroare, ca batrnetea
antreneaza un anumit complex de izolare-inferioritate" al persoanei. De
aceea consilierea acestor persoane trebuie sa se concentreze pe gasirea
unor solutii de depasire a acestor stari. S-a demonstrat ca psihodrama poate
ajuta la depasirea anxietatii, depresiei si comportamentelor stereotipe ale
varstnicilor (Altman K.P., 1983). Persoanele de varsta a treia din casele de
batrani sunt expuse tulburarilor psihiatrice si sunt vulnerabile, mai ales, la
depresie. Dar serviciile psihiatrice si/ sau psihoterapeutice sunt rar asigurate.
Carman si Nordin (1984) au condus un grup de psihodrama intr-o casa de
batrani, gasind ca aceasta este o forma de terapie eficace. Psihodrama s-a
demonstrat a fi benefica mai ales pentru ameliorarea depresiei, permitand
participantilor la grup sa retraiasca si sa poata suferi pentru pierderile
nerezolvate, doliul neprelucrat, si sa-si exprime sentimentele reprimate de
manie, abandon si teama.
Tehnicile psihodramatice au incurajat spontaneitatea si creativitatea si au
facilitat procesul de trecere in revista a vietii proprii. Astfel participantii au
fost incurajati sa rezolve probleme vechi si sa-si examineze si restructureze
identitatea. Alti autori (Oguzhanoglu si Osman, 2005) au investigat in special
efectul psihodramei si psihoterapiei de grup asupra adaptarii si problemelor
comportamentale ale persoanelor dintr-o casa de batrani. Ca tehnica, fiecare
sedinta de psihodrama a avut durata de 2 si - 3 ore, la interval de o
saptamana, iar pentru evaluarea nivelului depresiei si anxietatii au fost
folosite Scala de Depresie Hamilton si Scala de Depresie Geriatrica.
Rezultatele arata ca a crescut spontaneitatea, creativitatea si empatia
participantilor, ducand astfel la imbunatatirea comunicarii si adaptarea la
propriile probleme. Articularea emotiilor si gandurilor a cunoscut de

asemenea o imbunatatire semnificativa, iar scorul la anxietate a scazut

considerabil. S-a ajuns astfel la concluzia ca 8 psihodrama poate fi de ajutor
persoanelor varstnice pentru imbunatatirea comportamentului si bunastarea
psihologica si pentru descoperiPentru batranii institutionalizati sau din casele
de batrani colectivul Universitatii din Havana recomanda impartirea grupelor
mari in ceea ce ei numesc grupe familiale de baza, de 6-7 persoane, avand
discutii atat in grupul extins cat si in grupele mici. Se pleaca de la premiza ca
uneori persoanele de varsta a treia absorb mai greu informatia, asa ca
grupele mici sunt necesare ca forum pentru intrebari si exprimare de sine.
Faptul ca batranii institutionalizati adesea se izoleaza este un lucru indeobste
cunoscut. In timp ce psihoterapia si medicatia traditional utilizata pentru
remotivarea pacientilor nu este atat de eficace la batrani, psihodrama da
rezultate. Psihodrama este recomandata ca substituent mai acceptabil si mai
putin anxietant al psihoterapiei prin alte metode, facilitand expresia intregii
game de sentimente si oferind oportunitati pentru resocializare. In cadrul
psihodramei sunt utilizate in special pantomima de grup, cu sarade sau
fragmente de piesa de pantomima, utilizarea picturilor sau pozelor pentru a
pune in scena dispozitia si personalitatea personajelor din poze; jocul de rol
al unei persoane admirate; vizionarea de spectacole de teatru. Se foloseste
de asemenea bibliodrama, care poate satisface nevoile unor indivizi sau
grupuri mai mici. Psihoterapia de grup este utila in grupuri mixte si pentru
tratamentul problemelor emotionale si existentiale unice ale femeilor
varstnice. Principalul beneficiu este acela de a oferi o oaza de siguranta
pentru explorarea problemelor curente, integrarea sinelui, cresterea stimei
de sine si depasirea izolarii si depresieirea intelesului vietii. Pe de alta parte,
nu doar ca ii putem invata pe varstnici, varstnicii ne invata pe noi. In acest
context, Francisco Goya, picta un tablou, Inca invat (Aun aprendo),
infatisand un batran mergand cu ajutorul a doua bastoane. Sunt nsa si
situatii n care batrnetea este resimtita ca o stare pozitiva si ca un atribut
valoric al personalitatii. Faptele lipsite de importanta, neesentiale, sunt date
la o parte, individul se concentreaza asupra esentialului, dezvoltndu-se
capacitatea de sinteza si vederea de ansamblu. Evocarea vechilor amintiri
procura o placere interioara si o afirmare a realitatii de sine. Desi recunoaste
existenta unor fenomene negative, ca: oboseala progresiva, scaderea
concentrarii si a memoriei. C. von Monakow considera ca individul nu trebuie
sa cada prada depresiei si sentimentului de inferioritate. E. Minkowski
noteaza ca la batrni se poate vorbi nca de posibilitatea de creatie si de o
anumita capacitate de adaptare la situatiile noi ale vietii traite. Batranetea
este, incontestabil, o etapa a vietii, o schimbare a regimului psihobiologic n
sens involutiv. Ea este la fel de zgomotoasa si capricioasa ca si adolescenta,
fiind brazdata de crize, drame, angoase, ntrebari, nelinisti. Dar, pe cnd
adolescenta se proiecteaza n viitor, ca o perspectiva, batrnetea se ntoarce
catre trecut pe care-l contempla. Din acest motiv, credem ca nu gresim daca
afirmam ca batrnetea este o adolescenta pe dos.

 <<BIBLIOGRAFIE>> 1. Birch , A. - Psihologia dezvoltrii, Ed. Tehnic,

Bucuresti, 2000 2. Dumitru Mircea - Batranete activa, Editura
Medicala , Bucuresti, 1984 9 3. Gene D. Cohen - Maturitatea: varsta
perfectiunii. Puterea pozitiva a varstei a treia, Editura Dominor,
Bucuresti, 2008 4. Ivey, Allen, s. a. Abilitatile consilierului. Abordare
din perspectiva microconsilierii (trad. Popa Simona), Ed. RisoPrint, Cluj,
1999. 5. Riemann, Fritz, Kleespies, Wolfgang - Arta de a pregati pentru
varsta a treia, Editura Trei, 2007. 6. Tatu C. si Lepadatu I. - Senium si
Senectum (consilierea varstnicilor), Ed.Psihomedia, Sibiu, 2007 7.
Verza, E. si Verza E, F. - Psihologia vrstelor , Ed. Pro Humanitas,
Bucuresti, 2000. 10
http://www.e-psiho.ro/articole/introducere-n-consilierea-persoanelor-vrstnice