UNIVERSITATEA TEHNIC A MOLDOVEI

Catedra Termotehnic i Management n Energetic

Referat
La disciplina: Politici energetice
Tema: Ctre o autonomie energetic regional

A elaborat

St. Grupei Ime-121 Cote David

A verificat

l.u. D. Bostan

Chiinu 2015

Introducere
Energetica este sectorul cel mai important al economiei care asigur ntreaga mi care a rii,
dezvoltare, i crearea unui mediu de producere sigur i simplu innd cont de faptul c toat for a
de micare a tehnologiilor este bazat pe folosirea energiei electrice. Din aceast cauz este
foarte important asigurarea independenei energetice a rii care practic pn la momentul de
fa a fost imposibil, n condiiile n care Republica Moldova nu are resurse fosile de
combustibili fosili aa ca petrol, crbune, gaze naturale, etc. i respectiv este dependent total de
rile vecine ce dispun de aceste resurse. Conceptul i idea de energetic distribuit i autonomia
energetic regional, local vine n ntmpinarea acestei probleme prin soluiile ce le ofer pentru
a obine orae, localiti autonome 100% energetic. Cu ct numrul lor va fi mai mare, cu att
dependena energetic la nivel naional va fi mai mic.
Experiena statelor dezvoltate n acest domeniu aa ca Germania, Austria o putem folosi ca
exemplu elocvent pentru localitile noastre. Ele ne ofer o viziune att general ct i particular
n primul rnd pentru a contientiza posibilitatea aplicrii n practic a acestor solu ii, eficien a
lor i avantajul enorm pe care l aduc locuitorilor zonei respective. De asemenea tehnologiile
utilizate sunt verificate, testate n practic ceia ce ofer o siguran mult mai mare n exploatare.
Creterea continu n rile respective a localitilor de acest fel este o mrturie asupra
atractivitii lor, avantajelor pe care le aduc i satisfaciei locuitorilor. Vizitele tot mai dese,
cltoriile turistice ntreprinse de diferite persoane din interiorul i exteriorul acestor ri ctre
localitile cu autonomie energetic ne permite s nelegem creterea interesului pentru a vedea
n realitate cum arat regiunea respectiv, ce tehnologii se folosesc, i ce metode de supraveghere
i control, gestionare i administrare a reelelor, ct i atitudinea locuitorilor fa de aceste
sisteme. De asemenea desele invitaii ctre reprezentanii acestor regiuni de a vizita i mprt i
experiena lor ne arat interesul crescnd fa de autonomia energetic local.
Autonomia energetic local este o soluie a prezentului i de asemenea o solu ie i perspectiv
extraordinar a viitorului, real i eficient care ne va permite s soluionm 2 probleme
importante

S reducem la minim dependena energetic a rii i

S reducem la minim emisiile de gaze cu efect de ser

1. Informarea populaiei
Consider primul pas n atingerea obiectivului de autonomie energetic local informarea corect
a populaiei. Practica demonstreaz c prima piedic poate fi protestul popula iei care nu este
corect informat i convins de implementarea noilor tehnologii de obinere a energiei pe
teritoriul lor, avantajele acestora i economiile financiare pe care le pot aduce comunit ii. Prima
problem este modificarea aspectului vizual a regiunii i periferiei n special prin instalarea
turbinelor eoliene care produc i zgomot ntr-o msur oarecare i fiind nalte sunt vzute de
departe. De asemenea construcia unui parc solar cu panouri fotovoltaice cere spaii ntinse,
modificnd n linii mari aspectul teritoriului pe care l ocup i care poate fi folosit i n
agricultur. Panourile PV nu produc zgomot, vibraii, ce ar crea disconfort dar necesit o grij
sporit fa de alegerea locului pentru montare. Staiile de producere a biogazului, singazului,
biocombustibililor solizi i lichizi i nemijlocit instalaiile de motoare cu ardere intern ce
valorific energia lor n mare parte trebuie s fie amplasate la periferia localit ii i s fie
asigurate toate msurile pentru buna funcionare.
Locuitorii trebuie de asemenea informai de necesitatea i posibilitatea de a se implica la
construirea tuturor sistemelor de alimentare printr-o contribuie proprie, inndu-se cont de pre ul
deosebit de nalt al acestor instalaii. S fie informai despre avantajele instalaiilor, durata de
recuperare a investiiilor i economiile ce se vor obine imediat dup aceia. Contribu ia organelor
de administrare public este definitorie. Populaia trebuie s fie informat despre implicarea lor,
cota de participare a administraiei i msurile ce se vor ntreprinde pe parcurs. S fie asigurat
c administraia public se va ocupa la cel mai nalt nivel de instalarea tehnologiilor respective,
de corespunderea lor cu regulamentele i legislaia n vigoare i s influeneze dac va fi necesar
cadrul juridic normativ mai atractiv pentru sursele de energie regenerabile.
Populaia trebuie s fie informat i educat n sensul utilizrii acestei energii. Regula pieei s
fie invers. S nu producem ct se consum dar s consumm ct se produce. Men ionez c
majoritatea surselor folosite sunt intermitente, trebuie s folosim energia atunci cnd este pentru
a uniformiza i curba de sarcin. Este benefic a construi un sistem de gestiune software la care
populaia s posede acces pentru a vedea curba de sarcin, cantitatea de energie produs i
consumat i pentru a putea conecta la momente potrivite instalaiile sale de consum a energiei
electrice.
Promovarea combustibililor biodiesel i bioetanol pentru transportul auto, promovarea
transportului auto electric care este mult mai eficient, promovarea nu att a automobilelor ct i a
scuterelor, bicicletelor electrice etc.

2. Tehnologii utilizate
1) Turbine eoliene
Turbina eoliana sau turbina de vnt este cel mai la ndemna mijloc pentru a produce energie
electrica in zonele unde nu exista reea de curent electric si unde viteza vntului are o medie
anuala de cel puin 4-5 m/s (metrii pe secunda).Turbina eoliana de mica putere 100 - 2000 W
(Watt - unitate de msura pentru putere) poate fi instalata si operata simplu de ctre utilizator cu
minime cunotine de mecanica si electricitate. Turbina eoliana de putere mica se instaleaz de
regula pe un stlp, la o nlime suficient de mare pentru a evita obstacolele din jur, ns poate fi
instalata si pe acoperiurile cldirilor daca acestea nu sunt obstrucionate fata de vnt. Turbina
eoliana de putere mica se construiete astzi in variante foarte diverse, putnd avea axa rotorului
in plan orizontal cu rotorul in amonte sau in aval fata de vnt cu 2, 3 sau mai multe palete, sau cu
axa rotorului in plan vertical, cu sisteme de sigurana la supra-vnt mecanice sau electronice,
pentru plaje ale vitezei vntului diferite. Modelul de turbina eoliana cel mai rspndit este cel cu
axa rotorului in plan orizontal cu rotorul in amonte fata de vnt, cu 3 palete si coada. Turbinele
eoliene de putere mica sunt dotate cu generatoare electrice cu magnei permaneni. Numrul de
poli magnetici ai generatorului influeneaz att greutatea si dimensiunile generatorului cat si
viteza de rotaie la care generatorul poate produce energie electrica astfel: un generator cu un
numr de poli mai mare va fi mai greu, mai voluminos si va produce energie electrica mai multa
si la turaii mai mici dect unul cu un numr de poli mai mic. Generatoarele care func ioneaz la
o turaie mai mare, cum sunt cele uoare, cu mai putini poli, se vor uza mai repede, si necesita o
viteza a vntului mai mare pentru funcionare la putere nominala. De aceea greutatea si
dimensiunile generatorului nu pot fi privite ca un dezavantaj, ele conferindu-i acestuia calit i pe
care generatoarele uoare nu le au. Greutatea si volumul generatorului pot conta numai daca se
dorete o instalare mai uoara a turbinei eoliene, in cazul sistemelor mobile, portabile sau in
cazul instalrii pe ambarcaiuni mici sau acoperiuri fragile. Turbinele eoliene mici ncep, in
realitate, sa produc energie electrica la viteze ale vntului de 3,5-4 m/s, pana la aceasta viteza,
chiar daca ncep sa se nvrt producia de energie este 0 sau foarte aproape. Excep ie fac numai
turbinele eoliene foarte mici care au inerie foarte mica, sub 100W sau chiar mai mici, care pot
ncepe sa produc la viteze ale vntului de aproximativ 2-3 m/s. Turbina eoliana mica nu necesita
ntreinere deosebita, este fiabila iar durata de viat poate fi foarte lunga si va va da satisfac ii
timp ndelungat daca nu este devastata de vijelii puternice. Energia captata din vnt de ctre
turbina eoliana poate fi prelucrata si utilizata in mai multe feluri. Cel mai simplu dintre ele este
de a folosi turbina eoliana pe post de nclzitor electric de apa. Un sistem compus din turbina
eoliana, regulator electric si o rezistenta electrica care poate fi introdusa intra-un radiator de
nclzire, boiler pentru apa calda menajera sau boiler mixt nclzire centrala - apa calda
menajera. Turbina eoliana alimenteaz direct rezistenta electrica atta timp cat se nvrte si
produce energie electrica. Un alt sistem eolian este cel independent utilizat pentru ncrcare
baterii. Sistemul cel mai simplu se compune din turbina eoliana, regulator de ncrcare, banc de
baterii, si poate alimenta consumatori la 12, 24 sau 48VDC (curent continuu). Turbina eoliana
este acionata de vnt, produce energie si ncarc astfel acumulatorii. De la bornele
acumulatorului se pot alimenta diveri consumatori de curent continuu cum ar fi becuri,
televizor, frigider etc.

In plus daca la sistem se adaug un invertor atunci prin intermediul acestuia pot fi alimenta i si
consumatori de curent alternativ 220VAC 50 Hz. Rolul regulatorului este de a transforma
curentul electric care iese din turbina in curent electric potrivit pentru ncrcarea bancului de
baterii si controlul modului si nivelului de ncrcare a bancului de baterii, fiind prevzut si cu o
rezistenta pentru disiparea surplusului de energie in cazul in care bancul de baterii devine
complet ncrcat. Rolul invertorului este de a transforma curentul continuu al bancului de baterii
in curent alternativ 220VAC 50Hz cu care pot fi alimentate toate aparatele electrice si electronice
domestice si industriale standard. Bancul de baterii pentru turbine eoliene mici de putere pana la
2000W poate avea tensiunea de 12, 24,48,120 sau 240V (Volt - unitate de msura a tensiunii
electrice). Acest tip de sistem eolian independent poate fi instalat oriunde exista suficient vnt si
poate alimenta orice fel de consumator in limita impusa de capacitatea bancului de baterii si a
invertorului. Bancul de baterii ndeplinete rolul de rezervor si poate alimenta cu energie
electrica consumatorii si in perioadele in care nu este vnt. In orice loca ie unde nu exista re ea
publica de electricitate, acesta este cel mai potrivit sistem eolian. In situaia in care exista deja
alimentare cu energie electrica de la reeaua publica de electricitate, cel mai potrivit sistem eolian
este cel conectat la reea. Acest sistem se compune din turbina eoliana, regulator de reea, tablou
electric de control cu sigurane si contor, invertor de reea si eventual o sursa nentreruptibila de
curent UPS. Turbina eoliana acionata de vnt injecteaz energie electrica in re eaua publica de
electricitate prin intermediul invertorului de reea si contorului electric. Beneficiarul consuma
curent din reeaua publica iar producia turbinei eoliene acoper o parte mai mica sau mai mare
din acest consum in funcie de viteza vntului. Beneficiarul va plti ctre furnizorul de
electricitate numai diferena dintre energia consumata si energia furnizata reelei publice de
electricitate. In acest caz reeaua publica de electricitate ndeplinete rolul de rezervor. Rolul
UPS-ului este de a furniza curent si in cazul ntreruperii accidentale a curentului in re eaua
publica. Pompa de apa este un mod inedit de a utiliza energia coninuta in vnt. Pompa de apa
este un sistem pur mecanic care nu necesita energie electrica. O turbina eoliana cu multe palete
se nvrte datorita vntului si antreneaz prin intermediul unui sistem mecanic o popa cu cilindru
situata intra-un put de adncime, care va scoate la suprafaa apa necesara pentru animale sau
gospodrie.
2) Panouri PV
Un panou solar fotovoltaic, spre deosebire de un panou solar termic, transform energia
luminoas din razele solare direct n energie electric. Componentele principale ale panoului
solar reprezint celulele solare. Panourile solare se utilizeaz separat sau legate n baterii pentru
alimentarea consumatorilor independeni sau pentru generarea de curent electric ce se livreaz n
reeaua public. Un panou solar este caracterizat prin parametrii si electrici, cum ar fi tensiunea
de mers n gol sau curentul de scurtcircuit. Pentru a ndeplini condiiile impuse de producerea de
energie electric, celulele solare se vor asambla n panouri solare utiliznd diverse materiale,
ceea ce va asigura:

protecie transparent mpotriva radiaiilor i intemperiilor

legturi electrice robuste

protecia celulelor solare rigide de aciuni mecanice

protecia celulelor solare i a legturilor electrice de umiditate
asigurare unei rciri corespunztoare a celulelor solare
proteia mpotriva atingerii a elementelor componente conductoare de electricitate
posibilitatea manipulrii i montrii uoare

Tipuri de panouri:

panouri laminate sticla-sticla

panouri sticla-sticla utiliznd rini aplicate prin turnare
panouri cu strat subire (CdTe, CIGSSe, CIS, a-Si) pe suprafee de sticl sau aplicate ca
folie flexibil
panouri concentrator

Lumina solar se concentreaz cu ajutorul unui dispozitiv Optic pe celule solare de dimensiuni
mai mici. Astfel utiliznd lentile comparativ mai ieftine pentru a crea un fascicol de lumin mai
subire, se economisete material semiconductor care este mai scump. Sistemele cu concentrator
sunt utilizate de cele mai multe ori la celule solare din semiconductori pe baz de elemente din
grupa III-V. Pentru c utilizarea lentilelor impune ca razele solare s cad perpendicular pe
acestea, va fi nevoie de un sistem de orientare mecanic n funcie de poziia soarelui.

Colector cu fuorescen

Acest tip deosebit de panou solar transform lumina incident, prin intermediul unui strat de
material sintetic, n radiaie de o lungime de und acordat pe frecven a de absorb ie maxim din
celula solar. n acest scop materialul sintetic este impurificat cu un pigment fluorescent. Lumina
solar este absorbit de pigment i reemis cu o lungime de und mai mare. Aceast lumin
generat prsete stratul de material sintetic doar pe o anumit direcie bine determinat pe toate
celelalte direcii fiind reflectet i astfel reinut n material. Pe direcia emisie se a az celulele
solare ce sunt optimizate pe lungimea de und emis de pigment. Prin aplicare mai multor
straturi de material sintetic i celule solare acordate pe lungimi de und diferite, se poate mri
randamentul deoarece se poate acoperi un spectru mai larg dect cu panourile solare obinuite.
3) Motoare cu ardere intern
Motoarele cu ardere intern sunt instalaii care produc energie in regim de cogenerare din biogaz,
syngaz biocarburani lichizi. Exemplu de MAI poate fi caterpillar cu puteri de 2 MW i mai mult.
Aceste motoare sunt n stare s asigure continuitatea producerii energie i de asemenea pot fi
folosite pentru a acoperi nite vrfuri de sarcin.
Se recomand a folosi la maxim biomasa pentru producerea energiei termice n special.
Depozitarea, i pstrarea ei n condiii ce i permit meninerea parametrilor de calitate. Sunt
binevenite i alte tehnologii de valorificare a energiei din surse regenerabile precum i iniiativele
private de construcie a instalaiilor de valorificare a SER.
Sursele de energie regenerabil la nivel local pot fi diferite dar indiferent de tipul lor trebuie
valorificate la maxim.

3. Eficiena energetic
Msurile de eficien energetic sunt indispensabile in cadrul unei autonomii locale energetice.
innd cont de faptul c cldirile consum peste 30 % din energia produs merit a fi
implementate msuri de eficien energetic. Scopul final e s obinem cldiri nZEB i case
pasive care vor avea minim energie termic n special consumat. Msuri cunoscute de eficien
sunt izolarea pereilor exteriori, podelei i acoperiului, schimbarea geamurilor, instalarea unui
sistem de ventilare cu schimbtoare de cldur etc. Instalarea unor cazane cu randamente ridicate
pe biomas sau/i combinarea cu pompe de cldur, colectoare solare etc.