Fenomenul disonanei cognitive

1.dizonana cognitiv este un supliment ce rezult din existena a doua elemnte ale
cunoaterii lumii ce nu se potrivesc.
Cosonana cognitiv-starea psihologic n care gndurile, atitudinile i
comportamnetele unei persoane sunt compatibile ntre ele.
Elemente ce genereaz disonana cognitiv
1. Comportamentul propriu
2. Comportamentul altora
3. Modul n care se produce o situaie
Principiile postulate ale teoriei disonanei cognitive
Ideile de baz:
1. Persoanele ncearc s menin oo relaie echilibrat ntre felul n care gndesc i
felul n care acionm, eliminnd ideile sau componentele care sunt contradictorii.
2. Disonana cognitiv se instaleaz n situaie de discrepan ntre gnduri, atitudini
i comportanete.
3. Disonana cogn creaz discomfort psihic, tensiune , sentimente negative, situa iii
penibile
4. Intensitatea disonanei cogn depinde de valoarea cogni i nr acestora
5. Oamenii tind s ias n stare de disonan cogn utiliznd diverse strategii.
6. n stare de cosonan cogn indivizii resping orice info ce poate cea dizonana
cognitiv
7. Disonana cogn este un mijloc de schimbare atitudinale cunoaterrii 2 forme a
dison cogn
1. Disonana nedonic- este atunci cnd oamenii acioneaz ntr-un mod care
conduce la consecine negative pt ceilali.
2. Disonana moral este atunci cnd oamenii acioneaz ntr-un mod care conduce la
consecine negative pt ceilali

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Strategii de diminuare a a disonaniei cognitive

Negarea aciunii
Minimalizarea importante unei cogniii
Adaugarea de cogniii care ar ntri cogniia iniial
Modoficarea apostorie a cogniiilor pt a le face compatibile cu comportamentul
Expunerea selectiv
Justificarea comportamentului
Justificarea propriului efort n situaia unui rezultat modest
Minimalizarea importanei actului dezvluit
Negarea legturii dintre aciune i efect
Disonana postulrii decizionale reprezint strarea de tensiune ce apare n
urma lurii unei decizii prin recunotera alternativelor avute. Cu ct sunt mai
multe alternative cu att disonane
Este mai mare.
2 TEORIA COMPRRII SOCIALE
1Compararea social este procesul deevaluare de ctre imdivizii a propriilor
nsuirii fiice, psihice, abiliti, gnduri, emoii i comportamnte prin raportare la
ceilali oameni.
Principalele postulate ale teoriei comparrii sociale:
1. Indivizii uneori simt necesitatea de a-i estima opiniile i abilitile la modul
curent prin compararea cu cellalt

2. n lipsa unor standarte obiective personale personale se auto evalueaz prin

comparaia cu ali oameni.
3. Oamneii prefer s se compare cu cei similari lor
Tipuri de comparare social
1 compararea descendent (de jos) unde se presupune c ca criteria de
comparare servesc persane, realizri mai modeste dect noi. Se utilizeaz pt
a menine stima de sine.
2Compararea ascendent(de sus) unde ca model de comparaie sunt pers
ce au realizri mai nalte ca noi(oameni de success, vedete, gndindu-te la la
ce vrei s abii te gndeti ce a fcut, evaluarea muncii lor)
3. Compararea de egalitate unde ca model
de comparaie st pers egale
nou/similare(au celai success, statut)
Grupul ca formaiune psihilogic
1. Geneza i i creterii de formare a grupurilor
2. Tipuri de grupuri
3. Funciile grupurilor

1.
2.
3.
4.
5.

GENEZA I CRITERII DE FORMARE A GRUPURILOR

Grupul- sistem viu autoreglator care opreaz prin percepia interaciunii i
oferirea de feedback-uri
-ansamblu de pers ce au caracteristici i scopuri comune , particip la
acelei stri i procese sociale i au contiina aparteneei social.
-2 sau mai multe pers care se influenez reciproc prin interaciunea
social
Criterii de formare a grupului
1 este format dintr-un anumit nr de indivizi ce a anumite relaii emoionale
i de influen reciproc
2. Scopuri i activiti commune
3. relaii de interaciune i dependen reciproc de durat
4. valori si norme commune ce regl comp indivizilor.
5, membrii au aceeai percepie a modului n care dse comort
6. contiina aparteneei la grup/sentimental de noi
GENEZA gRUPULUI
1 Apartenena la un anumit grup permite pers sa se satisfac urm
necesitati/nevoi
Nevoia e support
Nevoia e contact
Nevoia de informare
Nevoia de protecie contra ingurtii
Nevoia de comparare social
Brewer susutien ca ca individual isi satisface 2 necestitati cind adera la grup:
1 nevoia de identificare cu grupul
2. nevoia de difereniere de celalti din grup

Tipuri de grupuri sociale

1. Dupa nr de membri
mici(2-3 membri)
-mijlocii (40cteva sute)

-mari(sute , mii)
2. dupa functia lor normativa
- de apartenena(grupul din acrev face parte individul, familia categoria
profesionala)
- de referinta(grupurile care contribuie repre normative pt individ)
3. dupa statutul acordat legal
- formale(exista organigrama , reguli de marea grupului)
-informale(legi nescrise)
4. dup natura relaiilor dintre membrii grupului
1. primare(rel fata fata, afectiva indivizii cunoscindu-s eintre ei)
2. secundare(indivizii nu se cunosc intreb ei, rel de scurta durata )
5. dupa scopul pe care il are individul
1. expresive(cu un anumit scop si se caract prin anumite obiective , idealuri,
anumit prestigiu social)
2. instrumental( raporturi emoionale limitate cu caracter formal ce uc la
ndeplinirea unei anumite sarcini)
Funciile grupului
Destingem 2 categ de functii ale grupului
1. Functiile grupului pe care le satisface pt individ
-satisfacerea nevoilor psiho-sociale
Stabilirea rel afective
Satisfacerea sentimenetelor de apartenea
Protecia contra singuratatii
-realizarea unor scopuri
-de furnizare a info
2. Functiile grupului pt sociteate
-de integrare-presupune invatatura diverselor norme si reguli ce permit adaaptarea
individului la diverse grupuri sociale
-de diferenirere
-de schimbare-grupul contribuie la schimbarea social, schimbarea normelor valorilor
+ideologiei sociale.
-de producere a ideilor interactiunea din acdrul membrilor grupului permite elaborarea
noilor idei si alternativelor pt diverse solutii
CICLUL DE VIATA A GRUPULUI CADRUL GUPULUI
Rolurile si functiile in cadrul grupului
Roluriile sunt realizate din perspectiva a 3 calificari
1. Rolul privind sarcina grupului st stabilite in concordanta cu obiectul pe care grupul
trebuie sa-l indeplineaca
2. Rolul de construiri si mentinere a grupului care au drept scop stabilirea diverselor
culori ce permit funcionarea grupului ca grup.
3. Roluri individuale-st diversele roluri pe care individul (membrul) le creaz n
dependenta de necesitatile si profilul sau de personalitate
Rolurile de sarcina ale grupului
1. Initatorul contribuitiv- sgereaza sau propune noi ideii grupului sau metode diferite de
solutionare a diverselor probleme ce apara in cadrul grupului.
2. Solicitantul de info- cre clarificarea divesrelor sugestii si informatii vizavi de temele
si problemele discutate
3. Solicitantul de opinie- este mai putin interesat de faptele in sine (info si actiune) cit
de clarificarea diverselor valori si exprimarea diverselor opinii
4. Furnizorul de info- stabileste o legatura dintre propria experienta i problema
lucrului prin oferirea diverselor info

5. Furnizorul de opinii iti ofera propria opinie fata de problemele si temele discutate
in cadrul grupului si insista asupra lor(opiniilor)
6. Coordonatorul- indica/ clarifica relatiile dintre diferite idei si sugestii prin combinarea
si coordonarea cu activitatile diferitor membri ai grupului
7. Elaboratorul - - structureaza sugestiile solutiile ce apar n grup , ofera motivatie pt a
analiza si alte alternative
8. Orientatrul- defineste pozitia fata de scopurile sale
9. Evaluatorul grupului- propune si dezbate critic diverse idei si probleme din cadrul
grupului
10. Energizatorul- impulsioneaza grupul pt a actiona si luadiverse decizii
11. Tehnicianul procedual- elaboreaza diverse sarcini de rutina
12. Registratorul- este memoria grupului inregistrind toate actiunile grupului reamindu-le
mai apar grupului
Rolurile de mentinere si construire a grupului
1. Armonizatorul- - mediaza diverse divergente ce apar intre memebrii grupului, reduce
tensiunea in cadrul anumitor conflicte
2. Incurajatorul- manifesta
solidaritate si
caldura pt membrii grupului ofera
recompensa si lauda pt contributia fiecaruia.
3. Realizatorul de compromisiuni pesroane ce lasa de la sine renuntind la anumite
idei si actiuni in favoarea altor membri.
4. Usierul- membrii ce tin deschisi canalele de comunicare contribuind la o interactiune
mai usoara sau mai simplista a membrilor(hai sa ne ascultam unul pe altul)
5. Creatorul de standarte- elaboreaza diverse standarte pt atingerea scopului si
functionarii grupului.
6. Observatorul/comentatorul ofera diferite evaluari ale actiunilor membri grupului
7. Executantul- executa ceea ce spun ceilalti membrii, rol pasiv
ROLURILE INDIVIDULUI
1. Agresorul- cel ce isi aduce dezaprobarea fata de valorile , sentimentelee si
actiunile celorlalti membri ataca grupul si problemele care grupul si problemele
care grupul trebuie sa le rezolve , dar ncearc in permanenta sa-si revindece
meritele
2. Blocheaz- tinde sa fie negativist si incapatinat se opune fara motiv sau calca nod
in papura la ctiunile si membrilor grupului
3. Cautatorul de recompense- incearca sa atraga atentia asupra sa prin scoaterea
in evidenta a reusitelor personale sau prin actiuni neobisnuite
4. Confesivul- isi exprima ideiile , opiniile, ce nu sunt relevante cu scopul si actiunile
grupului
5. Play-boy-ul- cinic , nu se implica in procesele grupului dar susutine ca implicarea
lui ar aduce mari succese grupului
6. Dominantul- incarca sa-si stabileasca autoritatea prin manipularea membrilor prin
diverse complimente favoruri personale , stabilirea anumitor relatii
7. Solicitantul de ajutor incearca in permanenta sa cerseasca raspunsuri simpatice
din partea grupului(imi sta bine in negru)
8. Lebbistrul-pers ce apara drepturile membrilo aflati in minoritate.
1. Efectul publicul care-l urmareste pasiv, evolutia unui subiect ce desfasoara o
anumta sarcina
2. Efectul coactiunii- cind ceillati prezenti realizeaza aceeasi sarcina
3.
Lenea Social repr diminuarea performanei individului in cadrul grupului din
cauza tendintei subiectiilor de a se sustrage efortului comun si cadrul sarcinilor
colective
Cauzele ce det aparitia lenei sociale

1. Diminuarea motivatiei- daca pers nu are un anumit nivel de motivatie pt

executarea unei sarcini atunci el va manifetsa lenea sociala
2. Lipsa responsabilitatii pt sarcina repectiva- pesr nu eecuta anumte sarcini daca
nu sunt responsabili pt ele
3. Imposibilitatea masurarii contribuirii personale- actiuni cind nu putem evalua
contributia unei sarcini apare fenimenul social
4. Anonimatul indivizii nu se simt motivati sa execute o sarcina atunci cind
identitatea lor nu este cunocuta
5. Tipul de sarcina realizat- daca sarcina este plictisitoare sau nu este pe plcul
indivizilor atunci ca manifesta lenea soiala
6. Recompensa mici atunci cind pers stie ca nu va primi nimic din executare a
unei sarcini va fi predispus sa manifeste lenea sociala
Factorii care diminueaza lenea sociala
1. Perezenta evaluatorului- atunci cind este prezenet o persoana ce poate sa
analizeze contributia fiecarui pers la sarcina executata se micsoreaza
posibilitatea aparitiei lenea sociala
2. Identificarea efrturilor individuale- putem analiza ce efort a depus fiecare
persoana in executarea sarcinii
3. Autoevaluarea unde fiecare pers isi poate evalua contributia personala
4. Principii echitati sociale sa fie raportizate sarcinile egale pt toti membrii grupului
5. Introducerea- unui standart de calitate executarea sarcinilor si indeplinirea
scopului propus /atingerea lui
6. Coeziunea grupului-nivel de atasament in cadrul grupului
7. Valoare rezultatelor sa spunem membrilor grupului ca rezultatele care le vom
obtine au importanta pt grup
Deindividualizarea
O stare psihologica asociata ce pierderea propriului sine al identitatii cu o
constientare de sine redusa si scaderea responsailitatii personale ce
aparae ca urmare a conditiilor de anonimat generat de apartenenta unui
anumit grup sau multime
FACTORII CE DET DEINdiVIDUALIZAREA
1. Marimea grupului sau multimii
2. Anonimatul-cind nimeni nu te cunoaste
3. Excitatia fiziologica
4. Stari modificate de constiinta
5. Spatiile urbane, orasele mari
EFECTELE DEINDIVIDUALIZARII
1. Pierdera identitatii ca urmare a situatiei de anonimat
2. Reducerea standartelor interne diminuarea influntei normelor si a regulilor
sociale si personale si creste agresivitatea si manifestarea comportamnetelor
impulsive
3. Scaderea responsabilitatilor
4. Descatusarea comportamentului dezinhibante
5. Reducerea constiintei de sine si o constringerilor interioare.
Inflenta sociala majoritara
Conformismul-un tip de schimbare atitudinala si
comportamntala ca urmare a unor presiuni reale su
imaginare exercitate de grup in vedera respectarii normelor
sociale
FACTORII CE DIMINUEAZA CONFORMISMULUI
1. Marimea grupului
2. Prezenta nemijlocita a grupului

3.
4.
5.
6.
7.
8.

Interactiunea directa
Atractiu individului de a-si pastra calitatea de membri al grupului
Coeziunea grupului
Dorinta pers de a mentine o relatie pozitiva cu ceilalti membri ai grupului
Recompensileprimite
Necesitatea dea evita sanctiunile sau pedepsele
Factorii ce diminueaza conforismul
1. Anonimatul izolarea fizica
2. Absenta umanitatii n rindul umanitatii
3. Prezenta suportului social
4. Apaarentelor categoriala diferita ale sursei
5. Proditiile sociale
6. Nivelul competentei cunostinte ce le poseda
vizavi de fenomenul ce-l avem
2 forme de non-conformism
1. Atinconformismul se se opune activ normelor de grup facind exact contrariul a
celui ce presupune norma grupului. Este un model ostil negativ , agresiv pt grup
2. Independentul-respinge norma grupului asumindu-si consecintele si propune o
norma alternativa
Fenonomenul
Obidineta o forma de influenta sociala in care modificarile in comportamentul
tintei sunt prooduse ca urmare a unor presiuni explicite venite din partea unuei
autoritati legitime
Factorii ce fdet obedienta
1. Contextul social(societatea, comunismul)
2. Cadrul institutional (cadril miltar )
3. Victima nu se afla in apropiere fizica
4. Prestigiul autoritatii (reputatia)
5. Consensul in rindul persoanelor investite cu autoritate
6. Recompnsile primite
Factorii ce diminueaza obesienta
1. Contactul ce diminueaza obedienta
2. Absenta autoritatii
3. Prestigiul autoritatii este discutabil
4. Dezacordul in rindul autoritatii
5. Prezenta contestarilor ce refuza sa execute ordinul (sidicate)