Ministerul Educatiei si Tinertului din Republica Moldova

Colegiul de Constructii din Chisinau

REFERAT
La disciplina: Istoria
Tema: Secolul de aur

A efectuat eleva gr. EI. 11. 09:

Bezvesnicu Cristina
A verificat profesoara:
Slii Ana

CHISINAU 2012

Secolele XVII-XVIII inseamna pentru Europa o epoca de treptata afirmare a tendintelor de

modernizare si integrare culturala .Aceste procese se deruleaza insa cu o intensitate diferita ,
pe alocuri intirziata si intr-o diversitate nesfirsita in functie de conditiile concrete in fiecare
zona etno-culturala
Secolele XVII-XVIII inseamna pentru Europa o epoca de treptata afirmare a tendintelor de
modernizare si integrare culturala. Aceste procese se deruleaza insa cu o intensitate diferita ,
pe alocuri intirziata si intr-o diversitate nesfirsita in functie de conditiile concrete in fiecare
zona etno-culturala .Si in spatial romanesc, pe fundalul unor imperative commune tranzitia
de la medieval la modern si tendinta tot mai accenuata spre unitate culturala , conditiile
istorice au impus adesea modalitati diferite in realizarea lor.
Afirmarea limbii romane in toate domeniile vietii culturale a fost una din premisele
principalele de generalizare a fenomenului numit secolul de aur al culturii romane , cuprins
intre 1643 (aparitia Cazaniei lui Varlaam) si 1743 (data la care se sfarseste expunerea
evenimentelor in cronica lui Ion Neculce).Si anume datorita personalitatilor din acest timp ,
acest secol a cunoscut o evolutie si o afirmare a limbii si siteraturii romane nemaicunoscuta
pana acum .Si toate acestea se datoreaza urmatoarelor personalita MITROPOLITUL
VARLAAM
Nascut in anul.1585, n prile Vrancei, decedat n aug../dec. 1657, la mnstirea Secu.
Probabil a nvat carte n schitul lui Zosin" pe valea Secului, clugrit la Secu, sub numele
Varlaam (probabil din botez era Vasile): egumen al mnstirii i arhimandrit; n 1628 trimis
ntr-o misiune la Moscova. n 1632 ales mitropolit al Moldovei (hirotonit 23 Sept. 1632),
pstorind n n apr. 1653, cnd s-a retras la Secu;
In 1639 s-a numrat printre candidaii la scaunul de patriarh ecumenic. Preocupat ndeosebi de
probleme crturreti: n 1640 a nfiinat o tiparni la Iai, - mpreun cu meteri tipografi - de

Petru Movil al Kieului, n care a tiprit mai multe cri de nvtur n romnete, tot n
timpul vietii sale, n 1642 au avut loc lucrrile sinodului de la Iai, la care a participat i
mitropolitul Varlaam , prin 1644 - 1645 a convocat el nsui un sinod al tuturor ierarhilor din
ara Romneasc i Moldova. care a aprobat rspunsul mportiva Catihismului calvinesc, scris
de el; tot el a susinut ctitoriile lui Vasile Lupu - printre care i biserica Sf.
Trei lerarhi" din Iai (1639) - n care au fost asezate moatele Cuvioasei Paraschiva (1641).Un
rol important la avut tipografia mitropolitului Varlaam, care este a patra din Tara Romaneasca,
dupa cea de la manastirea Dealu, infiintata de Radu cel Mare (1495-1508), intre 1508-1512,
unde a lucrat ca mester tipograf ieromonahul Macarie; de la Targoviste cea intemeiata de Radu
Paisie (1535-1545), intre 1544-1558, condusa de Dimitrie Liubavici, in care s-a format ca
tipograf diaconul Coresi; si cea a lui Matei Basarab (1632-1654), avand ca mester tipograf pe
ieromonahul Meletie, care a functionat cu unele intruperi intre 1632-1652.
Totodata, tipografia mitropolitului Varlaam este a doua tipografie din Bucuresti, dupa cea a
ieromonahului Lavrentie, de la manastirea Plumbuita, dintre 1573-1582. Aceste tiparnite
dadusera la lumina mai ales carti in legatura directa cu nevoile Bisericii, fiind imprimate in
limba slavona bisericeasca si cu alfabet chirilic.Tipografia mitropolitului Varlaam a dat roade
bune, caci, de atunci si pana astazi, vreme de trei secole, cu unele intreruperi datorate unor
imprejurari vitrege, tiparul n-a mai lipsit din Bucuresti, dand la iveala, un grai romanesc si cu
gravuri artistic lucrate, cu precadere texte sacre si carti de cult. Intre acestea se cuvine a fi
mentionata talcuirea si tiparirea in romaneste a textului integral al Sfintei Scripturi, adica a
Bibliei, inceputa in noiembrie 1678, din indemnul si cheltuiala voievodului Serban
Cantacuzino si terminata peste un an, in noiembrie 1688, la inceputul domniei lui Constantin
Voda Brancoveanu. Aceasta Biblie numita si Biblia lui Serban sau Biblia de la Bucuresti, este
cea dintai tiparire completa a textului Sfintei Scripturi in limba romana si reprezinta o noua
treapta in dezvoltarea limbii noastre literare, si totodata, un monument de arta grafica
romaneasca.

Cea mai nsemnat din lucrrile tiprite de mitropolitul Varlaam este:

v

Carte romneasc de nvtur la dumenecele de preste an, i la praznicele mprteti

i la Svnii mari (Cazania). Iai, 1641-1643.

v

506 foi, cu un Cuvnt mpreun ctr toat semenia romneasc" al lui Vasile Lupu i

Cuvnt ctr cetitoriu" scris de Varlaam; cuprindea 54 de cazanii la duminici i 21 la

srbtorile mprteti i ale sfinilor,o parte din ele sunt traduse sau prelucrate dup cartea
Comoara a mitropolitului grec Damaschin Studitul (1577),
v

Altele sunt Iuate din manuscrise romneti care au circulat pn atunci, mai ales n

Transilvania.
Alte Iucrri:
v

Sapte Taine a Bisericii, Iai, 1644. 340 p., prelucrat dup opera retotului grec Toma

Teofan Eleavulkos (sec.XVI)

v

Cartea carea se chiama: Rspunsul mpotriva Catehismului calvinesc , tiprit probablil

la Iai (dup unii la Dealu) n 1645, cu 32 de foi, n care combatea un Catehism calvinesc
tiprit la Alba Iulia, n 1645;
v

Ct a fost egumen la Secu, a tradus Iucrarea Scara sau - Leasta Sfntului loan Scraru

sau Sinaitul (1649), dup ediia comentat a episcopului Maxim Margunios (Veneia, 1590),
dar a rmas n manuscris.
MITROPOLITUL DOSOFTEI
Alaturi de marile personalitati romanesti care au ilustrat viata noastra culturala din sec. al
XVII-lea se asaza si figura mitropolitului Moldovei, Dosoftei. Acest Dosofteiu mitropolitul
scrie Ion Neculce nu era om prost de felul lui; era neam de mazil, prea invatat; multe limbi

stia: elineste, latineste, slovineste si alte. Adinc din carti stia; si deplin calugar, si cucernic, si
blind, ca un miel; in tara noastra pre aceste vremi nu se afla om ca acesta.Datele noi care s-au
gasit in ultimul timp au permis a se stabili ca eruditul mitropolit al Moldovei se tragea dintr-o
familie de negustori din Lvov, Papara, de origine macedo-romana. Mitropolitul Dosoftei a
lasat o urma adinca in viata religioasa a Moldovei, dindu-i acestei vieti un impuls nou. Prin
reinfiintarea tipografiei, prin tiparirea de carti noi, in special de ritual bisericesc, Dosoftei este
continuatorul direct al operei culturale din epoca lui Vasile Lupu. Principala opera a
mitropolitului Dosoftei si prima lui scriere care a vazut lumina tiparului este Psaltirea in
viersuri, care apare in anul 1673, intr-un orasel polonez, Uniev. A tradus aceasta carte din
slavoneste. Aceasta traducere a vazut lumina tiparului in anul 1680. In Molitvelnicul lui
(1681) si in Parimiile aparute in anul 1683, Dosoftei tipareste o lunga Cronologie a tarii
Moldovei, scrisa in versuri silabice, compusa din 136 rinduri. Are si niste versuri dedicate
patriarhului Moscovei, Ioachim. Importanta Psaltirii in versuri a mitropolitului Dosoftei
pentru literatura noastra veche este foarte mare. La sfirsitul Psaltirii, Dosoftei tipareste si
versurile lui Miron Costin privitoare la originea neamului romanesc. Tot la tipografia din
Uniev, mitropolitul Dosoftei publica in anul 1673 un Acatist talmacit de pre limba slavoneasca
pre limba romaneasca prin iubirea de munca si rivna Preasfintitului chir Domnului parinte
Dositei, mitropolitul Sucevei. Probabil ca este o retiparire a unei parti, Acatistul Maicii
Domnului; din Precinstitele Acatiste a lui Petru Movila, aparuta la tipografia din manastirea
Pecersca in anul 1629.In 1679 tipareste o Liturghie, tradusa de el din limba greceasca, cu
numeroase note scrise in limba greaca. Si Psaltirea slavo-romana, pe care o tipareste la Iasi in
anul 1680, este tiparita la tipografia sa.O insemnatate mare pentru literatura noastra veche are
monumentala opera cunoscuta sub titlul Viata si petreacerea svintilor sau Proloagele. Intreaga
scriere a lui Dosoftei cuprinde patru volume mari, tiparite intre anii 1682-1686. Opera lui
Dosoftei in mare parte este o compilatie a lui proprie, alcatuita sau tradusa dupa mai multe
izvoare, cum spune el, de pre greceste si de pre sirbeste. In anul 1683, mitropolitul scoate o a
doua editie a Liturghiei lui, completata cu rugaciuni noi. In acelasi an, el tipareste o noua
lucrare, intitulata Parimiile preste an. Este o colectie de slujbe si rugaciuni, care se

intrebuinteaza in biserica la serviciile divine ce se oficiaza seara.

MIRON COSTIN (1633-1691)
Cea mai proieminenta si cea mai expresiva figura a culturii romanesti din Moldova, din sec.
al XVII-lea, a fost Miron Costin. Carturar distins, iesit din scoala umanista a Poloniei,
diplomat iscusit in mediul viciat de intrigi si de framintari
SECOLUL DE AUR AL CULTURII ROMANESTI
Secolul de aur al culturii romanesti este numit acel segment cronologic care este cuprins
intre Cazania lui Varlaam (1643) si Letopisetul
lui Ion Neculce(1743). Acest secol se caracterizeaza prin aparita si evolutia cronicii
romanesti, se dezvolta dreptul si jurisprudenta, in biserica patrunde insistent limba romana. Reprezentantii veacului de aur sunt--Miron Costin,
Nicolae Milescu, Stolnicul Constantin Cantacuzino, Dimitrie Cantemir si altii care reusesc prin vasta lor opera sa se afirme si in cadrul
altor culturi si literaturi ai vremii.
Unul din marii carturari ai culturii romanesti este Mitropolitul Varlaam a carui
activitate a marcat inceputul tiparirii in Moldova a
cartilor cu continut religios in limba romana.
Devenit mitropolit in 1632 Varlaam desfasoara o larga activitate culturala si de
luminare, contribuie la introducerea tiparului, infiintind,
cu ajutorul lui Petru Movila, un colegiu si o tipografie in 1642 la manastirea Trei Ierarhi
din Iasi, unde au fost imprimate pentru prima data
carti in limba romana printre care Pravila lui Vasila Lupu (1646)--care este primul cod de
legi din Moldova feudala.Opera principala a lui
Varlaam este Cartea romaneasca de invatatura, dumenicile preste an si la praznice
imparatesti si la sfinti mari care mai este cunoscuta
si sub numele de Cazania lui Varlaam. A mai scris in 1644 in colaborare cu Eustratie
Logofatul Sapte taine ale bisericii sau care mai este

numita Paraclisul Nascatoarei de Dumnezeu. De asemenea mai scrie Carte care sa chiama
Raspunsul impotriva catihismului calvinesc
aparuta in 1645.
Un alt reprezentant este Mitropolitul Dosoftei considerat cel dintii poet al neamului
nostru. In 1673 scrie prima lucrare in versuri
Psaltire... pre versuri tocmite si cele 4 volume din Viata si petrecerea sfintilor in 16921686. ESte fondatorul primei tipografii din RomaniaIasi. Insa pina a aparea aceasta tipografie isi tipareste primele sale lucrari Psaltire...pre
versuri tocmite si Acatistul Nascatoarei de
Dumnezeu la manastirea din Uniev , in Polonia. A dus la bun sfisit introducerea limbii
romane in biserici, actiune inceputa de domnul Vasile
Lupu si mitropolitul Varlaam.
Milescu Spatarul Nicolae-- o personalitate de o valoare neinsemnata in litaratura
romana. Prin intermediul lui Dosoftei a putut infiinta
in Iasi prima tipografie din Romania. A scris opere si inainte de a pleca la Moscova si
dupa. Printre operele sale se enumara Steaua orientului (Paris 1669), a scris in colaborare cu carturarii rusi citeva carti de istorie, etica si de
prevestire. Solia in China (1675-1678) ii prillejuieste scrierea ciorva prestigioase lucrari, toate cuprinse intr-una Descrierea Chinei.
Calatorie de-a lungul Siberiei de le Tolobsk pina la forul Nercinsk si la hotarul Chinei.
Itinerarul misiunii diplomatice in China lui Nicolaie Spatarul. si..
Descrierea celei dintii parti a pamintului, numita Asia, in care se afla si imparatia
chinei cu orasele si provinciile sale.
La dezvoltarea secolului de aur contribuie si Stolnicul Constantin Cantacuzino care duce
o vasta activitate politica, dar si culturala
avind ca opera principala lucrarea Istoria Tarii Romanesti, intre care se cuprinde numele
ei cel dintii si cine au fost locuitorii ei atunci
si apoi a mai descalecat si au stapanit pina si in vremile de acum s-au tras si sta.

Si in sfirsit unul din cei mai mari savanti europeni ai timpului--Dimitrie Cantemir este
primul carturar de formatie encilopedia din cultura romaneasca si care incearca sa puna versurile pe note muzicale.
Scrie Descrierea Moldovei (Descriptio Moldaviae) in 1737, si cea mai importanta opera
a sa Istoria Ieroglifica (1703-1705) in care descrie rivalitatea polititca dinte domnii Moldovei si Tarii Romanesti.
Generalizind, observam ca veacul de aur este un veac foarte insemnat in istoria
Principatelor Romane, deoarece are loc dezvoltarea
limbii si literaturii, muzicii si chiar a istoriei romane. Secolul de aur este insemnat prin
aparitia unor personalitati uimitoare ca Varlaam,
Dosoftei, Spatarul Milescu, Stolnicul Constantin Cantacuzino, Dimitrie Cantemir si altii,
care au pus baza culturii romanesti.