LIVIA TEODORESCU-CIOCNEA: CURENTE, STILURI SEC.

XX

2013

CURS

CURENTE, ORIENTARI, STILURI, LIMBAJE ale muzicii sec. XX

1900-1918
1918-1940
1945-1960
1960-2000
La inceputul secolului XX apar transformari radicale in ceea ce priveste
atitudinea creatorilor fata de opera de arta, perceptia ei si fundamentele ei.
Apar stiinte noi, concepte noi cu importanta deosebita asupra tuturor
domeniilor gandirii.
Exista progres 1in arta ?!
STRUCTURALISMUL
(Claude Levi- Strauss, antropologist). Teoria
structuralismului si a antropologiei structurale.
Structura (definitie): ansamblu de relatii constante dintre partile unui
intreg.
Structuri

biologice
psihice ( Freud): constient, subconstient,

inconstient,
supraconstient.
Poezia: Plutea o floare de tei inlauntrul unei gandiri abstracte - Nichita
Stanescu
LINGVISTICA: stiinta care se ocupa cu studiul limbajului si a legilor acestuia.
Ferdinand de Saussure (1916, Curs de lingvistica generala)
Roman Jakobson analiza structurala a limbajului, fonologia
Roland Barthes Introduction to the Structural Analysis of Narratives"
corespondenta dintre structura frazelor si narativitate. Narativitatea vazuta ca o linie lingvistica. Ierarhie:
functii, actiuni si narativitate.

SEMIOLOGIA: studiul semnelor

SEMANTICA: sensul cuvintelor si al propozitiilor
SEMIOTICA: relatia dintre cod si mesaj
(Naom Chomsky (1972, Studii de Semantica si Gramatica generative; 1975,
Probleme de semantica)
POST-STRUCTURALISM si DECONSTRUCTIVISM Jacques Derrida
1 Cuvant cheie. A influentat gandirea artistica
1

LIVIA TEODORESCU-CIOCNEA: CURENTE, STILURI SEC.

XX

2013

INFLUENTE ALE ALTOR ARTE ASUPRA MUZICII

LITERATURA
SIMBOLISM - Stephane Mallarme - considera mai importanta sonoritatea
cuvantului decat intelesul imediat al acestuia. In poezia simbolista se
produce extragerea imaginii poetice din muzicalitatea cuvantului. Mallarme
vorbeste despre esenta pura a cuvantului, care este sonoritatea acestuia.
Exemplu de muzicalizare a poeziei: Verlaine, Chanson dautomne
Simbolismul trimite la senzatiile generate de simturi: auditiv, olfactiv, tactil.
In pictura, simbolismul este asociat cu impresionismul.
Debussy: -Preludiul la dupa amiaza unui faun - se focalizeaza pe
senzatiile generate de armonii si nu de functionalitatea acestora.
PICTURA
Curente in pictura la inceputul sec. XX:
Impresionismul (Claude Monet)
Cubismul (Picasso)
Pointilismul (Georges Seurat si Paul Signac)
Exotism, orientalism (Gaugin)
Primitivismul (Claude Rousseau)
Pictura abstracta (Robert Delaunay, Kandinski, Henri Matisse)
Corespondente in muzica:
Debussy, Ravel: impressionism, exotism, orientalism
Stravinsky: cubism, pozitivism, primitivism ( influente arhaice, precrestine,
pagane dar si muzica populara ruseasca).
Schoenberg, Berg, Webern: muzica abstracta, nonfigurativism
E.Hanslik- in muzicologie afirma ca muzica trebuie sa se exprime numai prin
ea insasi, fara referiri la idei extramuzicale. Muzica absoluta, pura.

LIVIA TEODORESCU-CIOCNEA: CURENTE, STILURI SEC.

XX

2013

REACTII IMPOTRIVA ROMANTISMULUI

EXPRESIONISMUL - accentuarea emotiilor extreme
NEOCLASICISM - intoarcerea la Baroc/vechi traditii
EXOTISM - influente din culturi extraeuropene
SCOLILE NATIONALE - conservarea muzicii nationale (a aparut o noua
stiinta-etnomuzicologia)
ATONALISMUL - ca estetica a fost legat de expressionism
MUZICA URBANA - estetica cotidianului (Eric Satie, Arthur Honneger).

CURS

ALTERNATIVE STILISTICE ALE PERIOADEI DE INCEPUT AL SECOLULUI

XX
CURENTE = orientari estetice care exprima spiritul timpului la un moment
dat in istorie. Exista curente principale si curente secundare. Ele pot fi
generate de progrese, descoperiri din alte domenii. Curentele pot coexista
intr-o epoca. Inceputul secolului XX a reprezentat terenul unor descoperiri
tehnologice si stiintifice cu o importanta care au influentat in mod dramatic
artele.
NECESITATEA UNOR ECHIVALENTE IN MUZICA
1889-Expozitia Universala de la Paris a prezentat elemente etnografice ale
unor culturi extraeuropene din zonele coloniilor franceze si nu numai.
PROGRESE TEHNICE GENERATOARE DE IDEI MUZICALE
Cinematografia
Inregistrarea audio
Telefonul
Aeroplanul
Noi teorii asupra timpului
Teoria subconstientului
Psihanaliza lui Freud
Fizica cuantica
Teoria incertitudinii-Heisenberg
Teoria catastrofelor
Teoria matematicii superioare
Teoria grupurilor
Teoria vagului
Teoria ambiguitatii
3

LIVIA TEODORESCU-CIOCNEA: CURENTE, STILURI SEC.

XX

2013

Stilul muzical este reprezentat de un ansamblu de procedee muzicale

proprii unor compozitori. Stilul este legat de ethos si de o anumita orientare
estetica, fiind incorporat unui curent muzical.
Stilul se delimiteaza :
o prin atitudinile fata de raporturile disonanta-consonanta
o influente ale altor culturi;
o tipuri de ritm;
o cantitatea de informatie pe unitatea de timp;
o coerenta-incoerenta;
o constructie-deconstructie
Sentimentul general al artistilor la inceputul secolului al XX-lea se poate
rezuma prin expresia: INFINITATEA POSIBILULUI.
POST-TONALITATEA
Limbajul post-tonal utilizeaz:
modurile de provenienta populara
modurile grecesti, diatonice
moduri artificiale Messiaen
Ipostaze ale post-tonalitatii
diatonism
modalism

hexatonii
pentatonii
moduri octatonice (1,2, 1,2, etc. sau

1,3,1,3,etc.)
Exemplu de caz: DEBUSSY
ELEMENTE DE LIMBAJ INOVATOARE:
SISTEMUL INTONAIONAL: tono-modalism (scari pentatonice, hexatonice)
ACORDICA: - acorduri de 7,9,11
-acorduri eliptice de terta
- acorduri de 4,5 sau mixte
FORME:

Forme de lied
forme libere (unice)
forme variationale, continue
forme cu ostinato,
forme caleidoscopice.
4

LIVIA TEODORESCU-CIOCNEA: CURENTE, STILURI SEC.

XX

2013

Tehnica de transformarea continua a unor motive scurte prezentate in

contexte armonice diferite (asemanare cu tehnica umbrelor in picture,
vezi Monet).
Tehnica juxtapunerii de tip mozaic.
GESTUALITATEA

Miscari paralele armonice

Repetari
Ostinato
Polifonie de planuri, figuratii
Figuratii armonice si melodico-armonice
Suprafete mari pe aceeasi armonie (obiecte

sonore)
CONSIDERENTE ESTETICE:
noua filozofie a timpului muzical: suspendarea timpului
exprimarea in muzica a starii de beatitudine, de
suspendare a curgerii timpului ( filosofia Indiana, Nirvana)
transferul perceptiei auditive in sfera senzatiilor vizuale,
olfactive
fluiditate in muzica (alunecare, catifelare a sonoritatilor)
estetica extazului, abandonului in fata frumusetii
culori armonice in sine, armonii nonfunctionale
melodia acordica

Analize: Preludii 1er Cahier (Dansatoarele din Delphi, Voiles, Catedrala

scufundata)

LIVIA TEODORESCU-CIOCNEA: CURENTE, STILURI SEC.

XX

2013

CURS

ELEMENTE DE STIL SI DE LIMBAJ

ACHILLE CLAUDE DEBUSSY
(n. 22 august 1862, Saint-Germain-en-Laye - d. 25 martie 1918, Paris)
24 Preludii pentru pian
Sunt expuse mijoacele componistice legate
impresionismului combinat cu simbolismul.

de

noua

estetica

Toate preludiile au un titlu care reprezinta o sugestie programatica

adresata diferitelor simturi: sugestii vizuale, olfactive (ex. Les sons et
les parfumes turnent dans lair du soir) sau auditive (in finalul acestui
preludiu se aud ca din departare sunete de corni).
Toate titlurile apar la sfarsitul preludiilor, ca sugestii
Sistemul intonational reprezinta o intrepatrundere intre tonalitate si
modalism.
Toate preludiile sunt scrise ca avand un centru tonal (sugerat de
alteratiile de la cheie), dar relatiile dintre armonii sunt preponderant
modale.
ARMONIA
Debussy foloseste functionalitatea tonala doar la nivelul articulatiilor
formei, cand pot aparea cadente autentice, nu numai plagale.
Limbajul modal este exprimat prin favorizarea relatiilor plagale dintre
acorduri.
Complexitatea acordica: acorduri de 7, 9, 11, acorduri micsorate
Suprafete mari de figuratii melodico-armonice.
Acordurile isi pierd functionalitatea - ele devin entitati independente cu
rol de culoare armonica
Acorduri complexe plutitoare - fara rezolvare
Pedale peste care apar acorduri in succesiune paralela
MODALISMUL
Pentatonii
Gama de tonuri
Moduri diatonice (Dorian, Frigian, Lidian, Mixolidian, etc.)
Oligocordii (moduri cu cateva sunete)
Moduri octatonice (ton, semiton, ton, semiton, etc.)

LIVIA TEODORESCU-CIOCNEA: CURENTE, STILURI SEC.

XX

2013

MELODICA
Debussy foloseste:
Motive scurte transformate in diferite contexte armonice
Melodia acordica (tehnic prin care melodia nu este acompaniata
omofon ci fiecare sunet al melodiei face parte dintr-un acord, rezultnd
o succesiune acordic)
Influente hispanice, exotice, de jazz
RITMICA
- Este legata de procesul armonic, in general simpla.
- Structuri ritmice ostinate.
- Ritmuri exotice, de jazz sau hispanice
FORMA
Variatiuni continue
Toate tipurile de lied,
Rondo
Ciacona.
Comentarii analitice:
Preludiul nr. 1: Dansatoarele din Delphi
vizita la Louvre, descrie statuete grecesti
ideea de volum, sculpturi inghetate
(Mallarme nu descrierea obiectului ci a perceptiilor, senzatiilor, starilor).

Mers acordic contrar

Motiv chromatic in planul median
Melodia acordica
Cadenta armonica finala V-I (Dominanta Tonica) la finalul perioadei 1.
Acorduri mixte cu cu secunde, cvarte, cvinte.
Moment de contemplare (suspendare)
Ideea de promenade (vezi Mussorski)
Repriza concentrate cu aspect simfonic de tutti.

Preludiul nr. 2: Voiles

Gama de tonuri (hexatonie)
eliptic de semitonuri (o singura exceptie)
B pentatonic
ostinato ritmic (sugerand cadenta valurilor) pe si bemol
tema descendenta suprapusa cu o contratema ascendenta
final pe fa # - desi toata piesa a fost pe o pedala de si bemol.
7

LIVIA TEODORESCU-CIOCNEA: CURENTE, STILURI SEC.

XX

2013

Idea de suspendare, de infinit.

Preludiul nr. 3: Le vent dans la plaine
sugereaza unduirea lanului de grau pe campie in bataia vantului
tunete, furtuna
din nou leganatul spicelor de grau
figuratie ostinato
structura paralela acordica
Preludiul nr. 4: Les sons et les parfums tournent dans lair du soir- poezie de
Baudelaire

Opera PELLEAS ET MELISANDE

revolutioneaza opera ca o reactie la tipul de opera wagneriana
( foarte exteriorizata)
o estetica a interiorizarii, a visarii.
Vocalitate fluida-lipsita de dramatism
Poveste - comparatie cu Tristan si Isolda

LIVIA TEODORESCU-CIOCNEA: CURENTE, STILURI SEC.

XX

2013

CURS

EMANCIPAREA DISONANTEI
Unul din factorii care au transformat limbajul muzical al secolului al XX-lea a
fost emanciparea disonantei.
Au existat mai multe directii de emancipare armonica:
mai multe directii:
1. Infiltrarea unor relatii modale Muzica tonala a operat cu
functionalitatea acordica. Armonia a fost exprimata prin trisonuri
care se supuneau unei ierarhii bazate pe functionalitatea tonala
(tensiunea si rezolvarea armonica) din relatia I-IV-V-I. Unii compozitori
introduc si relatii plagale.
Chopin, Schumann au folosit si relatii modale, dar supuse ierarhiei
tonale
2. Adaugarea tertelor si obtinerea acordurilor complexe de
septima, nona, undecima (7, 9, 11, 13)
Obs. Trisonurile sunt gandite ca suprapuneri de terte mari si mici (in stare
directa). Acordurile complexe se constituie din suprapunerea mai multor
terte mari sau mici, ducand la acorduri disonante, care necesita, intr-un
limbaj tonal, rezolvare armonica.
Wagner este considerat primul compozitor care a incercat disolutia tonala,
prin perpetuarea nerezolvarii acordurilor disonante. In Preludiul operei
Tristan si Isolda, Wagner reuseste sa destabilizeze conceptual de tonalitate,
slabind gravitatia tonala.
Acordul TRISTAN de la inceputul preludiului a dat nastere mai multor
interpretari analitice, fiind considerat acordul care rupe coeziunea tonala. Din
acest moment s-a nascut ideea de a trata acordurile individual si nu prin
relatiile lor functionale din cadrul tonalitatii.
Wagner creeaza tensiunile paroxistice prin inlantuiri de acorduri de none si
undecime combinate cu intarzieri ale sunetelor constitutive.

LIVIA TEODORESCU-CIOCNEA: CURENTE, STILURI SEC.

XX

2013

A. Acordul Tristan (Richard Wagner)

De la Wagner la Debussy s-a facut un pas spre obtinerea imponderabilitatii

tonale, dar fara abolirea totala a unui centru, abolire ce se va face in
momentul elaborarii teoriei serial-dodecafonice ATONALISM
3. Eliminarea tertei din acord si obtinerea unor suprapuneri de
cvarte, cvinte, secunde
Acorduri obtinute prin suprapunerea altor intervale decat terta. Debussy
foloseste aceste acorduri complexe, prin suprapuneri de cvarte, cvinte, sau
secunde. Muzica de jazz moderna este armonizata prin acest tip de acorduri
mixte.
4. Obtinerea unor acorduri mixte (policorduri) prin suprapunerea
a doua sau mai multe acorduri independente
Ex. Acordul Elektra (Richard Strauss)
Acordul Petruska (Stravinski)
B. Acordul Elektra-Richard Strauss

10

LIVIA TEODORESCU-CIOCNEA: CURENTE, STILURI SEC.

XX

2013

C. Acordul Petruska (Igor Stravinski)

CAPODOPERE care releva coexistenta multitudii stilistice de la

inceputul secolului XX

1905 SALOMEE-RICHARD STRAUSS-Post-romantism

1904-Jenuffa Janacek- neofolclorism-Scolile Nationale-al
doilea val 1904 - Madama Butterfly-Puccini
1903- La mer-Debussy, Stampe, Masque,
-impresionism
1902 Pelleas et Melisande

1900-TOSCA-Puccini-verism
11

LIVIA TEODORESCU-CIOCNEA: CURENTE, STILURI SEC.

XX

2013

Boulez afirma ca Debussy-Preludiul la dupa-amiaza unui faun-este inceputul

modernitatii in muzica
Acorduri-entitati cu impact major in limbajul muzical modern.

CURS

NEOCLASICISMUL LUI RAVEL-ASPECTE NEOCLASICE

Desi considerat un compositor impresionist, Ravel se distinge de Debussy
printr-un accentuat stil neoclasic in anumite lucrari.
Lucrari impresioniste: 2 suite pentru pian considerate puncte de referinte in
creatia pianistica
1905 - Mirroirs-suita ce cuprinde -5 piese

Noctuelles
Oiseaux tristes
Une barque sur locean
Alborada del Gracioso
La vale des cloches

Ondine-poveste feerica-zana apelor se

indragosteste de un muritor
Scarbo
Le Gibet

1908- Gaspard de la nuit-

Sugestii poetice, prin suprafete, figuratii si motive

tematice scurte care se tot repeta si se transforma
necontenit

12

LIVIA TEODORESCU-CIOCNEA: CURENTE, STILURI SEC.

XX

2013

ALEXANDR SKRIABIN-1872-1915
-

Considerat cel mai important compozitor simbolist rus

continua limbajul lui Chopin combinandu-l cu elemente noi armonice
a avut o atitudine mistica asupra muzicii ,
in a doua parte a creatiei se indeparteaza de tonalitate prin mijloace
proprii
foloseste acorduri marite pe timpi tari, iar trisonurile majore si minore
pe timpi slabi
va combina functia de tonica si dominanta intr-un mod original in
incercarea de a slabi functionalitatea acestora

Ex.
mi - Sol-si-re #-fa #

poate fi acord de mi minor I sau acord de Si major

Skriabin foloseste intr-un mod original gama de tonuri, obtinand asa numitul acord
mistic sau
acordul PROMETEU

13

LIVIA TEODORESCU-CIOCNEA: CURENTE, STILURI SEC.

XX

2013

Skriabin era adeptul theosophiei orientare filosofica care combina

stiinta cu filosofia, religia cu sinestezia - particularitate fiziologica prin
care granitele dintre simturi dispare sau sunt combinate doua simturi.
Ex. Perceperea sunetelor in culori (combinatia auzului cu vazul)
Atribuie inaltimilor anumite culori. Ex. Do - rosu, re - galben, mi
alburiu.
Poemul simfonic Prometeu - a fost interpretat impreuna cu o orga de
lumini care reprezenta vizual culorile inaltimilor.
Asemanare cu idea lui Shoenberg Melodia de timbruri.
Schonberg - KLANGFARBENMELODIE - atribuie fiecarui sunet al unei melodii o
anumita culoare. Fiecare sunet este distribuit altui instrument.
Skriabin foloseste scarile octatonice: ton, semiton, ton, semiton, etc.,
sau semiton-ton, semiton-ton, etc.

Skriabin intelege ca dizolvarea functionalitatii tonale creeaza senzatia

de imponderabilitate
elementul armonic nu mai este un factor dinamic
accentueaza contrastul la nivelul texturii, ritmului, registrelor
Nu abandoneaza formele clasice
Cunoscut pentru preludiile, studiile, poemele si sonatele pentru pian.
Exemple de lucrari pentru pian: Vers la flame, Flammes somber,
Ghirlande
A avut proiecte neterminate: Mysterium - lucrare sinestezica cu sute de
interpreti care urnma sa fie interpretata la poalele muntilor Himalaya unde Skriabin isi cumparase teren.
14

LIVIA TEODORESCU-CIOCNEA: CURENTE, STILURI SEC.

XX

2013

Acta prealables-un fel de sonic dream-ideea de transformare a

sonoritatilor

CURS

INFLUENTA FOLCLORULUI ASUPRA MODERNISMULUI MUZICAL LA

INCEPUTUL SEC. XX
Multitudinea de orientari stilistice de la inceputul secolului XX a dus la
sentimentul unui abis al libertatii creatoare.
Stravinsky vorbeste despre aceasta teroare a libertatii, a sentimentului
posibilului infinit.
O serie de compozitori incearca o confluenta intre radacinile
folclorice ale unei natii si spiritul inovator al avangardei.
Scolile nationale (al doilea val)
Compozitori reprezentativi:
Stravinski numai in perioada rusa
Bela Bartok
Jean Sibellius
Leos Janacek
George Enescu
IGOR STRAVINSKI
Cunoscut ca un compozitor care a exercitat o influenta cruciala asupra
transformarii limbajului muzical al secolului XX.
Contributii generale:

influenta folclorului rus arhaic (din zona precrestina a ritualurilor

pagane). Folclorul recent era considerat corupt si slabit ca ethos national.

primitivismul zona tribala a ritualurilor. De aici rezulta repetitivitatea

proprie incantatiilor tribal. Introducerea ideii de colectivitate umana,
eliminarea ideii de erou (comunitatea tribal din Sarbatoarea primaverii).
Apare idea de masa Sonora, opusa individualitatii melodice.

Pozitivismul - eliminarea subiectivitatii, a afectului chiar a individualitatii.

15

LIVIA TEODORESCU-CIOCNEA: CURENTE, STILURI SEC.

XX

2013

suprapunerea mai multor straturi musicale (multilayered structures)

avand ca rezultat o structura aglomerata care functioneaza ca masa
sonora

gandirea pe grupuri musicale - in raport de antifonie, suprapunere,

imitatie

Contributii specifice:
Parametrul armonic
verticalitatea: simultaneitati de secunde, cvarte, cvinte
policordii, acorduri mixte, acorduri carcateristice: Petrushka
-combina un acord de Fa # major cu un acord de Do Major

chord

In Sarbatoarea primaverii apare acordul numit Augurus Chord acord

de fa bemol major combinat cu un acord de Mi bemol major cu septima in
rasturnarea I:

In perioada neoclasica foloseste policorduri si acorduri mixte cu rezolvari

neasteptate sau nerezolvate si cu conducerea vocilor libera (cvinte paralele,
directe)
Parametrul ritmic - luxurianta ritmica, complexitate cu grad mare de
dificultate, poliritmii, polimetrii.
Parametrul melodic:
16

LIVIA TEODORESCU-CIOCNEA: CURENTE, STILURI SEC.

XX

2013

preluat din folclorul rus

in spiritul folcloric (melodica originala in ethos-ul muzicii folclorice
rusesti)
In perioada neoclasica melodii diatonice cu ritmica simpla divizionara,
pentru obtinerea puritatii neoclasice.
In perioada serial foloseste interval intervale disonante, abrupte,
totalul chromatic.

Parametrul timbral
timbralitatea inovator absolut al unor sonoritati intr-o orchestra
nemaiauzita pana la el
densitati orchestrale mari (pana la mase sonore)
Sarbatoarea primaverii- cea mai mare realizare orchestrala a secolului XX
(Aaron Copland)
Sintaxa
- Modificare radicala a desfasurarii muzicale.
- Inlocuieste dezvoltarea de tip germanic cu permanenta expunere a
unor blocuri tematice inlantuite abrupt, fara tranzitie - structuri
mozaicate
- manipularea si permutarea unui numar de motive aduse mereu in
ipostaze variate Stravinski manipuleaza blocuri sonore in spiritul
cubismului din pictura, elimina tranzitiile, pregatirile, muzica este
frusta, directa, obiectiva
- Stravinsky supranumit compozitorul cameleon.
- Inlantuire permutativa: a
b
c a c d b a c a
PERIOADE STILISTICE
3 perioade:

perioada rusa -1907-1919

perioada neoclasica -1920-

1954
Perioda seriala- 1954-1968
A studiat compozitia cu Rimsky Korsakov.
Compozitori care au afirmat spiritul national rusesc: Glinka,
Mussorgski, Borodin, Ceaikovski. Acestia au folosit diatonismul si
modalismul tipic muzicii folclorice rusesti.
Stravinski in schimb afirma o alta zona a folclorului rusesc (cea
pagana, primitiva) folosind ciocniri acordice disonante.

17

LIVIA TEODORESCU-CIOCNEA: CURENTE, STILURI SEC.

XX

2013

Tema introducerii din Sarbatoarea primaverii este un cantec lituanian;

celelalte teme nu sunt autentic folclorice, sunt reinventate.
in 1911 la Paris, coregraful Diaghilev instituie stagiuni de muzica rusa
pentru balet, Les Ballets Russes. Ii comanda lui Stravinski
PASAREA DE FOC, SACRE DU PRINTEMPS, PETRUSKA.
Diaghilev- ganditi-va la o reinterpretare a folclorului, la cel arhaic
rusesc si combinati-l cu modernismul si primitivismul
Constantin Brancusi - primul care face trimitere la zona precrestina,
mitologica, in arta.

SACRE DU PRINTEMPS - ideea:

trezirea naturii la venirea primaverii si totodata trezirea simturilor
adolescentilor
dansul adolescentilor
-batai intre triburi
Partea a doua centrata pe fecioara aleasa pentru sacrificiu (dans pana
la moarte)
Baletul incepe cu o tema la fagot intr-un registru neobisnuit.
ideea trezirii simturilor era atunci la moda, odata cu baletul Preludiu la
dupa amiaza unui faun de Debussy.
Exemplu de folosire a ritualurilor in muzica: Ritual pentru setea
pamantului de Miriam Marbe.
Pasarea de foc - poveste ruseasca
Petruska - folclor citadin, poveste de dragoste in timpul unui carnaval,
muzica de circ.

Curs 10.
MODERNISM PRIN REEVALUAREA FOLCLORULUI

Una din caile de inovare ale limbajului in secolul XX a fost abordarea

folclorului din perspectiva autenticitatii lui cu mijloace nonconventionale. S-a
creat un paradox cu efecte in ambele directii, atat asupra folclorului, cat si
asupra muzicii moderne:

18

LIVIA TEODORESCU-CIOCNEA: CURENTE, STILURI SEC.

XX

2013

Folclorul capata sensul autenticitatii si al originalitatii. In schimb,

muzica moderna, prin aliajul cu folclorul, devine mai accesibila avand
un punct comun cu limbajul universal popular.
Folclorul, abordat de compozitorii moderni (Bartok, Stravinski, Sibelius,
Enescu), capata valente mai importante prin regasirea radacinilor (puritate si
autenticitate). Folclorul imediat, cotidian era considerat corupt de civilizatie.
Stravinski s-a inpirat din muzica precrestina ruseasca (pgn).
Tendinta compozitorilor moderni era de a se desprinde de traditia austrogermana care devenise aproape limbaj universal pentru muzica culta.
(De retinut este faptul ca, un moment de cotitura pentru arta modern il
constituie lucrarile lui Constantin Brancusi, care sunt simboluri ancestrale.
Ele sugereaza idea de zbor, de sarut sau tacere, fiind o punte intre origini,
primitivism si modernism).
S-au facut referiri in pictura la elementele folclorice ale traditiilor africane,
din America de Sud sau Polinezia. Picasso, Gauguin, Matisse, s-au inspirat din
mastile si fetisurile africane. Mastile erau construite de fapt prin tehnica de
colaj (cu pene, margele,etc.). Cubismul lui Picasso era inspirat din imaginile
acestor masti.
Ideea de combinatie abrupta a unor elemente disparate, fara nicio legatura
intre ele, a condus la tehnica de mozaic in compozitia muzical, folosita de
Stravinski (Ritualul primverii). Rezultatul acestor combinatii aparent
aleatoare a elementelor de limbaj a fost ncarcat de semnificatii culturale.
De mentionat este si faptul ca, in psihologie, Freud aduce ideea de
arheologie a psihicului uman, afirmand ca zona emotionala si instinctuala a
copilariei e sursa cea mai importanta a dezvoltarii personalitatii. Folclorul
arhaic era echivalat cu zona copilriei spiritului uman.

JEAN SIBELIUS
(1865-1937)
Jean Sibelius face parte din al doilea val al Scolilor naionale. Odata cu
eliberarea Finlandei, s-a pus problema identitatii nationale. Compozitorul isi
alege teme eroice, descrie peisaje naturale ale Finlandei si incorporeaza
19

LIVIA TEODORESCU-CIOCNEA: CURENTE, STILURI SEC.

XX

2013

teme folclorice usor de recunoscut in lucrarile sale. In Simfonia a V-a,

compozitorul se refera la intoarcerea lebedelor in apele Finlandei. Desi initial
adopot un stil puternic influentat de Wagner, Liszt i Ceaikovski, Sibelius
aduce si inovatii la nivelul formei i al armoniei, anticipa elemente de
minimalism si chiar de spectralism, respingnd serialismul dodecafonic.
BELA BARTOK
(1881-1845)

A fost compozitor, pianist, etnomuzicolog. In 1906, mpreun cu Kodaly,

realizeaz o colectie din folclorul popoarelor est-europene de 10.000 de
cantece.
Bartok extinde cercetarea catre Romania, Turcia, Bulgaria, considerand
importanta fraternitatea culturala. Intr-unul din studiile sale muzicologice,
Bartok sugereaza compozitorilor sa absoarba idiomul muzicii folclorice astfel
inct acesta s devin propriul lor limbaj, asemenea unei limbi materne.
Se naste ideea de a compune in spiritual unui anumit folclor, nu numai de a
prelucra un anumit folclor existent (acest lucru il afirma in anul 1931 in eseul
Influenta muzicii populare asupra muzicii moderne).
M. Eisikovits spunea ca Bartok reuseste europenizarea muzicii autentic
rasaritene, aducand-o la cele mai inalte cote artistice.

Curs 11
Al doilea val al scolilor nationale
BELA BARTOK
Contributii generale si procedee moderne de prelucrare a materialului
folcloric.

20

LIVIA TEODORESCU-CIOCNEA: CURENTE, STILURI SEC.

XX

2013

Bartok occidentalizeaza folclorul din Est.

*Sistemul intonational: (mod de organizare a inaltimilor)
POLIMODALISM (juxtapunere sau suprapunere):
-bimodalism: prin suprarpunere
-teoria axelor: divizarea geometrica a octavei

CONTRIBUTII:
-

Structuri polifonice imitative cu raspunsuri la 4+ /5- sau alte intervale

in afara de 5ta sau 4ta p.
Punctul culminant al unei lucrari apare la antipol. Bartok ajunge la
antipol prin ordinea ascendenta si descendenta a cvintelor.
In lucrarea Muzica pentru coarde, percutie si celesta (partea 1 - o
fuga atipica moderna), Bartok alterneaza intrarile pare cu cele impare,
ascendente si descendente pornind de la sunetul la si ajungand la
antipol, respective mi bemol.
Simetria in oglinda: Bartok observa ca putem reflecta ca intr-o oglinda
pozitionata orizontal o structura muzicala:
21

LIVIA TEODORESCU-CIOCNEA: CURENTE, STILURI SEC.

XX

2013

In lucrarea cu caracter didactic Mikrokosmos, Bartok prezinta

multiple procedee de compozitie cu utilizarea simetriilor, a axelor sau a
polimodalismului.
Suprapunerea de moduri diferite se face si cu suprapunere de armuri
diferite
Intalnim moduri suprapuse cu tonici diferite sau cu tonica comuna ( ex:
mi major suprapus cu mi frigic)
Polimodalism cromatizat: suprapunerea a doua sau mai multor moduri
prin utilizarea treptelor mobile. Prin cromatizare se ajunge la totalul
cromatic utilizat astfel pe PARTITII sau TRONSOANE.
Modurile complementare sunt cele care insumate dau totalul cromatic
si reprezinta partitii ale acestuia (complementaritatea modala).
Utilizarea scarilor octatonice : 1 2 1 2 1 2 etc. adica St T St T St T
etc. sau 2 1 2 1 etc. adica T St T St T St etc.
In cadrul acestor scari se obtine asa numitul ACORD ALFA acord
major + acord minor.
Contine simultan si terta mare si terta mica. Rezulta din aceste moduri
T ST etc. sau ST T etc. Acordul ALFA apare desprins din modurile
octatonice.
Bartok observa ca folclorul unguresc nu e numai cel cunoscut ca fiind
gypsy-music, ci este impregnat cu elemente din Asia centrala,
respectiv cu pentatonii. Compozitorul foloseste armonii disonante
tipice folclorului bulgaresc, precum si ritmuri asimetrice (ritmul aksak),
din Muntenegru, Bulgaria, dar si ritmul parlando-rubato preluat din
folclorul romanesc si turcesc. El este primul care face o sinteza intre
muzica occidental si muzica bazinului carpato-dunarean. Muzica
acestuia poate fi descrisa ca fiind o sinteza de clasicism, modernism si
folclor.
Bartok foloseste si scara acustica (do-re-mib-fa#-sol-la-sib-do).

METRICA:
Bartok foloseste polimetrii care apar notate astfel :

22

LIVIA TEODORESCU-CIOCNEA: CURENTE, STILURI SEC.

XX

2013

De asemenea, foloseste masuri alternative.

RITMICA:
de tip aksak, asimetrica, rezultand din masuri cu organizare neregulata.
Bartok scrie lucrari mari de scena, precum baletele: Printul cioplit din lemn si
Mandarinul miraculous, o lucrare de opera Castelul lui Barba Albastra. De
asemenea, Bartok scrie lucrari instrumentale importante precum: 2 sonate
pentru vioara si pian (estetica lui e cel mai bine reprezentata aici , in special
in a doua sonata), 3 concerte pentru pian (al doilea cel mai dificil), suite
pentru pian, elegii pentru pian, dansuri romanesti pentru pian sau vioara si
pian, Divertisment pentru orchestra si Muzica pentru coarde, percutie si
celesta. Mai scrie Sonata pentru 2 piane, Allegro barbaro, Sonata pentru
pian etc.

Curs 12 (Bartok- continuare)

Filozofia lui Bartok asupra muzicii, in special asupra folclorului, e bazata pe

ideea ca acesta e un fenomen natural. De aici rezulta puritatea estetica
ce-si are radacinile in folclorul arhaic.
Bartok observa particularitati ale regnului vegetal si animal, care
reflecta diferitele tipuri de simetrii. Proportionalitatea si simetria sunt in
natura legi fundamentale. Desi el nu a vorbit niciodata despre tehnicile lui
de compozitie, afirmand ca muzica trebuie sa vorbeasca de la sine,
muzicologii au incercat sa descifreze utilizarea proportiei de aur in anumite
lucrari.

23

LIVIA TEODORESCU-CIOCNEA: CURENTE, STILURI SEC.

XX

2013

Sectiunea de aur a fost exprimata matematic in Sirul lui Fibonacci.

(1,2,3,5,8,13,21 etc.)

Acest mecanism de a gasi punctul culminant al unei lucrari il regasim si la

Bach, dar la Bartok se pare ca a fost realizat in mod intenionat.
In lucrarea Muzica pentru coarde, percutie si celesta, p I, Sonata pt 2 piane si
percutie si Divertisment pentru orchestra, Bartok foloseste sirul lui Fibonacci
si respectiv Sectiunea de aur pentru constructia intregii lucrari. Punctul
culminant apare la sectiunea de aur impartind intregul in 2 subsectiuni
inegale. Lendvai (muzicolog ungur) spune ca lucrarea Muzica pentru coarde,
percutie si celesta are 89 de masuri iar sectiunea de aur e la masura 54,
restul de 34 de masuri reprezentand segmental mic. In aceasta lucrare,
compozitorul utilizeaza 2 mecanisme ale simetriei: 1. Sistemul axelor
(simetria absoluta) si 2. Sectiunea de aur (simetria de aur). Lucrarea incepe
cu sunetul la si culmineaza pe sunetul mib la unison.
Calcularea sectiunii de aur in muzica este dificil de realizat. Trebuie stabilit ce
anume este luat in calcul: numarul de masuri , timpii sau secundele. In
muzic, proportia de aur este o metaforizare a simetriei absolute ce reflect
frumusetea ideala.
BALETUL MANDARINUL MIRACULOS
Este o lucrare orchestrala de amploare care contine o energie muzicala iesita
din comun, fiind bazata pe elemente tematice de mici dimensiuni si ritmuri
complexe sau ostinate.
Elementul tematic central este 3ta mica ascendenta si descendenta, iar
tehnicile deosebite de compozitie apar in momentul de fuga si acumulari
paroxistice.
24

LIVIA TEODORESCU-CIOCNEA: CURENTE, STILURI SEC.

XX

Part 1. Introduction
Part 2. First seduction game
Part 3. Second seduction game
Part 4. Third seduction game (Mandarin enters)
Part 5. Dance of the girl
Part 6. The chase- the trumps leap out
Part 7. Suddenly the Mandarin head appears
Part 8. The Mandarin Falls to the floor

25

2013