Poluarea i metodele de combatere

1.POLUAREA ATMOSFERICA
Poluarea atmosferica, dupa definitia Comisiei Europene din 1967, corespunde
prezentei substantelor straine sau unei variatii importante a proprietatilor
componentelor aerului, astfel incat sa provoace un efect nociv, sau o imbolnavire.
Poluarea atmosferei se datoreaza expulzarii in aer, mai ales deasupra marilor
aglomeratii urbane, a trei categorii de substante :

gaze (dioxid de carbon, oxid de carbon, hidrocarburi nearse, hidrogen

sulfurat, dioxid de sulf, amoniac, fluor, clor) si aerosoli de metale sau oxizi (de
Pb, Hg etc.);

particule lichide, care reprezinta emanatii din diferite procese industriale sau
apar in aceasta forma prin procese de condensare chimica; jb573d3217zbbr

particule solide sub forme de fumuri de ardere, prafuri industriale, vulcanice

sau prafuri provenite de la explozii atomice (continand in special doi izotopi
radioactivi periculosi Sr90, I131).

Din punct de vedere al felului surselor de poluare, produse de om (artificiale) se

disting :
- poluarea industriala;
- poluarea casnica;
- poluarea datorata mijloacelor de transport;
La agravarea situatiei si atingerea limitelor superioare ale gradului de poluare
contribuie o serie de factori: clima, pozitia geografica, natura si extinderea activitatii
industriale .
De exemplu, gazele reziduale si impuritazile sub forma de particule, aflate la
temperaturi superioare celei atmosferice, sunt evacuate sub presiune la inaltimi
mari prin cosurile fabricilor.
De aceea, factorii dinamici (miscarile aerului pe orizontala, verticala, temperatura,
precipitatiile) in stransa legatura cu cei de pozitie geografica pot influenta
raspandirea la distante foarte mari a poluantilor, concomitent cu diluarea sau
concentrarea lor .
Astfel in depresiuni, concentratiile de impuritate cresc datorita spatiului limitat in
care are loc raspandirea lor.
Principalii poluanti urbani sunt :

CO2 (concentratia in atmosfera creste cu 106-8 in fiecare luna);

CO,SO2,NO,NO2 (rezultat in mari cantitati din descompuneri biologice)

N2O (rezultat din degradari biologice in sol)

hidrocarburi

METODE DE COMBATERE A POLUARII AERULUI

Pentru a stavili poluarea, organismele statale trebuie sa dispuna in primul rand de
metode de control de mare eficienta. Apoi este necesara
stabilirea nivelului normelor de emisie care pot fi deversate in aer de diversele
surse de poluare si a concenratiilor maxime admisibile de poluanti in aerul
localitatilor.
Dupa cum s-a stabilit la reuniunea expertilor de la Viena (1972) in primul rand este
necesar sa fie elaborate normele de igiena pentru SO 2, CO, NOx, CO2, pesticidele in
suspensie, care determina imbolnaviri acute si cronice .
In prezent la noi sunt date norme de concentratii maxime admisibile pentru un
numar de 447 substante poluante .
Principalele masuri concrete de realizare a protectiei aerului constau in :
1. exploatarea rationala a instalatiilor tehnologice selectionate pentru o anumita
productie ca fiind ca fiind cele mai putin poluante ;
2. recuperarea si valorificarea substantelor reziduale utilizabile ;
3. amplasarea surselor de poluare bazata pe un studiu stiintific al consecintelor
pe care le are situarea intr-o anumita ambianta geoclimatica;
4. adoptarea de sisteme si mijloace de transport cat mai putin poluante;
In combaterea poluarii aerului se porneste de la principiul ca maximul se poate
realiza la sursa . Aceasta in sensul ca reducerea evacuarilor de poluanti si a
pierderilor de la sursa sunt in acelasi timp masuri preventive, de limitare a poluarii
aerului si masuri care vizeaza valorificarea integrala a materiilor prime. Retinerea
substantelor reziduale pentru valorificarea complexa a materiei prime este si mult
mai usor de realizat decat dupa ce acestea s-au ejectat in atmosfera .
Pentru a realiza o productie nepoluanta exista mai multe posibilitati: alegerea sau
pregatirea unur materii prime fara impuritati , spalarea combustibililor, ermetizarea
instalatiilor in care se desfasoara procese de productie generatoare de pulberi si
gaze, dirijarea pulberilor si gazelor spre instalatiile de epurare .

2.POLUAREA APEI
Mentinerea puritatii apei in cadrul natural inseamna mentinerea continutului de
saruri si gaze, de organisme si microorganisme specifice unei ape naturale
nealterate.
Prin poluarea apelor se intelege, conform concluziilor conferintei internationale
privind aceasta problema (Geneva 1961), modificarea compozitiei sau starii apelor
unei surse survenita ca urmare a activitatii omului astfel incat apele devin mai putin
adecvate tuturor sau numai unora dintre utilizarile pe care le pot capata in stare
naturala .
Un oras, sau un complex industrial, care poseda mai multe guri de evacuare a
apelor uzate si halde de reziduri, reprezinta un generator de poluari multiple .
Poluantii aflati in ape sub forma de suspensii sau solutii multicomponente se pot
incadra in urmatorele categorii mai importante:
- substante organice, reziduri biologice;

- substante anorganice;
- substante radioactive;
- produse petroliere;
- microorganisme patogene;
- ape fierbinti;
Volumul apelor uzate industriale este, in general, cu 70% mai mare decat al apelor
menajere orasenesti, iar incarcarea si nocivitatea lor este cu mult mai mare. In
present, paleta de poluanti s-a diversificat enorm, ca o consecinta a cresterii
industriale spectaculoase din ultimele decenii.
Apele uzate provenite de la complexele de crestere a animalelor pun probleme
deosebite de epurare datorita marii lor incarcari organice.
Apele uzate din industria miniera si metalurgica contin in special poluanti anorganici
, toxici, dizolvati sau in stare de suspensie.
In sectoarele in care se dezvolta tehnica nucleara sunt necesare precautii deosebite
deoarece efluentii continand substante radioactive pot declansa poluari in cascada
.
Coloana vertebrala a industriei, termoenergetica, produce poluarea raurilor,
lacurilor, prin faptul ca deverseaza ape fierbinti.
COMBATEREA POLUARII APELOR
Starea de poluare a apelor poate fi controlata si redusa. In acest scop se utilizeaza
doua tipuri de procedee, aplicate cu mai multa sau mai putina consecventa de
organismele de conducere si conceptie tehnica.
Primul grup de procedee se caracterizeaza printr-o maniera de conducere
preventiva si include toate metodele care urmaresc limitarea evacuarii de reziduri
in ape.
Inca din faza de proiectare a instalatiilor industriale, de transport, edilitare etc. ,
trebuie adoptata o conceptie care corespunde unei orientari diametral opuse fata de
cea veche, caracterizabila lapidar prin ideea apa spala tot.
Astfel, rezidurile solide, in special ale substantelor de mare toxicitate, nu este
necesar sa fie antrenate pe cale umeda, ci, pot fi evacuate la halte sau crematorii .
Se cauta reducerea consumurilor de apa in industrie prin recircularea apei, folosita
ca agent de racire si reintroducerea in sistem a celei utilizate ca solvent, dupa
corectarea adecvata a calitatii .
In al doilea grup de procedee se incadreaza diferitele metode de epurare ale apelor
uzate .
Apele uzate trebuie sa fie supuse unor tratamente prin care sa se inlature
incarcarea lor cu poluanti pana la o limita.
Epurarea cuprinde o succesiune de procese fizice si chimice, biologice si fizicochimice necesare pentru inlaturarea diferitelor categorii de poluanti.
Pentru distrugerea germenilor patogeni se mai include operatia de dezinfectie prin
tratarea cu clor sau azot.

Dar indiferent de felul poluarii, si de locul unde o regasim (aer, apa) este mult mai
usor s-o prevenim decat s-o combatem. Si asta depinde numai de noi, oamenii !!!

3.Problemele eseniale ale mediului nostru ambiant:

. Debitul de ap n scdere al priaelor, ruleelor i rurilor (n continuare
rurilor) Moldovei, scderea nivelului apelor de suprafa (acest lucru este vizibil n
fntni) i a poluarea lor.
Dac tendinele actuale nu vor fi stopate, atunci accesul la apa de calitate pentru
urmaii notri va fi obstrucionat n mod semnificativ.
Nu trebuie s se dea nici un fel de cifre orice om trecut de vrsta de 40 de ani i
care viziteaz malurile lacurilor i rurilor, n baza propriilor observaii poate
concluziona c n ultimele decenii a sczut substanial cursul (nivelul) apelor rurilor
din Moldova.
Multe priae i rulee s-au uscat, rurile s-au nnmolit. Practic lipsete cursul
permanent al apei n rul Bc, pe poriuni ntregi de la izvoarele lacului de acumulare
Gidihici i pn laChiinu.
Prin capital astzi, n loc de rul Bc curge un pru ru mirositor, care se usuc i n
care periodic se arunc gunoiul, dar i apele de canalizare ale populaiei i
ntreprinderilor industriale.
Iar acest lucru se ntmpl chiar dac n anii 70 ai secolului al 20-lea, n rul Bc pe
timp de var era posibil s te scalzi i oamenii se scldau. A sczut simitor
debitul rurilor Nistru i Rut, apa acestor ruri este poluat cu apele de canalizare
ale aezrilor umane, ntreprinderilor agricole i industriale, precum i cu deeurile
menajere.
Cauzele principale:

Micorarea densitii spaiilor verzi la izvoarele rurilor;

Poluarea i nnmolirea izvoarelor de ap, care alimenteaz rurile;

Utilizarea ilegal a izvoarelor rurilor ca surse de ap private;

Nerespectarea regimului de activitate a zonelor de securitate i sanitare a

rurilor i rezervoarelor artificiale.

Meninerea activitii active agricole n zonele securizate i sanitare ale rurilor,

ceea ce este inacceptabil i duce la nnmolirea i poluarea rurilor cu produse
chimice i a bazinelor artificiale de acumulare a apei;

Construirea obiectelor (agrare) i locuinelor (de multe ori ilegale), precum i

activitatea economic n zonele securizate i sanitare;

Construcia nefondat (de multe ori ilegal), construirea iazurilor, care crete
considerabil evaporarea apei i intensitatea activitii gospodriei n zonele

de securitate i n zonele sanitare protejate a rurilor. Ca rezultat, civa

aflueni ai rurilor moldoveneti mari Bc, Rut i Nistru, deja nu mai exist;

Nivelul sczut de nverzire a zonelor sanitare de securitate i n consecin,

nnmolirea lor n urma eroziunii solului;

Exploatarea forestier ilegal, reducerea densitii spaiilor verzi, reducerea

suprafeelor spaiilor verzi artificiale n ultimii 25 de ani (livezi, vii), tierea
spaiilor verzi, care cresc de-a lungul rurilor de ctre populaia localitilor de
pe coast, cu scopul de a-i nclzi locuinele;

Ca urmare, se micoreaz cantitatea precipitaiilor de primvar, topirea

rapid a zpezilor;

Reducerea zonelor verzi din oraul Chiinu n rezultatul lipsei unei politici
coerente n acest domeniu n ultimii 20 de ani i mai ales n perioada anilor
2005-2012;

Construirea staiei electrice de hidro-acumulare din Ucraina de la

Novodnestrovsk, care reduce n mod semnificativ debitul de ap al rului
Nistru, anume stabilitatea ei n timp, amenin cu o catastrof ecologic cel
mai important ru al Republicii Moldova.

2. Lipsa unei politici de stat n domeniul reducerii cantitii deeurilor (gunoiului),

generat de ctre populaie i business.
3. Poluarea aerului de ctre ntreprinderile de producere i transportul auto.
4. Lipsa n marea majoritate a localitilor a unui sistem modern de colectare i
reciclare a deeurilor menajere i industriale. Iar ca rezultat avem gropi de gunoi
peste tot pe terenurile fr construcii i n parcurile oraelor, la marginea satelor,
n pduri, n ap i pe malurile lacurilor. Gunoi peste tot. ns cel mai important este
gunoiul din mintea acelora care snt obinuii cu acest lucru, n minile
politicienilor i demnitarilor de stat, care nu iau decizii asupra problemei n cauz.
5. nrutirea considerabil a produselor alimentare. Iar acest lucru se ntmpl
din cauz c:

Dispariia (distrugerea) treptat a seminelor de legume tradiionale

moldoveneti (sovietice), precum i a cerealelor i rdcinoaselor, a fructelor
care au o valoare nutritiv ridicat, gust minunat i arom.

Seminele strmoilor notri, adaptate timp de secole la condiiile locale snt

nlocuite cu semine de producie strin, fructele crora, sub influena
publicitii moderne, au caliti comerciale "mai bune (aspectul exterior, durata de
depozitare, randamentul de recoltare, rezistena la schimbrile de temperatur).
ns, aa cum am artat mai sus, aceste fructe nu au culoare, nu au gust i conform
prerii medicilor snt nocive pentru sntatea populaiei i, n special, pentru copii.

dispariia treptat (lichidarea) rsadului, puieilor tradiionali de fructe i

nuci, care, de asemenea, de multe ori snt nlocuite cu soiuri strine, care au
neajunsurile indicate mai sus.

Modificri ale standardelor i regulamentelor tehnice de producere a

produselor alimentare, iar ca rezultat aproape toate produsele prelucrate din
materiale de origine animal i vegetal conin ingrediente artificiale,
nesntoase, (adaosuri, colorani, arome, stabilizatori, conservani, etc.),
indicai pe ambalajul produsului cu misterioasa liter E cu cifre de neneles
pentru consumator.

Astzi, n mod legal se produc mezeluri fr carne, ngheat fr lapte i

ciocolat fr cacao. Aceasta hran este nociv pentru sntatea uman i mai ales
pentru copii, fiind o ameninare real pentru generaiile viitoare. Astfel, absolut
legitim populaia este otrvit i se submineaz potenialul genetic al naiunii.

Trecerea definitiv a productorilor moldoveni la tehnologii i echipamente

strine, axate pe producia nentrerupt n mas din materie prim standard.
ntr-o asemenea situaie, cel mai important lucru nu este calitatea produsului,
ci aspectul su (inclusiv, cel al ambalajul).

O importan mare pentru productorul unei asemenea mrfi este posibilitatea de a

procura materie prim anul mprejur n cantiti nelimitate pentru satisfacerea
necesitilor pieei, care este format de publicitatea agresiv. Este de la sine
neles, c materia prim poate fi produs n cantiti nelimitate, numai n cazul,
dac va conine concentrate i adaosuri artificiale, care otrvesc, precum am
menionat mai sus, organismul omului.

Finalizarea procesului de tranziie a comerului cu amnuntul la

standardele strine, baza crora nu este calitatea, ci livrrile stabile (pe
parcursul anului), ambalaje frumoase i suport promoional pentru
comercializarea acestui produs.

Publicitatea nestvilit a produselor alimentare i a medicamentelor, care

nu are caracter informativ, ci "ispititor" i "tentant". Ca urmare, sub influena
unei astfel de publiciti, oamenii cumpr i consum produse absolut
nepotrivite pentru alimentare, stimulnd producerea continu a acestora.

Lipsa n cadrul tiinei a comenzilor de stat pentru evaluarea obiectiv a

daunei pe care o au produsele alimentare produse (crescute) din semine,
material sditor artificial, materie prim i deeurilor acestora.

4.Poporul moldovenesc are asupra a ce lucra i nu e nimic mai

important dect acest lucru!

Astfel, programul de restabilire a habitatului poate deveni o parte a ideii

naionale i un stimul puternic pentru dezvoltarea diverselor sfere ale
economiei.
Realizarea unui astfel de program va redistribui activitatea funcionarilor, va
spori substanial motivaia i eficiena activitii lor, va ridica entuziasmul i
credina n viitorul rii sale i a populaiei, va trezi un interes mare fa de ar
peste hotare. Realizarea primei etape a unui asemenea program trebuie s ocupe 5
ani, iar reperele sale de baz pot fi:

Atragerea activ a tiinei academice i universitare n realizarea

proiectului naional Restabilirea mediului nconjurtor

Datorit redistribuirii activitii aparatului de stat, crerii n cadrul Ministerului

Ecologiei aInspeciei Bazinelor Acvatice pentru restabilirea i protecia
resurselor de ap ale rurilor principale i ale bazinelor de ap ale rii, cu muli
angajai n toate regiunile rii.Principalele sarcini ale acestor organe vor fi:
- elaborarea hrilor detaliate ale izvoarelor, rurilor i a afluenilor;
- evaluarea strii lor;
- elaborarea i realizarea msurilor de restabilire a debitului lor de ap;
- lichidarea iazurilor construite ilegal;
- evaluarea strii, restabilirea i amenajarea zonelor sanitare i de securitate ale
rurilor mari i bazinelor de acumulare mari. Dac este necesar, de rscumprare a
terenului din zonele sanitare de securitate, care au trecut n proprietate privat;

- crearea pepinierelor de plante, folosite pentru amenajarea zonelor sanitare de

securitate;
- controlul asupra pstrrii intacte a faunei i florei

EDUCAIA ECOLOGIC
PROTECIA MEDILULUI
LA NIVEL
GLOBAl,EUROPEAN
I DE AR

Elaborator
: Dascalciuc Gabriel