Sunteți pe pagina 1din 6

Sirbu Alexandru Andrei

Cucu Filip Justin


Preda Andrei
Zaschievici Theodor Andrei
Stativa Alexandru Gheorghe

Regnul fungi
Introducere
Ciupercile (REGNUL FUNGI) constituie un grup aparte, diferit de plante
deoarece, spre deosebire de acestea din urm, el nu conine clorofil. Se
hrnesc cu organisme vii sau moarte, exact ca animalele. Nu au nici rdcin,
nici tulpin, nici frunze i nici flori i se reproduc ntr-un mod specific. Exist
peste 100.000 de specii de ciuperci.
Ciupercile sunt organisme eucariote, unicelulare sau pluricelulare,
microscopice sau macroscopice. Corpul este alcatuit din celule multinucleate,
numite hife, care formeaza un miceliu. De asemenea, ele prezinta un perete
celular de natura chitinoasa, sau (rar) celuzoica, n citoplasma existnd
glicogen si picaturi de ulei. Ciupercile nu au clorofila, din aceasta rezultnd o
nutritie heterotrofa, fie saprofita, fie parazita.
Oriunde n lume unde viaa este posibil, se gsesc ciuperci. Acestea triesc pe
animale vii sau moarte, pe plante, n aer, pe sol i n ap, foarte multe dintre
acestea fiind ns att de mici nct nu se pot observa cu ochiul liber. Din
aceast cauz ciupercile se mpart n:
1 ciuperci superioare (bureii)
2 ciuperci inferioare (mucegaiul, drojdia de bere, etc).
Principalele grupe din regnul Fungi sunt:

Ascomycota; Ascomycota este unul din cele mai mari grupe ale regnului
Fungi.
Basidiomycota; ncrengtura Basidiomycota este alaturi de Ascomycota,
printre cele mai mari grupe din regnul Fungi. Bazidiomicetele sunt
ciuperci cu hife separate. Pe miceliu se formeaz corpul de fructificare.
Aceasta se compune din plrie i picior constituite din hife ce ader
strns una cu alta. La unele specii partea inferioar a plriei const din
nenumrate tuburi (ciuperci tululare), la altele din lame (ciuperci
laminare). Au un rol important la alimentatie, exista atit comestibile cit si
otravitoare.
Chytridiomycota; Grupul Chytridiomycota are numai o clas i este relativ
mic n comparaie cu alte grupuri. Acest grup include unele din cele mai
primitivi reprezentani ai regnului Fungi.

Deuteromycota; Deuteromycota este o ramur a regnului fungi. n latin,


numele lor tiinific este Fungi Imperfecti, din cauza cunoaterii noastre
insuficiente asupra modului lor de reproducere.
Glomeromycota; Glomeromycota este un grup al regnului Fungi. Acest
grup este relativ recent, fiind clasificat n anul 2002. Acest ordin cuprinde
peste 160 specii, cuprinse n 10 genuri, cuprinse n 4 ordine. Aceste
ciuperci sunt mici. Miceliile sunt de-obicei aseptate. Pereii hifelor conin
chitin, chitozan i acid poliglucuronic. Ciupercile din acest grup sunt
cunoscute, datorit faptului c formeaz asociaii micorizale arboricole cu
plantele. Aceste ciuperci transfer ap i diferite substane anorganice, n
special fosfai, ctre rdcini, iar n schimb primete carbohidrai. Ele nu
ar putea tri fr aceast simbioz, deoarece nu sunt capabile s produc
substante organice. La rndul lor, unele plante ar supravieui foarte greu
fr ajutorul acestor ciuperci. ntre rdcinile acestor ciuperci i rdcinile
copacilor un contact foarte apropiat. Dei aceast simbioz este n
general una pozitiv, uneori ciupercile pot mpiedica creterea plantei.
Zygomycota. Clasa Zygomycetes conine ciuperci saprofite, cu talul
reprezentat de un miceliu sifonoplast (nucleii nu sunt desprii prin sept).

Reiesind din valoarea alimentara a ciupercilor, exista urmatoarele categorii de


ciuperci:
1. ciuperci comestibile - specia este consumata si mult dupa aceasta,
neantrennd probleme grave. Nu necesita prelucrare suplimentara. Se
recomanda doar curatirea si oparirea ciupercilor cu apa clocotita. Conditii de
respectare a precautiei ciupercilor: absenta riscului de confuzie, culegerea
speciilor ntr-un numar nepoluat, stare buna de conservare si prospetime,
preparare suficienta, consumare moderata, absenta reactiei alergice, un deficit
enzimatic.
2. specii necomestibile - nu contin substante otravitoare, nu se ntrebuinteaza
n alimentatie din cauza gustului neplacut sau al mirosului, care nu dispar chiar
si n timpul prepararii culinare sau sunt de o consistenta particulara (lemnoasa,
coriacee, elastica), sau sunt de marime foarte mica fara interes alimentar.
3. specii respingatoare - sunt specii, ale caror toxicitate nu este cunoscuta.
Aceste specii sunt putin sau deloc studiate. O parte din specii sunt uneori
confundate cu specii toxice sau mortale.
4. specii toxice - simptoamele pot provoca simple inconforturi digestive pna la
grave sindroame. nceputul e precoce, de 30 min pna la cteva ore.
Intoxicatiile pot sa se manifeste prin diaree, vomitari, greata, dureri violente,
tulburari cardiace si a tensiunii arteriale, sudori, salivatie, dereglari nervoase,
uscarea mucoaselor. Simptoamele sunt de gravitate si durere variata.

5. specii otravitoare - include ciuperci, care antreneaza cazuri mortale de


intoxicare din cauza substantelor otravitoare, precum oxinele. Primele
simptoame apar dupa mai multe ore (6-12 ore pna la 24-48 de ore si mai
mult), dereglari hepatice, renale. Pot fatale. Produc sindroame de latente scurta
si lunga si intoxicatii extrinseci.
6. Ciuperci halucinogene
Informatii de baza:
Exista doua tipuri de ciuperci halucinogene care cresc in mod natural in zonele
impadurite din regiunile cu clima temperata.
Liberty Cap este mica si maro cu o proeminenta mai inchisa la culoare in varf.
Are un picior lung , cu un mic guleras la nivelul palariei. Fly Agaric este o
ciuperca frumoasa , cu palaria rosie cu pete albe (ca acelea pe care le intalnim
in cartile ilustrate cu povesti pentru copii).
Sa cunoastem efectele dar sa nu uitam si riscurile asociate :
Efectele ciupercilor halucinogene sunt similare LSD-ului, dar "calatoriile" pot fi
mai intense. Consumate in cantitati mici pot genera o stare de bine, marirea
pupilelor si a ritmului cardiac. Dozele mari produc halucinatii. Daca
consumatorul nu este experimentat sau este anxios ori nemultumit calatoriile
mentale pot fi extrem de neplacute, caracterizate prin frica intensa si pot
evolua catre un episod psihotic.
Ambele tipuri de ciuperci pot produce ameteala, dureri de stomac si senzatie de
voma.
ATENTIE ! Exista multe tipuri de ciuperci mai ales cu palaria de culoare rosie ca
si Fly agaric, care sunt asemanatoare cu ciupercile halucinogene, dar care sunt
otravitoare. Diferentierea intre ciupercile halucinogene si cele otravitoare este
dificil de realizat. Daca nu culegi ciuperca potrivita poti sa te otravesti, iar
consecintele pot fi fatale. Consumata in cantitate mare Fly agaric poate fi la
randul ei otravitoare.

Specii de ciuperci
Ciupercile sunt cultivate si consumate n ntreaga lume pentru scopuri
medicinale si culinare.Pentru orice cultivator, potentialul comercial al unei
specii de ciuperci comestibile depinde de o serie de factori:piata de desfacere,
obiceiurile culinare din zona respectiva, existenta unei retele de distributie etc.
Unele specii comestibile sunt cultivate si consumate international n timp ce
altele sunt cultivate doar in tarile in care este dezvoltata piata locala pentru
aceste specii
Exista citeva specii de ciuperci care sunt cultivate strict pentru proprietatile lor
medicinale in timp ce altele sunt cultivate pe scara comerciala pentru consum
uman
Pe scara comerciala sunt cultivate urmatoarele specii de ciuperci cu destinatie
consum uman si in scopuri medicinale

Denumire
Zona de cultivare
Ciuperca alba, Champignon de
Paris, button mushroom, white
or brown button mushroom
(Agaricus bisporus)
Shiitake (Lentinula edodes)

In toata lumea

In toata lumea
Oyster(Pleurotus ostreatus)
In toata lumea
Paddy straw (Volvaria volvacea)
Asia
Enokitake (Flammulina
velutipes)

Japonia, Taiwan, China, America de


Nord

Maitake (Grifola frondosa)


Japonia, America de Nord
Nameko (Pholiota nameko)
Japonia
Wine-red Stropharia (Stropharia
rugoso-annulata)

Europa

Blewit mushroom (Lepista nuda)


Europa
Shiimeji (Lyophyllum descastes)
Japonia, America de Nord
Kuritake (Naemataloma
sublaterium)

Japonia

Kukirage or Wood-ear fungus


(Auricula auricularia)

Asia

White Jelly fungus (Tremella


fugiformis)
China
Reishi or Ling Zhi (Ganoderma
lucidum)-medicina
Caterpillar Fungus (Cordyceps
sinense)-medicina

China, Japan, Korea


China

ALCATUIRE
Ciupercile se mpart, dupa cum am mai spus, n ciuperci superioare si
ciuperci inferioare.
Mnatarca (numita hrib sau pitarca)- Boletus edulis este o ciuperca
superioara tipica. Este alcatuita dintr-un picior si o palarie carnoasa. Sub
aceasta palarie, lamele roz sau nchise la culoare sunt dispuse n raze. Piciorul
si palaria constituie un ntreg, carpoforul, care este partea vizibila a ciupercii. n
afara de acesta, ciuperca desfasoara sub pamnt o retea de filamente subtiri si
fragile-miceliul.
Miceliul joaca rolul unei radacini: extrage din sol si din resturi vegetale apa
si alimentele de care ciuperca are nevoie pentru a se dezvolta. Miceliul este
format din hife, niste structuri delicate cu pereti subtiri, care contin
protoplasma. Hifele cresc foarte repede n lemn, sol sau n orice suprafata care
asigura hrana ciupercilor.
Ciupercile inferioare sunt foarte diferite. Ele nu au carpofor, ci se compun
numai din miceliu. Cele mai cunoscute sunt ciupercile de mucegai, care se
dezvolta pe mncare, si drojdia de bere, folosita la fabricarea berii sau a pinii.
Hranire
Deoarece ciupercile nu au clorofil n componena lor, ele nu i pot produce
propria hran. Din aceast cauz ele se hrnesc cu ceea ce se numete hran
organic, adic hran ce a fost preparat n prealabil de o plant sau un animal
viu. Ciupercile folosesc enzime pentru a transforma hrana ntr-un lichid.
Nutrienii lichizi sunt apoi absorbii n ciuperc i folosii pentru a furniza
energie. Cipercile saprofite sunt cele care triesc pe plante i animale moarte.
Ciupercile parazite sunt cele care se hranesc folosind plante sau animale vii, ca
Plasmopara viticola, care atac via.
Reproducere
Buretele de cmp este un bun exempu pentru nelegerea reproducerii
ciupercilor superioare, sau bazidomicete. Ciupercile prezint alternana de
generaii: gametofitic i sporofitic, din care predomin faza diploid, adic
generaia sporofitic. Carpoforul ciupercilor(piciorul i plria) constituie un fel
de fruct; lamelele plriei produc nenumrate celule microscopice, sporii,
granule foarte fine, invizibile pentru ochiul liber. Aceti spori se desprind de
plrie, cad pe sol, germineaz i produc un nou miceliu.
Acesta crete puin cte puin; se asociaz cu un alt miceliu i formeaz un nou
carpofor, adic o nou ciuperc. Miceliul ciupercilor poate tri i se poate
dezvolta timp ndelungat, atingnd uneori o mrime exagerat. Ciupercile
inferioare, care nu au carpofor, i au sporii direct pe miceliu.
Ciupercile au forme variate. Unele, cum sunt mntrcile, nu au lamele sub
plrie, ci pe o suprafa care seamn cu un burete, alctuit din tuburi
minuscule. Extremitatea acestor tuburi prezint mici orificii, numite pori; n
aceste orificii se formeaz sporii necesari pentru reproducere. Zbrciogii au
form foarte special; o plrie de form ciudat, ciuruit de alveole. Dac
unele ciuperci, cum sunt mntrcile sunt delicioase la consum, altele sunt
5

veninoase i toxice- ca muscaria (Amanita muscaria)- sau chiar mortale, cum


este ciuperca alb(Amanita phalloides).
nmulirea se face fie asexuat (prin spori), fie sexuat (prin
izogametangiogamie). Include familia Mucoraceae, din care face parte specia
Mucor mucedo (mucegaiul comun). Se gsete pe alimente bogate n glucide.
Este unicelular, cu aspectul unei psle albe care se prinde de substrat prin
haustori. Unele mucoracee sunt ageni patogeni, cauznd diverse afeciuni
Importanta
Multe ciuperci au un rol benefic n natur. Pentru a se dezvolta, ele absorb
substanele nutritive din frunzele moarte i resturile lemnoase adunate pe sol;
astfel, ele contribuie la descompunerea i dezagregarea acestor elemente
vegetale care, fr aciunea ciupercilor, ar acoperi rapid pdurile. Alte specii
(hribi, amanite sau vinecioare) formeaz micorize, pe rdcinile arborilor din
pduri (pini, stejari, castani). Datorit acestora, arborii absorb mai uor
substanele necesare pentru cretere i, n schimb, ciupercile beneficiaz de
adpost i de hran. Dimpotriv, alte ciuperci sunt duntoare: ele sunt
parazite. Este cazul manei sau tciunelui, tipuri inferioare de ciuperci care pot
distruge cmpuri ntregi de gru sau porumb. Alte ciuperci paraziteaz omul,
producnd maladii numite micoze.
Studiul ciupercilor este numit micologie, iar astzi exist micologiti n toate
marile universiti. Ciupercile sunt crescute pe jeleu transparent, iar creterea i
viaa sunt studiate. Dintr-o astfel de cultur, de Penicillium, obinuita ciuperc
verde care crete pe fructe i pe gem, a fost descoperit penicilina.
Penicilina este un medicament ce face parte din descoperirile secolului XX, dar
oamenii s-au folosit de ciuperci din timpuri strvechi pentru a face buturi
alcoolice i brnz. Vechiul Testament menioneaz pine crescut, adic pine
creia i s-a adugat drojdie de bere pentru a crete. n industria berii i a
vinului, alte ciuperci produc enzime care sparg zahrul n alcool, proces numit
fermentare.
tiai c.....
Reeaua de filamente subterane ale ciupercilor poate da natere mai multor
picioare i ca acestea sunt de obicei dispuse sub forma unor cercuri regulate,
numite cercuri ale vrjitoarelor?
Stiati ca.....
Reteaua de filamente subterane ale ciupercilor poate da nastere mai multor
picioare si ca acestea sunt de obicei dispuse sub forma unor cercuri regulate,
numite "cercuri ale vrajitoarelor"?