Caracterizarea lui Ghita din Moara cu noroc

Nuvela este o specie a genului epic in proza, cu un singur fir narativ, care urmareste
un conflict unic.
Nuvela Moara cu noroc scrisa de Ioan Slavici a fost publicata in anul 1881, in
volumul de debut al autorului intitulat Novele din popor. Opera este o nuvela
realist psihologica de factura clasica, cu o structura riguroasa, reprezentativa pentru
viziunea autorului asupra lumii.
Opera este o nuvela realist psihologica prin tema (dezumanizarea lui Ghita),
modalitatile de caracterizare ale prsonajelor si conflictul interior. Este ilustrata
formula estetica a realismului prin prezentarea verosimila a universului rural pe
fondul societatii de la sfarsitul sec. al XIX-lea.
Tema operei sustine caracterul realist (oglindirea vietii sociale) dar si pe cel realistefectele nefaste pe care le are dorinta de inavutire asupra omului.
Problematica nuvelei poate fi stabilita din mai multe perspective: din perspectiva
sociala, nuvela prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul social, dar
pentru asta se confrunta cu personajul antagonist, Lica Samadaul (conflictul
exterior).
Autorul considera ca goana dupa avere zdruncina tihna sufleteasca a
protagonistului si duce la pierzanie, de unde si perspectiva moralizatoare: efectele
dramatice pe care le are banul asupra omului. Din perspectiva psihologica, nuvela
prezinta conflictul interior al protagonistului, care traieste anumite dorinte
puternice, dar contradictorii: pe de o parte, sa ramana om cinstit, iar pe de alta
parte sa se imbogateasca alaturi de Lica.
Titlul nuvelei este mai degraba ironic, Moara cu noroc reprezentand moara cu
ghinion, care aduce pierzania, nenorocirea.
Principalele personaje ale nuvelei sunt Lica Samadaul. Personajele secundare sunt
Ana, batrana, cei doi copii, Pintea. Personajele au rolul de a ilustra anumite principia
etice; Prezentarea a doua caractere puternice, Ghita si Lica Samadaul, celelalte
personaje au rolul de a le scoate in evidenta trasaturile.
Perspectiva narativa este realizata de un narator obiectiv omniscient, care
relateaza faptele la persoana a III, avand o atitudine detasata in descriere. Pe langa
aceasta se adauga tehnica punctului de vedere, prin interventiile simetrice ale
batranei, care exprima cu autoritatea varstei mesajul moralizator al nuvelei.
Actiunea operei se desfasoara intre doua repere cu valoare religioasa: de la Sfantul
Gheorghe pana la Paste.
Spatiul este unul real, o zona geografica din zona ardealului, la hanul imaginar
Moara cu noroc, asezat la drumul care duce inspre si dinspre Ineu.
Actiunea nuvelei se desfasoara pe momentele subiectului, conform cu momentele
de dezumanizare ale lui Ghita.
Ghita este cel mai complex personaj din nuvelistica lui Slavici, al carui destin
ilustreaza consecintele nefaste ale setei de inavutire. Complexitatea si capacitatea

Caracterizarea lui Ghita din Moara cu noroc

de a ne surprinde in mod convingator fac din Ghita un personaj rotund.
Personajul evolueaza de la tipicitate, sub determinare sociala (carciumarul dornic de
avere), la individualizare, sub determinare psihologica si morala. El parcurge un
traseu sinuos al dezumanizarii, cu framantari sufletesti si ezitari. Ezita intre cele
doua cai simbolizate de Ana (valoarea familiei, iubirea, linistea colibei) si de Lica
(bogatia, atractia malefica a banilor). Se arata slab in fata tentatiilor si sfarseste
tragic.
Ghita traieste o drama psihologica concretizata prin 3 infrangeri, pierzand pe rand
increderea in sine, increderea celorlalti si increderea Anei, sotia lui, in el.
Consecintele nefaste ale setei de inavutire si procesul instrainarii de familie sunt
magistral analizate de Slavici, autorul aducand in prim-plan conflictul dintre fondul
uman cinstit al lui Ghita si dorinta de a face avere alaturi de Lica.
Initial, Ghita este infatisat ca fiind un cizmar sarac, dar onest, harnic si muncitor,
care ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc, pentru a castiga rapid bani.
Tihna familiei carciumarului este tulburata de Lica Samadaul, seful porcarilor din
imprejurimi, Lica este caracterizat direct de catre narator: avea in jur de 30 de ani,
inalt, uscativ si supt la fata, cu mustata lunga; purta o camasa alba cu floricele cu
bumbi de argint si bici de carmajin. Lica stapanea meleagurile respective, si vroia sa
stie tot ce se intampla prin imprejurari.
Cu toate ca isi da seama de pericol, Ghita nu se poate sustrage influentei malefice
pe care Lica o exercita asupra lui, in sufletul carciumarului se declanseaza conflictul
interior, intre dorinta de a ramane om cinstit si tentatia de a se imbogati alaturi de
Samadau.
Ghita se instraineaza treptat fata de familie. Devine mohorat, violent, ii plac jocurile
crude, primejdioase, are gesture de brutalitate neinteleasa fata de Ana pe care o
ocrotise pana atunci, se poarta brutal pana si cu cei mici. La un moment dat, Ghita
ajunge sa regret faptul ca are familie, pentru ca nu-si poate asuma total riscul
imbogatirii alaturi de Lica. Prin intermediul monologului interior sunt redate
framantarile personajului: Ei,! Ce sa-mi fac?... Asa m-a lasat Dumnezeu!... Ce sa-mi
fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea? Nici cocosatul nu e insusi
vinovat ca are cocoasa in spinare. Ghita intra in afaceri cu Lica si starea materiala i
se imbunatateste semnificativ. Acesta se indeparteaza de Ana si devine treptat
complicele lui Lica la diverse nelegiuiri: jefuirea arendasului, uciderea unei femei si
a unui copil. Retinut de politie, lui Ghita i se da drumul numai pe chezasie.
Carciumarul se aliaza cu jandarmul Pintea, fost hot de codru si tovaras al lui Lica,
pentru a-l da in vileag pe Samadau.
Ghita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale. Dispus sa faca orice pentru a se
razbuna, Ghita isi arunca sotia in bratele lui Lica, la sarbatorile Pastelui, lasand-o la
carciuma in compania Samadaului, in timp ce el merge sa-l anunte pe jandarm ca
Lica are asupra lui banii furati. Dezgustata de lasitatea sotului care se instrainase de
ea si de familie, Ana I se daruieste lui Lica. Cand se intoarce si realizeaza acest
lucru, Ghita o ucide pe Ana, iar el la randul lui este ucis de Raut, din ordinal lui Lica.

Caracterizarea lui Ghita din Moara cu noroc

In final, un incendiu provocat de oamenii lui Lica mistuie carciuma de la Moara cu
noroc. Pentru a nu cadea viu in mainile lui Pintea, Lica se sinucide, izbindu-se cu
capul de copac. Singurile personaje care supravietuiesc sunt batrana si copii.