MECANISMUL MOTOR

CAPITOLUL I

DESTINAIE I PRI COMPONENTE

Mecanismul motor (numit i mecanismul biela-manivela sau mecanismul

manivel-piston), transforma micarea de translatie a pistonului, obtinut prin
arderea amestecului carburant, in miscare de rotaie continu a arborelui cotit.
Prtile componente ale mecanismului motor sunt:
organele fixe (fig. 4.1): blocul motor 1, chiulasa 2, cilindrii 7, colectorul de
admisie i colectorul de evacuare, semicuzeii lagrului palier 7 (fig 4.2)
organele mobile (fig. 4.2): pistonul 1, segmentii 2, bolul pistonului 3, biela 4,
semicuzinetii lagrului de biel 5, arborele cotit 6, volantul 8 i amortizorul
oscilaiilor 9.

ORGANELE FIXE ALE MECANISMULUI MOTOR

Blocul motor (fig. 4.3) constituie scheletul motorului, fiind prevzut cu brate sau
locauri pentru suport de fixare pe cadrul automobilului. Constructiv este format
din blocul cilindrilor (in partea superioar) i carterul (n partea inferioara): poate
fi sub forma unei piese compacte (autocamioanele Roman, Iveco, Mercedes,
Volvo sau autoturismele Dacia, Fiat, Skoda, Peugeot, Volkswagen, Ford, Toyota)
chiar dac la unele dintre ele motorul este plasat transversal fa de axa
longitudinal a automobilului sau demontabil, cum ar fi la motorul M 0 36
OLTCIT Club (v. Fig. 2.8), sau Trabant 601 (v. fig. 4.1. c).
Se obtine prin turnare din fonta cenusie cnd cilindrii sunt demontabili
(amovibili) sub form de cmi de cilindru (motoarele D 797-05 autocamion
Roman, Dacia 1310), sau din fonta aliat pentru motoarele cu cilindrii turnai
blocul (Fiat, Lada). La unele autoturisme blocul motor poate fi turnat din aliaj
de aluminiu (Skoda).
La autoturismul OLTCIT, cilindrii sunt turnai din font aliat cu aripioare

exterioare pentru majorarea suprafetei de racire cu aerul, iar carterul este turnat
din aliaj de aluminiu sub presiune.
Dupa turnare, blocul motor se prelucreaz n interior i exterior pentru
asamblarea diverselor componente ale motorului.
Blocul motor 6 (fig. 4.3) este prevzut cu: locaurile interioare ale cilindrilor
1 cu perei verticali desprtitori, ale lagrelor paliere pentru arborele cotit 2
(formate din doua parti - jumatate solidara cu blocul si cealalt sub forma de
capac asamblat cu suruburi); lagrele pot fi cu semicuzinei sau rulmenti
(Trabant, Wartburg, la care capacele nu mai sunt separate, ci solidare cu carterul
inferior). Numrul lagarelor paliere este determinat in general de numarul
cilindrilor dupa formula n+1 (apte lagare pentru motorul D 797-05, cinci pentru
Dacia 1310), plasate in partea inferioara a peretilor despartitori ai cilindrilor,
pentru rigidizarea blocului; sunt i excepii unde numarul acestora poate fi n-1
(trei lagare paliere cu semicuzinei la OLTCIT Club, sau trei lagare cu rulmeni
la Wartburg). Locaurile 3 sunt destinate pentru lagrele arborelui cu came (sub
form de buce presate).
De remarcat c locaurile lagrelor paliere ale arborelui cotit i cele ale
arborelui cu came se realizeaz simultan in carter pentru a asigura coaxialitatea
lor.
Canalele 4 sunt destinate circulaiei uleiului, iar canalele 5 pentru circulaia
lichidului de rcire; de asemenea sunt prevazute locasurile 11 pentru tachei, iar
in partea anterioara carterul 6 prin capacul 8 (v. fig. 4.1), nchide angrenajul
distribuiei; aripile laterale 10, sunt destinate pentru fixarea blo,ului pe cadrul
automobilului; la Dacia sunt suporturile laterale demontabile, din tabl, pentru
montarea motorului pe caroserie; in toate cazurile fixarea se face prin
intermediul unor supori elastici de cauciuc.
Partea posterioar a blocului este prelucrat plan inct s permit montarea
prin uruburi a carterului volantului.
Partea interioar a blocului este de asemenea prelucrata plan, pentru
asamblarea cu uruburi a bii de ulei 13 (v. fig. 4.1, b) etanat de garnitur.
Prelucrarea plana a suprafeei superioare 7 a blocului, asigur montarea cu
uruburi sau prezoane a chiulasei 2, prin intennediul garniturii de etanare 3
(v.fig 4.1).
n interiorul blocului sunt amenajate din turnare i apoi uzinate alte locauri
speciale pentru asamblarea diverselor subansambluri sau piese ruptordistribuitor la MAS, filtru de ulei, pompa de ulei i chiar pompa de injecie la
unele motoare).
Blocul motor este de o mare diversitate constructiv, avnd forma adaptat
dup poziia cilindrilor fata de axa longitudinala, astfel: n linie (motor lung
inclusiv pentru cel transversal); n V (motor concentrat); cu cilindrii orizontali,
opusi (boxer); sau inclinat de obicei la 30-40 (autoturismul Skoda,
autocamionul ROMAN cu motor D 2156 HMN 8).

Grosimea pereilor blocului variaz in funcie de solicitarea dinamica

respectiv (la MAC este mai mare ca la motoarele MAS). Pentru rigidizare sunt
realizate din turnare nervuri interioare.
O construcie aparte o are autoturismul Wartburg, cu bloc-carterul din dou
prti: blocul cilindrilor turnat din fonta aliat, prevazut cu diverse fante (de
admisia amestecului carburant in carterul inferior, de evacuare i doua perechi
pentru baleiaj), precum i canale pentru circulaia lichidului de racire; carterul
inferior turnat din fonta este asamblat prin uruburi de blocul motor; etanarea
suprafeelor intre bloc i carterul inferior, sau cu chiulasa, realizndu-se cu o
soluie special.
Fantele de admisie din carter, ale celor trei cilindri ai motorului Wartburg,
corespund unui singur canal comun, orizontal unde se fixeaz colectorul de
admsie cu carburatorul respectiv.
De asemenea, fantele de evacuarea gazelor arse, sunt racordate la un singur
canal orizontal ,pe care se fixeaza colectorul de evacuare.
La autoturismele Trabant (v. fig. 4.1. c) blocul motor este din trei bucati:
doi cilindri ai motorului, din fonta aliat incorporai in cami turnate, din aliaj
de aluminiu cu aripioare exterioare, pentru a mari suprafaa de contact cu aerul
de racire; carterul inferior, din dou pri comune pentru ambii cilindri, turnat
din aliaj de aluminiu cu plan de separaie orizontal a celor doua parti; jumatatea
superioara are prevzuta fanta comuna, de admisia amestecului carburant in
carter pe care este montat carburatorul. Asamblarea celor doua jumatati ale
carterului precum si cele ale cilindrului se face cu uruburi, etanarea
realizandu-se cu
solutie special.
La autoturismul OLTCIT Club (v. fig. 2.8. b) blocul motor are o construcie
speciala; cei patru cilindri ai motorului, din font aliat, prevazui cu aripioare
exterioare pentru majorarea suprafeei de contact cu aerul de racire, separai
intre ei, sunt montati orizontal pe carterul comun 30, turnat din aliaj de aluminiu
sub presiune; acesta are planul de separaie vertical, iar etanarea celor dou
semicartere, care includ i baia de ulei, se face cu o soluie special. Carterul
este prevzut cu aripi de fixare a motorului prin intermediul a trei suporturi
elastice (pe traversa motorului i caroseriei).
Pentru lagarele paliere ale arborelui cotit blocul motor are trei locasuri.
n partea posterioar, suprafata este prelucrata plan, pentru asamblarea
carterului cutiei de viteze.
Pe suprafata anterioara se fixeaza carterul angrenajului de distribuie
acoperit cu capacul de protecie a curelelor dinate ce antreneaza pinioanele
respective.
O soluie aparte o constituie si blocul motorului D 2156 HMU 8 pentru
autobuzele DAC. Acesta are o constructie asemanatoare cu a motorului
autocamionului ROMAN (D 2156 HMN 8), fiind montat sub podea, orizontal,
aval

dispus o alt asamblare a anexelor (pompa de injectie, tubulatura de admisie i

evacuare, compresor de aer etc.). n plus are baia de ulei plasata lateral, iar
pentru captarea uleiului ce se scurge din circuit, este prevzut cu doua cuve
speciale, in partea inferioara, de unde este recirculat in baie. de o pompa
special.
Pentru rigidizare, blocul motor este prevazut cu nervuri; grosimea pereilor
este mai mare pentru motoarele Diesel si mai mica pentru cele cu aprindere prin
scanteie electrica.
Cilindrii. Cilindrul 7 (fig. 4.4) realizeaz spaiul de lucru pentru fasurarea
ciclului motor, n interiorul lui deplasndu-se linear pistonul. Cilindrii pot fii
turnai odat cu blocul motor (inamovibili - 1-ada si Fiat. fig. 4.4. a) sau
demontabili (amovibili), ca la maioritatea motoarelor moderne, sub forma de
cmi de cilindru 3 (fig. 4.4. b); se obtin prin turnare, din font aliat prelucrai
fin la interior (oglinda cilindrului), iar cei amovibili au prevzui la exterior
canale destinate inelelor din cauciuc pentru etanarea cmilor de rcire cu ap.
Alte tipuri asigur etanarea prin inele de carton 18 (v. fig. 4.1. b), care,
i rol de realizarea suprainlrii camii fa de suprafaa superioar a blocului
motor.
Motoarele racite cu aer au prevazute aripioare pentru mrirea suprafeei
contact cu aerul de racire ( OLTCIT v. fig. 2.8 i Trabant v fig. 4.4. d).
O remarca pentru OLTCIT Special, care are doi cilindrii orizontali, opui
(boxer), turnati din aliaj de aluminiu sub presiune, prevzui la exterior cu aripi
pentru a se mari suprafaa de contact cu aerul de racire. Pe suprafata interioar
este depus electrolitic un strat de aliaj de nichel-crom-cobalt-siliciu, dup
procedeul NIKASIL, cu grosimea de cca 0.1 mm, pentru a mri rezistena la
uzur, si a micora jocul dintre piston-cilindru, respectiv pentru creterea
stabilitii.
Cilindrii nedemontabili sunt de tip umed, iar camasile demontabile pot fi
uscate (motorul D 2156 HMN 8) sau umede (in contact direct cu apa de rcire).
ca la cea mai mare parte a motoarelor (D 797-05, ARO L-25. Dacia 1310.
Mercedes).
La motoarele in doi timpi (fig. 4.4. d), cilindrii au prevazute fante laterale 8
i 10 (ferestre de baleiaj), pentru admisia amestecului carburant sau aerului si
fereastra pentru evacuarea gazelor arse.
Cmsile de cilindri amovibile se monteaz in bloc prin presare, avnd
suprafete de ghidare in acest scop. Denivelarea gulerului fa de suprafaa
superioara a blocului motor este asigurat prin garnituri (Dacia 1300) sau prin
ghidarea etan pe scaunele respective; aceasta denivelare poate fi deasupra
blocului (D 797-05, Dacia 1300, ARO L-25), sau sub planul de asamblare a
blocului cu chiulas (D-2156 HMN 8), asigurnd o buna etanare la strngerea
chiulasei. Numerotarea cilindrilor se face, in general, incepnd de la volant.
Foarte important este respectarea ovalitii si conicitii alezajului cilindrilor,
dup prelucrarea finala (honuire).

Numrul cilindrilor este par (sase in linie pentru motoarele D 797-05,

02156 HMN 8, opt in V pentru SR 211, pentru motoarele Diesel de pe autocamioanele DAC: 1240 V8DT de 320 si 360 CP, D 2156 MTN 8R (6 in V)
turbo; patru in linie pentru autoturismele Dacia, Skoda, Fiat, Lada, Toyota, doi
cilindri orizontali opui - autoturismul Citroen), dar poate fi i impar (Wartburg
-trei cilindri, Audi 200 Turbo - cinci cilindri).
Chiulasa (fig. 4.5) acopera cilindrul, realiznd impreuna cu pistonul spaiul
de lucru inchis al fluidului motor. Se confectioneaz prin turnarea din font
aliata (D 797-05, D 2156 HMN 8, ARO) sau din aliaje de aluminiu (Dacia 1300
Skoda, Fiat) si poate fi comuna pentru toi cilindrii (cele mai folosite) sau
grupate pentru mai multi cilindri. Motorul D2156 HMN 8 are doua chiulase
(cte una pentru trei cilindri). Chiulasa este prevazut in partea inferioar cu
cavitile 1, care formeaz mpreuna cu pistoanele la PMI camerele de ardere.
Forma lor este diferita dupa tipul motorului.
Unele motoare au camera de ardere plasata partial in chiulasa si partial n
piston, iar altele numai in capul pistonului sau in chiulasa de forme arhitectonice
Diverse; in partea anterioara, chiulasa are o cavitate 2 pentru termostat, iar
partea posterioara 3 sau laterala, pentru traductorul termometrului de apa;
orificiile pentru apa ale chiulasei coincid cu cele din bloc, in vederea asigurarii
circulatiei lichidului de racire din blocul motor in chiulasa. Este prelucrat
partea inferioara 4, perfect plan pentru etanare la asamblarea cu blocul
cilindrilor, etanare asigurata si de garnitura de chiulasa. Montarea chiulasei se
face prin buloane sau prezoane 5, care se strang ntr-o anumita ordine, incepand
de la centru spre exterior. Partea superioar este prelucrata si prevazuta cu
orificii filetate 6, pentru asamblarea suporilor axei culbutorilor, care vor fi
protejati de un capac din tabl sau turnat din aliaj de aluminiu, etansat fata de
chiulas printr-o garnitura; de obicei, capacul culbutorilor este prevazut cu un
orifiuciu buon pentru alimentarea cu ulei a motorului. Lateral, chiulasa se
prelucreaz i permite montarea colectorului de admisie 7 si evacuare 8, etanse
prin intermediul unor garnituri termoplastice.
Chiulasa are de asemenea o serie de locasuri cum sunt cele pentru ghidurile
supapelor 9; acestea sunt exectate din fonta, asamblate prin presare.
La MAC, chiulasa are orificii pentru plasarea injectoarelor 10 iar la unele
motoare, orificii filetate pentru blujiile incandescente (ARO D 127 si L 27,
Mercedes). La MAS are orificii filetate pentru bujii. La motoarele cu injectie de
Benzina, chiulasa este prevazut cu orificii speciale pentru injectoarele
respective.
Chiulasa motoarelor in patru timpi, cu supape in cap, au in partea inferioar
locaurile scaunelor de supapa 12, inamovibile la cele din fonta, sau aimovibile
sub forma unor inele din fonta sau otel, montate prin fretare. Scaunele ,sunt
prelucrate pe o adincime de 1.2-1.4 mm, la 45, pentru asigurarea suprafeei de
etanare cu contrascaunele supapelor, la asamblarea lor. Numarul scaunelor de

supapa este in general cate doua pentru fiecare cilindrii (unul pentru admisie cu
diametrul mai mare si unul pentru evacuare) dar poate fi si mai mare la
motoarele moderne (3-5 scaune).
La motoarele in doi timpi (fig. 4.5. b) lipsesc aceste locauri, pentru ca
procesele de umplere i evacuare se produc prin fantele din cilindri.
Motoarele racite cu aer, au chiulasele prevazute cu aripioare pentru a se
mari suprafaa de contact cu aerul de racire (fig. 4.5. d). Unele chiulase sunt
individuale (Trabant), sau comune pentru cte doi cilindri (OLTCIT Club). La
acesta din urma este prevazut i cu locaurile speciale pentru lagrele arborelui
cu came (v. fig. 2.8).
Garnitura de chiulas (fig. 4.6) asigura etaneitatea ntre blocul cilindrului
si chiulas pentru evitarea scprilor de gaze, ap, ulei; ea trebuie sa aiba
proprieti termoplastice, sa permita transmiterea caldurii, s fie rezistent la
presiunea gazelor; grosimea ei este de 1.3-4 mm. Forma ei copiaz pe cea
chiulasei, fiind prevazut cu orificii corespunztoare. Se confectioneaza din
clinghrit sau azbest grafitat cu sau fara inserie metalica, azbest imbracat,cu
foie subiri din tabl de cupru sau alam, mai rar din aluminiu.
Orificiile pentru cilindri, uneori i a celor pentru circulaia lichidelor sunt
din tabla din cupru, alama sau aluminiu.
Colectoarele de admisie si evacuare sunt fixate pe chiulas.
Colectorul de admisie conduce aerul sau amestecul carburant la supapele de
admisie prin canalele din chiulas, asigurnd o repartiie uniform in cilindrii si
omogenitate (pentru amestecul carburant). Pentru preinclzire, colectorul are o
regiune de contact cu colectorul de evacuare, in form de T, urmnd pata cald
La unele construcii, exista o clapeta de reglare a gazelor de evacuare in
regiunea petei calde.
Colectorul de evacuare asigur evacuarea gazelor de ardere printr-o destindere
i rcire rapid. La colector sunt racordate eava i toba de eapament.
Ambele colectoare pot fi montate pe aceeai parte a chiulasei, sau la unele
motoare fluxul este transversal (colectoarele sunt plasate de o parte si de alta a
chiulasei-Mercedes 190, D 797-05).

oel sau font. Unele volante (D 2156 HMN 8) au un loca central de fixare a
rulmentului de sprijin pentru arborele primar al cutiei de viteze.
Pe volant , se marcheaz repere ajuttoare de punerea la punct a distribuiei i
aprinderii sau injeciei.

NTREINEREA, DEFECTELE N EXPLOATARE I

REPARAREA ORGANELOR FIXE ALE MOTORULUI

ntreinerea organelor fixe

ntreinerea organelor fixe ale motorului cuprinde operaii: de verificri,
strngeri, control i verificarea strii tehnice a blocului motor, chiulasei,
colectoarlor de admisie i evacuare etc.
Operaiile de ntreinere i periodicitatea acestora sunt:
- strngerea uruburilor sau prezoanelor de fixare a suporilor axului,
culbutorilor la fiecare 50 000 km;
- strngerea chiulasei, la rece , la fiecare 50 000 km;
- uruburile sau prezoanele chiulasei se strng n ordinea indicat de
fabricant, dar n general se ncepe cu cele de la mijloc i apoi n cruce,
pn la cele de pe extreme (fig 4.14)
- strngerea capacului culbutorilor, capacului tacheilor la fiecare 30
000km;
- strngerea colectoarelor de admisie , de evacuare i a tubulaturii aferente
la fiecare 50 000 km;
- verificarea fixrii motorului pe suporii cadrului sau a caroseriei
automobilului;
- verificarea etaneitii mbinrilor chiulasei, capacului, bii de ulei etc.;
- controlul integritii constructive i funcionale ale componentelor
organelor fixe.

DEFECTELE N EXPLOATARE ALE ORGANELOR

FIXE

Arderea garniturii de chiulas, datorit: prelucrarii incorecte a suprafetelor

de etanare dintre blocul motor i chiulas, strngerii incorecte sau insuficiente
a chiulasei (cea mai frecventa), montarii necorespunzatoare a garniturii,
detonaiilor molorului etc.
Deoistarea fenomenului se constat prin:
- scderea nivelului apei din instalaia de rcire, care va aparea n baia de
ulei, al carui nivel creste, insa emulsionat;
- prezena uleiului n bazinul superior al radiatorului, datorit impingerii lui
de pe cilindri n camaa de rcire cu apa, de catre gaze:
- rateuri ritmice in carburator (la MAS), cnd arderea s-a produs la garnitur
intre doi cilindri alturai, datorit imprumutului de gaze de la un cilindru la
cellalt;
- existena gazelor comprimale in instalaia de rcire (bule in bazinul superior
al radiatorului sau in vasul de expansiune, la acceleraia motorului);
- ntreruperi la aprindere, ca urmare a depunerii apei pe electrozii bujiei (la
MAS ).
Remedicrea consta in demontarea chiulasei i inlocuirea garniturii de chiulasa de
ctre ofer, sau in atelier, respectnd regulile de montaj i strngere.
Fisurarea sau spargerea chiulasei sau a bloculuii motor, fie in pereii
exteriori, fie in zona supapelor, datorit: supranclzirii motorului ca urmare a
funcionrii indelungale la turaii si sarcini mari; reglajelor incorecte sau
infundrii pariale a canalelor apei de racire; turnrii apei reci cnd motorul este
suprainclzit din lipsa de apa la nivel in instalatia de rcire sau pornirii
motorului fr ap; ngherii apei n instalaie, cnd, pe timp rece, nu a fost
golit.
Depistarea fenomenului se constat prin:
- functionaica neregulat a motorului, cnd datorit fisurilor interioare dintre
pereii cilindrilor sau din zona supapelor, se depune apa pe electrozii bujiilor si
se produc intreruperi la aprindere; se observ, totodat, scderea nivelului
lichidului de rcire, cresterea nivelului uleiului (emulsionat, datorita apei) i
picaturi de ulei n apa din instalaia de rcire;
- suprancalzirea motorului (pn la gripare), pierderi de apa in instalaia de
rcire, datorita fisurilor exterioare ale pereilor; se pot observa prelingeri de ap
i emanare de vapori.
Remedierea const in repararea fisurilor prin diverse metode, in ateliere
specializate.

Repararea Organelor Fixe

Repararea blocului motor (v. fig. 4.3). Dup demontare, blocul se cura i se
spal intr-un solvent, canalele de ungere se desfund (dupa scoaterea dopurilor)
i se sufl cu aer comprimat, apoi se supune unui control pentru depistarea
defectiunilor. Acestea pot fi:
Deformarea sau corodarea suprafeei 7 de asamblare a blocului cu chiulasa.
Planeitatea se verifica cu o rigl de control (prin fanta de lumina) si introducerea
unei lame calibrate intre rigla si suprafaa blocului; se admite abaterea maxim
0.1 mm pe toata lungimea. Verificarea se poate face si cu ceasul comparator cu
suport sau cu placa de control (pata de vopsea sa fie de minimum 80% din
suprafata), totodata, se verifica suprafeele de prelucrate daca nu au coroziuni,
zgrieturi, bavuri, uzuri. Defeciunile mici se inltur prin lefuire cu o piatra
abraziv de granulatie foarte fina. Deformaiile si coroziunile accentuate se
rectific pe maini de rectificat plan; se poate indeparta un strat de maximum
0.25 mm:
Fisuri, crpturi sau spargeri de diferite forme i mrimi pe suprafeele
laterale 8. Depistarea se face prin proba hidraulic pe stand special, la presiunea
de 4 bari.
Repararea se poate realiza prin mai multe procedee cand fisurile nu
depaesc lungimea de 15-20 cm:
- sudarea oxiacetilenic cu bare de fonta FC 20 cu diametrul de 8 mm,
dup prenclzirea blocului la 600C, apoi rcirea lenta in cuptor;
- sudarea electric (la rece) discontinu, cu curent continuu de l=120- 130 A
i tensiunea U= 20-25 V, cu electrozi monel sau bimetalici din cupru cu oel i
inveli de calcar;
- acoperirea cu rini epoxidice. Operatia const n: curirea locului,
limitarea extinderii fisurii prin tifturi filetate la capete, ieirea fisurii,
degradarea cu solvent, uscarea, preinclzirea la 70...80 C, umplerea cu un
material ternar format din rina epoxidic (dibutilfalat i material de adaos),
apoi uscarea timp de 4-6 h la 150C i prelucrarea de finisare;
- etanarea cu soluii usor fuzibile (pentru fisuri mici). Soluia, formata din
particule fine de metal si liant, se toarn in instalaia de racire, se pornete
motorul la turaie mic, timp in care se depun particulele; se oprete motorul
dup ce nu mai supureaza pe la fisuri, timp de o jumatate de or: se pune din nou
motorul in funciune, iar dup cinci minute se inlocuiete soluia cu apa de
rcire;
- etanarea fisurilor mici de suprafa prelucrate, cu soluii melalice spe-

ciale sau cu apa de sticl;

- metalizarea cu zinc topit (pulverizat cu aer la 6 bari);
- eserea cu tifturi filetate din cupru, pe toata lungimea fisurii:
- sprturile se pot suda oxiacetilenic sau electric; se pot repara si prin peticire.
Peticul, din tabl de oel (OL 34) de grosime 2-4 mm, se aplic cu uruburi
filetate, sub el montndu-se o garnitur de pnza imbibat cu miniu de plumb.
Dupa reparare, se face din nou proba hidraulic, pe stand, la presiunea
de 4 bari.
Uzura gurilor filetate pentru prezoane sau uruburi se inltura prin
refiletare la cota de reparaie sau montarea de buce speciale (filetate la exterior,
iar interiorul la cota normal).
Prezoanele rupte n bloc se extrag prin diverse metode: defiletare cu ajutorul
unor dornuri conice sau zimate, extractoare, piulie sudate etc.
Locuurile cuzineilor pentru lagrele paliere 2 uzate sau deformate se
remediaz prin alezare la treapta de reparaie, pe maina de alezat orizontal.
Cnd uzurile sunt prea mari locaurile lagrelor se ncarc prin sudare electric,
se monteaz capace noi i se alezeaz la cota nominal.
Lagrele arborelui cu came 3 prin uzare , vor avea o conicitate i ovalitate
fa de fusurile arborelui. Remedierea const n demontarea i montarea altora
corespunztoare cotei de reparaie.
Locaurile tacheilor care se uzeaz se alezeaz la cota de reparaie sau se
preseaz buce, iar alezarea se face la cota nominal. La cele amovibile
procedeul este asemntor.
Repararea cilindrior (fig 4.15). Forma geometric interioar a cilindrilor se
modific fie datorit cauzelor termodinamice n timpul funcionrii motorului
(conicitate 2 i ovalitate 3), fie unor ageni chimici sau abraziunii impuritilor.
Uzura este accentuat n partea superioar a cilindrului formnd un prag 1.
Constatarea se poate face vizual i prin msurarea cu ceasul comparator pe
cadran. Se admite, n general, o conicitate i ovalitate maxim de 0,150 mm.
Remedierea const n alezarea i hoinuirea cilindrilor. Cmile de cilindru se
dezncrusteaz n soluii alcaline la temperatura de 80 grade C , dup ce , se
cur, n prealabil, de calamin.
Blocul motor cu cilindrii nedemontabili se fixeaz direct sau pe masa mainii
de alezat, iar cmile de cilindru cu ajutorul unor dispozitive. Maina de alezat
este vertical i poate lucra cu unul sau dou cuite.
Se prelucreaz mai nti , cel mai uzat , pentru a obine treapta de reparaie la
care vor fi alezai i ceilali cilindrii se spal i se supun controlului care impune:
lipsa de pete sau rizuri, conicitate i ovalitate la limitele admise.
Se procedeaz apoi , la sortarea i marcarea cmilor de cilindri, pe grupe de
comparaie. Cmile de cilindru se monteaz n blocul motor , prin presare cu
dispozitive speciale, dup ce s-au aezat inelele de etanare n canelele
respective (se ung cu emulsie de spun sau ulei) i s-au concentrat n locaurile
lor.

Blocurile motor cu cilindrii nedemontabili se pot cmui i realeza la cota

nominal.
Cilindrii sunt alezai la 2-3 sau chiar ase cote de reparaie.
Repararea chiulasei (v fig 4.5) . Dup demontare se face la curirea ei n
alcaline la cald sau cu produse dizolvante. Urmeaz modul vizual pentru
depistarea defeciunilor care pot fi: tirbituri, fisuri, ciupituri sau sufluri pe
suprafeele laterale 11, suprafeele interioare ale ghidajelor 9 i locaurile lor,
uzura scaunelor de supape, deteriorarea orificiilor filetate 6. Cu ajutorul riglei
calibrate se determin deformarea suprafeei de contact cu blocul motor, a
suprafeelor de montaj a colectorului de admisie i evacuare 7, 8 i capacului
culbutorilor; deasemenea se afl i starea i volumul camerei de ardere 1, prin
umplere cu ulei, uzura filetelor pentru locaurile bujiilor, starea suprafeei de
contact a injectorului 10.
Repararea fisurilor i crpturilor, a tirbiturilor se face ca i la blocul motor
la fel i a filetelor deteriorate.
Refacerea etaneitii orificiilor prezoanelor i tijelor mpingtoare se face
prin bucare.
Celelalte suprafee deformate , de asemenea, se rectific plan.
- Ghidurile de supap uazte se alezeaz la cote de reparaii, folosind supape
cu tij majorat n diametru.
- Scaunele supapelor care nu asigur etaneitatea se lefuiesc cu supapele
respective cu ajutorul unui dispozitiv ventuz, folosind past de rodaj
ntre suprafee.
Dac uzura este accentuat, atunci se frezeaz cu o frez conic special la
45 grade(fig 4.17 a). Limea scaunului supapei trebuie s fie de 1,2-1,6 mm;
cnd se depete valoarea, se procedeaz la ridicarea fatei cu o frez de 75
grade (fig 4.17 c) sau coborrea , cu o frez de 15-20 grade , dup care se
poziioneaz noul scaun de supap cu o frez de 45 grade (fig 4.17 b).
Chiulasa se rebuteaz dac are sprturi, crpturi ale camerei de ardere,
poroziti sau mai mult de zece sufluri.
Repararea colectoarelor de admisie i evacuare. Defeciunile cele mai
frecvente ale colectorului sunt:
- deformarea suprafeelor de asamblare cu chiulasa, care se rectific plan,
iar garniturile se nlocuiesc;
- tirbituri sau fisuri mici, care se sudeaz i se rectific;
- deformarea sau deteriorarea orificiilor pentru uruburile de montaj se
realizeaz la cote majorate sau se sudeaz i se alezeaz la cota nominal.

2.5 NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

In scopul eliminarii pericolului de accidentare la locul de munca este necesar

sa se respecte urmatoarele masuri si reguli principale:
- imbracamintea de lucru trebuie sa fie stransa pe corp, mansetele de
asemenea, bine stranse, iar hainele incheiate;
- cozile manerelor uneltelor de mana vor fi executate din lemn tare, fiind bine
fixate si cu dimensiuni care sa permita prinderea lor sigura si comoda;
- daltele,surubelnitele vor fi bine fixate in maner si prevazute in acest scop cu
un inel metallic pentru fixarea manerului de lemn pe capacul dintre scula;
- folosirea uneltelor de mana cu suprafete de percutie deformate, inflorite sau
stirbite , precum si a uneltelor de mana improvizate este interzisa;
- diverse lucrari de lacatuserie ce se executa in spatii cu mediu exploziv trebuie
executate numai cu scule din materiale neferoase (cupru,bronz); unelte de mana
actionate electric sau pneumatic vor fi prevazute cu dispozitive sigure pentru
fixarea sculei, precum si cu dispozitive care sa impiedice functionarea lor
necomandata;
- alimentarea lampilor ce servesc la iluminatul local al diferitelor lucuri de
munca se v-a face numai cu surse de tensiune de 24V tensiunea considerate ca
nepericuloasa in cadrul unei atingeri accidentale, toate masinile-unelte, carcasele
metalice ale utilajelor electrice de actionare, comanda si control vor fi protejate;
- toate masinile-unelte si instalatile din ateliere trebuie sa fie in buna stare de
functionare si sa aiba dispozitive de pornire si oprire asezate la indemana, astfel
incat sa excluda posibilitatea manevrarii lor intamplatoare;
- pietrele abrasive, ale polizoarelor, masinilor de rectificat trebuie sa fie
ingradite cu aparatoare din tabla prevazuta cu ecrane transparente;

- pietrele abrasive,inainte de a fi montate pe masinile-unelte, trebuie sa fie

incercate la masinile speciale, la turatii care sa depaseasca cu 50-60 % turatia de
lucru.
Lucrarile care necesita ridicarea automobilului trebuie sa se faca cu ajutorul
unor dispozitive speciale . Este interzisa in acest scop folosirea funiilor,rangilor.
Spatiile in care se efectueaza lucrari de reglare ale automobilului cu motor in
functiune trebuie sa fie bine ventilate si prevazute cu conducte de captare a
gazelor de esapament.
Locurile de munca trebuie sa fie mentinute in stare curate si sa fie bine
iluminate.