Simularea proceselor de lucru, o provocare pentru organizatiile prezentului

Provocarea cu care se confrunta organizatiile prezentului consta in faptul ca

acestea nu-si mai propun doar sa opereze ci mai degraba sa prospere intr-un mediu
ce devine tot mai complex, unitar si competitiv.
Imbunatatirea competitivitatii organizatiilor implica cresterea nivelului calitativ al
produselor si serviciilor adresate clientilor, produse si servicii ce trebuie proiectate
si realizate mai rapid, intr-o maniera ce permite minimizarea costurilor si totodata
cresterea veniturilor.
Orice organizatie care are viziunea propriei arhitecturi poate lua decizii in
cunostinta de cauza de ordin strategic sau operational.
Modelarea permite unei organizatii sa experimenteze o schimbare dorita a o
realiza in activitatea curenta, experiment in urma caruia se vor putea comensura
implicatiile schimbarii inainte ca aceasta sa fie efectiv implementata.
Optimizarea operatiunilor interne organizatiei necesita proiectarea unui model de
business. Acest model conceput trebuie sa reprezinte fidel structura activitatii unei
organizatii si sa surprinda aspectele privitoare la competitivitate, concretizate in
parametrii de timp, cost si calitate. Componentele unui model de business astfel
conceput trebuie sa fie ajustabile si sa ofere posibilitatea efectuarii unor analize
necesare comensurarii efectelor schimbarilor produse.
Optimizarea proceselor de lucru necesita parcurgerea mai multor etape strict
necesare si anume:
Definirea proceselor de lucru.
Parametrizarea proceselor de lucru din punct de vedere a timilor consumati.
Parametrizarea proceselor de lucru din punct de vedere al costurilor
antrenate de activitatile comoponente.
Simularea Proceselor de lucru.
Generarea unor rapoarte in urma simularii, rapoarte ce vor sta la baza
optimizarilor.
Simularea a inceput a fi utilizata in situatii manageriale inca din anii 50 tarzii ai
secolului trecut pentru a examina probleme de asteptare si de stocare.
Simularea Monte Carlo
Sintagma Monte Carlo vine de la orasul cu acelasi nume renumit pentru jocuri de
noroc.Ca si la jocurile de ruleta, foarte populare printre cei care frecventeaza

cazinourile si in operatiunile de simulare se obtin numere aleatoare, dar nu prin

rotirea unei rulete ci prin generarea cu ajutorul calculatorului.
Demonstrandu-si utilitatea, metodologia a evoluat extinzandu-si sfera de
aplicabilitate de la domenii strict focalizate legate de facilitati precum depozitele
de marfuri, rezervoarele cu produse petroliere sau iesirile din supermarket-uri la
activitatea de ansamblu a unei organizatii concretizata in procesele de lucru
interne.
Astfel, in aceast nou context, metoda matematica de simularea Monte Carlo isi
propune sa estimeze cat mai fidel parametrii operationali corespunzatori unui
proces de lucru.
Metoda de simulare Monte Carlo permite calcului timpului mediu consumat prin
stationarea intr-o coada de asteptare aferenta unei activitati, lucru posibil prin
cuantificarea timpilor de asteptare aferenti fiecarei activitati din cadrul procesului
de lucru.
Totodata metoda permite calculul costului total antrenat de un proces de lucru, prin
multiplicarea timilor consumati de resursele implicate cu valorile costurilor unitare
asociate, timipii luati in calcul fiind atat cei efectivi de lucru cat si cei de asteptare.
Simularea evenimentelo discrete
Simularea evenimentelor discrete (Discret Event Simulation DES) este o metoda
de simulare utilizata pentru a studia comportamentul proceselor de lucru
(busieness processses) in dinamica lor temporala in activitatea curenta a
organizatiei.
Pasajele temporale parcurse in demersul de simulare sunt privite mai curand ca o
serie de evenimente discrete si nu ca o transformare continua. Astfel, evenimentele
sunt cele care modifica stadiul procesului in momentul in care apar, evenimente a
caror succesiune este data de ceasul simularii (simulation clock).
Pentru a simula un proces de lucru, metoda necesita urmatoarele doua capabilitati
majore:
Modelarea de proces. Metoda de fata s-a dovedit a fi cea mai eficienta in
demersul de vizualizare a proceselor de lucru derulate in cadrul
organizatiei, modelele furnizand o structura descriptiva asupra succesiunii
secventelor de lucru ce le compun.
Factorul aleator. Acesta adauga procesului de lucru variabilitatea din
realitate, conducand la rezultate diferite pentru simulari diferite.

Metoda permite utilizatorilor crearea unui mediu de simulare mediu in care va fi

rulat un proces de lucru din activitatea curenta a organizatiei.
Componentele modelului pot fi ajustate si procesul resimulat pentru a se putea
identifica efectele schimbarilor produse. Rezultatul acestui demers va consta in
identificarea blocajelor aparute pe parcursul procesului de lucru, a duratei totale a
acestuia, a costurilor implicate, a resurselor consumate si a rezultatelor livrate in
urma finalizarii acestuia.
Astfel, simularea proceselor permite organizatiei sa experimenteze schimbarea
inaintea implementarii, eventualele dificultati aparute putand fi corectate inca din
stadiul de proiectare a acesteia.
Simularea Evenimentelor Discrete introduce un nivel suplimentar de precizie
simularii de tim Monte Carlo, conceptele utilizate in cazul simularii Monte Carlo
fiind valide si in cazul celui de-al doilea tip de simulare. Simularea Evenimentelor
Discrete introduce factori suplimentari in cadrul modelului pentru a-l apropia mai
mult de realitate.
Astfel, Simularea Evenimentelor Discrete poate coordona mai multe evenimente
declansatoare ale unui acelasi proces, proces a carui comportament poate fi
simulat in anumite conditii privitoare la disponibilul de resurse. Astfel, resursele
utilizate de scenariul procesului de lucru pot fi restrictionate pentru a se simula o
situatie reala in care acestea chiar sunt deficitare.
Concluzionand, simularea Evenimentelor Discrete este recomandata a fi utilizata
cand se identifica blocajele aparute cand procesul de lucru se confrunta cu prea
multe evenimente declansatoare sau cu deficite de capacitate a resurselor.