Facultatea de Inginerie Electrica

Laborator: Metode si procedee tehnologice

POPA Dan
Grupa: 115A
An: 1A

Lucrarea Tehno 2
METALE SI ALIAJE UTILIZATE IN INDUSTRIA
ELECTROTEHNICA

Facultatea de Inginerie Electrica

Laborator: Metode si procedee tehnologice

POPA Dan
Grupa: 115A
An: 1A

1.Noiuni de baza
In industria electrotehnica, pentru fabricarea mainilor si aparatelor electrice se folosesc
diferite materiale metalice si nemetalice. Materialele metalice, pe scurt metalele se folosesc pure
sau sub forma de aliaje. Aliajele sunt combinai chimice sau amestecuri obinute de regula prin
topirea mpreuna a doua sau mai multe elemente dintre care cel puin unu, este metal. Astfel, otelul
este un aliaj la fierului cu carbonul, iar bronzul un aliaj al cuprului cu staniul.
Metale si aliajele frecvent utilizate in industrie, numite metale tehnice, sunt standardizate. In
standardele referitoare la materiale se dau de regula urmtoarele date: denumirea materialului,
modul de simbolizare, calitile de materiale ce fac parte din categoria respective, compoziia
chimica, proprietile fizico-chimice, mecanice, tehnologice, forma de livrare, dimensiuni, modul
de marcare.
Principalele proprietati ale metalelor si aliajelor se deosebesc intre ele prin anumite proprietati care
determina posibilitatea de utilizare in industrie. Avem proprietati: fizice, chimice, mecanice,
tehnologice.
Principalele proprietati ale cuprului (Cu) si ale aluminiului (Al)
1.Cuprul este caracterizat prin maleabilitate buna, conductibilitate electrica si termica
foarte buna, rezistenta mare la coroziune, se sudeaz si se lipete bine. Este folosit pentru fabricarea
conductoarelor si a cailor de curent, calitile lui conductoare sunt dependente de puriatea pe care o
are.
Cuprul electrolitic:
2

-rezistivitatea =0.01724 mm /m la 20 grade C

3

-densitatea =8,93 g/cm ;

-conductivitatea termica =392,72 W/m*K la 20 grade C;
-temperatura de topire =1083 grade C;
-caldura specifica c=14,6 J/kg*K;
t

-caldura latenta de topire =205 kj/kg;

2

- rezistenta de rupere =20-30 kgf/mm ;

-costul este acceptabil desi este un material deficitar;
Proprietile tehnologice ale cuprului sunt in funcie de gradul de ecruisare (STAS 9872 Cupru si aliaje de cupru. Simbolizarea strilor de baza se face astfel:
-brut de fabricaie avnd simbolul M;
-recopt, simbol O;
-ecruisat, simbol H;
-tratat termic, simbol T.
Daca cuprul tare este supus recoacerii la temperatura de 330-350 grade C, dup rcire se
obine un cupru moale, cu rezistenta mica de ntindere si cu alungire mare la ntindere.
2.Aluminiu este al doilea material in ierarhia materialelor utilizate in construcia
infasurarilor masinilor si aparatelor electrice ( SR EN 546:1998 Aluminiu si aliaje de aluminiu) si
se caracterizeaz prin urmtoarele proprietati:
2

- rezistivitate =0.027 mm /m la 20 grade C (mai mare cu ~70% dect cea a cuprului);

3

- densitate mica =2,7 g/cm (~ de patru ori mai mica dect cea a cuprului);
- conductivitate termica =221,9 W/m*K (la 20 grade C);
- temperatura de topire =660,1 grade C ;
-caldura specifica c=38,5 J/kg*K;
2

Facultatea de Inginerie Electrica

Laborator: Metode si procedee tehnologice

POPA Dan
Grupa: 115A
An: 1A

-caldura latenta de topire =400 kj/kg;

2

-rezistenta la rupere =6-11 kg/mm ;

-grad ridicat de tehnologicitate (ductil, maleabil) fiind foarte uor de prelucrat la cald si la rece
(prin laminare, tragere, turnare sub presiune).

2.Comentarea standardelor:
SR EN 10027-1:2006 : Sisteme de simbolizare a otelurilor. Simbolizare alfanumerica.
Pentru corecta aplicare a standardelor din domeniul metalurgiei, dar mai ales pentru facilitarea
contractrilor, este absolut necesar simbolizarea ct mai semnificativ a produselor.
Standardul SR EN 10027-1:2006, Sisteme de simbolizare a oelurilor.
Partea 1: Simbolizarea alfanumeric, stabilete regulile de simbolizare a oelurilor bazate pe
simboluri literale i numerice prin care se exprim caracteristicile principale, de exemplu:
mecanice, fizice i chimice, n scopul identificrii oelurilor.
Standardul EN 10027-1:2006 a fost elaborat de comitetul tehnic ECISS/TC 7, Simbolizarea
convenional a oelului, i a fost adoptat ca standard romn n 2006 de comitetul tehnic roman CT
42, Oeluri i feroaliaje.
Standardul prevede c pentru fiecare marc de oel se aloc o singur simbolizare alfanumeric.
Sistemul de simbolizare numeric este definit n standardul SR EN 10027-2:1996, Sisteme de
simbolizare pentru oeluri.
Partea 2: Sistemul numeric. Notarea complet a unui produs de oel, atunci cnd se utilizeaz n
comenzi i n documente contractuale, trebuie s cuprind pe lng simbolizarea alfanumeric i
indicaii referitoare la condiiile tehnice de livrare corespunztoare oelului specificat. Pentru
oelurile specificate n standarde, aceast indicaie trebuie s fie numrul de referin al
standardului de produs corespunztor.
Detalii cu privire la structura simbolizrii alfanumerice a oelului sau a produsului de oel sunt
prezentate n standardele de produs corespunztoare sau n standardele de dimensiuni.
Pentru simbolizarea oelurilor se utilizeaz trei grupe de simboluri, i anume:
- simboluri principale, care semnific utilizarea prevzut a oelului, anumite caracteristici
mecanice sau cantitatea de carbon;
- simboluri suplimentare pentru oel, care semnific, n general, prelucrrile la care a fost supus
oelul;
- simboluri suplimentare pentru produse de oel, care indic tipul de acoperire pentru produsele de
oel, condiiile de tratament termic pentru acestea etc.

Facultatea de Inginerie Electrica

Laborator: Metode si procedee tehnologice

POPA Dan
Grupa: 115A
An: 1A

Simbolizrile alfanumerice se clasific n dou categorii principale:

Categoria 1: Oeluri simbolizate n funcie de caracteristici mecanice sau fizice;
Categoria 2: Oeluri simbolizate n funcie de compoziia chimic.
n categoria 1 de simbolizare sunt cuprinse:
- oelurile pentru construcii;
- oelurile pentru aparate sub presiune;
- oelurile pentru evi;

SR EN 1412: 1997 : Cupru si aliaje de cupru. Sistemul European de simbolizare numerica.

Introducere: sistemul de simbolizare numerica descrie in prezentul standard european
are la baza Anexa A din ISO/TR 7003, in care se atribuie un singur simbol unui material de
cupru (cupru sau aliaj de cupru) pentru clasificarea lui.
1. Domeniu de aplicare: Sistemul se aplica :
a) materialelor de cupru precizate in standardele europene;
b) materialelor de cupru care nu sunt specificate in standardele europene.
2. Referine normative: sunt prezentate referinte date si nedate, prevederi din alte
publicaii. ex: ISO/TR 7003 Format unifie pour la designation des metaux.
3. Definiii:
3.1 material de cupru- termen general pentru cupru si aliaje de cupru ;
3.2 material de cupru standardizat- material de cupru indicat intr-un Standard European
3.3 material de cupru nestandardizat - material de cupru neindicat intr-un Standard European
4. Detalii referitoare la sistem:
4.1 Generalitati : numrul se compune din semne alfabetice si numere
4.2 Structura simbolului:
4.2.1 Simbol complet: simbolul se compune din 6 caractere;
4.2.2
Poziiile caracterelor:
1
2
3
4
5
6
4.2.2.1 Poziia 1:
Prima poziie trebuie sa contina litera C
4.2.2.2 Poziia 2:
Poziia a doua trebuie sa contina una din urmtoarele litere: B, C, F, M, R, S, W, X; ex:
M=prealiaje, R=cupru brut rafinat, X=materiale nestandardizate
4.2.2.3 Poziiile 3-5:
4

Facultatea de Inginerie Electrica

Laborator: Metode si procedee tehnologice

POPA Dan
Grupa: 115A
An: 1A

Trebuie sa contina numere cuprinse intre 000-999

4.2.2.4 Poziia 6
Caracterul destinat poziie a asea este o litera care precizeaz unul din grupele de materiale
indicate in table.

3. Activitate la laborator
In cadrul laboratorului nr.2 care a avut ca tema Metale si aliaje utilizate in electrotehnica
am discutat despre metale si aliaje. Am aflat ca intr-un STAS cu o asemenea tema ntlnim
informaii despre denumirea materialului, modul de simbolizare, calitatea materialelor, mrcile,
proprietile tehnologice, forma de livrare. Simbolul este alctuit din cifre si litere.
Am avut pe masa un desen specific cu titlu cama de iesire, piestele componente ale acestuia
fiind confectionate din OL 52.
Am discutat despre principalele proprietati ale metalelor si aliajelor:
fizice : permeabilitatea magnetica, densitatea ;
chimice: refractari, dilatarea;
mecanice: elasticitatea, duritatea, rezistenta la oboseala;
tehnologice: ductibilitatea, prelucrabilitatea, sudabilitatea .
Materialele care se folosesc in industria electrotehnica se mpart in doua grupe: materiale
metalice feroase si materiale metalice neferoase.
Despre materialele metalice feroase am invatat ca sunt materiale care la proporia masiva a
fierului este mai mare decata oricrui alt element al aliajului. Dintre aceste materiale distingem
fontele si otelul. Fontele sunt de mai multe feluri: Brute ; Fonta cenisie (SR EN 1561:1999 Fonta
cu grafit lamelar) ; Fonta cu grafit nodular; Fonta maleabila ( SR ISO 5922:1995 Fonta maleabila) ;
Fontele austenitice; Fonta refractara.
Otelurile sunt aliaje ale fierului cu carbonul maxim 2% carbon. Otelurile sunt: aliate si
nealiate.
Cele nealiate sunt de uz general ( uruburi, piulie ,etc.), nealiate de calitate ( buloane,
arbori, buce, etc.), nealiate speciale (axe, tije, boluri, etc.).

4.Concluzii:
Metalele si aliajele frecvent utilizate in industrie sunt metale tehnice si sunt standardizate. In
STAS se dau informaii despre: denumirea materialului, modul de simbolizare, calitatea
materialului, mrcile, proprietati tehnologice, forma de livrare.
Principalele proprietati ala aliajelor si materialelor sunt permeabilitatea magnetica,
densitatea, refractaritatea, duritatea ,rezistenta la oboseala, elasticitatea, ductibilitatea,
prelucrabilitatea, sudarea.
Sunt metale feroase si neferoase. Metale feroase sunt fontele si sunt de mai multe tipuri.
Otelurile care sunt aliate si nealiate. Otelurile nealiate se mpart in mai multe categorii. Cel mai
utilizat neferos este cuprul. Modul de simbolizare se face conform standardelor europene.
5

Facultatea de Inginerie Electrica

Laborator: Metode si procedee tehnologice

POPA Dan
Grupa: 115A
An: 1A

5. Bibliografie :
-Activitatea de laborator;
-Manualul de laborator;
-Indrumarul de laborator;
-SR CR 10027-1: 2006;
-SR EN 1412:1997.