Proiect SIICB

Subiect: Automatizarea unui reactor de piroliza din industria petrochimica,

utilizat in obtinerea de etilena (C2H4).
Cerinte:
I. [0.5p]Descrieti instalatia tehnologica de piroliza si procesul de cracare.
Observatie 1 : Se va descrie procesul, conditiile necesare de reactie,
reactiile ce au loc, etc.
II. [0.5p]Propuneti o solutie de automatizare.
Observatie 2 : Se va prezenta schema de automatizare, precizandu-se
sistemele de reglare automate considerate.
III. [1.5p]Determinati functiile de transfer pentru principalii parametri din
proces (debite de alimentare, presiune, temperatura).
Pentru determinarea modelelor dinamice se considera seturile de date
precizate in continuare, detaliate pentru fiecare parametru de proces.
1. [0.5p]Modelarea variatiei debitului de benzina
Lungime conducta : 4m ;
Diametru conducta : 1m ;
Coeficient de debit : 0.6
Densitate fluid : 750kg/m3
Debit nominal : 1500m3/h
Pentru masurarea debitului de benzina se utilizeaza un traductor de debit in
domeniul 02000m3/h, ce ofera la iesire un curent unificat in gama 420mA.
Vana de reglare a debitului poate fi aproximata printr-un element de ordinul
I, cu amplificarea 2 si constanta de timp 1s.
Observatie 3.1.1 : Pentru modelarea debitului de benzina se considera cazul
unei conducte scurte.
Observatie 3.1.2 : Se va determina functia de transfer a partii fixate a
sistemului (element de executie + proces + traductor).
2. [0.5p]Modelarea variatiei debitului de abur
Lungime conducta : 1m ;
Diametru conducta : 0.05m ;
Densitate fluid : 800kg/m3
Debit nominal : 500m3/h
Coeficient de curgere : 1.8

Pentru masurarea debitului de abur se utilizeaza un traductor de debit in

domeniul 02000m3/h, ce ofera la iesire un curent unificat in gama 420mA.
Vana de reglare a debitului poate fi aproximata printr-un element de ordinul
I, cu amplificarea 10 si constanta de timp 10s.
Observatie 3.2.1 : Pentru modelarea debitului de abur se considera cazul unei
conducte lungi.
Observatie 3.2.2 : Se va determina functia de transfer a partii fixate a
sistemului (element de executie + proces + traductor).
3. Modelarea variatiei temperaturii
Se considerata identificata functia de transfer a partii fixate a sistemului
(element de executie + proces + traductor) :
H F 3 (s) =

2
(1200s + 1)( 300s + 1)( 200s + 1)

4. [0.5p]Modelarea variatiei presiunii

Se considera setul de date experimentale din fisierul DateIO.txt, achizitionate
pentru partea fixata a sistemului (element de executie + proces + traductor).
Perioada de esantionare utilizata este de 1sec. Pentru identificarea modelului se
va utiliza programul WinPIM, urmand a se identifica un model de tip ARX.
Se vor preciza (pentru debitele de alimentare):

[0.25p]etape determinare model dinamic;

[0.05p]functii de transfer proces ;

[0.15p]functii de transfer elemente de executie si traductoare;

[0.05p]functii de transfer finale.
IV. [3.5p]Proiectati sistemele numerice de reglare pentru principalii
parametrii din proces (debite de alimentare, presiune, temperatura).
Performante impuse:
- Se doreste ca sistemele pentru controlul debitelor de alimentare sa asigure
eroare stationara zero, suprareglaj zero si timp minim de raspuns.
- Se doreste ca sistemele pentru controlul temperaturii si presiunii sa asigure
eroare stationara zero, suprareglaj de maxim 5%, precum si un timp de raspuns
de 3000s pentru sistemul de control a temperaturii, respectiv 10s pentru sistemul
de control a presiunii.
Observatie 4.1 : Algoritmii de reglare se vor proiecta pe baza functiilor de
transfer determinate la punctul III, utilizand initial metoda alocarii polilor si apoi
programul WinREG. !!! Pentru fiecare parametru, se vor obtine doua seturi de
regulatoare !

Observatie 4.2 : Utilizand metoda alocarii polilor, pentru controlul debitelor de

alimentare si a presiunii se vor determina regulatoare PI, iar pentru controlul
temperaturii se va determina un regulator PID cu factor de interinfluenta.
Observatie 4.3 : Utilizand programul WinREG, se vor determina regulatoare
numerice RST pentru fiecare parametru.
Observatie 4.3.1 : Pentru fiecare sistem se va alege perioada de esantionare
corespunzatoare.
Observatie 4.3.2 : Pentru fiecare parametru se va determina echivalentul discret
al functiilor de transfer de la punctul III.
Se vor preciza:

(4.2)[0.3p]etape determinare regulatoare analogice (PID);

(4.2)[0.1p]functii de transfer regulatoare analogice (expresii +
valori);

(4.3)[0.3p]etape determinare regulatoare numerice (RST);

(4.3)[0.1p]perioade de esantionare utilizate;

(4.3)[0.1p]functii de transfer discrete (expresii + valori);

(4.3)[0.1p]functii de transfer regulatoare numerice (expresii +
valori);
V. [2p]Verificati in simulare in bucla inchisa rezultatele obtinute pentru
fiecare sistem de reglare.
Observatie 5.1 : Pentru simularea rezultatelor obtinute (pentru toate cele 4
regulatoare) se va utiliza programul Simulink/Matlab.
Observatie 5.2 : Se vor simula ambele seturi de regulatoare (PI/PID si
RST).
Observatie 5.3 : Pentru fiecare sistem se vor preciza:

[0.05p]schema utilizata;

[0.1p]raspunsul sistemului in bucla inchisa (grafic);

[0.1p]performantele obtinute (valorile suprareglajului si timpului
de raspuns).
VI. [1p] Sa se evalueze gradul de robustete al regulatoarelor gasite, utilizand
ca indicator marginea de robustete (obtinuta pe baza functiei de
sensibilitate).
Observatie 6.1 : Pentru calculul functiei de sensibilitate se utilizeaza
regulatoarele RST si programul WinREG.
Se vor preciza:

[0.1p]grafic functie sensibilitate;

[0.1p]valoare maxima functie de sensibilitate,;

[0.05p]valoare margine de modul.

Observatii finale :
1. Proiectul este individual.
2. Proiectul va fi scris de mana (cu exceptia graficelor
obtinute in urma simularilor).
3. Termen de predare : 07.01.2016.