Sunteți pe pagina 1din 11
CRIZA ECONOMICA SI MASURILE SOCIALE ANTICRIZA

CRIZA ECONOMICA SI

CRIZA ECONOMICA SI MASURILE SOCIALE ANTICRIZA

MASURILE SOCIALE

CRIZA ECONOMICA SI MASURILE SOCIALE ANTICRIZA

ANTICRIZA

CRIZA ECONOMICA SI MASURILE SOCIALE ANTICRIZA
AGENDA A. Criza economica in Romania o consecinta a crizei mondiale B. Principalele domenii economice

AGENDA

A. Criza economica in Romania o consecinta a crizei mondiale

B. Principalele domenii economice afectate de criza in Romania

C. Principalele efecte ale crizei pentru populatie si pe piata muncii

D. Masuri sociale anticriza propuse de FSLCP

E. Masuri nationale anticriza propuse de partenerii sociali in care se regasesc si propunerile FSLCP

F. CONCLUZII

A. Criza economica in Romania o consecinta a crizei mondiale • Romania are acum o

A. Criza economica in Romania o consecinta a

crizei mondiale

Romania are acum o economie deschisa, relatiile comerciale de bunuri si servicii cu alte tari reprezinta 20% din PIB

Comertul Exterior este orientat cu preponderenta (cca 70%) catre Uniunea Europeana

Romania a fost surprinsa de criza economica cu un deficit insemnat de cont curent

care are putine sanse sa fie acoperit de investitiile straine in stagnare si descrestere(2,5 miliarde euro 2008, prognozat sub 2 miliarde euro 2009)

Piata financiara si de capital insuficient dezvoltata, venituri in scadere datorate

imposibilitatii de realizare a “exportului de forta de munca”din cauza crizei europene si

mondiale

Sistemul bancar dependent in cea mai mare parte de fluxurile financiare ale bancilor din tarile de origine care au fost afectate de criza

Aspectele specifice ale structurii consumului, care in Romania este orientat cu

preponderenta (65%) in alimente si bunuri de stricta necesitate.

Romania se afla la capatul uni ciclu de crestere economica sustinuta inceputa acum 8- 9 ani sub auspicii favorabile pe plan european si mondial

B. Principalele domenii economice afectate de criza in Romania Toate ramurile de activitate din Romania

B. Principalele domenii economice afectate de criza in Romania

Principalele domenii economice afectate de criza in Romania Toate ramurile de activitate din Romania au de

Toate ramurile de activitate din Romania au de suferit, insa reducerea consumului si productiei la nivel global lovesc in primul rind firmele care fac export

Scaderea creditarii la nivelul populatiei afecteaza domeniul constructiilor innivel global lovesc in primul rind firmele care fac export special constructii de locuinte Sunt afectate

special constructii de locuinte

domeniul constructiilor in special constructii de locuinte Sunt afectate de asemenea prin fenomene de interdependenta,

Sunt afectate de asemenea prin fenomene de interdependenta, industria

metalurgica, industria chimica, industria constructoare de masini, industria textila si

transporturile.Desi sunt mai mici exista scaderi semnificative si in industria alimentara si agricultura

semnificative si in industria alimentara si agricultura In industria chimica sunt afectate in mod deosebit

In industria chimica sunt afectate in mod deosebit intreprinderile producatoare de

ingrasaminte chimice, produsele anorganice si industria maselor plastice a lacurilor si vopselelor

si industria maselor plastice a lacurilor si vopselelor Corespunzator scaderii productiei industriale a scazut si

Corespunzator scaderii productiei industriale a scazut si productia in ramurile

energetice

C. Principalele efecte ale crizei pentru populatie si pe piata muncii • Inasprirea conditiilor si

C. Principalele efecte ale crizei pentru populatie

si pe piata muncii

Inasprirea conditiilor si cresterea costurilor de creditare, coroborate

cu lipsa de lichiditati afecteaza atit populatia cit si agentii economici

Reducerea activitatii economice genereaza disponibilizari in toate sectoarele economiei

Se accentueaza totodata tendinta angajatorilor de a efectua

disponibilizari conjuncturale pentru reducerea cheltuielilor si cresterea

profitului

Intoarcere unui numar de lucratori care nu mai au de lucru in

strainatate accentuindu-se deficitul pe piata fortei de munca

D. Masuri sociale anticriza propuse de FSLCP FSLCP a propus o serie de masuri anticriza

D. Masuri sociale anticriza propuse de FSLCP

FSLCP a propus o serie de masuri anticriza cu o aplicabilitate limitata in timp pe o perioada de maxim 12 luni

Scopul masurilor propuse de federatie il constituia limitarea efectelor crizei, pastrarea

locurilor de munca, pastrarea puterii de cumparare, intarirea dialogului social. Mentinerea fortei de munca, sustinerea activitatii agentilor economici si limitarea opririi acestora.

Crearea unui sistem integrat de sprijinire de catre stat prin masuri fiscale corespunzatoare,

administrative si financiare a activitatii agentilor economici

Reesalonarea unor debite fata de stat, in functie de urgenta , prioritatea si vechimea acestor

debite

Modificarea regulamentului privind acordarea ajutoarelor de stat pentru agentii economici cu

capital de stat si privat in concordanta cu modaliatea in care au fost acordate astfel de ajutoare

in alte state membre UE

Finantarea unor politici agricole prin sustinerea financiara directa si indirecta a fermierilor in vederea dezvoltarii sectorului agricol si a realizarii unei sigurante alimentare a populatiei

Stoparea intreruperilor conjuncturale si nejustificate a activitatii agentilor economici si

adoptarea unui act normative care sad ea posibilitatea oricarui lucrator sa conteste oprirea si

disponibilizarea conjuncturala

D. Masuri sociale anticriza propuse de FSLCP Protectia lucratorilor din economia nationala impotriva concedierilor •

D. Masuri sociale anticriza propuse de FSLCP

Protectia lucratorilor din economia nationala impotriva concedierilor

Adoptarea unui act normative privind acordarea somajului tehnic din fondurile de somaj ale statului cu pastrarea carnetelor de munca la sediul angajatorilor.

Cresterea duratei de acordare a ajutorului de somaj la 24 de luni

Majorarea indemnizatiei de somaj la 85% din valoarea salariului mediu pe economie

Acordarea unui ajutor nerambursabil pentru persoanele aflate in somaj care incep

activitati proprii in domenii deficitare ale economiei: agricultura, servicii, turism , productie manufacturiera

Obtinerea pentru aceste persoane a unor credite cu dobinzi minime de 5-10 %,

precum si acordarea unor scutiri de plata asupra obligatiilor fiscale pe o perioada de 24 de luni

D. Masuri sociale anticriza propuse de FSLCP Mentinerea activitatii organizatiilor sindicale pe perioada crizei •

D. Masuri sociale anticriza propuse de FSLCP

Mentinerea activitatii organizatiilor sindicale pe perioada crizei

Modificarea Legii Sindicatelor astfel incit sa fie permisa sindicalizarea somerilor si a pensionarilor Posibilitatea inchierii unor contracte de comodat pentru sediile aflate in

administrarea statului , utilizate de Federatiile si Confederatiile sindicale

Acordarea unor inlesniri la plata TVA pentru bunurile achizitionate de sindicat in scvopul desfasurarii activitatilor proprii Protectia reprezentantilor alesi in organele de conducere colectiva ale

sindicatelor in sensul in care acestia sa nu fie disponibilizati decit in cazul incetarii definitive a activitatii angajatorului Cresterea rolului dialogului social si a parteneriatului social

Simplificarea formalitatilor legale pentru infiintare unor sindicate sau

inregistrarea unor acte de modificare a statutelor sau componentei organelor

de conducere

D. Masuri sociale anticriza propuse de FSLCP Realizarea unor masuri de reforma legislative • Modificarea

D. Masuri sociale anticriza propuse de FSLCP

Realizarea unor masuri de reforma legislative

Modificarea si armonizarea Legii sindicatelor, Legii contractelor colective de munca, Legii conflictelor colective

de munca, Legea Inspectiei Muncii, Legea Tribunalelor

Muncii, precum si ratificarea unor conventii internationale

E. Masuri nationale anticriza propuse de partenerii sociali in care se regasesc si propunerile FSLCP

E. Masuri nationale anticriza propuse de partenerii sociali in care se regasesc si propunerile FSLCP

Masuri vizind sprijinirea activitatii intreprinderilor si protejarea productiei

autohtone

Masuri pentru mentinerea sau crearea de locuri de munca

Dezvoltarea infrastructurii

Stimularea si atragerea investitorilor

Dezvoltarea IMM-urilor si competitivitatii produselor

Sprijinirea si relansarea agriculturii si dezvoltarii rurale

Masuri fiscale privind asigurarea surselor de finantare si a dezvoltarii economice

Dezvoltarea parteneriatului public privat

Masuri de salarizare, de plata a pensiilor si protectie sociala

Masuri privind diminuarea cheltuielilor bugetare si de alocare eficienta a fondurilor

Masuri privind majorarea VENITURILOR BUGETARE

Masuri privind domeniul bancar

Masuri de intarire a dialogului social

Masuri legislative privind imbunatatirea cadrului legal si armonizarea legislatiei

F. CONCLUZII pachetul practice s-au concretizat doar masurile privind somajul tehnic, restructurarea sistemului bugetar,

F. CONCLUZII

pachetul practice s-au

concretizat doar masurile privind somajul tehnic, restructurarea sistemului bugetar, programul prima casa si modificarea codului

fiscal

* Desi au fost purtate discutii pe intreg

* Masurile anticriza adoptate in Romania efectiv au fost notate de

CESifo cu 1,3 pe om scara de la 1 la 9, Romania clasindu-se pe penultimul loc inaintea Letoniei, iar Norvegia cu 7,4 pe primul loc, aceasta dovedeste ineficienta aplicarii unor masuri anticriza in

Romania