EPIDEMIOLOGIA I PROFILAXIA FEBREI GALBENE.

EPIDEMIOLOGIA I PROFILAXIA FEBREI Q.

Febra galbena este endemica in Africa tropicala si in partile nordice si estice ale
Americii de Sud dar epidemii se pot produce si in zone din America Centrala. Ca si
vectorul principal Aedesaegyptiboala isi are originea in Africa si a fost introdusa in
America in secolul XVI odata cu transporturile de sclavi. Daca sclavii africani nu pareau
sa sufere foarte puternic de febra galbena, mortalitatea printre europeni a fost foarte
ridicata. Epidemii serioase s-au produs in orasele de coasta din America de Sud si in
SUA. Mai recent, a avut loc o recrudescenta spectaculoasa in Etiopia (1960-1962) cu
cel putin 15.000 de decese iar in 1986/87 s-au semnalat numeroase cazuri in Africa de
vest.Toate epidemiile urbane din Lumea noua transmise de catreAedesaegyptiau fost
severe. Virusul a scapat in zonele impadurite si in anul 1932 boala a fost descoperita
in interiorul Braziliei de unde Aedesaegyptifusese eradicat

FEBRA GALBENA
Virus amaril este prototipul familiei Flaviviridae
(Togaviridae) ce cuprinde peste 70 de virusuri ce
sunt transmise in marea lor majoritate de catre
artropode. Exista trei cicluri epidemiologice de
transmisie a virusului amaril:
-ciclul de padure sau silvatic;
-ciclul urban de catreAedes aegypti;
-ciclulintermediar ce reuneste cele doua cicluri.v

FEBRA GALBENA ESTE O FEBRA HEMORAGICA VIRALA CE

AFECTEAZA:
- IN FIECARE AN APROXIMATIV 200.000 DE PERSOANE PESTE
TOT IN LUME
- CIRCA 30.000 DE DECESE.

PERIOADA DE INCUBAIE I
CONTAGIOZITATE
La om, perioada de incubatie este de 3-6 zile
de la inteparea de catre un tantar infectat.
Pacientul nu este infectios pentru tantar decat
in primele 3-4 zile de la aparitia simptomelor.

TABLOUL CLINIC
Boala se caracterizeaza prin aparitia febrei, dureri de cap,
dureri ale spatelui, dureri musculare generalizate, stari de
greata si voma. Unele cazuri moderate de febra galbena pot sa
nu prezinte icter. Bradicardia caracteristica este legata de
temperatura (semnul lui Faget). Aproximativ 15% dintre
persoanele infectate dezvolta o forma severa a bolii ce include
mai multe faze: o faza accentuata de circa 3 zile cu aparitia
brusca a febrei, dureri de cap, mialgii, greata si voma urmata
de o perioada de remisie ce poate dura pana la 24 de ore
(febra caracteristica in forma de U) si de o faza toxica cu
icter si voma (vomito negro) in cursul careia pot apare semne
hemoragice (sangerari ale gingiilor, ale nasului si hematurie),
albuminurie si oligurie (diminuarea productiei de urina).
Pacientul poate suferi de sughit, diaree, tahicardie progresiva si
soc. Examenul abdomenului reveleaza dureri epigastrice

VECTORII:
pentru febra galbena urbana, Aedes aegypti;
pentrufebra galbenade jungla/rurala in Africa, Aedes
africanus, Aedes luteocephalus, Aedes
simpsonicomplex, Aedes furcifer, Aedes taylori;
pentru febra galbenade jungla in America Centrala si
de Sud,Haemagogus leucocelaenus, Haemagogus
janthinomys, Haemagogus spegazziniisiSabethes
chloropterus.
Ei pot transmite infecia termen de dou sptmni,
atunci cnd temperatura aerului peste 25 de grade.

REZERVOARELE:
in Lumea veche maimutele din familiile
Cercopithecidae si Colobidae;Galago
senegalensis.In Lumea noua maimutele din
Familia Cebidae,in modspecial specii
deAlouatta, Ateles, Cebus,
AotessiCallithrix.Totusi rezervorul de baza
este considerat tantarul vector.

de virus al febrei galbene estetantarulsusceptibil ce

joaca rolul devectorce isi conserva toata viata
capacitatea infectioasa si poate sa transmita virusul
pe cale transovariana. Febra galbena poate persista
sub forma de zoonoza in zonele tropicale din Africa si
America, primatele non-umane fiind responsabile
depersistentainfectiei. Omul si maimutele joaca
rolul deamplificatoripentru cantitatile de virus
capabile sa infectezetantarii.

PROFILAXIA
Baza de prevenire - vaccinarea mpotriva febrei
galbene. Ei petrec toi cei care merg la munc sau de
odihn n zonele endemice. Vaccin i populaia
local, mai ales atunci cnd se lucreaz n zone
deosebit de periculoase. Va prezentam vaccin viu
atenuat cu zece zile nainte de plecare.

FEBRA Q
Este o boala acuta infectioasa si foarte
contagioasa comuna animalelor si omului,
produsa de Coxiella burnelii si caracterizata
printr-o evolutie autolimitanta cufebrasi
manifestari de tippneumoniesi imunitate
durabila dupa vindecare. Exista si forme
evoluti cronice granulomatoase (hepatite,
endocardite).

ETIOLOGIE
Coxiella burnetii constituie un gen separat in familia Rickettsia din
ordinul Rickettsiales. Se deosebeste de celelalte rickettsii prin mai
multe caractere biologice:
- se multiplica in fagolizozomii celulelor gazda;
- prezinta variatii de virulenta: din "faza I" - prezenta in infectia
naturala pe gazde animale sau umane, poate trece in "faza a II-a"
-in urma pasajelor repetate pe ou embrionat;
- rezistenta mai mare in mediu si la agentii dezinfectanti, neavand
nevoie de vectori pentru a se trasmite de la o gazda la alta;

EPIDEMIOLOGIE
Febra Q este endemica (prin rezervorul animal) si raspandita pe tot globul. A
fost descrisa prima data in Australia, prima denumire propusa fiind "febra de
Queensland". Apare la om sub forma sporadica, dar mai ales de mici izbucniri
epidemice in randul personalului in contact cu animalele bolnave (caracter
dominant de boala profesionala).
Rezervorul de infectie este animal. Au fost identificate aproximativ 80 de specii
animale si de pasari, ce pot face si transmite boala. intre acestea, cel mai mare
rol epidemiologie il au vitele mari (bovine, cabaline, ovine, caprine etc), dar si o
suma de rozatoare salbatice, caini si pisici.
Capusele care paraziteaza animalele bolnave vor face la randul lor infectii
persistente [Ixodes, Haemophusalis, Ambblyomma) adaugandu-se astfel
rezervorului natural animal, si cu posibilitate de a transmite infectia de la un
animal la altul. intr-un sistem paralel si neobligatoriu de proare a bolii la
animale.
Calea de transmitere a infectiei la om este directa, nu necesita vectori

AU FOST PROBATE MAI MULTE CAI

POSIBILE:
- aerogena - cea mai frecnta, prin inhalarea prafului purtator de germeni in
suspensie. Acestia provin din dejecte, dar mai ales din sangele expus liber
- cazul lochiilor si singerarilor la nasteri si al sacrificarilor in spatii inchise.
Aceasta cale este acceptata in cazurile de imbolnavire a personalului in
grajduri, abatoare, industria lanii si pieilor. in laboratoare de cercetare etc;
- digestiva - prin ingestia unor produse contaminate secundar sau primar (
laptede la animalele bolna consumat crud -nepasteurizat sau nefiert. sau a
produselorlactate- branza, lapte batut, smantana, unt etc.
Exceptional, s-au descris cazuri de transmitere interumana prin transfuzii
de sange sau aerogen.
Receptivitatea este generala. Se apreciaza ca in toata scara animala, omul
este animalul cel mai sensibil la infectia cu Coxiella burnetii, in asemenea
masura incat cazul de boala umana este adeseori relator pentru focarul
necunoscut de infectie la animale.

TABLOUL CLINIC
Forma de boala acuta febrila nediferentiata cu evolutie autolimitanta se situeaza, ca frecventa, pe locul 2, fiind
considerata cea mai frecnta manifestare clinica de infectie. Are o durata de cateva zile, evolutia fiind benigna,
asemanatoare virozelor respiratorii. Diagnosticul este posibil pe date epidemiologice si de laborator, datele clinice fiind
nespecifice.
Infectia acuta sau boala propriu-zisa, cel mai bine cunoscuta: desi evolueaza autolimitant, aceasta este mai lunga si de
seritate mai mare:
- incubatia se situeaza intre 2 si 3 saptamani:
- debuteaza febril si se manifesta in principal prin semne de afectare respiratorie (tuse seaca, dispnee. dureri toracice) si
generale - cu mialgii difuze, cefalee, astenie si ameteli, fatigabilitate si transpiratii la eforturi mici;
- evolutia se mentine febrila, timp de 14-21 de zile in absenta tratamentului etiologic, cu un declin lent catre
convalescenta:
- examenul obiectiv este destul de sarac - evidentiind semne discrete pulmonare (submatitate, scaderea murmurului
cular). Uneori se gaseste o hepatomegalie cu sindrom moderat de citoliza, dar fara icter, si - mult mai rar, tahicardie,
semne stetacustice cardiace de pericardita (frecatura) sautulburaride ritm. Ocazional, pot aparea semne de afectare
meningocerebrala (sindrom meningean, modificari de senzoriu si - exceptional - semne neurologice). Nu exista exantem;
- instigatia complementara este in masura sa probeze afectarea viscerala;
- radiologie, se pune in evidenta un lou de pneumonie interstitiala, cu opacitati de tip subcostal, difuze, asemanate cu
"aspectul de geam mat",

PROFILAXIA
Pentru personalul expus la risc profesional se recurge la un instructaj riguros de
protectie a muncii si entual la vaccinare (cu un vaccintotal, inactivat - intens
reactogen, putand avea reactii post vaccinale sere). Controlul starii de sanatate
al animalelor nu are eficienta dorita, putand evolua - cel mai frecnt - infraclinic.
Pe aceeasi linie se recomanda si masuri de educatie privind consumul laptelui
numai dupa fierbere sau pasteurizare.
Cazul de boala umana se spitalizeaza obligatoriu (boala din grupa A, cu
declarare nominala), iar in focar se va efectua o testare serologica a celorlalte
persoane pentru confirmarea numarului real de imbolnaviri (majoritatea
inaparente) in derea tratamentului antibiotic corespunzator.
evitarea intepaturilor de tantari si capuse, prin folosirea lotiunilor si spray-urilor
protectoare, purtarea de pantaloni lungi si deschisi la culoare, bluze cu maneca
lunga sau haine acoperite cu un strat de permetrin, substanta chimica sintetica
cu rol de insecticid, acaricid si repelent pentru insecte.
De asemenea, izolarea locuintei pentru blocarea accesului rozatoarelor este
foarte importanta pentru prevenirea infectiilor cu virusurile febrei hemoragice,
in special in regiunile globului in care exista risc de contaminare.