Pe baza originii sale, din latinescul persona care se

refer la mtile utilizate de actori, putem spune c

termenul de personalitate se refer la aspectele
exterioare i vizibile ale unei fiine umane, impresia pe
care aceasta o las altora.

Termenul de personalitate reprezint ansamlul

trsturilor psihice ale unui individ, un macrosistem
al invarianilor informaionali i operaionali, ce se
exprim constant n conduit i sunt definitorii sau
caracteristici pentru subiect( Paul Popescu-Neveanu
Dicionar de Psihologie ).

Tulburrile de personalitate reprezint un

sumum de experiene interioare, modele de
relaionare, comportamente adnc
nrdcinate, persistente, care sunt cotate
de ctre societatea din care provine
individul ca deviante.

Dei comportamentul deviat este marcat,

se poate constata i afectarea altor
domenii ale psihismului:

Cogniii
Afectivitate (intensitate extrem,
labilitate)
Funcionalitate interpersonal
defectuoas
Scderea pragului perceptiv

Se poate vorbi despre tulburri de

personalitate (psihopatii) doar dup
formarea personalitii, dup vrsta de 18
ani.

Tulburrile de pesonalitate constituie

variaii extreme ale trsturilor de
pesonalitate.

Psihopatiile nu reprezint maladii psihice,

ci tulburri ale interaciunilor interumane.

Statisticile americane apreciaz

prevalena psihopatiilor la 5-15%, cu o
preponderen a personalitii
antisociale de 5,8%.
Brbaii
Antisociale
Schizoide
Anancaste

Femeile
Histrionice
Dependente

Grupa A: - tulb. de pers. paranoid

- tulb. de pers. schizoid
ciudai, excentrici
- tulb. de pers. schizotipal
Grupa B: - tulb. de pers. antisocial
dramatici,
- tulb. de pers. histrionic
instabili
- tulb. de pers. narcisic
capricioi
- tulb. de pers. emoional-instabil
Grupa C: - tulb. de pers. evitant
- tulb. de pers. dependent
- tulb. de pers. obsesiv-compulsiv (anancast)
- tulb. de pers. fr alt specificare

fricoi

CAUZE:
-determinism genetic pentru tulburarea de
personalitate de tip paranoid;
- istoric familial de schizofrenie si tulburare
deliranta;
- posibil un comportament invatat: copii
expusi la manie, furie din partea adultului,
care determina un mod de a gandi
paranoic, ca modalitate de a face fata
stresului, gandire care mai tarziu grefeaza
personalitatea individului;

CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM IV:

Neincredere si suspiciune pervaziva in

ceilalti astfel ca motivele lor sunt
interpretate ca rauvoitoare, incepand
devreme in perioada de adult si prezinta
intr-o varianta de contexte, asa cum este
indicata de 4 sau mai multe din
urmatoarele:

 Suspecteaza, fara o baza suficienta, ca ceilalti

il exploateaza, il ranesc sau isi bat joc de el

Preocupare cu indoieli nejustificate in
legatura cu loialitatea sau increderea
partenerilor sau asociatiilor
Retinerea de a aface confidente celorlalti
datorita temerii ca informatiile vor fi folosite
malitios impotriva sa
Vede sensuri secrete, degradante sau
amenintatoare in remarci sau evenimente
benigne

 Permanent ranchiunos, este neiertator cu

insultele, injuriile sau amenintarile

Isi simte atacat caracterul sau reputatia
fara ca acest lucru sa fie evident altora si
reactioneaza suparat sau contraataca
Suspiciuni recurente fara justificare
privitor la fidelitatea partenerului de viata.

Personalitatea fanatic care lupt pentru

un ideal cu ndrjire;

Personalitatea cverulatorie se implic cu

ndrjire pentru restabilirea adevrului.

Trstura caracteristic

Nencrederea i
suspiciunea fa de
ceilali i motivele lor.

Tulburarea

Strategia

de

utilizat

Scheme utilizate

personalitate
Paranoida
Interpretare nu pot avea
Proiecie

ncredere n ceilali,
cei amabili m
trieaz, toi mi
vor rul, nu trebuie
s cred n nimeni

Strategii

Strategii

subdezvoltate

compensatorii

Spontaneitate

Interpretare
Proiecie

COMPLICATII:
Retragere sociala extrema
Potential violent
TRATAMENT: foarte dificil din cauza suspiciozitatii.
PSIHOTERAPIE:
Terapie de grup si terapie de familie terapie
cognitiva;
TRATAMENT MEDICAMENTOS:
Pentru tratamentul simptomelor asociate:
anxietatea, depresie, starile delirante-(SSRIfluoxetina- si antipsihotice in doze mici).
PROCNOSTIC: cronicizare
PREVENTIE: pana nu se cunoaste clar cauza, tulburarea
de personalitate paranoida, nu poate fi prevenita

CAUZE:
- familia nu comunica afectiv cu copilul, stimuli
emotionali minimali inca din primul an de viata;
- au un grad inalt de formalitate,
- comunicare interfamiliala distanta si impersonala;
- persoanele cu tulburare de personalitate schizoida
imita stilul de relatii interpersonale modelate in
familie;
- comunicarea lor este vaga si fragmentata, parand
pentru anturaj, confuza, ei considerandu-se
neantelesi.
PREVALENTA: 1% din populatie

CRITERII DE DIAGNOSTIC:

Un pattern pervaziv de detasare de relatiile

sociale si o gama restransa de exprimare a
emotiilor in relatiile interpersonale
incepand in perioada de adult tanar si
prezinta intr-o varietate de contexte
indicata de 4 sau mai multe in urmatoarele:

 Nici nu doreste, nici nu se bucura de relatii

apropiate incluzand si aceea de a fi parte a

unei familii
Aproape intotdeauna alege activitati solitare
Interes putin sau absent in a avea experiente
sexuale cu o alta persoana
Putine sau nici o activitate nu le face placere
Nu are prieteni sau confidenti
Par indiferenti la rugaminti sau critica
Raceala sau detasare emotionala sau
afectivitate aplatizata

Trstura caracteristic

Detaarea de relaiile
sociale i expresivitate
emoional redus n
situaii interpersonale.

Tulburarea

Strategia

de

utilizat

personalitate
Schizoid
Izolarea

Scheme utilizate

Strategii

Strategii

subdezvoltate

compensatorii

dac i las pe ceilali

Intimitate

s devin prea

Reciprocitate

apropiai, viaa mea va

fi insuportabil, eu
nu sunt ca ceilali,
am nevoie s fiu lsat

Autonomie
Izolare

TRATAMENT: trebuie sa se concentreze pe consolidarea

constiintei de sine si devzvoltarea sensibilitatii la
contactele relationale si de mediu.
PSIHOTERAPIE:

Terapie cognitiv- comportamentala; Terapie de grup;

Terapie de familie; Terapie de cuplu.
TRATAMENT MEDICAMENTOS:

Pentru tratamentul simptomelor asociate: anxietatea,

depresie. Nu exista inca nici o substanta cu care sa poata
fi tratata tulburarea de personalitate schizoida.
PROCNOSTIC: in cazul unei afectari usoare a relatiilor sociale,
psihoterapia ar putea avea succes. In momentul
intreruperii terapiei, este foarte probabil ca pacientul sa
recidiveze.
PREVENTIE: cauza tulburarii fiind familia de origine, masura
preventiva poate consta in cultivarea mediului de baza si
stimularea emotionala.

CAUZE
- comunicare parentala confuza, distanta
emotional si formala.
- modelarea relatiilor la distanta;
- umiliti in mod regulat de catre parinti, frati,
colegi, etc;

- lipsa de incredere in relatiile create in

timpul copilariei;
- stima de sine scazuta, sentimentul ca sunt
incapabili de a avea relatii interpersonale
semnificative;

CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM IV:

Un pattern pervaziv de deficit social si

interpersonal marcat de discomfort acut si
capacitate redusa pentru relatii apropiate ca
si distorsiuni perceptuale sau cognitive si
excentricitati comportamentale, incepand in
perioada de adult tanar si prezent intr-o
varietate de contexte, asa cum este indicat
de 5 sau mai multe din urmatoarele:

 Idei de referinta excluzand delirul

Ganduri ciudate, sau gandire magica care

influenteaza comportamentul si nu sunt

potrivite cu normele culturale (clarviziune, al
saselea simt, superstitii, telepatie,
preocupari sau fantezii bizare)
Experiente perceptuale neobisnuite,
incluzand iluzii corporale
Gandire si vorbire ciudate (vaga,
circumstantiala, metaforica, supraelaborata,
stereotipa)
Suspiciune sau ideatie paranoida

 Afect inadecvat sau redus

Comportament sau aparenta excentrica,

ciudata sau neobisnuita

Lipsa prietenilor apropiati sau
confidentilor, altii decat rudele de gradul
I
Anxietate sociala excesiva care nu
diminua cu familiaritatea si tinde sa fie
asociata cu frici paranoide decat cu
judecati negative despre sine.

Nu apare exclusiv in cursul schizofreniei, a

unei tulburari de dispozitie cu trasaturi
psihotice sau altei tulburari psihotice.

Nota: daca criteriile sunt anterioare

schizofreniei, adauga premorbid

Trstura caracteristic

Deficite sociale i
interpersonale,
disconfort i capacitate
redus de a stabili
relaii apropiate,
distorsiuni cognitive i
perceptuale,
excentriciti
comportamentale

Tulburarea

Strategia

de

utilizat

Scheme utilizate

personalitate
Schizotipal
Nencredere lucrurile i lumea
Excentricita
te

nu sunt ce par a fi

Strategii

Strategii

subdezvoltate

compensatorii

Conformitate

Evitare social

Gndire logic

Gndire magic

TRATAMENT: trebuie sa se concentreze pe consolidarea

constiintei de sine si devzvoltarea sensibilitatii la
contactele relationale si de mediu.
PSIHOTERAPIE:

Terapie cognitiv- comportamentala; Terapie de grup;

Terapie de familie; Terapie de cuplu.
TRATAMENT MEDICAMENTOS:

Pentru tratamentul simptomelor asociate: anxietatea,

depresie. Nu exista inca nici o substanta cu care sa poata fi
tratata tulburarea de personalitate schizoida.
PROCNOSTIC: in cazul unei afectari usoare a relatiilor sociale,
psihoterapia ar putea avea succes. In momentul intreruperii
terapiei, este foarte probabil ca pacientul sa recidiveze.
PREVENTIE: cauza tulburarii fiind familia de origine, masura
preventiva poate consta in cultivarea mediului de baza si
stimularea emotionala.

Cauzele tulburarii de personalitate de tip antisocial

nu sunt cunoscute, dar se pare ca un rol il au:
factorii genetici.
istoricul familial (unul din parinti antisocial)
copii abuzati fizic sau sexual
IQ scazut
deprivarea materna in primii cinci ani de viata

Mamele copiilor cu tulburare de personalitate de

tip antisocial sunt adesea alcoolice si au tendinte
impulsive.

CRITERII DE DIAGNOSTIC:

Pattern pervaziv de desconsiderare si

violare a drepturilor celorlalti aparand de la
15 ani, indicate de cel putin 3 sau mai
multe din urmatoarele:

 Esuarea de a se conforma normelor sociale, indicata

prin executarea repetata a actelor antisociale

Necinste, indicata de minciuni repetate, folosirea
de nume de imprumut
Impulsivitate sau incapacitate de a se planifica
Iritabilitate sau agresivitate indicata de batai
repetate
Nepasare fata de siguranta sa sau a celorlalti
Iresponsabilitate, indicata prin esuarea repetata de
a munci sau de a-si achita obligatiile financiare
Lipsa de regret sau remuscare cu privire la faptele
sale anterioare (ranirea, tratarea proasta sau furtul
de la ceilalti).

Individul are cel putin 18 ani.

Exista evidenta a tulburarilor de
comportament inainte de 15 ani
Comportamentul antisocial nu apare exclusiv
in cursul schizofreniei sau episodului maniacal.
Tulburarea de personalitate de tip antisocial
apare la 3% din barbati si 1% din femei.
In penitenciare prevalenta tulburarii de
personalitate de tip antisocial poate atinge
75%.

Desi personalitatea de tip antisocial nu poate fi

diagnosticata inaintea varstei de 18 ani,
indicatorii la copil sunt considerati a fi
enurezisul nocturn, cruzimea fata de animale si
piromania.

Trstura caracteristic

Desconsiderarea
i
nclcarea drepturilor
celorlali.

Tulburarea

Strategia

de

utilizat

personalitate

Antisocial

Atacul

Scheme utilizate

eu sunt cel mai

important, oamenii
exist pentru a fi
triai

Strategii

Strategii

subdezvoltate

compensatorii

Empatie

Agresivitate

Reciprocitate

Exploatare

Asertivitate

TRATAMENT: programele de tratament cu rezultate pentru

persoanele cu tulburare de personalitate antisociala, sunt
cele aplicate in centrele rezidentiale stucturate, mediu in
care acestea nu pot victimiza alti indivizi si unde
comportamentul lor se poate imbunatati.
PSIHOTERAPIE:

Terapie individuala, aplicand tehnici de modificare a

comportamentului, bazata pe incredere. Din pacate aceste
abordari sunt rareori eficiente.
PROCNOSTIC: evolutie cronica, moarte timpurie datorata
accidentelor, inchisoare, omucidere, sinucidere
PREVENTIE: cauza tulburarii fiind familia de origine, masura
preventiva poate consta in programe de educatie pentru
parinti, programe menite sa reduca abuzul asupra
copilului, programe de mentorat.

CAUZE:
Fiziologice: modificarea cantitativa si calitativa a
neuromediatorilor ( noradrenalina) care duce la o
reactie emotionala extrema atunci cand individul
este respins.
Tulburari in dezvoltare: dezaprobare in relatia
mama copil precoce; copilarie traumatizanta,
dezvoltarea unor mecanisme de aparare pentru a
face fata conflictelor si a reduce anxietatea.
Modele biopsihosociale: indivizii cu tulburare
histrionica, au invatat ca atragand atentia asupra
lor, pot obtine orice de la ceilalti.

CRITERII DE DIAGNOSTIC:

Un pattern pervaziv de emotionalitate excesiva

si nevoia de a fi in atentie, incluzand nevoia
excesiva
de
aprobare
si
seductivitatea
inadecvata, de obicei cu debut in perioada de
adult si prezent intr-o varietate de contexte,
asa cum este indicat de 5 sau mai multe din
urmatoarele:

 Nu se simte comfortabil in situatii in care

nu este in centrul atentiei

Relatiile cu ceilalti sunt caracterizate
prin conduita erotizata inadecvata
Labilitate emotionala
Tipul de comunicare este excesiv de
impresionabil si lipsit de detalii

 Folosirea aspectului fizic pentru a atrage

atentia
Autodramatizare, teatrabilitate si
exagerarea expresiei emotionale
Sugestibilitate (usor influentabil de catre
altii sau de circumstante)
Considera relatiile mai intime decat sunt.

Femeile histrionice sunt descrise ca egoiste,

centrate pe sine, auto-indulgente si foarte
dependente de altii. Sunt instabile emotional si
se agata de altii in contextul unor relatii
imature. Adesea aceste femei se supraidentifica
cu alte persoane si isi proiecteaza intentiile
nerealiste si fantastice asupra altora.
Patologia se agraveaza odata cu cresterea
nivelului de intimitate in relatie. De multe ori
femeile cu personalitate histrionica sunt foarte
furioase, in mod inadecvat. Uneori au un
comportament aparent suicidar, incercand sa ii
manipuleze pe ceilalti.

Barbatii histrionici au identitate difuza,

relatii problematice si lipsa de control a
impulsurilor. Au tendinte antisociale si
inclinatia de a exploata simptome fizice.
Acesti barbati sunt imaturi emotional,
dramatici si superficiali.

Atat femeile cat si barbatii cu tulburare de

personalitate de tip histrionic au un
comportament dezinhibat.

Persoanale cu aceasta tulburare pot avea succes

social si la locul de munca. Dar histrionismul
afecteaza relatiile sociale si personale, ca si
capacitatea persoanei de a gestiona pierderile si
esecurile. De obicei responsabilitatea esecului
este atribuita altora. Aceste persoane isi pot
schimba frecvent locul de munca deoarece sunt
usor de plictisit si au probleme in gestionarea
frustrarii.

In general aceste persoane ajung la tratament

pentru depresie atunci cand se termina o relatie.

Trstura caracteristic

Afectivitate excesiv
i comportamente de
atragere a ateniei
celorlali.

Tulburarea

Strategia

de

utilizat

personalitate

Histrionic

Scheme utilizate

Teatralismul trebuie s
impresionez, s atrag
atenia, s fiu

Strategii

Strategii

subdezvoltate

compensatorii

Controlul

Impulsivitate

Organizarea

Expresivitate

considerat important Planificarea

TRATAMENT:
PSIHOTERAPIE: terapia psihanalitica pacientii devin
constienti de propriile sentimente

Terapia cognitiv comportamentala reduce gandurile

disfunctionale, identifica gandurile automate, reduce
comportamentele teatrale

Terapia de grup tehnici de psihodrama imbunatatirea

relatiilor interpersonale

Terapia de familie

MEDICAMENTE: pentru depresia asociata tulburarii de

personalitate, cu mare grija la abuz
PROCNOSTIC: mari consumatori de servicii medicale, din
pacate nu accepta usor psihoterapia.
PREVENTIE: recunoasterea precoce a tulburarii si educarea
familiei, programe menite sa instruiasca cadrele medicale,
in special cu privire la trasaturile de caracter durabile ala
persoanelor histrionice.

CRITERII DE DIAGNOSTIC:

Pattern pervaziv de grandoare (in

fantezii sau in comportament),
nevoia de admiratie si lipsa de
empatie, incepand devreme la adultul
tanar si prezent intr-o varietate de
contexte, asa cum este indicata de 5
sau mai multe din urmatoarele:

 Are un sens grandios al auto importantei

(ex: isi exagereaza achizitiile sau talentele,

asteapta sa fie recunoscut ca superior etc.)
Preocuparea cu fantezii despre succes
nelimitat, putere, stralucire, frumusete sau
iubire ideala
Crede ca este special sau unic si de aceea
nu poate fi decat in compania unor
persoana speciale
Cere admiratie excesiva

 Are sentimentul de a fi indreptatit (ex: sa

fie tratat special)

Exploateaza relatiile interpersonale
Lipsa empatiei
Este invidios si crede ca si ceilalti sunt
invidiosi
Are atitudine aroganta, dispretuitoare.

Prevalenta in popultia generala este 1%,

din care 50-75% barbati.

Cauzele exacte ale tulburarii de personalitate

de tip narcisist sunt necunoscute, dar exista o
serie de factori etiologici posibili:
Temperament suprasensibil
Educatie inadecvata din partea parintilor
Valorizarea de catre parinti ca mijloc de
reglare a propriei stime de sine
Admiratia
excesiva
neechilibrata
de
feedback realist
Ingrijire defectuoasa parentala
Laudele excesive
Invatarea comportamentului manipulativ
de la parinti

Trstura caracteristic

Nevoia de a fi admirat
i lipsa de empatiei.

Tulburarea

Strategia

de

utilizat

personalitate

Narcisic

Scheme utilizate

Supraestima sunt minunat, sunt

rea

cel mai bun, trebuie

s fiu apreciat de
ceilali

Strategii

Strategii

subdezvoltate

compensatorii

Separarea

Supraevaluarea

Identificarea

Competitivitate

unui grup de

apartenen

Cuprinde dou tipuri:

1.

Tipul impulsiv
Tipul border-line

2.

au n comun tendina de a
reaciona prin impulsiuni, fr s
poat lua n considerare
eventualele consecine.

Acte intempestive
Explozii de furie i violen
Slab control al impulsiunilor
Stare afectiv schimbtoare.

CRITERII DE DIAGNOSTIC:

Un pattern pervaziv de instabilitate a

relatiilor interpersonale, imaginii de
sine
si
afectelor
insotita
de
impulsivitate incepand din perioada de
adult tanar si manifestata prin cel
putin 5 din urmatoarele:

 Eforturi reale de a evita abandonul real

sau imaginar
Un pattern de relatii interpersonale
instabile si intense caracterizate prin
alternarea intre extreme de idealizare si
devalorizare
Tulburari de identitate: imaginea si sensul
sinelui marcat instabile
Impulsivitate in cel putin 2 arii care sunt
potential daunatoare
Comportament
suicidar
recurent,
automutilari

 Instabilitate

afectiva
datorata
reactivitatii
marcate
a
dispozitiei
(disforie episodica intensa, iritabilitate,
anxietate cu durata de ore pana la zile)
Sentimente cronice de gol interior
Furie inadecvata, sau dificultate in a-si
controla furia
Ideatie paranoida tranzitorie legata de
stres sau simptome disociative severe

In
general
aceasta
tulburare
de
personalitate se asociaza cu:
sentimente de distrugere sau autodistrugere,
extreme
in
general,
sentimente
sentimente de fragmentare sau lipsa de
identitate
sentimente de victimizare.

De multe ori se asociaza cu depresia si

anxietatea.

Tulburarea de personalitate de tip borderline

coexista frecvent cu tulburarea bipolara, din acest
motiv diagnosticul putand fi destul de complicat.

Ambele diagnostice implica, simptome referitoare

la
variatiile
de
dispozitie
emotionala.
In
tulburarea borderline comportamentul labil este
in general datorat unor stresori externi sau
intrapsihici si dureaza secunde, minute, ore sau
zile.

In general tulburarea bipolara se insoteste mai

frecvent de tulburari de somn si de apetit.
Unele studii arata ca tulburarea de personalitate
de tip borderline apare pe baza unui spectru
bipolar.

De asemenea, tulburarea de personalitate

de tip borderline coexista adesea cu alte
tulburari si anume:
- Tulburari de anxietate
- Depresia
- Tulburari de comportament
alimentar, inclusiv anorexia si bulimia
- Tulburarile somatoforme
- Tulburarile disociative
- Abuzul de diverse substante

Tulburarea de personalitate de tip borderline

apare datorita unei combinatii de factori,
incluzand:
copilaria traumatica (abuz, neglijare

sau separare in copilarie, de tip verbal, fizic

sau sexual);
temperamentul vulnerabil
evenimente stresante din timpul maturizarii
in perioada de adolescent sau adult.

Tulburarea de personalitate de tip borderline

este influentata genetic.

Conform unor cercetatori tulburarea de

personalitate de tip borderline ar fi de fapt
o forma particulara de sindrom de stres
postraumatic.

Neurotransmitatorii implicati in tulburarea

de personalitate de tip borderline includ
serotonina, norepinefrina si acetilcolina,
GABA si glutamatul. In tulburarea de tip
borderline exista o activitate crescuta a
amigdalei si a zonelor corticale prefrontale.

Trstura caracteristic

Instabilitate n relaiile
interpersonale, imagine
de sine, afectivitate i
impulsivitate accentuate.

Tulburarea

Strategia

de

utilizat

personalitate

Borderline

Ambivalena

Scheme utilizate

Strategii

Strategii

subdezvoltate

compensatorii

sunt incompetent,

Deprinderi

Consum de

sunt nerealizat i

sociale

alcool

neimportant, toat

Rezolvare de

lumea m va

probleme

abandona

Comunicare

Relaii instabile
Automutilare

Tulburarea de personalitate de tip evitant

sau anxios este o tulburare caracterizata de
inhibitie sociala, sentimente de inadecvare,
sensibilitate extrema la evaluarile negative si
evitarea interactiunilor sociale. Persoanele
care au o tulburare de personalitate de tip
evitant se considera inadecvati din punct de
vedere social si evita interactiunile sociale de
teama de a fi ridiculizati, umiliti sau de a fi
neplacuti. In mod tipic aceste persoane sunt
singuratice si au sentimentul ca sunt alienati
de societate.

Criteriile diagnostice:
Evitarea ocupatiilor si activitatilor care

implica contactul interpersonal

semnificativ, de teama criticilor, lipsei de
aprobare sau rejectiei.
Nu doreste sa se implice in relatii de teama
ca celorlalti nu le va place de el.
Nu se angajeaza in relatii intime pentru ca
se teme ca va fi ridiculizat sau respins.
Este preocupat de critici si respingere in
situatiile sociale.

De obicei persoanele cu personalitate de tip

evitant isi monitorizeaza foarte atent reactiile
interne atunci cand sunt implicati in interactiuni
sociale. Din aceasta monitorizare rezulta o
tensiune extrema, care duce la ezitari in vorbire
si astfel multe asemenea persoane devin
taciturne. Sunt atat de preocupate de sine incat
este dificil sa vorbeasca coerent.
Tulburarea de personalitate de tip evitant se
asociaza frecvent cu tulburarile de anxietate,
respectiv 10-50% din persoanele cu atacuri de
panica au si o asemenea tulburare de
personalitate, ca si 45-56% din cei cu anxietate
generalizata.

Cauza tulburarii de personalitate de tip

evitant nu este clar definita si poate fi
influentata de:
o combinatie de factori sociali, genetici si
biologici
factori temperamentali mosteniti
tulburarile de anxietate in copilarie si
adolescenta
experiente dureroase in copilarie datorita
criticilor si rejectiei din partea parintilor.

Trstura caracteristic

Inhibiie social,
sentiment de
inadecvare,
hipersensibilitate la
evaluri negative.

Tulburarea

Strategia

de

utilizat

Scheme utilizate

Strategii

Strategii

subdezvoltate

compensatorii

personalitat
e
Evitanta

Evitarea

mi s-ar putea
ntmpla ceva ru,
cei din jur m-ar
putea rni

Asertivitatea

Evitare
Inhibiie
Retragere
social

CRITERII DE DIAGNOSTIC:

Un pattern pervaziv de nevoie

excesiva de a fi luat in grija, care
duce la comportament submisiv si
frica de separare care incepe
devreme in perioada de adult si
este prezenta intr-o varietate de
contexte asa cum este indicat de 5
din urmatoarele:

 Dificultati in a lua decizii fara o

asigurare excesiva si sfaturi de la ceilalti

Au nevoia ca ceilalti sa-si asume
responsabilitatea pentru majoritatea
ariilor vietii lui
Nu-si exprima dezacordul cu ceilalti de
frica ca vor fi lasati fara suport
Dificultati in a initia proiecte sau actiuni
(datorita lipsei de incredere in
capacitatile personale)

 Face lucruri excesive pentru a mentine

suportul celorlalti
Se simte incomfortabil sau lipsit de
ajutor cand este singru din cauza fricii
exagerate ca nu se va descurca
Cauta urgent o alta relatie atunci cand
este parasit (este preocupat nerealist
cu frica de a fi lasat sa-si poarte singur
de grija).

Trstura caracteristic

Nevoia excesiv de
protecie ce duce la
comportamente
submisive, dependente
i team de abandon.

Tulburarea

Strategia

de

utilizat

Scheme utilizate

Strategii

Strategii

subdezvoltate

compensatorii

personalitat
e
Dependenta Ataamentul nu pot face nimic
singur, nu pot reui
singur

Autonomia

Nevoia de
susinere
Ataamentul

CRITERII DE DIAGNOSTIC:

Un pattern pervaziv de preocupare

cu ordinea, perfectionismul,
controlul mental si interpersonal pe
seama deschiderii si eficientei
incepand devreme in perioada de
adult si prezenta intr-o varietate de
contexte indicate sau de 4 (sau mai
multe) din:

 Este preocupat cu detalii, reguli, liste,

ordine, organizatii sau scheme pana in

punctul in care scopul major al activitatii
este pierdut
Prezinta perfectionism care interfera cu
efectuarea sarcinilor
Excesiv devotat muncii si productivitatii
Foarte constiincios, scrupulos I inflexibil
in materie de etica, moralitate si valori

 Incapacitatea de a arunca obiecte

nefolositoare
Se abtine in a atribui sarcinile lui altor
persoane decat in conditiile in care este
sigur ca acestia le efectueaza exact in
acelasi mod
Zgarciti
Rigizi si incapatanati.

Trstura caracteristic

Preocuparea legat de
ordine, perfecionism,
control mental i
interpersonal, n dauna
flexibilitii,
deschiderii, eficienei.

Tulburarea

Strategia

de

utilizat

Scheme utilizate

personalitate
ObsesivPerfecionis

erorile sunt

compulsiva

catastrofale,

mul

trebuie s fac totul

perfect

Strategii

Strategii

subdezvoltate

compensatorii

Spontaneitatea Control excesiv

Superficialita-

Responsabilita-

tea

te asumat

Este o categorie diagnostic

rezidual, care nu ntrunete
criteriile pentru ncadrare ntr-o
anumit tulburare de
personalitate specific
mprumut elemente din mai
multe tulburri de personalitate.

Tulburri de personalitate
organice (care survin dup
traumatisme craniocerebrale,
tumori, AVC);
Modificri durabile de
personalitate dup experiene
traumatice;
Retard mental;
Tulburri psihotice, schizofrenie.

Psihopatiile ncep s se
contureze n copilrie,
adolescen
Se manifest la maturitate.
Evoluia este cronic cu
fluctuaii.

Psihopatiile nu se vindec
Farmacoterapia: este simptomatic
atenuatori ai comportamentelor
deviante. (Carbamazepin, sruri de
Litiu)
Psihoterapia: este foarte greu de
aplicat deoarece psihopaii sunt
foarte greu motivabili; ei nu ntrevd
disfuncionalitile
comportamentului lor.