Observarea,masurarea si notarea functiilor

vitale(R,P,TA,T) si notarea grafica.

Temperatura
Scopul masurarii temperaturii este evaluarea functiei de termoreglare.

Locurile de masurare a temperaturii

In axila
La plica inghinala
In cavitatea bucala
In rect
In vagin

Materiale necesare
Termometrul
Casoleta cu tampoane de vata sterila solutie dezinfectanta
Tavita medicala
Ceas
Lubrifiant
Pix de culoare albastra

Interventiile asistentului
Pregatirea materialelor necesare medical:
Pregatirea fizica si psihica a pacientului
Spalarea pe maini
Verificarea mercurului din rezervorul termometrului, dupa scoaterea lui
din solutiea dezinfectatnta si stergerea cu o compresa uscata

Valori normale ale temperaturii(in axila)

La nou nascut si copil mic 36,1-37,8
La adult 36-37
La varstnici 35-36

Observatie - notarea in foaia de observatie se face cu pix de culoare albastra

(1 linie orizontala =2 diviziuni de grad)

Masurarea pulsului ( P )
Prin puls se intelege expansiunea ritmica a arterelor si se percepe cand se
comprima pe un plan osos. Pulsul este sincron cu sistola ventriculara.
Caracteristicile pulsului:
Ritmicitate

 Frecventa
Celeritate
Amplitudine
Valori normale:
Nou-nascut 130-140 pilsatii/minut
Adult 60-80 pulsatii/minut
Varstnici 60-90 pulsatii/minut

Locuri de electie pentru masurarea pulsului

La nivelul arterei radiale
La nivelul arterei femurale
La nivelul arterei humerale
La nivelul arterei carotide
La nivelul arterei pedioase
La nivelul arterei temporale superficiale
La nivelul arterei inimii
Materiale necesare;
Ceas cu secundar
Pix cu mina rosie

Etapele masurarii pulsului

Pregatirea fizica si psihica a pacientului
Spalarea si dezinfectarea mainilor

 Reperarea arterei prin fixrea degetelor si exercitarea unei presiuni asupra

peretelui arterial
Se numara pulsatiile timp de un minut.

Notarea in foaia de observatie

Se noteaza in foaia de observatie cu pix de culoare rosie astfel:
1 linie orizontala = 4pulsatii

Masurarea tensiunii arteriale

Scop:
Evaluarea functiei cardiovasculare(forta de contractie a inimii, rezistenta
determinatat de elasticitatea si calibrul vaselor). Evaluarea tensiunii arteriale
sisitolice si ce diastolica.
Materiale necesare:
Aparat pentru masurarea tensiunii arteriale:
Cu mercur
Cu manometrul
Cu oscilometrul Pachon
Stetoscop biauricular
Tampon de vata
Alcool
Creion rosu sau pix cu mina rosie

Metode dedeterminare:
Auscultatorie
Palpatorie

Interventiile asistentei medicale

Pentru metoda auscultatorie
Pregatirea psihica a paciientului
Asigurarea repausului fiizic si psihic timp de 15 minute
Spalarea pe maiini
Se aplica manseta pneumatica pe bratul pacientului sprijinit si in extensie
Se fixieaza membrana stetoscopului pe artera humerala, sub marginea
inferioara a mansetei
Se introduc olivele stetoscopului in urechi
Se pompeaza aer in manseta pneumatica cu ajutorul perei de cauciu pana
la disparitia zgomotelor pusatile
Se decomprima progresiv aerul din manseta prin deschiderea supapei,
pana cand se percepe primul zgomot arterial( care reprezinat val tensiunii
arteriale maxime)
Se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul manometrului,
pentru a fi consemnata
Se continua decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai
puternice
Se retine val indicata de col de Hg sau de caul manometrului, in
momentul in care zogomotele dispar, aceasta reprezentand tensiunea
arteriala minima.

 Se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute cu o linie orizontala

de culoare rosie, scotindu se pentru fiecare linie a foii o unitate coloana de
Hg
Se unesc liniile orizontale cu linii verticale si se hasureaza spatiul rezultat
In alte documente medicale se inregistreaza cifric
(ex :TA. Max=150mmHg,TA.minim=75mmHg)
Se dezinfecteaza olivele stetoscopului si membrana cu alcool
Pentru metoda palpatorie:
Determinarea se face prn palparea arterei radiale
Nu se foloseste stetoscopul biauricular
Etapele fiind identice metodei auscultatorii
Are dezavantajul obtinerii unor valori mai mici decat realitatea,palparea
pulsului periferic fiind posibila dupa reducera accentuata a compresiunii
exterioare
Metoda oscilometrica este descrisa in Breviar de eplorari functionale de
L.Titirca 1994.

De stiut:
Manseta pneumatica va fii fixata pe bratul pacientului
Manometrul va fi plasat la nivelul arterei humerale
Masurarea va fi precedata de linistirea pacientului
In caz de suspiciune, se repeta masurarea fara a scoate manseta de pe
bratul pacientului
La indicatia medicului, se pot face masuratori comparative la ambele
brate

RESPIRATIA

Reprezinta schimbul gazos dintre plamani si mediul inconjurator

Scopul masurarii respiratieieste de evaluare a functiei respiratorii

Caracteristicile respiratiei
Tipul respiratiei
Amplitudinea masicarilor respiratorii
Ritmul
Frecventa

Materiale necesare
Ceas cu secundar
Pix de culoare verde

Tehnica
Pacientul se asaza in decubit dorsal, fara ai explica tehnica ce urmeaza a fi
efectuata
Se asaza fata palmara a asstentului medical pe suprafata toracelui
pacientului
Se vor urmarii si numara respiratiile timp de un minut

 Se noteaza in foaia de temperatura astfel:

1 linie orizontala= o respiratie
(valoarea normala la adult este de 16 18 respiratii/minut)

ALIMENTAREA PACIENTULUI

Alimentarea activa

In functie de starea generala pacientul mananca singur, fara ajutor, alimentele

oferite.
Alimentarea activa se poate face:
In sala de mese
In salon
La masa
La pat
Pregatirea materialelor
Tava,tacamuri, farfurii, sevetele, cana pentru supa, pahar de apa, fete de
masa, cosulet de paine

Conditii de mediu
Sala de mese:
Curatenia desavarsita in sala de mese
Aerisirea
Se asaza estetic pe mese mici de 4 persoane tacamurile, paharele, cana cu
apa, servetele, flori, numarul regimului
Se creeaza o atmosfera cat mai intima
Se anunta bolnavii sa vina la masa
Se invita sa se spele pe maini
Servirea mesei:
Sevesc felurile de mancare pe rand
Se ridica imediat vesela folosita
Nu se ating alimentele cu mana
Se observa daca pacientul a consumat alimentele in intregime, in caz
contrar se solicita motivul si se iau masurile de inlocuire
Se transporta vesela la oficiu
Se aeriseste si se curata sala de mese

Conditii de mediu
Salon :
Se indeparteaza tot ce ar putea influenta negativ apetitul pacientului
Se separa cu paravan pacientii cu aspect dezagreabil pentru ceilalti
Se pregateste masa bolnavului: se asaza fata de masa curata, tacamuri,
cana cu apa, servetelele, sarea
Se invita paacientul sa se spele pe maini
Pacientul este ajutat sa se aseze la masa

 Asistenta imbraca halatul de protectie, isi prinde parul sub boneta

Se spala pe maini- servirea mesei se face la fel ca in sala de mese

Alimentarea activa in salon la pat:

Se pregateste salonul ca pentru alimentarea in salon la masa
Se asaza pacientul in pozitie confortabiila, semisezand sau sezand cu
ajutorul rezematorului de pat sau cu perne
Se protejaza lenjeria de pat cu musama
Se asaza peste musamam un lighean
I se ofera pacientului sapunul si I se toarna apa sa se spele
I se ofera prosopul
Se indeparteaza materialele folosite
Se adapteaza masa speciala la pat
Se asaza in jurul gatului un prosop
Asistenta imbraca halatul de protectie,
Se spala pe maini si seveste masa la fel ca in salon la masa

Alimentarea activa la pat in decubit lateral stang

Se asaza pacientul in decubit stang cu capul sprijinit pe o perna
Se spala pe maini
Se protejaza lenjeria de pat cu aleza, iar cea a bolnavului cu un prosop
curat
Se asaza tava pe marginea patului sau pe un taburet la inaltimea patului
Se servesc alimentele pe rand
Se taie cele solide

 Lichidele se servesc in cani speciale cu cioc sau cu ajutorul unor tuburi

speciale transparente,curate (fierte)
Se ridica vesela utilizata, se indeparteaza materialele folosite, se spala
pacientul pe maini

Alimentarea pasiva

Cand starea generala a bolnavilor nu le permite sa se alimenteze singuri trebuie

sa fie ajutati.
Scop:
Vor fi hraniti bolnavii imobilizati, imobilizati, epuizati, adinamici, in stare
grava sau cei cei cu usoare tulburari de deglutitie
Pregatiri:
Materiale:
Tava, farfurii, pahar cu apa sau cana cu cioc,sevet de panza, cana de
supa,tacamuri.
Asistenta:
Imbraca halatul de protectie
Aseza parul sub boneta
Se spala pe maini

Pacientul:
Se asaza in pozitie semisezand cu ajutorul rezematoarelor de pat sau in
decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a usura
deglutitia

 I se protejaza lenjeria cu un prosop curat

Se protejaza cu un prosop in jurul gatului
Se adapateaza masuta la pat si se asaza mancarea astfel incat sa vada ce i
se introduce in gura
Servirea mesei:
Asistenta se asaza in dreapta pacientului si ii se ridica usor capul cu perna
Verifica temperatura temperatura alimentelor
Ii serveste supa cu lingura sau cu cana cu cioc, ii taie alimentele solide
Supravegheaza debitul lichidului pentru a evita incarcarea peste puterile
de deglutitie ale pacientului
Este sters la gura, ii se aranjaza patul
Se indeparteaza eventualele resturi alimentare care ajunse sub bolnav pot
contribui la formarea escarelor
Schimbarea lenjeriei daca s a murdarit
Acopera pacientul si aeriseste salonul
Strange vesela si o transporta la oficiu
De stiut:
Se incurajaza pacientul in timpul alimentatiei asigurandu l de contributia
alimentelor in procesul vindecarii
Se ofera pacientului cantitati nu pra mari, doarece neputand sa le inghita
ar putea sa le aspire.
De evitat:
Servirea alimentelor prea fierbinti sau prea reci
Atingerea alimentelor care au fost in gura pacientului.

Alimentarea artificial

Introducerea alimentelor in organismul pacientului se realizeaza prin

urmatoarele procedee:
Sonda gastric sau intestinala
Gastrostoma
Pe cale parenterala
Prin clisma

Scopul :
Hranirea pacientilor inconstienti
Cu tulburari de deglutitie
Cu intolerant sau hemoragii digestive
Operati pe tubul digestive si glandele anexe
Cu stricture esofagiene sau ale cardiei
In stare grava: negativism alimentar

Alimentarea prin sonda gastrica

Pregatire :
Material de protectie:
Aleza,prosoape

Materiale sterile:
Sonda Einhorn sau Faucher
Seringi de 10 -5 cm
Pensa hemostatica
Materiale nesterile:
-palnie
-tavita renala
-bulion alimentar
Sa nu prezinte grunji
Sa fie la temperature corpului
Sa aiba valoare caloric

Pregatirea pacientului:
-psihic
-fizic
Introducerea sondei
Alimentarea propriu-zisa:
In caz de staza gastrica se aspira continutul si se efectueaza spalatura
gastric
Se asaza palnea la capatul sondei si se toarna lichidul alimentar de la 200400ml pana la 500ml incalzit la temperature corpului
Se introduc 200-300ml apa si o cantitate mica de aer pentru a goli sonda
Se inchide sonda prin pensare pentru a evita scurgerea alimentelor prin
faringe de und ear putea fi aspirate,determinand pneumonia de aspiratiecomplicatie grava.
Se extrage sonda gastrica cu atentie .

DE STIUT:
La pacientii inconstienti sau care trebuie alimentati mai mult timp pe aceasta
cale, sonda se introduce endonazal.
Sondele de polietilen se mentin mai mult de 4-6 zile, cele de cauciuc max. 2-3
zile, fiind traumatizante( produce scare ale mucoaselor)
Ratia zilnica se adminstreaza in 4-6 portii foarte incet de preferiinta cu aparatul
de perfurzat, utilizand vase izoterme.

Alimentarea prin gastrostoma

Deschiderea si fixarea operatorie a stomacului la piele in scopul

alimentarii printr o sonda in cazul in care calea esofagiana este intrerupta.
In cazul stricturilor esofagiene, dupa arsuri sau intoxicatii cu substante
caustic, cand alimentatia artificial ia un caracter de durata si nu se poate
utilize sonda gastrica, alimentele vor fi introduce in organism prin
gastrostoma.
In stoma este fixate o sonda de cauciuc prin intermediul careia alimentele
sunt introduce prin intermediul unei seringi sau prin palnie.
Respectandu se aceleasi principia se introduce si aceleasi ammestecuri
alimentare ca in cazul alimentarii prin sonda gastrica
Alimentele vor fi introduse in doze fractionate la intervale obisnuite dupa
oraruul de aliimentaie al pacientilor incalzite la temperature corpului.
Cantitatea introdusa o data nu va depasi 500ml
Dupa introducerea alimentelor sonda se inchide pentru a impiiedica
refularea acesora
Tegumentele din jurul stomei se pot irita sub actiunea sucului gastric care
se prelinge adesea pe langa sonda provocand uneori leziuni apreciabile

 De aceea regiunea din jurul fistulei se va pastra uscata acoperita cu un

unguent protector si antimicrobin pansata steril cu pansament absorbant

Alimentarea prin clisma

Se poate asigura hidratarea si alimentarea pe o perioada scurta de timp

Deoarece in rect nnu sunt fermenti pentru digestive, iar mucoasa asoarbe
numai solutii izotonice substantele proteice sunt eliminate sau supuse unui
process de putrefactive
Alimentarea se face prin clisme picatura cu pcatura cu sol.Ringer glucoza
47la mie cu rol hidratant.
In locul irigatorului se foloseste un termos

Alimentarea parentala

Se face cu substante care: au o valoare caloric mare,pot fi utilizate direct

de tesuturi, nu au proprietati antigenice, nu au ctiune iritanta sau
necrozanta asupra tesutrilor
Pe cale intravenoasa pot fi introduse solutii izo sau hipotone
Planul de alimentare se poate face dupa Calcularea necesarului de cal./24h
si a ratiei de lichide in care pot fi dizolvate principiile nutritive.
Nevoia de lichide este completata cu ser fiziologic sau solutii glucozate si
proteice.
Alimentarea parenterala se face ca si hidratatrea
Ritmul de administrare difera dupa natura si concentratia preparatului,
starea pacientului de la 50 pana la 500ml pe h.

CAPTAREA DEJECTIILOR FIZIOLOGICE

SI PATOLOGICE

Scopul este acela de a observa caracterele fiziologice si patologiice ale

dejectiilor si de a descoperii modificarile patologice in vederea stabilirii
diagnisticului.

Materiale necesare:
Prosoape, acoperitoare de flanela
Paravan,musama si aleza
Material pentru toaleta mainilor
Manusi
Plosca, basinet, urinre pentru femei si barbate
Tavita renala
Scuipatori
Pahar conic sau cutie Petri
Pregatirea pacientului psihic si fizic in functie de produsul captat.

Captarea materiilor fecale

Se separa patul de restul salonului cu paravan

 Se indeparteaza patura si cearsaful care acopera pacientul

Se protejaza patul cu musamaua si aleza
Se dezbraca pacientul( partea inferioara )
Se ridica pacientul si se introduce bazinetul cald sub regiunea sacrala
Se acopera cu invelitoarea pana termina actul defecarii
Se efectueaza toaleta regiunii perianale
Se indeparteaza bazinetul cu atentie
Se acopera cu capacul sua invelitoarea special pregatita si se indeparteaza
din salon
Se strang materialele folosite
Se imbraca paacientul si se reface patul
Se aeriseste salonul
Se spala maineile pacientului
Scaunul acoperit se pastreaza pentru vizita medicala, in locuri special
amenajate
Notarea scaunelor in foaia de temperatura, se face prin semen conventionale:
Normal = o linie verticala
Moale = o linie oblica
Diaree = linie oriizontala
Mucus = X
Puroi = P
Sanguinolent = S
Melena = M
Daca numarul scaunelor evacuate intr o zi este foarte mare,se noteaza numarul
total urmat de semnul conventional respectiv

Captarea urinei
Servirea urinarelor ca si indepartarea lor se face in mod asemanator cu a
bazinetelor
Urinarele pot fi plasate pe suportul de sarma, fixate la marginea patului
Dupa utilizare, se golesc imediat, se spala la jet de apa calda si se dezinfecteaza.

Captarea sputei
Se face in recipiente spalate, uscate, cu cu solutie lizol 3% si fenol 2,5%
amestecata cu soda
Se instruieste pacientul sa nu inghita sputa, sa nu o imprastie, sa
foloseasca recipientul dat
I se asigura scuipatori dee rulaj pentru a se putea schimba la nevoie
Dupa golire se spala cu apa rece, apoi cu calda, cu perii speciale, tinute in
solutie dezinfectanta
Se sterilizeaza zilnic prin fierbere sau autoclavare

Captarea varsaturilor
Se asaza pcientul in functie de starea generala, in pozitie sezand, decubit
dorsal, cu capul intors intr o parte
Se protejaza lenjeria de pat cu musama si aleza
Se protejaza pacientul cu prosop in jurul gatului
Se indeparteaza proteza dentara mobila cand este cazul
I se ofera tavita renala si se sustine
Se incurajajza, se ofera pahar cu apa sa si clateasca gura
I se ofera cuburi cu gheata, lichide reci in cantitati mici
Se sterge fata, se pun comprese reci pe frunte

 Se pastreaza varsatura pentru vizita medicului

Se noteaza caracterelevarasaturii, frecventa
Se spala si dezinfecteaza recipientele, se pregatesc pentru sterilizare prin
fierbere sau autoclavare

Patul pacientului
In conditiile spitalizarii, patul reprezinta pentru fiecare bolnav spatiul in care si
petrece majoritatea timpului si I se asigura ingrijirea. Satisfacerea nevoii de a se
misca si a avea o buna postura impune crearea unor conditii de confort, motiv
pentru care patul trebuie sa abia anumite calitati:
Sa fie comod
Sa prezinte dimensiuni potrivite ( lungime 2 m, latime 80 90cm,
inaltimea de la dusumea pana la slatea, 60cm
Sa-i permita pacientului sa se poata misca in voie, sa nu-i limiteze
miscarile

Asistenta sa si poata efectua tehniciile de ingrijire, investigatie si

tratament comod

Sa fie usor de manipulat I de curatat

Tipuri de pat
Patul simplu cu somiera dintr-o bucata
Patul simplu cu rezemator mobil: treimea cefalica a somierei poate
fi ridicata in pozitie oblica pana la 450
Patul cu somiera mobila

 Patul inchis cu plasa

Patul pentru sugar si copii
Patul pentru terapie intensiva

Accesoriile patului
Salteaua
Pernele
Patura
Lenjerie-cearsaf simplu si unul plic, musama si aleza
Fata de perna
Utilaj auxiliar
-

Mese adapate la pat

Agatatoare pentru usurarea mobilizarii active
Aparatoare laterale
Rezemator de picioare

Pregatirea si schimbarea patului

Scop
Asigurarea conditiiloor igienice
Asigurarea confortului
Ingrijirea bolnavului

Materiale necesare
Cearsaf simplu

 Cearsaf plic
Doua fete de perna
Patura
Timpi de executie:
Se indeparteaza noptiera
Materialele necesare se pun pe un scaun langa pat in ordinea intrebuintarii
Cearsaful simplu se pune la mijlocul saltelei si se intinde fiecare parte
catre un capat al patului
Se introduce cearsaful adanc sub saltea la ambele capete
Executarea colturilor in forma de plic:
a ) cu mana de langa pat se prinde partea libera a cearsafului la o
distanta de colt egala cu lungimea marginii care atarna si se ridica
langa saltea; din triunghiul format se introduce sub slatea partea care
depaseste salteaua
b )se lasa in jos partea ridicta la marginea saltelei si se introduce sub
saltea restul triunghiului impreuna cu partea laterala a cearsafului
Se intinde bine cearsaful, sa nu prezinte cute;
Se asaza musamaua la mijlocul patului acoperita cuu aleza;

Schimbarea lenjeriei de pat cu pacientul imobilizat

Obiectve

 Asigurarea starii de confort fizic si psihic, de igiena permanenta.

Cu aceasta ocazie pacienta poate comunica cu pacientul, pentru ca acesta
sa si exprime sentimentele; il poate mobiliza pentru a pereveni
complicatiile
Schimbarea lenjeriei se face de obicei dimineata, dupa masurarea
temperaturii, pulsului si toaleta pacientului sau de mai multe ori pe zi daca
este nevoie.
Schimbarea lenjeriei se face in lungimea patului cand pacientul poate fi
intors in decubit lateral si in latime cand pacientul poate fi sprijinit in
pozitie sezand
Materiale necesare
Lenjeria de pat va fi asezata pe scaun in ordinea folosirii
Patura si cersaful se impaturesc in trei, sub forma de armonica
Aleza si musamaua se ruleaza in latime
Cersaful de pat rulat in functie de modul de schimbare al lenjeriei
Pregatirea psihica a pacientului
Pacientul va fi infornat, i se va explica simplitatea tehnicii
Asigurarea conditiilor de mediu
Se evita curentii de aer
Se asigura intimitatea pacientului
Se asigura masurile de asepsie

Tehnica schimbarii lenjeriei de pat cu pacientul in decubit lateral

Schimbarea lenjeriei de pat se afce de doua asisitente medicale asezate de o

parte si de alta a patului.

1 - Schimbarea cearsafului de pat

-spalarea pe maini cu apa si sapun
-asistenta medcala din partea dreapta prinde pacientul cu mana dreapta in
axila drapta, il ridica usor, mana stanga se introduce sub umerii lui,
sprijinindu I capul pe antebrat
-cu mana dreapat retrasa de sub axila se trage usor perna spre margine
patului
- se flecteaza genunchii pacientului si se intoarce in decubit lateral drept,
sprijnindu l in regiunea omoplatilor si a genunchilor
- pacientul va fi tot timpul acoperit
-asistenta medicala din partea stanga ruleaza cearsaful impreuna cu
musamaua si aleza murdara pana la spatele pacientului
-cearsaful impreuna cu musamaua si aleza pregatite anterior se deruleaza
pe jumatea libera a patului, fara ca lenjeria curata sa se atinga de cea
murdara
-pacientul sprijinit in regiunea omoplatilor si sub genuchi va fi adus in
decubit dorsal
-asistenta medicala din partea stanga prinde pacientul de axila stanga, il
ridica usor si se introduce mana dreapta sub umerii lui;
-asistenta medicala din partea dreapat ruleaza lenjeria murdara, pe care o
introduce in sacul cu rufe murdare, apoi lenjeria curata se intinde bine
-pacientul este readus in decubit dordal
-se executa colturile cearsafului
-spalarea pe maini cu apa si sapun

2 - Schimbarea cearsafului de patura

-se impatureste patura de deasupra pacientului si se asaza pe un

scaun,pacientul ramane acoperit numaii cu cearsaful murdar
-pe acesta se asaza cearsaful curat impaturat in treu, in forma de
armonica, astfel ca una din marginile libere sa fie sub barbia pacientului
-colturile de sus ale cearsafului curat se tine cu mana fie de pacient fie
de o a doua persoana
-cele doua asistente medicale prind cu o mana colturile inferiaore ale
cearsafului curat, iar cu cealalta mana colturile superioare ale cearsafului murar
si printr o miscare in directia picioarelor pacientului se indeparteaza cearsaful
murdar si se acopera pacientul cu cel curat
-se introduce cearsaful murdar in sacul special
-se asaza pe patura peste cearsaf, se intinde si se rasfrange marginea
dinspre cap peste patura
-patura cu cearsaful se pliaza deasupra degetelor de la picioarele patulyi
-splarea pe maini cu apa si sapun

3 - Schimbarea fetei de perna

Fata de perna murdara se inlocuieste cu una curata si
se introduce sub capul pacientului.

4 - Reorganizarea locului de munca

Se aeriseste salonul
Se asaza scaunul pe noptiera la locul lor
Se scoate din salon sacul cu lenjeria murdara
Pozitiile pacientului in pat

In functie de starea generala a pacientului si de afectiunea sa, pozitia paote fii:

 Activa
Pasiva
Fortata
Pozitia activa pacientul se misca singur, nu are nevoie de ajutor.
Pozitie pasiva pacientul nu se poate misca, si a pierdut forta fizica, are nevoie
de ajutorul altei persoane
Pozitia fortata pacientul are o pozitie neobisnuita
Determinata de afectiunea de baza
Ca o reactie de aparare a organismului
Ca masura profilactica in prevenirea unor co,plicatii
Ca masura terapeutica
Alte pozitii fortate

TOALETA PACIENTULUI
Pentru a asigura confortul si igiena pacientului este necesar efectuarea toaletei
acestuia.
Mentinerea pielii in stare de curatenie perfecta si prevenirea leziunilor cutanate
este o conditie esentiala a vindecarii.
Toaleta pacientului poate fi:
Zilnica pe regiuni
Saptamanala sau baia generala

In functie de ajutorul acordat pacientului toaleta se face:

Fara ajutor
Are nevoie de sprijin fizic si psihic
Are nevoie de ajutor partial
Necesita ajutor complet

Obiective:
Indepartarea impuritatilor de pe suprafata pielii
Deschidera orificiilor de excretie ale glandelor pielii
Mobilizarea anticorpiilor prin hiperemia activa apielii
Crearea unei stari placute de confort

Principii:
Asigurarea unei temperaturii adecvate in salon pentru a feri pacientul de
raceala
Se evita curentii de aer prin inchiderea usilor si a geamurilor
Se evita toaleta prea lunga pentru a nu obosi pacientul
Se izoleaza pacientul de restul salonului printr un paravan
Se pregateste materialul necesar pentru ca ingrijirea sa se desfasoare
operativ
Se descopera progresic partea care se spala
Buretele sau manusa de baie se va stoarce corect pentru a nu se scurge apa
in pat sau pe bolnav
Se sapuneste si se clateste fara brutalitate pentru a favoriza circulatia
sanguina

 Apa calda trebuie sa fie din abundenta si se schimba ori de cate ori este
nevoie
Se insista la pliuri, spatiile inghinale, sub sani, la maini, coate, axile.
Articulatiile se mobilizeaza si se maseaza zonele expuse escarelor
Ordiea in care se face toaleta pe regiuni este spalat, clatit, uscat
Musamaua si aleza de protectie se muta in functie de regiunea pe care o
spalam

Etapele toaletei:
Fata
Gat si urechi
Brate si maini
Partea anterioara a toracelui
Abdomen
Fata anterioara a coapselor
Spate, fese si fata posterioara a coapselor prin intoarcerea pacientului in
decubit lateral
Gambele, picioarele
Organele genitale externe
Par cavitate bucala

Observatii :
Inainte de baia pe regiuni, asistenta medicala va masura pulsul, tensiunea
arteriala, respiratia.

 In timpul toaletei se pot eamina tegumentele si se pot observa unele

modificari
Regiunile expuse escarelor se vor frectiona cu alcool mentolat pentru
activarea circulatiei sanguine
Trebuie evitata udarea aparatului gipsat sau a pansamentului in timpul baii
pe regiuni a pacientului

EFECTUAREA TOALETEI PE REGIUNI

INGRIJIREA OCHILOR
Scop:

prevenirea infectiilor oculare

indepartarea secretiilor

Preagatirea materialelor
comprese
prosop
tampoane de tifon
manusi de baie
apa

Pregatirea pacientului
se informeaza asupra necesitatii tehnicii
Tehnica:
secretiile oculare se indeparteaza cu un tampon steril de la comisura
interna spre cea externa
ochii se spala, se clatesc si se sterg cu prosop curat
la pacientul inconstient pentru a mentine supletea corneei se picura
llacrimi artificiale in fiecare ochi.
daca ochiul ramane deschis se aplica comprese imbibate in ser fiziologic
si se indeparteaza secretiile oculare in mod regulat.

INGRIJIREA MUCOASEI NAZALE

Scop:
prevenirea infectiilor nazale; mai ales daca pacientul prezinta sonde
introduse pe cale nazala
mentinerea permeabilitatii cailor respiratorii superioare

Pregatirea materialelor
tampoane sterile montate pe bastonase
ser fiziologic
apa oxigenata
tavita renala
manusi de cauciuc
pacientului - I se explica necesitatea tehnicii.

Tehnica :
fosele nazale se curata fiecare cu cate un pmpon umezit in ser fiziologic
daca pacientul prezinta o sonda se urmeaza cativa pasi;- se dezlipeste
romplastul cu care este fixata,-se retrage sonda cu 5 6 cm, - se curata
sonda, - crustele de pe mucoasa nazala se indeparteaza cu tamponul
imbibat in apa oxignata, - se retrage sonda si se fixeaza cu romplast, - se
verifica functionalitatea sondelor si se supravegheaza respiratia
pacientului.

INGRIJIREA URECHILOR

Scopul:
se indeparteaza cercumenul sau secretiile patologice
mentinerea igienei pavilionului urechii si a conductului auditiv extern

Pregatirea materialelor
-tampoane sterile montate pe betisoare
-apa
-sapun
-tavita renala
-manusa de baie
-prosop

Pregatirea pacientului
-se informeaza pacientul, se intoarce capul pe partea opusa.

Tehnica
se curata cu un tampon uscat conductul auditiv extern
pavilionul urechii se spala, insistand in santurile pavilionului urechii si
regiunea retroauriculara
se limpezeste, se usuca pavilionul urechii cu prosopul
fiecare ureche se curata cu un tampon separat
in caz de scurgere prin conductul auditiv extern de sange, lichid
cefaleorahidian se informeaza medicul
se evita introducerea tamponului peste liimita vizibilitatii

INGRIJIREA CAVITATII BUCALE

Scop
profilaxia infectiilor caviatatii bucale
profilaxia cariilor dentare

Pregatirea materialelor necesare

a) -pentru pacientul constient :
-periuta
-pasta de dinti

-prosop
-pahar cu apa
-tavita renala
b)-pentru pacientul inconstient:
-tampoane sterile
-comprese deschizator de gura
-spatula linguala
-pensa porttampon
-tavita renala
-manusi de cauciuc
Pacientul constient:
se asaza in poziteie sezand sau in decubit stang, cu prosopul in jurul
gatului
Pacientul inconstient:
se asaza in decubit dorsal, cu capul intr o parte, cu prosopul sub barbie.

Tehnica
Pacientul constient va fi sevit cu materialele necesare si la nevoie va fi ajutat.
La pacientul inconstient:
deschizatorul de gura se introduce intre arcadele dentare
limba, bolta palatina, suprafata interna si externa a arcadelor dentare se
sterg cu tampoane imbibate in glicerina boraxatat, cu miscari dinauntru in
afara
dintii se sterg cu alt tampon
buzele uscate se ung cu glicerina boraxata

La pacientii inconstienti care prezinta proteza dentara, se va scoate, spala, si

pastra intr un pahar cu apa.
Toaleta cavitatii bucale la pacientul inconstient se face cu indexul acoperit cu un
tampon de tifon, fiind imbracata in manusa.
Se evitat contactul mainilor cu secretia salivara a pacientului sau cu materialul
folosit.

INGRIJIREA MAINILOR

Scop
indepartarea depozitului subunghial
evitarea leziunilor de grataj la pacientii cu prurit sau agitati.
Zilnic se spala cu apa si sapun. Pentru spalarea piciorului acesta se introduce
intr un lighean cu apa, dupa care se trece la taierea unghiilor,
Pregatirea
materialelor:
apa
sapun
periuta
forfecuta de unghii
pila
prosop
pacientului - se informeaza si se asaza comod.
Tehnica

 unghiile se taie cu atentie, se degaja partile laterale pentru a nu se aduna

murdaria, apoi se pilesc;
dupa utilizare instrumentele se dezinfecteaza;
se evita lezarea tesuturilor adiacente, mai ales la diabetici, pentru ca exista
riscul de infectii sau la hemofilicii datorita riscului de hemoragie.

INGRIJIREA PARULUI

Scopul
igiena pentru ditrugera parazitiilor
pregatirea pentru operatii la nas, cap, fata.
Pregatiirea pentru encefalaograma
Contraindicatii
Fracturi ale craniului
Pacientii in stare grava generalizata, febrili, boli ale pielii scalpului
Traumatisme mari
Zilnic se face perierea, pieptanarea, si eventual impletirea parului.
Pregatirea materialelor
-sapun, sampon, lighean, apa calda, musama, aleza, prosoape,
piaptan.

Pregatirea pacientului

-va fi informat, pozitia va fi in functie de starea sa; sezand pe scaun

sau in pat; decubit dorsal in pat cu salteaua indoita sub torace sau decubit dorsal
oblic in pat;

Conditii de mediu
-evitarea curentilor de aer prin inchiderea usilor si ferestrelor,
temperatura 22 24oC.

Tehnica
Se protejaza patul cu musama si aleza
Se umezeste si se samponeaza parul
Pielea capului se maseaza cu pulpa degetului si se spala de 2 3 ori
Se limpezeste parul din abundenta si se acopera cu un prosop uscat
Capul se acopera cu o boneta
Obiectele folosite se dezinfecteaza

EFECTUAREA TOALETEI GATULUI

Scop
Prevenirea leziunilor cutanate
Pregatirea
Materialeor: - apa, spaun, prosop, lighean, musama, aleza.
Pacientului : - va fi informat aupra tehnicii
Tehnica

 Gatul pacientului se va acoperi

Se spala cu apa si sapun
Se clateste si se sterge cu prosop.

EFECTUAREA TOALETEI MEMBRELOR

SUPERIOARE

Scop
Asigurarea unei stari de igiena pentru pacient
Prevenirea leziunilor cutanate

Pregatirea
Materialeor: - apa, sapun, lighean, musama, aleza, prosop.
Pacientului: - va fi informat asupra necesitatii tehnicii.

Tehnica
Se verifica temperatura apei din lighean
Musamaua si aleza se introduc sub membrul superior
Se sapuneste circular de la umar spre capatul distal insistand in axila
Se impezeste si se sterge cu prosopul curat
Se trece de partea opusa si se spala si membrul superior opus

EFECTUAREA TOALETEI TORACELUI

Scop
Asigurarea stari de confort a pacientului
Prevenirea leziunilor cutanate
Pregatirea
Materialelor: - apa, sapun, lighean, aleza, musama, prosop.
Pacientului: - se informeaza despre necesitatea tehnicii.
Tehnica
Se descopera partea anterioara a toracelui
La feme se sapuneste si se insisita la pliurile sub mamare
Se limpezeste si se sterge prin tamponare

EFECTUAREA TOALETEI SPATELUI

Scop
Prevenirea leziunilor de decubit
Activarea circulatiei sanguine
Pregatirea
Materialelor: - apa, sapun, lighean, musama, aleza, prosop, pudra de talc.
Pacientului: - se informeaza despre necesitatea tehnicii.
Tehnica
Pacientul va fi intors si sustinut in decubit lateral

 Sub pacient se asaza aleza si musamaua

Se sapunesc spatele si regiunea lombosacrata
Se limpezesc si se sterg prin tamponare
Se pudreaza cu talc
Se indeparteaza musamaua si aleza
Se readuce pacientul in deucbit dorsal.

EFECTUAREA TOALETEI ABDOMENULUI

Scopul
Asigurarea igienei si starii de confort a pacientului
Preveirea leziunilor cutanate
Pregatirea
Materialelor: - apa, musama, aleza, prosop, pudra de talc, manusa de baie
Pacientului : - se informeaza asupra necesitatii tehnicii.
Tehnica
Se asaza musamaua si aleza
Se imbraca manusa de baie
Se sapunesc coapsele apoi gambele, insistandu se in regiunea poplitee si
spatiile interdigitale
Se limpezesc si se sterg cu un prosop curat
Se frictioneaza membrele inferioare cu alcool, iar plicile se pudreaza cu
talc
Materialele folosite se indeparteaza, la fel si musamaua si aleza.

EFECTUAREA TOALETEI ORGANELOR GENITALE

EXTERNE
Scopul
Mentinerea starii de igiena. Datorita anatomiei si fiziologiei lor, partile intime
ale corpului sunt expuse infectiilor, ulcerelor de presiune, mirosurilor.
La pacientii inconstienti, cu sonde vezicale, inaintea interventiilor chirurgicale in
regiunea anala, organe genitale sau pe caile uurnare se executa de mai multe ori
pe zi, la fel si in perioadele menstruale.
Pregatirea
Materialelor: - paravan, sapun, apa, manusi de cauciuc, musama, aleza,
tampoane sterile de vata, si bazinet.
Pacientului: -

Escarele

Sunt leziuni ale tegumentelor interpuse intre doua planuri dure.

Cauze :
Generale
Paralizii
Casexie
Stari de denuritie
Arteroscleroza
Locale
Mentinerea indelungata in aceesi pozitie
Cute ale lenjeriei de pat
Faramituri si igiena defectuoasa
Regiunile expuse aparitiei escarelor
Decubit dorsal
Regiunea occipitala
Omoplati
Coate
Regiunea sacroccigiana
Calcaie
Pozitie sezanda
Scapula
Sacru
Regiunea poplitee
Planta
Decubit ventral
Tample

 Umeri
Creasta iliaca
Genunchi
Degetele picioarelor
Metode de prevenire a aparitiei escarelor
Schimbarea pozitiiei la 2-3h
Se noteaza in foia de observatie
Orele de schimbare si pozitia
Aspectul tegumentului
Zonelede masaj
Aplicarea alternativa de cald si frig
Obiective :
Favorizeaza revascularizarea tisulara provocand alternativ o
vasodilatatie si o vasoconstrictie
Indicatie: escare de stadiu II
Materiale necesare: cuburi de gheata si apa calda
Tehnica:
Se aplica compresa cu gheata de mai multe ori pe locul escarei
pentru a obtine o vasoconstrictie
Apoi se incalzeste si se usuca zona prin tamponare pana se
obtine o vasodilatatie
Se repeta tehnica de 3 4 ori
Asigurarea confortului si mentinerea pacientului intr o stare de igiena
corespunzatoare:
Se evita cutele la lenjeria de pat
Se spala zilnic cu apa si sapun

 Regiunile expuse escarelor se ung cu unguente

Folosirea materialelor complementare necesare pentru prevenirea
escarelor:
Saltele speciale
Colaci de cauciuc
Perne speciale
Ungerea pielii cu oxid de zinc
Alimentatie si hidratre echilibrata:
Bogata in vitamine si proteine
Aport hidric de 1,5 -2l /24h
Masajul regiunilor expuse escarelor
Obiective:
Favorizeaza vascularizatia profunda si superficiala
Indeparteaza celulele descuamate
Rehidrateaa piele
Favorizeaza starea de confort
Indicatii; pacientii in timpul schimbarii pozitiei pe toate regiunile
expuse.
Principii:
Se face intotdeauna pe pielea curata
Se face cu un unguent in directia circulatiei de intoarcere de jos in sus, iar
la ceafa si umeri invers, de sus in jos si circular spre exterior
Se face pe o zona mai mare decat suprafata interesata
Masajul nu trebuie sa fie dureros( 15 min.)

Contraindicatii:

 Pacientii febrili
Infectii ale pielii
Septicemie
Pacienti cu neoplazii

RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE

Recoltarea sangelui pentru examene sanguine
Scopul:
Furnizeaza elemente obiective care pot duce la conturarea
diagnosticului
Reflecta evolutia bolii si eficacitatea tratamentului
Confirma vindecarea
Permit depistarea bolilor infectioase si a pesoanelor sanatoase
purtatoare de germeni patogeni
Sangele se recolteaza pentru examene:
Hematologice
Biochimice
Bacteriologice
Parazitologice
Serologice
Recoltarea se face prin:
Intepare:- se recolteaza sange capilar
La adult pulpa degetului sau lobul urechii
La copil fata plantara a halucelui sau calcai

 Recoltarea sangelui capilar pentru examene hematologice(morfologie

eritrocitara, formula leucocitara, timp de sangerare, timp de coagulare,
grupa sanguina, Rh.)
Pregatirea:
Materialelor: - manusi de cauciuc, ace, tampoane, solutie
dezinfectanta, lame uscate, pipete Potain.
Pacientului: - I se explica necesitatea tehnicii
Executia:
Se aseptizeaza pielea degetului inelar sau mediu, se evita,
congestionarea printr o frecare prelungita
Se asteapta evaporarea alcoolului
Cu o miiscare brusca, se inteapa pielea degetului in partea laterala a
extremitatii perpendicular pe straturile cutanate
Se sterge cu un tampon uscat prima picatura a doua picatura se
recolteaza cu pipeta sau lama
Pregatirea produsului pentru laborator:- efectuarea frotiului
La extremitatea lamei se pune o picatura de sange, iar o lamela cu
marginile slefuite se asaza in unghi de 45o cu lama
Lamela se trage spre partea libera a lamei pastrand aceeasi inclinatie
Recoltarea sangelui venos pentru examene hematologice
V.S.H. reprezinta asezarea progresiva a elementelor figurate spre fundul
epubetei din sangele necoagulabil lasat in repaus
Pregatirea:
Materialelor
Ace de punctie
Solutie citrat de sodiu 3,8%
Seringa de 2ml

 Stativ si pipete Westergreen

Garou
Vata
Alcool 70%
Pacientului I se explca necesitatea tehniicii
Executia:
Spalarea pe maini
Imbracarea de mansi sterile
Se aspira 0,4ml citrat de sodiu
Se omogenizeaza si se aspira in pipeta care se asaza in stativ
Interpretarea rezultatelor:
1-10mm/h la barbat
7 15 mm/2h

2 -13 mm/h la femeie

12 -17mm/2h

Hematocrit:
Recolatrea sangelui pentru determinarea hematocritului(VET) se face prin
pinctie venoasa. Se recolteaza 2ml de sange pe cristale de EDTA 0,5ml solutie,
uscata prin evaporare.
Rezistenta globulara
Se recolteaza sangele pentru obtinerea globulelor rosii
Se eviata hemoliza si coagularea sangelui
Sangele recoltat( 5-6 ml ) se trece intr un balon Erlenmeyer de 100ml in care s
au pus 5-10 perle de sticla
Se agita usor balonu timp de 10 min. cu miscari circulare
Sangele se defibrileaza si nu se mai coaguleaza
Se trimte imediat la laborator
Recoltarea exudatului faringian

Exudatul faringian este lichidul rezultat in urma unui proces inflamator faringian
Scop :- explorator
Depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui
Depistarea persoanelor santoase purtatoare de germeni
Pregatirea:
Materialelor :- epprubeta cu tampon faringian,medii de cultura si
spatula linguala
Fizica si psihica a pacientului se anunta si I se explica tehnica, se
anunta sa nu mance sa nu bea apa, sa nu se spele pe dinti.
Executia:
Se recolteaza inainte de administrarea antibioticelor
Dupa spalarea pe maini, asistenta edicala invita pacientul sa deschida
gura, apoi se deschide eprubeta cu tamponul farigian
Cu tamponul se sterge depozitul de pe faringe si amigdale, se
dezlipeste o portiune din falsele membrane
Se insamanteaza pe medii de cultura sau se intinde pe lame de sticla
pentru frotiuri colorate
Spalare pe maini
Observatii:
Insamantarea se face in primele 5 6 ore de la recolatre
In timpul recoltarii se evita atingerea dintiilor si imbibarea tamponului cu
saliva
Recoltarea se face nu numai in anghine ci si in alte boli ce pot fi
declansate de o infectie faringiana
Recoltarea urinei
Scop:

Explorator-da informatii despre starea functionala a rinichilor

Pregatirea:
Matreialelor: Plosca sau urinar, musama, aleza, eprubeta sterila sau alte recipiente,
in functie de examenul cerut
Pacientului: fizica si psihica se protejaza patul cu musamaua si aleza, se face
toaleta organelor genitale.
Executie:
Recoltarea urinei pentru examenul sumar- din prima urina de dimineata se
trimit 100ml la laborator
Recoltarea urinei pentru urocultura urocultura stabileste prezenta
bacteriilor in urin,
-se recolteaza dimineata inainte de inceperea tratamentului cu antibiotice
- prima cantitate de urina emisa se elimna la toaleta, apoi fara sa se
intrerupa jetul urinar se recolteaya aproximativ 5 ml. urin intr-o eprubeta
steril.
- eprubeta se astupa repede cu dopul
- se transporta la laborator
c. recoltarea urinei prin sondaj vezical
-. Se utilizeazea cand recoltarea la jumatatea miciunii nu este
posibil
- se utilizeaza sonde, se face toaleta organelor genitale, in caz de
sonda permanent, nu se recolteaza urina din punga colectoare, urina se
recolteaza prin punctie in poriunea proximala a sondei dupa desinfectarea ei.
d. recoltarea urinei prin punctie vezicala:
- se indica atunci cand nu se poate face sondaj vezical sau nu se poate
recolta urina la jumatatea mictiunii.

Daca sa face axamen biochinic se recolteaza urina emisa in 24/h. In acest scop
se informeaza pacientul in legatura cu modul de recoltare, se omogenizeaza
intreaga cantitate si se trimite in esantion la laborator precizand volumul
diurezei.

Recoltarea scaunului

Scaunul este constituit din resturile alimentare supuse procesului de digestie,

eliminate din organism prin actul de frecatie.
Scop: - explorator
Depistarea de germeni patogeni
Depistarea unor purtatori sanatosi de germeni
Depistarea unor tulburari de digestie ale alimentelor.
Materiile fecale pot fi examinate din punct de vedere:
Bacteriologic (coporcultura) pentru depistarea unor boli
infectocontagioase
Biochimic pentru descoperirea unor tulburari in secretia fermentilor
digestivi, prezenta microscopica a sangelui
Parazitologic - pentru depistarea oualor de paraziti.
Pregatirea :
Materialelor musama, aleza, tampoane sterile, tavita renala, recipient
de recoltare, materiale pentru toaleta perineala.
Fizica si psihica a pacientului seara se administreaza un purgativ
salin, se face toaleta regiunii preineale.
Executia:
Recoltarea din scaun spontan sau provocat:
Spalarea pe maini

 Patul se protejeaza cu musama si aleza

Se aseaza bazinetul sub pacient
Cu lingura recipientului se recolteaza fragmente din cateva parti ale
scaunului
Recoltarea directa din rect:
Pacientul se aseaza in decubit lateral stang, cu membrul inferior drept
intins, iar cel stang in flexie
Se indeparteaza fesele si se introduce tamponul steril prin miscari de
rotatie in rect
Se sterge mucoasa rectala, iar tamponul se introduce in eprubeta sterila
Recoltarea la copil:
Se introduce sonda Nelaton in rect
Se ataseaza seringa in capatul sondei si se aspira
Continutul sondei se goleste prin insuflare intr-o eprubeta sterila
Recoltarea pentru oua de paraziti:
Se face prin raclarea pielii din vecinatatea orificiului anal, in special
pentru oxiuri
Se face la 2-3 ore dupa culcare sau dimineata devreme
Bagheta se introduce intr-o eprubeta

Recoltarea sputei

Sputa este formata din totalitatea secretiilor ce se elimina din caile

respiratorii prin tuse.
Scop: explorator
pregatirea :

materialelor- cuti Petri, scuipatoare

fizica si psihica a pacientului - se anunta pacientul si i se explica
necesitatea examinarii, se instruieste sa nu inghita sputa.
Executie:
- se ofera pacientului vasul de colectare, se solicita sa expectoreze dupa
un efort de tuse:
- se colecteaza sputa matinala sau din 24 de ore.
a. recoltarea sputei prin spalatura gastrica:
- prin sonda Einhorn introdusa in stomac se administreaza 20ml apa
distilata, care este evacuata imediat sau se extrage cu seringa.
- lichidul recoltat se trimite imediat la laborator pentru ca germenii
cautati pot fi distrusi daca stau mai mult timp in contact cu mediul acid al
sucului gastric.
b. recoltarea sputei prin spalatura bronsica
- se utilizeaza la cei cu TBC caviatara care nu expectoreaza:
- se face prin aerosoli cu 5ml ser fiziologic sau 4ml solutie teofilina 3% cu
un ml sol de stricnina 1%:
- pacientul inhaleaza de cateva ori prin inspiratii adanci urmate de
expiratii scurte, dupa o pauza de 4-5 secunde se repeta;
- sputa expectorata se recolteaza intr-un vas steril.

Recoltarea varsaturilor
Varsatura este continutul gastric care se elimina spontan, de obicei in
afectiuni digestive, dar intalnitnsi ca un simptom in alte afectiuni ( tensiune intra-craniana, alcoolism ) sau sarcina.
Scop:
exporator- se fac examinari macroscopice, bacteriologice, chimice
pentru stabilirea diagnosticului.

Pregatire:
materiale
- 2 tavite renale curate si uscate
- pahar cu solutie aromata
- musama, traversa, prosop
pacient
- va fi incurajat si sustinut in timpul varsatturii
- se asaza in pozitie sezand sau decubit dorsal cu capul intors lateral
- se asaza sub cap un prosop sau in jurul gatului
- se protejaza lenjeria de pat si de corp cu musama sau traversa.
Executie
- se indeparteaza proteza dentara ( dupa caz )
- se ofera tavita renala sau o sustine asisitenta
- sprijina fruntea bolnavului
- dupa varsatura se indeparteaza tavita
- i se ofera paharul cu apa sa si clateasca gura
Ingrijirea ulterioara a pacientului:
- se sterge gura pacientului
- se indeparteaza materialele folosite
- se asaza pacientul in poziteie comoda si se acopera
- se supravegheaza pacientul in continuare
Pregatirea produsului pentru examen de laborator:
- se completeaza buletinul de recoltare
- se trimite produsul la laborator
Notarea in foaia de observatie:

- se noteaza aspectul macroscopic, cantitatea:

- unele semne insotitoare sau premergatoare (cefalee, vertij,
transpiratii, emisie fara efort, in jet).

Sondaje , spalaturi, clisme

Sondajul reprezinta introducerea unei sonde sau cateter din
metal, cauciuc sau material plastic, prin caile naturale, intr-o
cavitate naturala a organimului.
Scopul:
Explorator
Recoltarea produselor cavitatii sondate in vederea efectuarii
examenului de laborator
Terapeutic
Evacuarea continutului cavitatii sondate
Introducerea unor substante medicamentoase
Hidratare
Alimentare
Curatirea cavitatii de substante daunatoare organismului
introduse accidental sau formate printr-o dereglare a
proceselor de digestie si de metabolism

Principii de respectat:
Instrumentele folosite pentru sondaje si spalaturi trebuie sa
corespunda unor criterii generale astfel:
Suprafata sondelor trebuie sa fie netetda, pentru a nu leza
mucoasele

 Materialul din care sunt confectionate trebuie sa fie

rezistent
Varful sondelor sa fie bont
Rolul asistentei:
Respectarea unei asepsii perfecte prin utilizarea solutiilor
si a materialelor sterilizate
Pregatirea psihica a bolnavului, va urmari linistea acestuia,
instruirea privind modul de colaborare in timpul sondajului,
pentru obtinerea rezultatului dorit
Sonda se va lubrifia sau uda dupa caz pentru a usura
inaintarea, pentru a nu produce cai false, fistule sau pentru
a nu perfora organul sondat
In cazul spalaturilor cantitiatea lichidului introdus trebuie
sa fie intotdeauna mai mica decat capacitatea organului
spalat
Este interzisa introducerea lichidului de spalatura sub
presiune
Continutul evacuat prin sondaje sau spalaturi se pastreaza
Sondajele si spalaturile vor fi notate in foaia de
obeservatie insotie de numele pesoanei care le a efectuat
Eventualele greseli comise cu ocazia sondajelor si
spalaturii vor vi raportate imediat medicului pentru a
combate de urgenta complicatiile survenite

SONDAJUL GASTRIC
Sondajul sau tubajul gastric reprezinta introducerea unui tub de
cauciuc sau sonda gastrica Faucher sau Einhorn prin faringe sau
esofag in stomac.
Scop:

Explorator:
Recoltarea continutului stomacal in vedera evaluarii
functiei chimice si secretorii
Pentru studierea functiei evacuatoare a stomacului
Terapeutic:
Evacuarea continutului stomacal toxic
Curatirea mucoasei de exudate si substante straine
depuse
Hidratatrea si alimentarea bolnavului
Introducerea unor substante medicamentoase
Indicatii:
In gastritele acute sau cronice, bola ulceroasa.
Pregatiri:
Materiale:
De protectie: - doua sorturi di material plastic, musama,
aleza, prosoape.
Sterile: - sonda Einhorn,Faucher, doua siringi de 20ml,
casoleta cu manusi de cauciuc, pense hemostatice,
eprubete.
Nesterile: - taviita renala, tava medicala, pahar cu apa
aromata, pahar cu apa pentru proteza, recipient pentru
colectare.
Medicamente:- la indicatia medicului.

Pacient:

 Psihic- se informeaza pacientul si I se explica necesitatea

tehnicii, este rugat sa respecte indicatiile date in timpul
sondajului.
Fizic se asaza pacientul pe un scaun cu speteaza, cu
spatele cat mai drept, se protejaza cu sortul de cauciuc
sau material plastic, daca e cazul se indeparteaza proteza
dentara si se asaza intr-un pahar cu apa, se asaza tavita
renala sub barbia pacientului pentru a capta saliva ce se
scurge din cavitatea bucala, este solicitat sa mentina
tavita in aceasta pozitie, pacientul nu va manca in
dimineata efectuarii examenului.
Executie:
Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun,
Imbraca sortul de cauciuc
Isi pune manusile sterile
Umezeste sonda pentru a foavoriza alunecarea prin faringe
si esofag
Se asaza in dpreapta bolnavului si ii fixeaza capul cu mana
stanga tinandu-l intre mana si torace
Prinde cu mana dreapta extremitatea rotujita a somdei , ca
pe un creion
Cere pacientului sa dechida larg gura si sa respire adanc si
introduce capatul sondei pana la peretele posterior al
faringelui cat mai aproape de radacina limbii invitand
bolnavul s inghita
Prin deglutite sonda patrunde in esofag si este impinsa
foaret atent spre stomac
Verifica sondei in stomac prin aspirarea continutului
stomacal cu ajutorul seringii
Se fixeaza sonda

 Aseaza la extremitatea libera a sondei balonul Erlenmeyer

sau aspira sucul gastric cu siringa
Pentru a favoriza golirea stomacului, pacientul este rugat
s-si contracte peretii abdominali
Extrage sonda printr-o miscare hotarata, cu prudenta,
dupa comprimarea ei cu o pensa hemostatica pentru a
imiedica scurgerea continutului in faringe
Cand capatul liber al sondei ajunge in gura pacientului se
prinde cu mana stanga si se indeparteaza sonda

Goleste continutul sondei in vasul colector

Asaza sonda in tavita renala

Ingrijirea ulterioara a pacientului:
I se ofera un pahar de apa aromata sa-si clateasca gura
Se sterg mucozoitatiile de pe fata si barbie
Se indeparteaza tavita si sortul de cauciuc
I se ofera proteza dentara, dupa caz
Se asaza pacientul in pozitie comoda
Pregatirea produsului pentru examenul de laborator
Se determina cantitatea evacuata
Se completeaza formularele de recoltare
Se trimit probele etichetate la laborator
Notarea in foaia de observatie:
Se noteaza tehnica, data, cantitatea si spectrul
macroscopic la sucului gastric extras
Accidente:

 Greata si senzatia de varsatura: se inlatura fie prin

respiratie profunda, fie se efectueaza anestezia faringelui
cu o solutie de cocaina 2%
Sonda poate patrunde in laringe: apare refluxul de tuse,
hiperemia fetei, apoi cianoza, se indeparteaza sonda
Soanda se poate infunda cu resturi alimentare:
desfundarea se face prin insuflatie cu aer
Se pot produce bronhopneumonii de aspiratie
DE STIUT:
Tubajul gastric se efectueaza in condtii de perfecta asepsie
Sondajul gastric se poate efectua si pe cale endonazala cu
sona Einhorn
Pacientilor inconstienti li se urmaresc respiratia, culoarea
fetei; verificarea caii de patrundere a sondei se face prin
introdcerea capatului liber inntr-un pahar cu apa- aparitia
bulelor de aer confirma patrunder in caile repiratorii
O forma particulara de sondare in scop hemostatic este:
introducerea sondei Blackmore

SONDAJUL DUODENAL.

Reprezinta introducerea unei sonde Einhorn dincolo de

pillor, realizand o comunicare intre duoden si mediul
exterior
Scop:
Explorator:
Extragerea continutului duodenal format din continut
gastric, bila,suc pancreatic si secretie proprie.
Aprecierea functiei biliare hepatice, a cailor extrahepatice

 Descoperirea unor modificari anatomopatologice ale

organelor care dau aspectul, cantitatea,compozitia chimica
sau morfologica a sucurilor extrase prin sondaj
Evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau cailor
biliare
Terapeutic:
Drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente
care au actiunde directa asupra ficatului, a cailor biliare
sau a tubului digestiv, acestea vor actiona fie local fie se
vor resorbi priin peretii intestinali, ajungand prin vena
porta in ficat, de unde apoi vor fi excretate impreuna cu
bila in caile biliare, urmand calea circulatiei entro hepatice
Alimentatie artificiala:
Se introduc lichidele hidratante si alimente lichide in
organismul pacientilor inconstienti sau cu imposibilitatea
de inghitiere
Aspiratia continua:
In cazul ocluzilor sau subocluzilor intestinale
Dupa interventii chirugicale pe tubul digestiv
Generalitati:
Se verifica permeabiliitatea cailor biliare
Se pot localiza procesele patologice hepato biliare, prin
separarea bilei veziculare de cea hepatica din continutul
sucului duodenal
Analiza suculuui pancreatic urmareste dozarea fementilor
din continutul lui
Recoltatrea sucului pancreatic se face prin tubajul
duodenal
Pregatiri si materiale:

Materiale:
De protectie: - musama,aleza,sort de cauciuc sau alt
material impermeabil, prosoape.
Sterile: - sonda Einhorn, 2 siringi de 20ml, manusi de
cauciuc,pensa hemostatica, medii de cultura, eprubete.
Nesterile: - tavita renala, tava medicala, stativ pentru
eprubete, pahar cu apa aromara, perna cilindrica dura sau
patura rulata, hartie de turnesol rosie si albastra.
Medicamente: - sulfat de Mg 33%, ulei de masline,
novocaina, solutii necesare hidratatrii si alimentarii.
Pacientul: - psihic si fizic - se informeaza pacientul I se
explica necesitatea tehnicii
Executie:
Introducera sondei:
Asistenta se spala pe maini
Imbraca manusile sterile
Prinde sonda umezita cat mai aproape de oliva si o
introduce cu blandete prin cavitatea bucala sau nazala
pana in faringe
Cere pacientului sa respire adanc, cu gura deschisa si sa
inghita de cateva ori pana cand oliva trece in esofag
Cu miscari blande ajuta inaintarea sondei pana la marcajul
45 cm la arcada dentara moment in care se considera ca
sonda a trecut de cardia si a patruns in stomac
Se asaza pacientul in decubit lateral drept, cu trunchiul
usor ridicat si capul mai jos coapsele, felctate pe bazin
Se introdeuce perna cilindrica sub regiunea hepatica
Se impinge usor sonda spre pilor pana la 60cm

 Se continua introducera sondei cu rabdare si atentie

concomitent cu actiunea de inghitire a ei de catre pacient,
1-2cm la 3-5 miin.
Cand div. 75cm se afla la arcada dentara, oliva sondei a
ajuns inn duoden
Verificarea pozitiei sondei:
Daca nu se scurge bila sau lichidul scurs nu are aspectul
bilei se verifica daca sonda a ajuns in duoden sau s-a
incolacit in stomac
Se insufla 60ml aer prin sonda cu seringa si dupa un minut
se aspira. Daca sonda a ajuns in duoden se recupereaza
mai putin de 20ml.
Se introduc 10ml de lapte care nu mai poate fi extras daca
sonda a ajuns in duoden dar poate fi extras daca ea se afla
in stomac
Se face controlul radiologic, sonda urmarindu-se sub ecran
, fiind vizibila datorita impregnarii cu saruri de Pb.
Capatarea bilei:
Dupa 1- 1,5h de la patrundera sondei in stomac la capatul
liber al sondei apare bila A, coledociana, de culoare galben
aurie
Se verifica recatia sucului duodenal cu hartia de turnesol
Se introduc in sonda 40ml solutie sulfat de magneziu 33%,
sterila, incalzita la temperatura camerei pentru a favoriza
drenarea bilei veziculare.
Se ichide exremitatea libera a sondei prin inodare sau cu o
pensa
Dupa 15-30min se deschide sonda si se colecteaza 3040ml de bila vascoasa de culaore bruna castanie, bila B,
veziculara.

 La indicatia medicului se pot recolta 3 pana la 5ml bila B

int-o eprubeta sterila sau pe medii de cultura pentru
examen bacteriologic
Dupa evacuarea bilei B se colecteaza o bila clara care
provine direct din ficat, bilaC, hepatica.- aceasta fiind in
cantitate mai mare, se va capta int-un recipient
corspunzator
Extragerea sondei se face dupa ce se insufla cativa ml de
aer si se inchide capatul liber cu o pensa
Extremitatea sondei se va tine sub nivelul stomacului
pacientului pentru a impiedica scurgerea continutului ei in
farninge sau in cavitatea bucala
Se goleste continutul sondei si se asaza in tavita renala
Ingrijirea ulterioara a pacientului:
Se ofera un pahar de apa aromata pentru clatirea gurii
Se sterg mucozitatiile de pe fata si barbie
Se indeparteaza sortul din material plastic
Se asaza pacientul in pozitie comoda
Ppregatirea produsului pentru examen de laborator
Se determina cantitatea de bila obisnuita
Se eticheteaza recipientele
Se trimit probele la laborator
Accidente;
Inodarea sondei daorita contractiei peretilor stomacali in in
timpul senzatiei de varsaturi
Incloacirea sondei in stomac
Greturi si varsaturi

 Imposibilitatea drenarii bilei cauzate de un ostacol

functional sau anatomic

SONDAJ VEZICAL
Introducerea unui instrument vezical tubular sonda sau
cateter prin uretra in vezica urinara, realizand astfel o
comunicatie instrumentala intre interiorul vezicii si mediul
extern
Scop:
Explorator:
Recoltarea unei cantitati de urina pentru examen de
laborator
Depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicii
urinare
Terapeutic:
Evacuarea continutului cand aceasta nu se face spontan
Executarea unor procedee terapeutice prin sonda
Pregatiri:
Materiale:
De protectie: - musama, travrsa, manusi sterile de cauciuc
Sterile; -2 sonde lungi de aprox 15cm cu varful usor indoit,
complet rotunjit avand 2 orificii laterale aproape de varf
1,2 eprubete pentru urocultura
Medii de culltura in functie de germenii cautati
Ser fiziologic
Casoleta cu tampoane de vata
2 pense hemostatice

Nesterile:- materiale pentru toaleta organelor genitale, tavita

renala, bazinet, paravan cand se executa in salon, recipient
pentru colectare
Medicamente: - ulei de parafina steril, oxicianura de mercur
1/5000
Pacienta: psihic- se anunta si se explica necesitatea tehnicii.
Fizic: - se izoleaza patul cu paravan, se protejaza cu
musamaua si aleza, se asaza pacienta in decubit dorsal cu
genunchi ridicati si coapsele ridicate, se indeparteaza perna si
patura, se acopera pacienta lasand libera regiunea genitala, se
asaza baziinetul si se efectueaza toaleta organelor genitale
externe, se indeparteaza bazinetul si se asaza tavita rennala
intre coapsele pacientei.
Executie: Sondajul se efectueaza in conditii de perfecta asepsie atat
a pacientei cat si a instrumentelor cat si a mainilor a celui
care o executa.
Asistenta imbraca manusile sterile, evidentiaza meatul
urinar
Dezinfecteaza cu oxicianura de mmercur orificiul in directia
anusului
Scoate sonda cu o pensa si o prinnde intre degetele mediu
si inelar ale mainii drepte
Lubrifiaza sonda cu ulei steril, orientata cu varful in sus
sonda se introduce in uretra 4-5cm
Paralel cu inaintarea sondei, exremitatea acesteia va fi
coborata printr-o miscare in forma de arc pentru ai usura
trecerea in vezica
Primele picaturi se lasa sa se scurga in tavita renala, apoi
in recipientele pregatite in functie de scop, sau intr-un
recipient de colectare

 Extragerea sondei se face dupa pensarea orificiului extern

prin aceleasi miscari in sens invers
Ingrijrea ulterioara apacientei
Se efectueaza toaleta regiunii vulvare
Se imbraca si se asaa comod in pat
Se va supraveghea in continuare
Notarea in foaia de observatie:
Se noteaza tehnica si numele persoanei care a efectuat-o
Cantitatea de urina recoltata, volum, densitate
Aspectul macroscopic al urinei

Sondaj vezical la barbati

Pregatiri: La fel ca la sondajul vezical la femeie
Pacientul:- fizic-se asaza pacientul in decubit dorsal cu picioarele
intinse si usor departate
Se izoleaza patul cu paravan
Se acopera pacientul lasand accesibila regiunea genitala
Se face toaleta organelor genitale
Sub bazin se asaza o perna tare, musama si aleza
Se asaza tavita renala intre copase
Executie:
Asistenta imbraca manusi de cauciuc
Alege sonda si o lubrifiaza

 Dezinfecteaza meatul urinar cu ser fiziologic si oxicianura

de mercur
Intre degetele inelar si mic al mainii drepte prinde
extremitatea libera a sondei, si cu ajutorul unei pese
sterile tinuta in aceeasi mana, apuca sonda in imdiata
vecinatate a varfului
Introduce varful sondei in meat si impinge usor cu pensa in
timp ce cu mana stanga intinde penisul cat mai bine ca sa
desparta cutele transversale ale ucoasei uretrale care ar
putea impiedica patrundera sondei in vezica
Daca pe parcursul inaintarii sondei apar obstacole
anatomice sau functionale, spasme, asistenta retrage
sonda si pregateste alta de calibru mai mic
Patrunderea sondei prin vezica se semnaleaza prin
scurgerea urinei prin sonda
Se fixeaza sonda pana se evacueaza urina
Se recolteaza urina in eprubetele pregatite
Restul urinei se capteaza in tavita sau alt recipient
Indepartarea sondei se face cu ajutorul pensei dupa ce
extremitatea libera a fost inchisa prin comprimare
Ingrijirea ulterioara a pacientului:
Se efectueaza toaleta si se imbraca pacientul
Se schimba lenjeria care s-a patat cu urina
Notarea in foaia de observatie
Cantitatea de urina recoltata,vol. densitate, aspectul
microscopic al urinei, numele persoanei care a efectuat-o,
eventualele accidente sau incidente
DE STIUT:

 Nu se vor exercita presiuni externe asupra hipogastrului

pentru a accelera evacuarea urinei, continutul vezical
trebuie sa se evacueze singur, datorita elasticitatii si
contractiilor vezicii urinare
DE EVITAT:
Golirea brusca a vezicii destinse, in special la pesoanele in
varsta pot provoca hemoragie, de aceea evacuarea se va
face incet, iar daca vezica a fost foarte destinsa se va face
partial urmand ca restul sa se elimine print-un nou sondaj
dupa cateva ore.
CLISME
Evacuatoare simpla:
Se fixeaza canula la tubul irigatorului si se inchide
robinetul
Se verifica temperatura apei sau a solutiei
medicamentoase
Se umple irigatorul
Se evacueaza aerul si prima coloana de apa
Se lubrifiaza canula cu o compresa de tifon
Se fixiaza irigatorul pe stativ
Asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza
Indeparteaza fesele pacientului cu mana stanga
Introduce canula prin anus in rect cu mana dreapta,
perpendicular pe suprafata subiacenta cu varful indreptat
inainte in directia vezicii urinare
Dupa ce varful canulei a trecut prin sfincter se ridica
extremitatea externa si se indreapta varful ampulei rectale
Se introduce canula 10-12cm

 Se dechide robinetul sau pensa si se regleaza viteza de

scurgere a apei prin iridicarea irigatorului aproximativ
50cm deasupra patului pacientului
Pacientul este rugat sa respire adanc, sa-si relaxeze
musculatura abdominala, sa retina solutia10-15min.
Se inchide robinetul innainte ca nivelul apei sa se aproprie
de nivelul tubului de scurgere
Se indeparteaza canula si se asaza in tavita renala
Pacientul este adus in pozitie de decubit lateral drept apoi,
decubi dorsal pentru a usura patrundera apei la o
adancime mai mare
Se capteaza scaunul la pat sau la toaleta
Clisma evacuatoare uleioasa
Se folosesc uleiuri vegetale (floarea soarelui, masline)
incalzite la 380C intr-o baie de aburi
Introducerea in rect se face cu ajutorul unui irigator la care
rezervorul este inlocuit cu o palniie sau cu ajutorul unei
seringi
Se introduce la presiune joasa
Aproximativ 200ml de ulei se introduc in 10-15min.
Se mentine in rect 6 pana la 12 ore
Se indica in constipatii cronice, fecalom

Clisma purgativa
Evacueaza colonul prin actiunea purgativa
Se utilizeaza solutie concentrata de sulfat de
magneziu(250ml apa cu 2 linguriMgSO4) care prin
mecanisn osmotic produce o transudatie de lichid prin

peretii intestinali in lumen formand un scaun lichid

abundent
Se mai poate folosi bila de bou (un varf de cutit de bila
pulbere la 250ml apa) care are actiune stimulanta asupar
peristaltismului intestinal

SPALATURA OCULARA
-introducera unui curent de lichid in sacul conjunctival
Scopul:
-terapeutic:
- in procesele inflamatoare ale conjunctvitei
- in prezenta unor secretii conjunctivale abundente
- Pentru indepartarea corpilor straini
Pregatire;
Materiale
-de protectie:- prosoape
- sterile: - comprese, tampoane de vata,undina sau alt recipient
- nesterile;- tavita renala,
- medicamente; - acid boric 3%, ser fiziologic, oxiciant de
mercur1/5000, apa bicarbonatata 22%0
- pacient: - se anunta pacientul, explicandui-se inofensivitatea
tehnicii
Pregatirea fizica a pacietului urmeaza anumiti pasi:
Se asaza pacientul in pozitie sezand, cu capul aplecat pe
spate cu privirea in sus
Se protejaza ochiul sanatos cu o compresa sterila

 Se protejaza cu un prosop in jurul gatului

Se asaza tavita renala lipita de gat de partea ochiului ce
urmeaza afi spalat
Daca starea generala nu permite pozitia sezand pacientul
va sta in decubit dorsal sau lateral cu capul aplecat inapoi
Executie:
Participa 2 asisitente, una supravegheaza pacientul si il
mentine in pozitia aleasa, cealalta efectueaza tehnica
Se spala pe maini si se dezinfecteaza
Verifica temperatura lichidului de spalatura (37 0C)
Aseaza pe cele 2 pleoape cate o compresa imbibata in
solutia antiseptic de spalare
Deschide fanta papebrala cu degetele mainii stangi si
toarna incet lichidul din undina in sacul conjunctival
evitand corneea
Solicita pacientul sa roteasca ochiul in toate directiile
Repeta tehnica la nevoie si verifica prezenta corpilor
straini in lichidul de spalatura
Indeparteaza tavita renala

Ingrijirea ulterioara a pacientului

Usuca fata pacientului
Aspira lichidul ramas in unghiul nazal al ochiului
Indeparteaza compresa de pe ochiul protejat
Asaza pacientul in pozitie comoda
Notarea in foaia de observatie
Se noteaza tehnica si numele persoanei care a efectuat-o

 Aspectul lichidului de spalatura

Spalatura gastrica
Evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de
exudate si substante straine
Scop:
Terapeutic- evacuarea continutului stomacal toxic
Indicatii:
Intoxicatii alimentare sau cu substante toxice
Staza gastrica insotita de procese toxice fermentative
Pregatirea preoperatorie in interventiiile de urgenta sau pe
stomac
Pregatirea pentru examen gastroscopi

Contraindicatii:
Intoxicatii cu substantii caustice
Hepatite cronice, varice esofagiene
Imbolnaviri cardio-pulmonare decompensate
Ulcer gastric in perioada dureroasa
Cancer gastric
Pregatiri:
Materiale:
De protectie:- 2 sorturi de material plastic, musama,
traversa, prosoape

 Sterile: - sonda gastrica Faucher, 2 seringi de 20ml,

casoleta cu manusi de cauciuc, pensa hemostatica
Nesterile: - cana de sticla sau metal de 5l, palnie, apa
calda la 25-260C, recipient pentru captarea lichidului,
galeata, scaun
Medicamente:- carbune animal, alt antidot la indicatia
medicului
Pacientul:- psihic
-se anunta importanta examenului si a colaborarii sale
- fizic
-se asaza pacientul pe scaun si se protejaza cu un prosop
in jurul gatului
-se asaza sortul de cauciuc
-se indeparteaza proteza dentara cand este cazul
-I se ofera tavita renala si este rugat sa o tina sub barbie
Executie:
Asistenta se spala pe maini imbraca manusile sterile si
sortul de cauciuc
Urmareste sonda, se asaza in dreapta pacientului si ii
fixeaza capul intre mana si torace
Cere pacientului sa deschida gura, sa respire adanc
Introduce capatul sondei pana la peretele posterior al
faringelui cat mai aproape de radacina limbii invitand
pacientul sa inghita
Prin deglutitie sonda patrunde in esofag si prin miscari
blande de impingere ajunge in stomac
La capatul liber al sondei se adapteaza palnia si se aduce
la nivelul toracelui pacientului

 Se verifica temperatura lichidului de spalatura si se umple

palnia
Se ridica palnia deasupra capului pacientului
Inainte ca ea sa se goleasca complet, se coboara cu 3040cm sub nivelul epigastrului in pozitie verticala pentru a
se aduna in ea lichidul din stomac
Se goleste continutul palniei in vasul colector
Se repeta operatia pana ce lichidul este curat, limpede,
fara resturi alimentare sau substante straine
Se indeparteaza palnia si se penseaza capatul liber al
sondei, dupa care se extrage cu atentie pentru a se
impiedica scurgerea continutului ei in faringe, de unde ar
putea fi aspirat de pacient
Pregatirea produsului pentru examen de la laboratoe:
Daca spalatura s-a efectuata pentru eliminarea unei
substante toxice ingerate accidenatal sau voluntar, tot
ceea ce s-a evacuat din stomac se va pastra pentru a fi
examinat de medic, iar o parte va fi trimisa la laborator

INGRIJIREA PLAGILOR

Definitie:
-sunt leziuni produse print-un traumatism, caracterizate
prin prezenta unei solutii de continuitate, insotita sau nu
de leziuni ale tesuturilor profunde.
Clasificare:
Dupa tipul de actiune al agentului vulnerant
mecanice

 termice
agenti ionizanti
agenti chimici
dupa circumstantele de producere
accidentale
intentionate
iatrogene
dupa timpul scurs de la producere
recente
vechi
dupa profunzime
superficiale
profunde
dupa straturile anatomice interesate
pentru cavititati naturale nepenetrante si
penetrante
dupa evolutie
necomplicate
complicate
Simptomatologia plagilor:
simptome locale
-durerea
- variaza ca intensitate
- prezenta ei cu caracter pulsatil semnifica dezvoltarea
infectiei

Semne obiective:
-prezenta solutiei de continuitate apare in plagile mari
-hemoragia poate apare in functie de vasul lezat
2. semne generale
- tahicardia apare in plagi insotite de hemoragii externe
sau interne cat si in soc traumatic
- T.A. scazuta hemoragii sau soc traumatic
- febra- debutul infectiei sau resorbtia unor hematoame.
Evolutia si complicatiilor plagilor:
plagile odata produse se considera contaminate cu microbi
organismul reactioneaza in primele 6 ore de la producerea
palgii, combatand efectul nociv al microbilor si
distrugandu-i prin fagocitoza
o plaga netratata in primele 6 ore permite dezvoltarea
germenilor aerobi si anaerobi si poate evolua spre infectie
Plagile netratate in timp util devin purulente, se pot complica
cu gangrene gazoase, flegmoane, abcese, septicemii
Tratament:
ingrijirea plagii sa se faca in conditii de asepsie perfecta
sa se asigure prin pansament, o buna conditie a secretiilor
plaga trebuie sa fie protejata de factorii nocivi, termici,
infectiosi din mediul inconjurator
sa fie asigurat un repaus al regiunii lezate
DE RETINUT:
Primul ajutor in ingrijirea plagilor va urmari prevenirea
infectarii lor;

Este necesara spalarea pe maini inainte de inceperea

manevrelor
Respectarea cu strictete a masurilor de asepsie constitue
succesul vindecarii rapide si fara complicatii
Inaintea efectuarii pansamentului se administreaza
antialgice, eventua si sedative pentru calmarea durerilor si
linistirea bolnavului