Laborator 11.

Modelarea cu ajutorul retelelor Petri

Bibliografie:
1. C. Girault, R. Valk, Petri Nets for Systems Engineering. A Guide to Modelling,
Verification, and Applications, Springer-Verlag, 2001.
2. R. Trandafir, I. Iatan, Modelare Simulare. Noiuni teoretice i Aplicaii, format
multimedia, 2012.
Scopuri: Realizarea unui exemplu practic de modelare a unei probleme practice cu
ajutorul retelelor Petri
Exemplul. n exemplul nostru, este pornita o curs ntre doua maini A si B. Atunci cnd
starterul primeste semnul de gata de la toate masinile, el d semnalul de pornire, iar
masinile incep cursa.

Fig. 1. Pornirea unui curse cu 2 masini

Modelarea problemei
Alocarea locurilor:
P1 respectiv P10 - masina A si respectiv B este pregatita pentru start;
P2 respectiv P11 - masina A si respectiv B asteapta inceperea cursei;
P3 respectiv P12 - cursele corespunzatoare masinilor A si respectiv B;
P4 respectiv P8 - semnul de gata corespunzator masinilor A si respectiv B;
P5 respectiv P9 - semnul de start corespunzator masinilor A si respectiv B;
P6 - starterul asteapta semnul de gata (de la masini);
P7 - semnul de start al starterulului pentru inceperea cursei.
Tranziiile reprezint trecerea dintr-o stare n alta:
T1 respectiv T4 - transmiterea semnului de gata catre starter de catre masinile A si
respectiv B;
T2 respectiv T5 - inceperea cursei de catre masinile A si B;
T3 - starterul da semnul de incepere a cursei.

T1

P1

P2

T2

P5

P4
P6

P3

P7

T3
P9

P8

T4

P10

P11

T5

P12

Fig.2. Reteaua Petri asociata exemplului considerat

n starea iniial se afl cte un jeton n locurile P1 , P6 si P10 iar tranziiile

T1, T3 , T4 sunt activabile.
Vom presupune ca evaluarea fiecarui arc este 1. Prin executia tranziiei T1 se iau
jetoanele din P1 si se pune unul in P4 , iar celalalt in P2 , in timp ce prin executia tranziiei
T4 se iau jetoanele din P10 si se pune unul in P8 , iar celalalt in P11 (Fig. 3) .

T1

P1

P2

P7

T3
P9

P8
P10

P3
P5

P4
P6

T2

T4

P11

T5

P12

Fig. 3. Rezultatul executiei tranziiilor T1 si T4

Atunci cand se executa tranzitia T3 se ia jetonul din P6 si se pune un jeton in P7 ,

jetonul din P4 se pune in P5 , iar jetonul din P8 se pune in P9 (Fig. 4).

T1

P1

P2

T2

P5

P4
P6

P3

P7

T3

P9

P8
P10

T4

P11

T5

P12

Fig. 4. Rezultatul executiei tranziiei T3

Executia tranzitiei T2 determina scoaterea jetoanelor din P2 si respectiv P5 si

punerea unui jeton in P3 ; similar, executia tranzitiei T5 determina scoaterea jetoanelor
din P9 si respectiv P11 si punerea unui jeton in P12 .

T1

P1

P2

P7

T3
P9

P8
P10

P3
P5

P4
P6

T2

T4

Fig. 5. Rezultatul executiei tranziiilor

P11

T5

P12

T2 si T5

Exemplu prezentat poate fi rezolvat folosind Visual Simnet, in felul urmator:

Pasul 1. Proiectarea reelei Petri (vezi Fig. 6)

Fig. 6. Proiectarea reelei Petri

Pasul 2. Simularea modelului pe care aceasta l reprezint (vezi Fig. 7)

Fig. 7. Simularea modelului pe care il reprezinta reteaua Petri

In final rezulta: