Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Functii
Functii
CUPRINS
Pag.
Capitolul 1. Noiuni generale despre funcii
Noiunea de funcie 2
Graficul unei funcii 5
Paritatea funciilor .. 5
Monotonia funciilor ... 6
Valori extreme ale unei funcii. Funcie mrginit .7
Bijectivitate . 9
Inversabilitate ..9
Operaii cu funcii . 10
Compunerea funciilor ... 11
FUNCII
DEFINIIE. NOTAIE.
DEFINIIE. Fie A i B dou mulimi nevide. Spunem c am definit o funcie pe
mulimea A cu valori n B dac printr-un procedeu oarecare facem ca fiecrui element x
A s-I corespund un singur element y B.
NOTAIE. O funcie definit pe A cu valori n B se noteaz f : A B (citim f definit
pe A cu valori n B).
Uneori o funcie se noteaz simbolic A B, x y = (x)(citim: de x), unde y este
imaginea elementului x din A prin funcia sau nc valoarea funciei n x.
Elementul x se numete argument al funciei sau variabil independent
y = f (x)
=
iar n linia a doua sunt valorile funciei n punctele domeniului (3 este valoarea lui n x = 1,
1 este valoarea lui n x = 2, etc.). O astfel de funcie se numete permutare de gradul patru.
OBSERVAIE. Nu putem defini sintetic o funcie al crui domeniu de definiie are o
infinitate de elemente.
2. FUNCII DEFINITE ANALITIC. Funciile : A B definite cu ajutorul unei (unor)
formule sau a unor proprieti sunt funcii definite analitic. Corespondena leag ntre ele
elementul arbitrar x din A de imaginea sa (x).
EXEMPLE. 1) Fie funcia : R R, (x) = x2. Aceast funcie asociaz fiecrui numr
real x patratul lui, x2.
2) Funcia : Z Z, (x) = x - 1, dac x este par
x + 1, dac x este impar,
este exemplu de funcie definit prin dou formule.
Funciile definite prin mai multe formule se numesc funcii multiforme.
OBSERVAIE. n cazul funciilor multiforme, fiecare formul este valabil pe o anumit
submulime a lui A i deci dou formule nu pot fi folosite pentru determinarea imaginea
unuia i aceluia element.
Cea mai frecvent reprezentare a unei funcii n matematic este printr-o formul. n acest
caz, elementele domeniului de definiie i ale domeniului valorilor nu pot fi dect numere sau
obiecte matematice pentru care s-au introdus reeguli de calcul corespunztoare.
De exemplu: y = 3x 2.
Cnd asupra domeniului de definiie nu s-au fcut ipoteze speciale, se consider ca
fcnd parte din acesta toate numerele reale, crora din formula respectiv li se pune n
coresponden o anumit valoare.
n cazul funciei y = 3x 2, domeniul de definiie este alctuit din mulimea numerelor reale.
DEFINIIE. Fie : A B, g : C D dou funcii; , g sunt funcii egale ( = g) dac:
1) A = C (funciile au acelai domeniu de definiie),
2) B = D (funciile au acelai codomeniu) i
3) (x) = g(x), x A (punctual, funciile coincid).
-1
(x)
-2
A B
MONOTONIA FUNCIILOR.
Fie : A R, o funcie de variabil real i I A.
DEFINIIE.
Funcia este strict cresctoare pe I dac: Funcia este strict descresctoare pe I dac:
()x1, x2 I
()x1, x2 I
(x1) < (x2)
x1 < x2
()x1, x2 I
x1 x2;
Fig. 1
Fig. 2
Fig. 3
BIJECTIVITATE
FUNCTIA INJECTIVA
DEFINITIE. O functie : A B se numeste functie injectiva ( sau simplu injectie)
daca orice element din B este imaginea prin a el mult unui element din A, ceea ce-I
echivalent cu faptul ca pentru orice y B ecuatia (x) = y are cel ,ult o solutie x A.
Altfel spus, functia este injective daca si numai daca doua elemente diferite oarecare din
A au imagini diferite in B prin , adica
x1, x2 A
este injectiva
(x1) (x2)
x1 = x2
: A B este injectiva
x1, x2 A
x1 = x2
(x1)
= (x2)
FUNCTIA SURJECTIVA
DEFINITIE. O functie : A B se numeste functie surjectiva ( sau simplu surjectie),
daca orice element din B este imaginea prin a cel putin unui element din A, ceea ce-I
echivalent cu faptul ca pentru orice y b ecuatia (x) = y are cel putin o solutiw x A.
Din ultima echivalenta se deduce ca:
Altfel spus, functia este surjectiva y B, x A astfel incat (x) = y.
: A
Pe diagrama cu sageti o funtie este surjectiva daca la fiecare element din B ajunge cel putin o
sageata.
Graficul unei functii poate preciza daca functia este surjectiva. Daca orice paralela la Ox dusa
printr-un punct al codomeniului taie graficul in cel putin un punct.
O functie : A B nu este surjectiva daca exista y B astfel incat x A, (x) y.
EXEMPLU. Funcia : R R, (x) = 3x este surjectiv, deoarece y R, x R a.. (x) = y
3x= y x= y/3.
FUNCTIA BIJECTIVA
DEFINITIE. O functie : A B se numeste functie bijectiva ( sau simplu biejctie), daca
este atat injective cat si surjectiva.
Altfel spus functia : A B este functie bijectiva y B, ! x A astfel incat(x) =
y. Simbolul ! Inseamna exista si este unic.
Pe diagrama cu sageti o functi este bijectiva daca in fiecare element al codomeniului ajunge
exact o sageata. Se mai spune despre functia bijectiva ca este o corespondenta one to one
(unu la unu).
O functie numerica data prin graficul sau este bijectiva daca orice paralela la ax Ox dusa printrun punct al codomeniului taie graficul in exact un punct.
EXEMPLU. Functia : R R , (x) = 3x este bijectiva.
INVERSABILITATE
FUNCTIA INVERSA
Daca : A B este bijectiva, atunci pentru orice element y B exista exact un element x din A
astfel incat (x) = y, ceea ce inseamna ca x = -1 (y) (adica preimaginea elementului y este
elementul x).
DEFINITIE. Fie : A B o functie bijectiva. Se numeste functie inversa a functiei ,
functia g: B A, care asociaza fiecarui element y din B elementul unic x din A astfel incat
(x) = y.
NOTAIE. Pentru functia g utilizam notatia -1 (citim f la minus unu). O functie care
are inversa se spune ca este invesabila. Functia se numeste functie directa, iar -1 functie
inversa (a lui ).
OBSERVAII. 1) Sa remarcam ca functia -1: B A exista daca : A B este bijectiva.
2) Functia -1 are ca domeniu de definitie codomeniul functiei directe, iar drept codomeniu,
domeniul de definitie al functiei directe.
3) Daca este bijectiva, atunci -1 este bijectiva si avem (-1 ) -1 = .
4) Pentru a construi diagrama cu sageti a lui -1 , schimbam sensul sagetilor de pe diagrama cu
sageti a lui . (Se spune ca -1 actioneaza invers decat .) Schema de functionare a lui si
-1 este redata mai jos.
xA
By
9
5) Nu conteaza cum se noteaza argumentul lui -1 . De aceea, vom prefera pe x in locul lui y.
OPERATII CU FUNCTII
DEFINIIE. Fie A, B R. O functie : A B se numeste functie numerica sau functie
reala de variabila reala.
EXEMPLU. : Z R, (x) = 3x+1
DEFINIIE. 1) Functia +g : A R definita prin ( +g) (x) = (x) + g (x), x A, se
numeste suma dintre functia si functia g.
2) Functia g : A R definita prin ( g ) (x) = (x) g (x), x A, se numeste produsul
dintre functia si functia g.
3) Functia / g : A { x g (x) = 0 } R definita prin ( / g ) (x) = (x) / g (x), x A, g
(x) 0 se numeste catul dintre functia si functia g.
OBSERVAII. 1) Se defineste produdul dintre un numar real si o functie : A R, ca fiind
functia : A R, ( ) (x) = (x), x A.
2) Daca , g : A R,atunci definim diferenta dintre functia si functia g ca fiind functia - g:
A R, ( - g ) (x) = (x) g (x), x A. De fapt , diferenta - g este suma + (-g), unde g
= (-1) g.
EXEMPLU. Fie , g : R R, (x) = 3x+1, g(x) = -x +3. Atunci + g, - g, g : R R prin
( + g )(x) = (x) + g(x) = 3x + 1 x +3 = 2x + 4. ( - g)(x) = (x) g(x) = 3x+1 x 3 = 4x
2. (g)(x) = (x)g(x) = (3x + 1)(-3 + 1) = -3x2+8x+3.
PROPRIETATI ALE ADUNARII FUNCTIILOR
Fie (A, R) multimea functiilor definite pe A cu valori in R. Atunci are loc urmatoarea:
TEOREM. Pentru operatia de adunare pe (A, R) au loc proprietatile:
1) ( +g) + h = + (g + h), , g, h (A, R) (adunarea functiilor este asociativa);
2) + g = g + , , g (A, R) (adunarea functiilor este comutativa);
3) exista functia 0 (A, R), 0(x) = 0, x A astfel incat + 0 = 0 + = , (A,
R) (0 se numeste functie nula si este element neutru pentru adunarea functiilor);
4) (A, R), (-) (A, R) astfel incat + (-) = (-) + = 0 ( orice functie are o
opusa (-)).
PROPRIETATI ALE INMULTIRII FUNCTIILOR
TEOREM . Pentru operatia de inmultire pe (A, R), au loc proprietatile:
1) ( * g) * h = * (g * h), , g, h (A, R) (inmultirea functiilor este asociativa);
2) * g = g * , , g (A, R) (inmultirea functiilor este comutativa);
3) exista functia 1 (A, R), 1(x) = 1, x A astfel incat * 1 = 1 * = , (A, R)
10
(1 se numeste functia unitate pe multimea A ).
COMPUNEREA FUNCIILOR.
O alt operaie care se poate efectua asupra a dou funcii este cea de compunere. Die : A
B, g : B C, dou funci cu urmtoarea particularitate: codomeniul lui este egal cu domeniul
lui g. Cu ajutorul acestor funcii se poate construi o alt funcie h : A C. Funcia h astfel
definit se noteaz g (citim g compus cu ) i reprezint compunerea funciei g cu (n
aceast ordine). Funcia go are domeniul lui (prima funcie care acioneaz n aceast
compunere) i codomeniul lui g (ultima care acioneaz n compunere).
DEFINIIE. Fie A, B, C mulimi nevide i funciile : A B, g : B C. Se numete
compusa funciei g cu funcia (sau funcia compus din i g), considerat n aceast
ordine, funcia notat go , definit astfel: go : A C , (go)(x) = g((x)), x A.
OBSERVAII. 1) Funcia compus go a dou funcii , g nu poate fi definit dect dac
codomeniul lui coincide cu domeniul de definiie a lui g.
2) Dac : A B, g : B A, atunci are sens fog i gof. n general ns gof fog.
PROPRIETI ALE COMPUNERII FUNCIILOR.
1. Asociativitatea
, g , h avem fo(goh) = (fog)oh
2. Comutativitatea
, g a.. og go
3. Element neutru
o funcie 1A a.. avem o1A = 1Ao = ; 1A : A A; 1A(x) = x (funcie identic)
4. Elemente simetrizabile
Nu toate funciile admit inverse!
Funcia invers: : A B, g : B C; g s.n inversa lui dac fog = 1B; go = 1A(notaie:
g = -1)
Proprietti:
a) g = -1 (go)(x) = x (og)(x) = x;
b) -1((x)) = x x A
(-1(x)) = x x B;
c) inversabil injecie
11
TEOREMA. 1) Dac , g sunt funcii pare, atunci go este o funcie par (Compunerea a
dou funcii pare este o funcie par).
2)Dac i g sunt funcii impare, atunci go este funcie impar. (Compunearea a dou
funcii impare este o funcie impar).
3)Dac si g au paritti diferite, atunci go este o funcie par.
4)Dac i g au aceiai monotonie, atunci go este cresctoare. (Compunearea a dou
funcii de aceiai monotonie este o funcie cresctoare).
5)Dac i g au monotonii diferite, atunci go este descresctoare. (Compunerea a dou
funcii de monotonie diferit este o funcie descresctoare).
6)Dac i g sunt bijective, atunci go este bijectiv. (Compunerea a dou funcii bijective
este o funcie bijectiv).
Compunerea a doua funcii inversabile i g este o funcie inversabil.
12
FUNCII PARTICULARE
FUNCIA DE GRADUL I
: R R, (x) = ax + b, a, b R
DEFINIIE. Funcia : R R, (x) = ax + b, a, b R se numete funcie afin.
Dac a 0, atunci se numete funcie de gradul nti de coeficieni a, b.
Dac a 0 i b = 0 atunci se numete funcie liniar ((x) = ax).
Pentru funcia de gradul nti, ax se numete termenul de gradul nti, iar b, termenul liber
al funciei.
Ecuaia ax + b = 0 se numete ecuaia ataat funciei .
OBSERVAIE. Funcia de gradul nti este bine determinat dac se cunosc coeficienii a,bR
MONOTONIA FUNCIEI DE GRADUL NTI
TEOREM. Funcia de gradul nti : R R, (x) = ax +b , a o este:
1) strict cresctoare daca a > 0
2) strict descresctoare dac a < 0
OBSERVAII. 1. Semnul lui a precizeaz monotonia funciei de gradul nti.
2. Ecuaia y = ax + b reprezint o pant a 0 (o dreap oblig neparalel cu axa Ox sau cu axa
Oy).
SEMNUL FUNCIEI DE GRADUL NTI
TEOREM. Funcia de gradul nti : R R, (x) = ax + b, a 0 are zeroul x = -b/a, iar
semnul funciei este dat n tabelul de semn
x
(x)
-b/a
semn contrar lui a
acelai semn cu a
DE
GRADUL NTI.
-/4a
2) Dac a < 0, atunci este strict cresctoare pe (-, -b/2a]
este strict descresctoare pe [-b/2a, )
x
-
-b/2a
Tabelul de variaie a funciei este:
(x)
-/4a
(x) = a(x = b/2a)2 - /4a se numete forma canonic a funciei de gradul doi.
TEOREM. Fie : R R, (x) = ax2 + bx + c, a 0.
SEMNUL FUNCIEI DE GRADUL AL DOILEA.
1) Dac > 0, atunci ecuaia ataat lui are dou rdcini reale distincte x1 < x2, iar semnul
lui este cel al lui a n afara rdcinilor i semn contrar lui a ntre rdcini:
x
-
x1
x2
(x)
semnul lui a
semnul lui a
2) Dac = 0, atunci ecuaia ataat lui are dou rdcini reale egale x1 = x2 = -b/2a, iar
semnul funciei este cel al lui a pe R/{-b/2a}.
14
x
-
-b/2a
3) Dac < 0, atunci ecuaia ataat lui nu are rdcini reale, iar semnul funciei este
semnul lui a pe R.
x
-
(x)
semnul lui a
(x) = x2k+1,
k N*
TABEL
PARITATE
DE VARIEIE
BIJECTIV
par
(-x) = (x)
nu
fa de Oy
impar
(-x) = -(x)
da
fa de O
strict descresctoare x
- 0
pe (-, 0)
strict cresctoare
(x) 0
pe [0, )
strict cresctoare
(x)
SIMETRIA
GRAFICULUI
FUNCIA RADICAL.
DEFINIE. Funcia : R R, (x) = 2n + 1x, n N*, se numete funcia radical de ordin
impar. Funcia : [0, ) [0, ), (x) = 2nx, n N*, se numete funcia radical de ordin
par.
PROPRIETI.
FUNCIA MONOTONIA
(x) = 2nx,
n N*
strict cresctoare
TABEL
PARITATE
DE VARIEIE
0
(x) 0
(x)
nu
impar
BIJECTIV
da
da
SIMETRIA
GRAFICULUI
nu
fa de O
15
TABEL
DE VARIEIE
strict descresctoare
pe intervalele
(-, 0) , (0, )
(x) 0
0
-
PARITATE
BIJECTIV
impar
(-x) = -(x)
da
SIMETRIA
GRAFICULUI
fa de O
FUNCIA OMOGRAFIC.
DEFINIIE. Funcia : R {-d/c} R {a/c}, (x) = (ax + b) / (ax + d), a, b, c, d R,
c 0, ad bc 0 se numete funcia omografic.
PROPRIETI.
SEMNUL MONOTONIA
LUI ad - bc
+
TABEL
DE VARIEIE
strict cresctoare
pe intervalele
(-, -d/c), (-d/c, )
strict descresctoare
pe intervalele
(-, -d/c), (-d/c, )
(x)
a/c
(x)
a/c
BIJECTIV
-d/c
a/c
da
fa de punctul
(-d/c, a/c)
da
fa de punctul
(-d/c, a/c)
-d/c
SIMETRIA
GRAFICULUI
a/c
FUNCIA MODUL.
DEFINIIE. Funcia : R [0, ), (x) = x =
x, x 0
-x, x < 0
PROPRIETI.
MONOTONIA
strict descresctoare
pe (-, 0]
strict cresctoare
pe [0, )
TABEL
DE VARIEIE
-
(x)
PARITATE
par
BIJECTIV
nu
SIMETRIA
GRAFICULUI
fa de Oy
(x) =
: R Z, (x) = [x]
.
-2,
x[-2, -1]
-1,
x[-1, 0)
0,
x[0, 1)
1,
x[1, 2)
2,
x[2, 3)
x + 2, x[-2, 1)
x + 1, x[-1, 0)
(x) =
x,
x[0, 1)
x 1, x[1, 2)
x 2, x[2, 3)
.
16
FUNCIA EXPONENIAL.
DEFINIIE. Fie a > 0, a 1. Funcia : R (0, ), (x) = ax, se numete funcia
exponenial de baz a.
OBSERVAII. !. Baza a este diferit de 1 pentru c n caz contrar (x) = 1x = 1 este
considerat constant i nu este considerat ca o funcie exponenial.
2. A nu se confunda funcia exponeniala (x) = ax, a>0, a 1 cu functia g(x) = x a, xR.
Pentru prima funcie a este baza puterii ax care este constanta, in timp ce pentru a doua
funcie a este exponentul puterii axa care este constant.
GRAFICUL FUNCIEI EXPONENIALE.
Graficul funciei exopneniale se traseaz n dou cazuri:
1. Baza a (0, 1) (spunem c baza este subunitar). n acest caz graficul funciei este situat
deasupra axei Ox i intersecteaz axa Oy n (0, 1). Graficul funciei exponeniale cu baz
subunitar este din ce n ce mai apropiat de axele coordonate, cu ct baza este mai mic.
2. Baza a > 1 (spunem c baza este supraunitar). n acest caz graficul funciei este situat
deasupra axei Ox i intersecteaz axa Oy n (0, 1). Graficul funciei exponeniale cu baz
subunitar este din ce n ce mai apropiat de axele coordonate, cu ct baza este mai mare.
PROPRIETI ALE FUNCIEI EXPONENIALE.
1) Funcia exponenial face s-I corespund sumei a dou numere reale produsul valorilor
corespunztoare ale funciei, adic: (x1+x2) = (x1)(x2), x1, x2 R.
OBSERVAII. (x1 x2) = (x1) / (x2);
(cx1) = ((x1))c
OBSERVAIE.
Pentru
a > 1, ax1 <EXPONENIALE.
ax2 x1 < x2;
Pentru 0 < a < 1, ax1 < ax2 x1 > x2.
3)
MONOTONIA
FUNCIEI
2) Funcia exponenial este
bijectiv i deci inversabil.
Dac
a > 0,FUNCIEI
atunci (x) =EXPONENIALE.
ax este strict cresctoare;
SEMNUL
a </ 1,
atunci
(x)(x)
= a=x este
descresctoare.
a 0(0,< )
{1},
atunci
ax > strict
0;
a (0, 1) i x(-, 0), atunci (x) = ax (1,)
x(0,), atunci (x) = ax (0, 1)
a > 1 i x(-, 0), atunci (x) = ax (0, 1)
x(0, ), atunci (x) = ax (1, )
FUNCIA LOGARITMIC.
DEFINIIA LOGARITMULUI UNUI NUMR POZITIV. Fie a > 0, a 1 i x > 0. Se
OBSERVAII.
1. Nu
se poate xdefini
logaritmul
unui numr
negativ
x, ydeoarece
a y > 0,
numete logaritmul
numrului
n baza
a, i se noteaz
logax,real
numrul
real
definit prin:
y
y =R.
logax ay = x.
2. alogax = x (identitatea logaritmic fundamental.)
17
DEFINIIE. Fie a > 0, a 1. Funcia g : (0, ) R, definit prin g(x) = log ax se numete
funcia logaritmic de baz a.
GRAFICUL FUNCIEI LOGARITMICE.
Graficul funciei logaritmice se traseaz n dou cazuri:
1. Baza a (0, 1) (spunem c baza este subunitar). n acest caz graficul funciei
intersecteaz axa Ox n punctele de coordonate (0, 1), care este simetricul, n raport cu prima
bisectoare, punctului (0, 1) n care graficul funciei exponeniale intersecteaz axa Oy.
Graficul funciei logaritmice cu baz subunitar este din ce n ce mai apropiat de axele
coordonate, cu ct baza este mai mic.
2. Baza a > 1 (spunem c baza este supraunitar). n acest caz graficul funciei intersecteaz
axa Ox n punctele de coordonate (0, 1), care este simetricul, n raport cu prima bisectoare,
punctului (0, 1) n care graficul funciei exponeniale intersecteaz axa Oy.
PROPRIETTI ALE FUNCIEI LOGARITMICE.
1) Funcia logaritmic face s-I corespund produsului a dou numere reale pozitive suma
valorilor corespunztoare ale funciei, adic: g(x1x2) = g(x1) + g(x2) , x1, x2 > 0.
OBSERVAII. g(x1 / x2) = g(x1) g(x2), x1, x2 > 0; (x1) = (x1), x1 > 0.
OBSERVAIE! loga1 = 0. Logaritmul lui 1 n orice baz este egal cu 0.
2) Funcia logaritmic este inversa funciei exponeniale.
OBSERVAIE. Din faptul c g este bijectiv avem echivalena: logax = logay x = y.
MONOTONIA FUNCIEI LOGARITMICE.
Dac a > 1, atunci g(x) = logax este strict cresctoare.
0 < a < 1, atunci g(x) = logax este strict descresctoare.
OBSERVAIE. Pentru a > 1, logax1 < logax2 x1 < x2
Pentru 0 < a< 1, logax1 < logax2 x1 > x2.
18
1, x Z
0, x R Z
II
III
II
III
IV
sin
Funcia cosinus este strict descresctoare pe intervalul [0, ] i este strict cresctoare pe
intervalul [, 2]. Vom marca monotonia acestei funcii prin tabelul:
Cadran
sin
II
III
IV
19
tg
ctg
Cadranul
I
II
III
20
FUNCIA ARCCOS.
NOTAIE. g: [-1, 1] [0, ], g(x) = arccos x. (arccos este inversa funciei cos)
PROPRIETI.
Funcia arccos ia cea mai mic valoare 0 pentru x = 1, deoarece arccos 1 = 0.
Funcia arccos ia cea mai mare valoare pentru x = -1.
Funcia arccos nu este periodic.
Funcia arccos nu este nici par, nici impar. Are loc relaia: arccos(-x) = - arccos x,
x [-1, 1]
Graficul funciei arccos.
Monotonia funciei arccos. Cum funcia
direct : [0, ] [-1, 1], (x) = cos x este
strict descresctoare pe [0, ] rezult c i
inversa g are aceeai proprietate pe [-1, 1].
Semnul funciei arccos. Dac x [-1, 1],
Atunci arccos x 0.
1. Funcia arctg este mrginit, dar nu ia cea mai mic sau cea mai mare valoare.
2. Funcia arctg este impar, deoarece arctg(-x) = -arctg x, x R.
3. Funcia arctg
nu este periodic.
FUNCIA
ARCTG.
4. Graficul funciei arctg.
NOTAIE. g : R (-/2, /2), g(x) = arctg x (arctg este inversa funciei tg)
5. Monotonia funciei arctg. Funcia este
strict cresctoare pe R
PROPRIETI.
6. Semnul funciei arctg. Dac x 0,
atunci arctg x 0, iar dac x > 0,
avem arcth x >0.
21
FUNCIA ARCCTG.
NOTAIE. g: R (0, ), g(x) = arcctg x. (arcctg este invesra funciei ctg)
PROPRIETI.
1. Funcia arcctg este mrginit, dar nu ia cea mai mic sau cea mai mare valoare.
2. Funcia arcctg nu este nici par nici impar.
Mai precis: Arcctg(-x) = - arcctg x, x R
3. Funcia arcctg nu este periodic.
4. Graficul funciei arcctg.
5. Monotonia funciei arcctg.
Funcia are aceiai monotonie ca
i funcia direct. Deci este
strict descresctoare.
6. Semnul funciei arcctg.
Dac x R, atunci arcctg x > 0.
Bibliografie:
22
1. Matematic, manual pentru clasa a-IX-a, profil M1, M2, autor Mircea Ganga,
Editura Mathpress 2000.
2. Matematic, manual pentru clasa a-X-a algebr, profil M1, autor Mircea Ganga,
Editura Mathpress 2001.
3. Materie predat de domnul profesor, Cristian Alexandrescu n anii colari 2000
2001 i 2001 2002
23