Dr.

Comercial

Curs 14
Contractul de leasing (speta)

1. La data de 1 februarie 2013, societatea A SA avand ca obiect de activitate productia de tabla a incheiat cu
societatea L SA un contract de leasing. Societatea A SA avea calitatea de utilizator, iar societatea L SA
calitatea de finantator. Potrivit contractului, societatea A SA dobandea in sistem de leasing un utilaj
industrial ce urma a fi folosit la sediul sau secundar din Targoviste. Contractul de leasing a fost incheiat pe
o durata de 4 ani.
Dupa un an de executare, societatea A SA primeste din partea societatii B SA o oferta de a incheia
un contract de leasing cu privire la utilajul mentionat, pentru o perioada de 2 ani. Societatea B SA oferea o
rata de leasing mai mare decat aceea pe care A SA o datora societatii L SA. Astfel incat societatea A SA s-a
hotarat sa incheie contractul. Pe data de 1 martie 2014 a fost incheiat contractul de leasing intre societatea
A SA in calitate de finantator si societatea B SA, in calitate de utilizator.
Pe data de 1 septembrie 2014, societatea L SA trimite societatii A SA o notificare conform careia in
ziua urmatoare va veni un reprezentant al sau pentru aefectua verificarea modului de exploatare a
utilajului. Neputand sa asigure prezenta utilajului la sediul sau si nici sa justifice absenta acestuia in alt fel,
societatea A SA a aratat societatii L SA faptul ca a incheiat la randul sau un contract de leasing cu privire
la bunul mentionat.
Fata de situatia constatata, societatea L SA doreste sa identifice mecanisme juridiceprin care sa se
asigure ca societatea B SA nu mai are vreun temei juridic pentru a utiliza bunul mentionat.
a)Identificati mecanismele juridice prin aplicarea carora bunul reajunge in patrimoniul
societatii A SA (utilizator)
c1- A SA(utilizator/ locatar)----------------------L SA(finantator/ locator)----uneori apare un
Furnizor al finantatorului
c2- A SA-------incheie si ea un contr de leasing cu-------B SA
OG 51/1997- art.19 alin. 2
Prima actiune introdusa de L in constatarea nulitatii absoluta:art.1 pct.11- lipsa acordului prealabil
al locatorului Daca societatea A SA era o societate de leasing nu puteam sa aplicam regula incapacitatii
de folosinta + constatarea nulitatii absolute => in acest caz am avea o nulitate absoluta! pentru ca se
vatama interesele unui tert fata de contractul de leasing incheiat de A SA cu B SA ; Art 1 alin 11- incheierea
este legata de obtinerea acordului prealabil scris.
Subleasingul- in ce ipoteza e posibil- necesitatea acordului este o cerinta legata de conditiile
necesre pentru incheierea contractului de subleasing-tine de formarea vointei societatii A SA(care nu
poate sa isi dea consimtamantul in lipsa acordului lui L SA). Daca mergem pe nulitate relativa ajungem la
o ipoteza absurda, aceea in care interes in cauza are L SA , dar acesta nu are capacitate procesuala pentru
ca nu e parte la contractul de subleasing.
Profa zice ca e o problema de capacitatea de folosinta a lui A SA(daca A nu are acordul lui L => A
nu poate sa incheie contractul cu B, sanctiunea fiind nulitatea absoluta a contractului lui A cu B in lipsa
acordului) si nu o problema de consimtamant (pt ca A isi explima vointa potrivit legii)!! In acest fel bunul
va ajunge in patrimoniul lui A SA.

Schimbarea locului bunului

Art.3 calitatea de locator o poate avea doar o societate de leasing (incapacitatea de folosinta lui A
SA de a incheia c2 => sanctiunea nulitatea absoluta). L SA poate sa intoduca o actiune in constatarea
nulitatii absolute a contractului dintre A SA si B SA.
b)Identificati mecanisme juridice prin care bunul ajunge in patrimoniul societatii L SA
L SA ar putea introduce actiunea din art 1 alin11 teza a doua- desfiintarea titlului locatorului
L SA ar putea introduce actiunea din art 10 lit. i) schimbarea locului bunului de la locul indicat in
contract, adica de la sediul din Targoviste.
Remitand A bunul catre B in baza contractului de leasing, L SA nu mai are posibilitatea de a verifica
starea bunului in baza art 10 lit.g).
!!Legea speciala precizeaza ca nu poate oricine sa incheie contracte de leasing in mod valabil in
calitate de finantator: calitatea de societate de leasing.
2. La data de 1 septembrie 2013, doua societati de leasing A si B incheie un contract de leasing, A SA in
calitate de finantator, iar B SA in calitate de utilizator. Obiectul contractului de leasing este reprezentat de
doua autoturisme marca X. Contractul a fost incheiat pe o perioada de 4 ani.
Pe data de 15 decembrie 2014, societatea A SA a vandut unul dintre autoturisme societatii de leasing C SA.
La finalul perioadei de lesing, societatea B SA isi exprima intentia de a cumpara bunul, dar societatea C SA
respinge oferta, cu motivarea ca nu este parte la contractul de leasing incheiat intre A si B. In aceste conditii,
societatea B sesizeaza instanta in vederea obligarii societatii C sa respecte dreptul sau de optiune.
a)Stabiliti ce va decide instanta
c1-A(finantator)-----------------------B(utilizator)-1 septembrie 2013
c2-A(vazator al autoturismului)--------------------------C(cumparator)- 15 dec 2014
Art 16-locatorul datoreaza daune-interese egale cu totalul prejudiciului, iar instanta judecatoreasca poate sa
pronunte o hotarare care sa tina loc de act de vanzare-cumparare.
B(utilizator), s-a adresat altei persoane - C
Art. 17- daca locatorul instraineaza bunul , este legat de aceleasi obligatii contractuale.=> C e legat de
aceleasi obligatii de care ar fi putut fi tinut A, respectiv de a respecta dreptul de optiune al lui B(utilizator).+
art 1
Un temei juridic in bazza caruia A ar fi putut sa vanda bunul in perioada de leasing A este proprietar, are
prerogariva dispozitiei asupra bunului, el transmitand doar celelalte doua prerogative catre B(dreptul comun)
+ art 9 lit.c). Dobanditorul este tinut de aceleasi drepturi si obligatii de care era legat finantatorul.
b)Pornind de la premisa ca B ar avea nevoie de lichiditati, configurati un mecanism juridic
pentru a se atinge scopul propus exclusiv pe baza datelor din speta si pe baza mecanismelor specifice
contractului de leasing.
B a cumpatar bunurile, exercitandu-si dreptul de optiune. Avand nevoie de bani.
Art 22 , B poate vinde altei persoane D(societate de leasing)-B face rost de bani.
D devine finantator, B este furnizor, dar si utilizator (pt ca incheie un contract intre D(furnizor) si
B(utilizator) .
La sfarsitul contractului de leasing:
-cumpararea bunului (exercitarea dreptului de optiune la finalul contractului);
-rascumpararea bunului (promisiune de cumparare- care se stabileste de la
incheierea contractului de leasing).
Mecanismul se numeste leaseback??:))
2

3. Societatea A SA a incheiat in calitate de utilizator cu societatea L SA in calitate de finantator un contract de

leasing privind un spatiu comercial- teren + cladire. Contractul a fost incheiat pe o perioada de 4 ani si
includea printre clauzele sale faptul ca la finalul perioadei de leasing, societatea A SA urma sa cumpere
spatiul comercial. Pe parcursul executarii contractului de leasing, societatea L SA a inregistrat in
contabilitate cheltuielile cu amortizarea bunului, iar societatea A SA cheltuielile constand in rata de leasing.
Spre finalul celor 4 ani de contract, societatea A si L au solicitat biroului notarial X stabilirea
costurilor implicate de incheierea contractului de vanzare cu privire la spatiul comercial. Biroul notarial a
eliberat o nota de calcul din care rezulta calcularea taxelor de timbru si timbrul judiciar la valoarea de intrare
a bunului.
a)Stabiliti daca societatile L si A au respectat reglementarile legale
A(utilizator)--------teren+cladire-----------L(finantator)
Art 1 alin 11- Locatorul/utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului inainte de sfarsitul
perioadei de lesing, dar nu mai devreme de 12 luni, daca partile convin astfel si daca se achita toate
obligatiile asumate prin contract. Trebuie interpretat in sensul ca cele 12 luni se calculeaza de la
inceputul(incheierea) contractului de leasing (dupa un an de derulare a contractului de leasing).
Codul fiscal face diferenta intre contractul de :
-leasing financiar(in situatia de la art 7 pct.7- exercitarea dreptului de optiune si transferul
propreitatii la momentul expirarii contractului + art 1 OG 51) si
-leasing operational(pag 136 din culegere)-seamana cu o inchiriere.
=> Nu e nicio problema de validitate a acestei clauze incluse in contract.
A a obtinut cheltuielile cu rata de leasing si B a obtinut cheltuielile de amortizare
Legea fiscala nu il lasa sa treaca intreaga suma pe cheltuieli, ci trebuie sa le repartizeze pe o perioada
mai mare. Cheltuielile de amortizare se scad din impozit. Amortizarea trebuie sa existe in contabilitatea
proprietarului (in cazul leasingului financiar finantatorul si in cazul leasingului operational tot finantatorul.
Doar din punct de vedere fiscal proprietar este utilizatorul!! Amortizarea ar fi trebuit sa apara la utilizator, nu
la finantator!! )
Amortizarea ar fi trebuit sa fie in proprietatea utilizatorului art 25 Codul fiscal
Rata de leasing e platita de utilizator si e inregistrata in contabilitate - art 25 Codul fiscal => In speta
noastra trebuie sa deduca strict dobanda. Art 2 din OG rata de lasing la leasingul financiar cuprinde
valoarea de intrare si dobanda. In consecinta, cealalta bucatica, valoarea de intrare-e valoarea cu care a fost
achizitionat bunul- e dedusa pe calea amortizarii. => A ar fi trebuit sa deduca o cota parte din valoarea de
intrare. A a dedus in contabilitate cheltuielile cu rata de leasing (x% din valoarea de intrare+dobanda), nu a
facut bine, deoarece x% din valoarea de intrare se deduce pe cale de amortizare. Daca mai deducea inca o
data rata de leasing, compusa din amandoua , ar fi dedus de doua ori valoarea de intrare.

Lasand la o parte ce sa intampla in speta, legal era :

A deduce chelt. de amortizare =>x%din valoarea de intrare
A deduce din rata de leasing doar dobanda, deoarece x%din valoarea de intrare am dedus-o deja la
cheltuielile de amortizare si nu pot sa o deduc de doua ori!!
Nu este corect la utilizatorul sa deduca intreaga rata de lesing(x%din valoarea de intrare si dobanda),
pentru ca se inregistreaza din conturi diferite in contabilitate.
La leasingul operational aceeasi persoana este proprietar (finantatorul), in consecinta el va deduce
amortizarea, iar chiria revine utilizatorului, adica acesta o inregistreaza in contabilitate.
3

b)Stabiliti daca biroul notarial a respectat reglemantarile in vigoare

Art 21 alin (3) OG 51-taxele de timbru si timbrul judiciar se vor calcula in functie de valoarea
reziduala a bunului art 2lit.c). Diferenta dintre valoarea de intrare si valoarea reziduala a bunului.Valoare
reziduala este mai mica!!Ratiunea pentru care inchei un contract de leasing, voi plati cheltuielile la o valoare
mai mica decat daca as fi luat un imprumut si as fi folosit banii in integralitate pentru a cumpara bunul
respectiv.
4. Societatea A SA a incheiat in calitate de utilizator cu societatea L SA in calitate de finantator un contract de
leasing privind un spatiu comercial teren +cladire. Contractul a fosst incheiat pe o perioada de 2 ani, fiind
prevazuta obligatia de plata a unei sume de bani (1000 lei pe luna cu titlu de chirie). Societatea A SA a
transmis lui L o notificare prin care si-a exprimat dorinta de a prelungi contractul cu inca 2 ani, cu
includerea in actul aditional de prelungire a contractului a unei clauze in temeiul careia exercitarea dreptului
de optiune la finalul celor 2 ani suplimentari se va face in sensul cumpararii bunului de catre societatea A
SA. In aceste conditii, societatea L a refuzat prelungirea contractului de leasing. In fata refuzului societatii
L, A s-a adresat instantei solicitand obligarea societatii la incheierea actului aditional mentionat.
a) Stabiliti ce va decide instanta
Instanta respinge cererea art.1 alin 1 permite prelungirea fara a modifica natura leasingului (In
speta modificarea schimba natura din leasing operational in leasing financiar).
La leasingul operational exista posibilitatea cumpararii bunului (dreptul de optiune)!!!