Popa Mihai Daniel , Grupa IPSE1, Facultatea de Inginerie Electric, Universitatea Politehnica

Influenta
tipului de nanoparticule
si a materialelor
Bucureti
compozite asupra proprietilor dielectrice n
polimeri cu rasina epoxidica ca element primar

Abstract Principalul scop al acestei lucrari este de a compara

proprietatile polimerilor nanocompoziti. Materialul de baza
studiat este RE+ SiO2 5%. Acest polimer va fi analizat din
punct de vedere al curentilor de absorbtie si resorbtie si prin
spectroscopie dielectrica.

I.
INTRODUCERE
Materialele compozite au fost folosite cu mult nainte de a
fi fost definite (piatra, lemnul, iar mai trziu, dar cu peste o
sut de ani n urm, betonul).
Au trecut aproape 60 de ani de cnd materialele plastice
armate cu fibre de sticl au fost utilizate pentru prima oar
datorit calitilor lor deosebite n comparaie cu ale
materialelor clasice.
Performanele tot mai nalte cerute structurilor de
rezisten n general, dar mai ales celor destinate aeronauticii
i aplicaiilor militare, impun acestora condiii foarte severe
n timpul funcionrii.
n general, prioritare sunt considerentele aerodinamice de
optimizare funcional a profilelor structurilor aeronautice i
satisfacerea condiiilor restrictive legate de: rezistene
mecanice deosebite ntr-un interval larg de valori ale
temperaturii ambientale, vibraii, rezisten la oboseal,
rigiditate, greutate minim i fiabilitate maxim.
Ca urmare, apar tot mai frecvent situaii n care materialele
tradiionale nu pot satisface n totalitate multitudinea
restriciilor menionate iar cum configuraia geometric a
structurilor este n general impus, singura prghie unde se
poate aciona, rmne cea a utilizrii de materiale noi, cu
caliti deosebite.
Au aprut astfel materialele compozite, care sunt o nou
clas de materiale ce prezint o mare importan tehnologic
i ale cror aplicaii cunosc n prezent o dezvoltare intens n
mai multe domenii.
Materialele compozite fac parte din categoria noilor
materiale i sunt create special pentru a rspunde unor
exigene deosebite n ceea ce privete:
- rezistena mecanic i rigiditatea;
- rezistena la coroziune;
- rezistena la aciunea agenilor chimici;
- greutatea sczut;
- stabilitatea dimensional;
- rezistena la solicitri variabile, la oc i la uzur;
- proprietile izolatoare i estetica.
Principalul avantaj al acestor materiale este raportul ridicat
ntre rezistena i greutatea lor volumic.

Rinile epoxidice sunt produi macromoleculari liniari,

obinui prin policondensarea polialcoolilor
(bisfenol, glicerin) cu epiclorhidrin n prezen de
catalizatori alcalini (NaOH, KOH) sau acizi. Ele conin n
molecula lor grupri reactive epoxi.
Rinile epoxidice sunt printre cele mai bune materiale
utilizate ca matrici polimerice n structura compozitelor
polimerice, deoarece:
rinile epoxidice ader foarte bine la o mare varietate
de ageni de umplutur, ageni de rigidizare i diferite
substraturi.
marea varietate de rini epoxidice i ageni de
reticulare duce la o diversitate de proprieti dup reticulare,
proprieti care pot veni n sprijinul cerinelor de prelucrare.
reacia chimic dintre rina epoxidic i agentul de
reticulare nu duce la eliminarea unei substane volatile sau a
apei
Rinile epoxidice reticulate sunt rezistente la aciunea
agenilor chimici i au proprieti dielectrice foarte bune.
II.

DETERMINARI EXPERIMENTALE

A. Materiale folosite
Materialul de baza studiat este RE+ SiO2 5%. Pentru a
observa proprietatile dielectrice ale acestui material, am mai
folosit si alte concentratii ale aceluiasi material,respectiv de
0.5% si de 1%, dar si cu referinta aceluiasi material.

B. Metode folosite:
1.

Cureni de absorbie/resorbie

Pentru determinarile curentilor de absorbtie-resorbtie s-a

folosit instalatia de masura a curentilor : EK electrometru
Keithley, model 6517; CM celula de masura Keithley 8009.
Pentru msurarea acestor curenilor de absorbie i de
resorbie, materialul a fost plasat ntre doi electrozi, unde a
fost aplicat o tensiune de 100 V timp de 60 secunde, iar
timpul ntre citiri a fost de 1 secund.

2. Spectroscopie dielectric
Spectroscopia dielectric are la baza fenomenele de
polarizare electric i de conductie electric din materiale.
Este bine cunoscut faptul ca la nivel microscopic sau molecul
ar exista diferite mecanisme de polarizare.
Fiecare din aceste mecanisme este caracterizat de o
frecventa proprie de rezonanta si de relaxare dielectrica
Pentru a determina variaia permitivitii electrice cu
frecven am folosit un spectrometru ce poate msura ntr-o
gam de frecvene: 10-7....10 7 Hz. Pentru aceast lucrare
spectrometrul a fost setat pentru o gam de frecvene: 1106
Hz. Eantionul de ncercat s-a montat ntre cei doi electrozi
de diametru = 40 mm, ce formeaz cu materialul de msurat
un condensator.
Se aplic o tensiune sinusoidal condensatorului ntre
armturile cruia se afl eantionul. Determinrile au fost
efectuate la temperatura de 26.8C.
Elementele principale ale spectrometrului dielectric
NOVOCONTROL sunt unitatea central AlphaA
Performance Frequency Analyzer i celula de msur ZGS.

III.
1.

REZULTATE I DISCUII

Cureni de absorbie/resorbie

curent [A]

Figura 1. Schema de principiu a instalaiei de msurare a

curenilor.
4.0x10

-10

3.0x10

-10

2.0x10

-10

1.0x10

-10

RE+SI02 5%
RE

0.0
-1.0x10

-10

-2.0x10

-10

-3.0x10

-10

-4.0x10

-10

-5.0x10

-10

20

40

60

80

100

120

timp [s]

Figura 2.1. Graficul curenilor de absorbie i resorbie pentru RE i RE+SIO2

5%

n figura 2.1 sunt reprezentai curenii de absorbie i

resorbie obinui pentru nanocompozitul RE cu
nanoumpluturile de SIO2 ct i pentru referin a acestuia. Se
poate observa cum curentul de absorbie al nanoumpluturii
SIO2 are un curent mai mare la inceput fata de cel al
referinei , de unde putem deduce c nanoumplutura
influenteaza curenii de absorbie.

-10

3.0x10

-10

2.0x10

-10

1.0x10

-10

RE+SiO2_5%
RE+SiO2_0.5%
RE+SiO2_1%

5.8

RE+SI02 5%
RE+SI02 0.5%
RE+SI02 1%

5.6
5.4
5.2
5.0

0.0

Eps'

curent [A]

4.0x10

4.8
4.6

-1.0x10

-10

-2.0x10

-10

-3.0x10

-10

-4.0x10

-10

3.8

-5.0x10

-10

3.6
-1
10

4.4
4.2
4.0

20

40

60

80

100

120

10

10

10

n figura 2.2 sunt reprezentai curenii de absorbie i

resorbie obinui pentru materialul RE+ SIO2 cu concentraii
de 5%, 0.5% i 1%. Se poate observa ca RE+ SIO2 de 1% are
un curent constant,dar si cel mai mic la aplicarea tensiunii,
iar cel de concentratie 5% are cel mai mare curent ,insa cel
mai mic atunci cand este anulata tensiunea.

10

10

10

B. Factorul de pierderi.

0.08

A. Permitivitatea.

0.07

RE+SiO2_5%
Referinta

0.06

tan [delta]

RE+SiO2_5%
Referinta

5.4
5.2
5.0

Eps'

10

Observam ca rasina epoxidica cu cea mai mare

concentratie,desi are permitivitatea mai mare la frecvente
mici,la frecvente mari,permitivitatea acesteia are cea mai
mare scadere,respective si cea mai mica permitivitate.

Spectroscopie dielectric

5.6

Figura 2.4. Permitivitatea electric pentru RE+SIO2 5% , RE+SIO2 0.5 si %

RE+SIO2 1%.

Figura 2.2.Graficul curenilor de absorbie i resorbie pentru materialul

RE+ SIO2 cu diferite concentraii

5.8

10

frecv[Hz]

timp [s]

2.

0.05
0.04
0.03

4.8
4.6

0.02

4.4
10

4.2

10

10

10

10

10

10

10

10

frecv[Hz]

4.0
3.8
3.6
-1
10

-1

Figura 2.5. Factorul de pierderi pentru RE+SIO2 5% si referinta acestuia.

10

10

10

10

10

10

10

10

frecv[Hz]

Figura 2.3. Permitivitatea electric pentru RE+SIO2 5% si referinta acestuia.

In acest grafic putem observa ca permitivitatea rasinei

epoxidice pure este mai mica la frecvente mici decat cea cu
SIO2 5%.

Factorul de pierderi pentru rasina epoxidica este vizibil mai

mic decat cel cu SIO2,insa la frecvente mari,materialul pur
are o usoara crestere, in timp ce materialul de baza studiat,cel
cu SIO2 scade din ce in ce mai mult, iar de la frecventa de 10 6
Hz ,putem spune ca este un material mai bun decat cel pur.

0.08

RE+SiO2_5%
RE+SiO2_0.5%
RE+SiO2_1%

0.07

[5]

https://ro.wikipedia.org/wiki/Material_compozit

[6]

Jones, R. M., Mechanics of Composite Materials, Scripta Book,

Washington D. C., 1975

tan [delta]

0.06

0.05

0.04

0.03

0.02
-1
10

10

10

10

10

10

10

10

10

frecv[Hz]

Figura 2.6. Factorul de pierderi pentru RE+SIO2 5% , RE+SIO2 0.5 si %

RE+SIO2 1%

In acest grafic putem observa ca materialul cu cea mai

mare concentratie are factorul de pierdere mai mare la
frecvente mici,insa tangenta factorului de pierdere este intro continua scadere la frecvente mari, avand deasemenea
cele mai mici pierderi.

IV.

CONCLUZII

Din graficele obtinute experimental , putem observa ca la

aplicarea tensiunii am obtinut cea mai mica valoare a
curentului de absorbtie pentru materialul pur , iar valoarea
cea mai mare la materialul cu cea mai mare concentratie de
SIO2 , de aceea putem deduce ca RE dopata cu SIO 2 nu
imbunatateste calitatea materialului,putem spune ca o
inrautateste.
In cazul spectroscopie dielectrice, observam ca puritatea
materialului este recomandata la frecventa mici, insa la
frecvente mari, este recomandat materialul dopat cu
concentratia cea mai mare, acest lucru este valabil si pentru
permitivitatea cat si pentru factorul de pierderi. Rezulta ca la
frecventa mici este recomandata rasina epoxidica pura, iar la
frecvente mari de peste 106 .

V.

BIBLIOGRAFIE

[1]

http://www.resinex.ro/tipurile-de-polimeri/pe.html

[2]

[https://ro.wikipedia.org/wiki/Polietilen%C4%

[3]

T. Tanaka, Dielectric nanocomposites with insulating properties, IEEE

Trans. Dielectr. Electr. Insul., vol. 12, p. 914928, 2005.

[4]

T.Tanaka, M.Kozako, N.Fuse, Y.Ohki, Proposal of a multi-core model

for polymer nanocomposite dielectrics, IEEE Trans. Dielectr. Electr.
Insul., vol. 12, pp 669- 681, 2005.