Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
0 Europa Si Valorile Democratiei
0 Europa Si Valorile Democratiei
UNITATEA EUROPEANA
In prezent, elementele unitatii europene sunt:
- cultura
- democratia
CULTURA
Europa celor 27, cu Romania si Bulgaria, si-a cladit o identitate
comuna prin intermediul culturii. Dezvoltarea continentului nostru s-a
sprijinit pe o retea de universitatii medievale, care aveau intre ele relatii ce
nu cunosteau frontierele. Filosofii si savantii care, incepand cu secolul al
XIV-lea, au strabatut Europa in lung si-n lat, au contribuit la raspandirea
unor ideii si cunostinte comune. De asemenea, arta a trasat frontierele
Europei mai mult decat armele si tratatele.
Fiecare membru al uniunii se poate
mandri cu o contributie adusa la dezvoltarea
stiintei si culturii pe acest continent.
Teritoriul comun al europenilor este cultura
(Paul Valery)
Universitatea Sorbona
Fondata n 1257 de ctre Robert de Sorbon.
Printre fotii ei studeni se numr savani,
oameni de cultur i politicieni francezi i
strini.
DEMOCRATIA
Democratia si statul de drept au fost
implementate cu o rapiditate exceptionala, iar
respectarea lor de Consiliul Europei, organizatie
care intruneste astazi 46 de state, ele au pus in
opera, inca de la adoptarea noilorlor Constitutii,
DEMOCRATIA
Europa si-a realizat unitatea in jurul unui
valori ideologice esentiale: democratia,
libertatea, drepturile omului, pluralism,
economia libera de piata. Aceasta Europa
fascineaza, obsedeaza, constituie un adevarat
model, un ideal pentru toate constiintele estetice.
Regimurile totalitare comuniste din Est au
combatut cu violenta tocmai aceste valori. democratice
DIVERSITATEA EUROPEANA
Europa secolului XX este un spatiu al diversitatii etnoculturale, religioase, sociale, economice si politice. Ea s-a
confruntat cu doua mari razboaie. Razboiul dintre 1914-1918,
razboi care a insemnat sfarsitul hegemoniei Europei in lume, si
razboiul din 1939 1945, dar si de un nou tip de razboi
neconventional razboiul rece 1947 1991 care s-a sfarsit
odata cu destramarea URSS. Daca dupa 1945, lumea a devenit
bipolara(SUA si URSS), dupa 1991 a ramas o singura mare
putere mondiala, SUA.
Neagu Djuvara numeste perioada 1914-1991 razboiul
de 77 de ani. Acest razboi a fost intrerupt de un lung
armistitiu 1919 1939 si de o scurta pauza 1945 1947.
DIVERSITATEA EUROPEANA
Inceputul secolului XXI, a adus Europa in fata unui
mai vechi proiect unitatea europeana. S-a pus intrebarea de
ce acest proiect a devenit aplicabil acum si nu mai devreme.
Hagen Schulze in lucrarea Stat si natiune in istoria
europeana, aparuta in 1994 scria:
Europa nu s-a aliat niciodata pentru ceva, ci doar impotriva a
ceva. Unitatea Europei se face simtita mai ales in defensiva comuna
impotriva unui pericol comun, imaginar sau real, iar daca primejdia
dispare, dispare si unitatea. Impotriva cui trebuia sa se uneasca
Europa safarsitului de secol XX? Raspunsul la acesta intrebare
comporta doua aspecte: globalizarea si Europa insasi.
DIVERSITATEA EUROPEANA
Fenomenul globalizarii pune in fata statelor continetului provocari carora, in
mod evident, nu le pot face fata: competitia economica cu alte piete economice
mult mai puternice(SUA, Japonia) sau cu un imens potential de dezvoltare
(China, India), nevoia investitiei massive in stiinta si in tehnologie, protectia
mediului, lupta impotriva subdezvoltarii, a terorismului etc.
In acelasi timp, Europa trebuie sa se apere si de sine, mai exact spus de tot ceea
ce a insemnat manifestare cu potential de conflict in secolului XX. Caci Europa
ultimului secol a fost o lume a permanentei confruntari intre mai multe tendinte
de dezvoltare, avand uneori rezultate tragice asupra destinului continentului.
Astfel, sub raport politic, inceputul secolului parea ca adduce cu sine victoria
statului national si a democratiei
parlamentare. Evoluand spre forme
paroxistice, acelasi nationalism s-a aflat insa la originea celor doua mari
dezastre ale omenirii care au purtat numele de razboaie mondiale.
DIVERSITATEA EUROPEANA
Asadar, pe langa cultura si bunastare pentru o
buna parte a cetatenilor sai, Europa secolului XX a
adus cu sine si multa suferinta. Mai mult chiar,
dupa ce dominasera lumea vreme de mai multe
veacuri din punct de vedere economic, militari si
al nivelului de civilizatie, statele europene s-au
vazut, dupa al doilea Razboi Mondial, in situatia
de a nu mai avea un cuvant de spus in competitia
globala. Europa devenise un pericol pentru ea
insasi.
INTEGRAREA EUROPEANA
Integrarea europeana este un proces activ care implica
includerea unei parti intr-un intreg, incorporarea lui si
armonizarea cu viziunea de ansamblu.
Valurile de integrare:
1957 Europa celor sase
1972 Danemarca, Marea Britanie si Irlanda
1981 Grecia
1987 Portugalia si spania
1995 Austria, Finlanda si Suedia
2004 aderarea celor zece
2007 aderarea Romaniei si Bulgariei
INTEGRAREA EUROPEANA
Constituirea unitatii europene nu s-a bazat numai pe argumente negative
si pe nevoi de aparare. De-a lungul indelungatei sale istorii, au existat
numeroase incercari de a pune lumea europeana sub semnul unor valori comune
si al unei conduceri comune. Primele tentative temporar reusite apartin
Antichitatii greco-romane, civilizatie din care si astazi mai toti europenii isi
revendica identitatea. I-a urmat incercarea de creare a Europei crestine, stindard
sub care generatii intregi de cavaleri si oameni politici au luptat impotriva
necredinciosilor. Animati de valori mai curand seculare, suveranii Frantei
incearca in doua randuri sa se impuna in fruntea unei Europe unite(Ludovic al
XIV-lea si Napoleon Bonaparte).
Proiectele politice au fost dublate de cele culturale, Europa incercand in
mai multe randuri sa se autodefineasca fie pe principiile umanismului si
rationalismului, fie pe cele ale libertatii si democratiei.
INTEGRAREA EUROPEANA
Ce mai ramasese din toate acestea la sfarsitul celui de Al Doilea
Razboi Mondial? Ruine, milioane de victime umane, disperare, guverne
vremelnice, un continent ingenunchiat, lipsit de orice posibilitate de reactie
in fata marilor invingatori(SUA si URSS), a modelelor si a practicilor
politice ale acestora. Politicienii au inteles atunci ca singura sansa de salvare
eraunitatea.
Dar cum Europa era impartita in doua, primele demersuri au vizat zona
vestica a continentului si au fost sustinute de oameni politici vizionari
precum
Jean
Monnet
si
Robert
Schuman(Franta),
Konrad
Adenauer(Germania), Paul Henri Spaak(Belgia) si Alcide de Gasperi(Italia).
Aceste initiative au aparut imediat dupa razboi, cand, in cautarea valorilor
pierdute, la Strasbourg s-au pus bazele Consiliului Europei(1949),
organizatie ce-si propunea sa apere democratia, statul de drept si drepturile
omului, asa cum fusesera ele definite de Organizatia Natiunilor Unite cu
numai un an mai devreme. Principala sa realizare a fost adoptarea
Conventiei Europene a Drepturilor Omului, considerata primul document
politic din istorie care subordona ratiunea de stat drepturilor individului.
INTEGRAREA EUROPEANA
Dificultatile economice au determinat Franta, Germania Federala, Olanda,
Belgia, Italia si Luxemburg sa treaca la aplicarea Planului Schuman de creare a
Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului(1951). Incununata de success, initiativa
a fost primul pas spre crearea viitoarei unitati economice europene, dar si un prim
experiment legat de crearea institutiilor suprastatale. Caci, din acel moment, politica
economica in domeniile amintite iesea de sub autoritatea natiunilor semnatare si intra
sub aceea a unei Inalte Autoritatii Supranationale.
Pasul decisive in acest sens a fost facut prin adoptarea Tratatului de la
Roma(1957). Cele sase state europene semnatare decideau sa constituie o piata comuna
pentru produsele lor agricole si industriale. De asemenea, conveneau asupra unei uniuni
vamale in interiorul careia bunurile, serviciile, capitalurile si persoanele puteau sa
circule liber, punand astfel bazele Comunitatii Economice Europene. Totodata, continua
procesul de integrare politica: din 1965, deciziile Consiliului de Ministri angajeaza
statele pe care le reprezinta; apoi iau nastere Parlamentul European si Curtea de Justitie.
Inceputurile Europei Unite nu au fost scutite de ezitari, concretizate in neimplicarea
Marii Britanii sau in refuzul Frantei de a accepta integrarea militara a Europei prin
crearea unei comunitati europene de aparare. Drumul spre integrarea reala era inca
lung.
ROMANIA SI UNIUNEA
EUROPEANA
Dupa prabusirea comunismului, Romania a fost prima tara care a stabilit relatii
oficiale cu Comunitatea Europeana(martie 1990). Acorduri bilaterale comerciale
fusesera semnate din anii 1960, pe vremea deschiderii regimului Ceausescu spre
Occident. Aceste acorduri au fost suspendate dupa 1980, pe motivul incalcarii
drepturilor omului in Romania.
Pasi ai integrarii:
-1 februarie 1993: Romania a semnat acordul de asociere
-februarue 1995: Acordul intra in vigoare
-22 iunie 1995: Romania formuleaza cererea oficiala de aderare
-decembrie 1999: Negocierile de aderare se deschid pentru Romania odata cu asanumitul Grup de la Helsinki
- aprilie 2005: Romania semneaza Tratatul de aderare
-ianuarie 2007: aderarea Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana
ROMANIA SI UNIUNEA
EUROPEANA
Exista avantaje ale integrarii pentru Romania. Din
punct de vedere economic, Uniunea Europeana este cea
mai mare piata unica din lume, de doua ori mai mare
decat a Statelor Unite ale Americii si a Japoniei, luate la
un loc. Experienta aderarilor anterioare arata ca, in timp,
dupa aderare, Romania poate inregistra cresterea
nivelului de trai. Exista avantaje decurgand din
dobandirea de catre romani a calitatii de cetatean al
Uniunii Europene. Avantajele de tipul celor de mai sus,
la care se adauga asistenta financiara consistenta si
acordata in conditii care sa stimuleze initiativa si
performanta romaneasca, exclude pierderea identitatii
romanesti.
INSTITUTIILE UNIUNII
EUROPENE
PARLAMENTUL EUROPEAN
Reprezinta, in viziunea Tratatului
de la Roma, din 1957, "popoarele
statelor reunite in cadrul Uniunii
Europene".
Parlamentul are trei functii
esentiale:
1. Legislativa
2. Imparte autoritatea in domeniul
bugetar cu Consiliul Uniunii Europene
3. Exercita un control democratic asupra
Comisiei
INSTITUTIILE UNIUNII
EUROPENE
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE:
Denumit i Consiliul de Minitri, reprezint,
mpreun cu Parlamentul European, ramura
legislativ a Uniunii Europene. Consiliul
Uniunii Europene este principalul organ
legislativ al Uniunii.
Consiliul Uniunii Europene nu este acelai
lucru cu Consiliul Europei, care este este o
organizaie internaional, complet
independent de UE. De asemenea nu trebuis
fie confundat cu Consiliul European, care este
o instituie diferit a Uniunii Europene, chiar
dac foarte apropiat de aceasta.
INSTITUTIILE UNIUNII
EUROPENE
COMISIA EUROPEANA:
Comisia european este organul executiv
al
Uniunii Europene, avnd rolul de a ntocmi
proiecte de legi i de a monitoriza aplicarea
acestora. Comisia este un organ al Comunitilor
Europene, independent de statele membre,
avnd
deci un caracter cu adevrat supranaional.
Sediul Comisiei: Berlaymont, Bruxelles
Comisarii acioneaz exclusiv la dispoziia
Uniunii i nu a rilor de origine.
TRATATELE UNIUNII
EUROPENE
- Tratatul de la Paris (CECA/CECO)
6 state - Germania, Franta, Italia, Luxemburg, Belgia si Tarile de Jos au
semnat, la 18 aprilie 1951, la Paris, tratatul instituind Comunitatea Economic a
Crbunelui si Otelului.
- Tratatele de la Roma - CEE CEEA/Euratom
La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate 2 tratate, instituind, pe de o parte,
Comunitatea economica europeana si, pe de alta parte, Comunitatea europeana a
energiei atomice. Tratatele au fost ncheiate pentru o durata nelimitata.
- Tratatul de la Maastricht - Tratatul asupra Uniunii Europene
Tratatul a fost semnat la 7 februarie 1992, la Maastricht.
- Tratatul de la Nisa
Tratatul de la Nisa a fost semnat n februarie 2001. Cele mai importante
modificri: 1. Deciziile se iau prin ntrunirea majoritii calificate
2. Se introduce majoritatea dubl.
OBIECTIVELE UNIUNII
EUROPENE
Principalele obiective sunt:
promovarea progresului economic i social (piaa unic a fost instituit
n 1993, iar moneda unic a fost lansat n 1999);
s afirme identitatea Uniunii Europene pe scena internaional (prin
ajutor umanitar pentru rile nemembre, o politic extern i de
securitate comun, implicare n rezolvarea crizelor internaionale,
poziii comune n cadrul organizaiilor internaionale);
s instituie cetenia european (care nu nlocuiete cetenia naional,
dar o completeaz, conferind un numr de drepturi civile i politice
cetenilor europeni);
s dezvolte o zon de libertate, securitate i justiie (legat de
funcionarea pieei interne i n particular de libera circulaie a
persoanelor);
s existe i s se consolideze n baza dreptului comunitar (corpul
legislaiei adoptate de ctre instituiile europene, mpreun cu tratatele
fondatoare);
SIMBOLURILE U.E.
DRAPELUL:
ncepnd cu 26 mai 1986, drapelul
albastru cu dousprezece stele, adoptat n 1955
de Consiliul Europei, devine oficial drapelul
Comunitii Europene.
Stelele reprezint popoarele Europei,
formeaz un cerc, simbol al Uniunii,fiind
dispuse precum orele pe cadranul unui ceas;
numrul lor, invariabil 12,simbolizeaz
perfeciunea i plenitudinea i nu va fi
modificat.
Fiecare ar i pstreaz n continuare
propriul drapel.
SIMBOLURILE U.E.
IMNUL:
"Oda Bucuriei", preludiul celei
de-a patra pri a Simfoniei a IX-a
de Ludwig van Beethoven (la a
crei premier compozitorul era
deja complet surd), a fost adoptat
ca imn european de ctre efii de
stat i de guvern din rile Uniunii
Europene, reunii n
cadrul
Consiliului European, n iunie
1985, laMilano.
Fiecare ar i pstreaz imnul
naional.
DEVIZA
ncepnd cu 4 mai 2000,
Europa are i o deviz.
n urma unui concurs la care
au participat 80.000 de tineri
europeni cu vrste cuprinse ntre
10
i 20 de ani, un mare juriu
european a reinut, dintre
numeroase propuneri, deviza:
"Unitate n diversitate".
SIMBOLURILE U.E.
MONEDA ()
ncepnd cu 1 ianuarie 1999,
euro a devenit moneda european
unic.
Bancnotele i monedele euro
au fost distribuite ncepnd cu 2
ianuarie 2002.
Sigla monedei euro este
inspirat din litera epsilon a
alfabetului grec, leagn comun al
civilizaiei europene, i de prima
liter a cuvntului Europa. Cele
dou linii paralele simbolizeaz
stabilitatea euro.
Capital: Bucureti
Limb oficial: romn
Sistem politic: Republic parlamentar
Suprafa: 238.392 km(Locul 82)
Populaie: 22.303.522 (locul 50)
PIB (nominal) $157,6 de miliarde (locul 41)
PIB per capita $7.311
Moneda: Leul