Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pieţele Nu Trebuie Percepute CA Operatori Sau Intermediari
Pieţele Nu Trebuie Percepute CA Operatori Sau Intermediari
FILIERA LAPTELUI
Laptele este un aliment complet si complex, caracterizat prin marea
diversitate a componentelor
sale: lipide, proteine (dintre care cazeina prezinta importanta
tehnologic pentru obtinerea branzeturilor), glucide ( si lactoza,
glucoza, fructoza), enzime, acizii organici (lactic, butiric si piruvic).
Pentru a studia filiera acestui produs alimentar este necesara o analiza
care sa porneasca de la importanta laptelui, obtinerea acestuia n fermele de
caloric a 600 gr. de carne de vaca sau 400 de gr. de porc sau 125 gr. de
paine, 8-9 oua, etc.; 250 ml de lapte aduc un aport de 100 de unitati de
vitamina D cu rol n dezvoltarea si remodelarea oaselor; produsele derivate
precum untul, branza de vaci si cascavalul reprezinta o sursa importanta de
grasimi n care se dizolva vitaminele liposolubile A, D, E.
Importanta laptelui n sistemul agroalimentar
Sectorul produselor lactate este unul dintre cele mai importante din
agricultura Romaniei.
Valoarea laptelui n anul 2001 a avut o pondere de 40% n totalul productiei
animale si 15% n valoarea productiei agricole (dublandu-se n ultimii 8 ani
de la 7% n 1993, la 15% n 2001).
OBTINEREA PRODUCTIEI DE LAPTE
Din punct de vedere tehnologic, n faza de obtinere a productiei de lapte, o
importanta
deosebita revine pastrarii igienei si respectarii normelor de executare a
acestei operatiuni. Modul n care se desfasoara mulsul determina calitatea si,
implicit, pretul laptelui.
Pentru a obtine o productie de calitate trebuie respectate o serie de reguli de
igiena n timpul
mulsului:
Grija pentru igiena laptelui continua si dupa operatiunea de muls, laptele
fiind un mediu propice dezvoltarii
microorganismelor. Importanta respectarii igienei mulsului este evidentiata
n tabelele urmatoare care surprind cantitatea de microorganisme din lapte
n functie de recoltarea mecanizata sau manuala si pe surse de infectie.
Din punct de vedere economic, n perioada de tranzitie au avut loc
doua tendinte distincte n ceea ce priveste productia de lapte: astfel ntre
anii 1989 1997 (cu exceptia anilor 1990 si 1992), aceasta a crescut
constant (+25%), crestere datorata sporirii accentuate a productiei medii
(+62%); ntre anii 1997 2000, odata cu liberalizarea completa a
preturilor si nlaturarea tuturor masurilor de sprijin pentru
producatorul de lapte, a avut loc un declin, atat al productiei totale, cat si al
productiei medii.
Incepand cu anul 2001 se remarca o usoara redresare atat a productiei
medii, cat si a productiei totale de lapte (tabelul 6.9). Se constata o
stabilizare a productiei de lapte n perioada analizata la valori cuprinse ntre
un minim de 50 mil.hectolitri n anul 2009 si un maxim de 58 mil.hectolitri n
anul 2006.
Prelucrarea laptelui se face fazial in asa fel incat unele lucruri devin
obligatorii pe fluxul tehnologic ce cuprinde :
receptia cantitativa si calitativa ;
filtrarea ;
curatirea mecanica ;
normalizarea ;
pasteurizarea ;
racirea si prelucrarea in lapte de consum in diferite produse lactate ;
ambalarea si depozitarea produsului finit ;