Cuprins

Introducerea............................................................................................................1
1. Partea Teoretic.....................................................................................................2
1.1 Informaii generale............................................................................................2
1.2 Arhitecura reelei:..............................................................................................2
1.3 Functionalitatea retelei GSM................................................................................6
1.4 Caracteristicele sistemului GSM............................................................................6
1.5 Legtura radio..................................................................................................8
1.5.1 Accesul Multiplu si Structura Canalelor.............................................................8
1.5.2 Canalele de Trafic........................................................................................9
1.6 Canalele de Control.........................................................................................10
1.7 Structura Impulsului........................................................................................10
1.8 Serviciile asigurate de sistemul GSM....................................................................11
1.9 Avantajele ale sistemului GSM fa de sistemele analogice.........................................11
1.9 Parametrii tehnici ai sistemului de comunicaii mobile GSM 900.................................12
2. Partea practic....................................................................................................13
2.1Calculul benzilor de frecven a canalelor simplex:...................................................13
2.2 Calculul numerelor de canale utilizate:..................................................................13
2.3 Calculul numrului de celule in cluster..................................................................13
2.4 Calculul numrului de canale intr-o celul.............................................................13
2.5 Repartizarea celulelor n cluster..........................................................................14
2.6 Reprezentarea grafic a clusterilor:......................................................................15
2.7 Disntaa de reutilizare a frecvenei.......................................................................15
2.8 Construcia planului de frecven.........................................................................16
Concluzie:..........................................................................................................17
Bibliografie:.......................................................................................................17

Introducerea
GSM (Global System for Mobile Communications) este un sistem de telefonie
mobila digitala, ce functioneaza n frecventele 900 MHz (GSM 900), 1800 MHz
(GSM 1800), si mai noul sistem n banda 1900 MHz (GSM 1900), pe baza unei
cartele cu memorie proprie, numita cartela SIM (Subsriber Identity Module), ce ofera
identitatea utilizatorului n retea cu un numar de telefon propriu atribuit.
GSM ofera n primul rnd calitate maxima a convorbirilor si transmisiilor de
date, si, mai mult dect att, afera posibilitatea folosirii aceluiasi telefon mobil (cu
aceeasi cartela SIM, si implicit acelasi numar) si n alte retele, pe tot globul
(roaming), astfel ca utilizatorul poate fi gasit chiar daca nu se afla n tara.
Reteaua GSM propriu-zisa se constituie din celule telefonice. Fiecarei celule i
corespunde o anumita antena (statie de baza), amplasata pe turnuri sau cladiri nalte,
pentru a se evita accesul ntr-o apropiere imediata a acestora, al persoanelor publice.
Astfel, daca un anumit telefon efectueaza o convorbire, aflndu-se n miscare
el poate trece de la o celula la alta; zonele de acoperire ale acestor celule se
ntrepatrund, tocmai pentru a se asigura o calitate superioara a convorbirii, fara
bruiaje sau ntreruperi, cauzate de lipsa de semnal.
n viitor se urmareste nlocuirea sistemului GSM 900 cu cel pe 1800 MHz, sau
chiar 1900 MHz, deoarece puterea acestora fiind mai mare, zonele n care nu exista
semnal (prin sistemul GSM 900), vor deveni utilizabile (lifturi, beciuri, subsoluri).

1. Partea Teoretic
1.1 Informaii generale
Retelele GSM opereaza in benzile de frecventa 890-915/935-960 MHz prin
intermediul a 124 canale radio duplex, fiecare cu o largime de banda de 200 KHz.
Intervalul de frecventa dintre aceste doua benzi este de 45 MHz, care este si largimea
de banda dintre frecventa de transmisie si cea de receptie a unui terminal GSM.
Se foloseste o tehnica numita Time Division Multiple Access (TDMA) pentru a
imparti un canal radio de 200 KHz in 8 sloturi de timp, fiecare dintre acestea
constituind un canal de semnal vocal separat. Spre deosebire de semnalele analogice
obisnuite, transmisia unui canal de semnal vocal nu este continua. Prin utilizarea celor
8 sloturi de timp, fiecare canal transmite semnalul vocal digitizat intr-o serie de
impulsuri scurte, totalizand o durata de 1/8 dintr-o secunda. Astfel un terminal GSM
transmite o optime din timp.

Avantajul tehnicii TDMA rezida in reutilizarea

frecventelor intr-o vecinatate apropiata cu o probabilitate mai mica de interferenta.

Aceasta asigura o eficienta mult mai mare si permite deservirea mai multor utilizatori.
1.2 Arhitecura reelei:
Reteaua GSM este formata din mai multe sute de amplasamente de celule,
dispuse suprapus una peste cealalta, in asa fel incat sa rezulte o acoperire cu radioemisie continua, neintrerupta. Pe parcursul convorbirii, terminalul GSM se
conecteaza prin unde radio la statia radio plasata in zona in care se gaseste abonatul.
La trecerea dintr-o celula intr-alta, apelul este trimis fara ca utilizatorul sa realizeze
procesul de trecere de pe un canal intr-altul. Statia radio are o raza de acoperire ce
poate varia de la cel putin 1 km, daca este vorba de o zona urbana, pana la cel mult 30
de km in altfel de zone. Reteaua GSM este compusa din trei parti principale, statia
mobila (MS), statia baza de emisie - receptie (BTS) care controleaza conectarea cu
statia mobila, statia baza de control (BSC) care controleaza statia baza de emisie receptie si oficiul central de schimbare (MSC).

Figura 1.1 Arhitecura sistemului

1. Statia Mobila (MS):
Un telefon mobil digital si un card SIM formeaza Statia Mobila. SIM-ul
(Modul de Identitate a Abonatului) este un card care se potriveste in receptorul tau si
este de doua marimi - ori marime mare (aceiasi marime ca o carte de credit) sau
versiunea unei bucati mici. Micro procesorul SIM-ului este bazat pe un chip de
silicon care este conceput sa tolereze temperaturile intre -25 grade celsius si +70
grade celsius, si va rezista de asemenea la o umiditate mai mare de 85%. In orice caz
siliconul este fragil si, de aceea daca cardul este falsificat, fizic si electronic, cardul
va deveni nefolositor. SIM-ul contine toate detaliile tale de identificare, la fel ca si
IMSI (Identitatea Internationala a Abonatului Mobil. Acesta este un sir numeric, unde
primele 3 cifre reprezinta tara de unde este SIM-ul, urmatorul reprezinta operatorul
din acea tara. Celelalte cifre reprezinta identitatea abonatului), memoriile telefonului,
3

informatie despre plata, SMS-uri, numere pin si informatii internationale despre

roaming. Un card IMEI (Echipament Mobil International de Identitate) este numarul
de serie a telefonului GSM care este echivalent cu numarul ESN intr-un telefon
analog, acesta este fixat in telefon si nu poate fi schimbat. Cardul SIM contine un
numar IMSI care identifica utilizatorul la retea inainte cu un alt utilizator si
informatie de securitate. Prin intermediul telefonului mobil (statia mobila),
utilizatorul initiaza o convorbire, care ia calea undelor radio, acestea transmitand
apelul catre BTS
2. Statia Baza de Emisie - Receptie (BTS)
Statia Baza de Emisie - Receptie consta intr-un radio de emisie - receptie cu
antena care acopera o singura celula. BTS administreaza comunicatiile cu statia
mobila (MS) prin interfata radio. BTS -urile sunt toate conectate impreuna ca sa-ti
permita sa te muti de la o celula la alta. Antena poate lua forme diferite, in Marea
Britanie au inceput sa fie folosire cele in forma de stalp, dar normal are trei celule
directionale.
3. Statie Baza de Control (BSC)
Statia Baza de Control administreza mai multe BTS-uri. Controleaza alocarea,
elibereaza canalele radio, face conectare rapida intre celule. O serie de BTS -uri sunt
conectate la fiecare statie baza de control. BSC supravegheaza fiecare apel si decide
cand si la care BTS sa expedieze un apel.
4. Restul retelei:
Cateva BSC-uri sunt controlate de MSC, MSC-ul lucreaza cu 4 date de baza
(HLR, VLR, EIR si AuC) si impreuna administreaza comunicatiile intre Statia
Mobila a utilizatorului si alte tipuri de retea. Fiecare dintre baza de date are treaba ei,
astea sunt dupa cum urmeaza:
- Mobile Switching Center (MSC) - oficiul central de schimbare este
interfata dintre sistemul statie baza si sistemul de schimbare a retelei telefonului
mobil. Mai mult, MSC este de asemenea interfata intre reteaua celulara si PSTN.
4

MSC genereaza toate inregistrarile de plata si asigura ca utilizarea totala sa fie

directionata la contul care trebuie. MSC trebuie sa asigure ca toate apelurile sunt
trimise spre abonati, oriunde s-ar afla ei. Aceasta situatie devine mult mai complexa
cand doi abonati mobili doresc sa contacteze un altul din doua locatii distincte. Ca sa
se simplifice functia de administrare a abonatului, o zona de serviciu specifica este
alocata fiecarui MSC. MSC trebuie sa controleze schimbarea tarifului la si pentru
abonati, in interiorul zonei de serviciu care implica coordinarea tuturor resurselor
radio si activitatilor de parasire inter-celulare.
Statie Baza de Control (BSC)
- Registru de Locatie a Operatorului (HLR) - este baza de date
principala pentru toti abonatii. Contine detalii despre identificarea fiecarui abonat,
servicii la care are acces si locatiile in care abonatul a fost ultima data inregistrat.
Toate procedurile de administrare ale abonatului sunt comunicate HLR -ului unde
datele sunt inregistrate pana cand sunt cerute de alta parte a retelei mobile sau fixe
publice (PLMN). Cele doua referinte principale care sunt folosite pentru a directiona
apelul spre fiecare abonat sunt: Identitatea Internationala a Abonatului Mobil (IMSI)
si Numarul Retelei Digitale de Servicii Integrate a Abonatului Mobil (MSISDN).
IMSI este singurul numar alocat abonatului care este memorat pe cartela SIM si este
folosit de retea pentru comunicatii interne. Cand cartela SIM este introdusa intr-un
echipament mobil devine statie mobila. MSISDN este numarul de mobil al
abonatului, care este legat de IMSI in HLR. Apelurile sosite la abonat sunt mutate
inapoi de la IMSI la HLR asta permitandu-le sa fie expediate catre Statia Mobila. O
data ce statia mobila MSISDN a fost folosita ca sa identifice IMSI, HLR verifica
inregistrarile abonamentelor pentru a asigura ca un apel poate fi expediat la ultima
locatie cunoscuta a Statiei Mobile.
- Registru de locatie a clientului (VLR) - este o baza de date care este
legata la MSC si temporal inmagazineaza informatii despre fiecare statie mobila in
interiorul unei zone aprovizionate de MSC. Informatia care este temporar memorata
in VLR este suficienta ca sa permita statiei mobile in interiorul acelei zone MSC sa
5

dea sau sa primeasca apeluri. Aceasta include identitatea statiei mobile, zona in care a
fost ultima data inregistrat si date apartinand abonatului si orice servicii suplimentare
care au fost alese de abonat. MSC se refera la VLR de fiecare data cand Statia Mobila
incearca sa dea un apel ca sa verifice daca cererea poate fi indeplinita. Acest proces
este ca sa stabileasca daca au loc restrictii de apel sau instructii de blocari de apel.
1.3 Functionalitatea retelei GSM
Registru de identitate cu echipament (EIR), asigura ca toate Echipamentele
Mobile sa fie valabile si autorizate sa functioneze pe PLMN. Exista trei categorii in
EIR, o lista alba, o lista gri si o lista neagra. Lista alba cuprinde domeniile IMEI a
tuturor Echipamentelor Mobile care au fost aprobate de oricare dintre cele trei centre
de aprobare GSM. Orice Echipament Mobil ce apare pe lista gri ii va fi permis sa
functioneze dar va trage alarma la operatorul retelei. Aceasta facilitate permite
operatorului retelei sa identifice orice abonat care foloseste un echipament mobil
furat sau pierdut. Mobilele care sunt furate sau pierdute pot fi puse pe lista neagra
care ii va preveni asupra functionarii a PLMN -ului de acasa sau PLMN -ului din
toata lumea.
-Centru de autentificare (AUC) - Centru de autentificare este folosit ca sa
valideze cartela SIM ca fiind folosita de Statia Mobila. Informatia secreta care este
pastrata in AUC si care este inregistrata si in cartela SIM este folosita pentru a
indeplini un calcul matematic complex. Autentificarea are loc daca rezultatele acestor
doua calcule se potrivesc. SMSC (Centru SMS sau Centru de Serviciu), SMSC-ul
administra toate SMS-urile care sunt trimise. Mesajele sunt expediate pe un canal de
date deci poti sa le primesti in timpul unui apel. GMSC (Intrare MSC), este o intrare
de schimbare unde apelul este directionat in timpul unei setari a utilizatorului GSM.
GMSC il cauta pe abonat intreband HLR -ul care apoi intreaba VLR -ul si indreapta
apelul primit catre MSC unde abonatul poate fi gasit.
1.4 Caracteristicele sistemului GSM
Sistemul GSM utilizeaza o combinatie de tehnici de acces la canalul radio:


Access)

multiplexarea in frecventa (FDMA - Frecquency Division Multiple

multiplexarea in timp (TDMA - Time Division Multiple Access)

Initial, pentru sistemul GSM a fost alocata banda de 900 Mhz, iar mai tarziu au
fost alocate frecvente si la 1.800 Mhz pentru al doilea sistem, care in esenta este
similar cu GSM, numit DCS (Digital Communication System pe 1.800 Mhz). In
cadrul GSM, fiecare celula deservita de o statie radio de baza (Base Tranceiver
Station - BTS) admite maxim 200 de canale full-duplex. Fiecare canal este
constituitdintr-o frecventa purtatoare tur, de la statia mobila la statia de baza (uplink)
in gama 890...915 Mhz, si o frecventa purtatoare retur, de la statia de baza la statia
mobila, (downlink) in gama 935...960 Mhz. Fiecare banda de frecventa are o largime
de 200 kHz. Intr-un cadru TDMA sunt alocate opt intervale de timp (time-slots)
pentru semnalele vocale sau de date. In cadrul benzii standard de 25 Mhz alocata
pentru seviciile de telecomunicatii mobile, fiecare dintre cele 124 de canale de
frecventa suporta opt conexiuni separate, utilizand multiplexarea prin diviziunea
timpului (TDMA), dand astfel posibilitatea alocarii celor 124 de purtatoare la teoretic - 992 de canale vocale sau de date. Pentru a evita interferentele cu celule
vecine, multe canale nu sunt utilizate.
Interfete si protocoale in reteaua GSM
Protocoalele GSM sunt dispuse pe trei nivele si anume:

Nivelul 1: Fizic (Physical layer) care:

Asigura transmisia fizica corespunzator tehnicilor TDMA, FDMA, etc.
Asigura nivelul de calitate al comunicatiei pe canalul radio.
Foloseste legaturi PCM 30 sau ISDN in afara de interfata aeriana.

Nivelul 2: Legatura de date (Data Link Layer) asigura:

Multiplexarea conexiunilor pe canale de control/semnalizare;
Detectarea erorii (bazat pe protocolul HDLC);
7

 Controlul fluxului de date;

Calitatea transmisiei;
Rutarea;

Nivelul 3: Retea (Network layer) asigura:

Conexiuni prin interfata aeriana;

Localizarea abonatului;
Identificarea abonatului;
Servicii suplimentare (SMS, Call Forwarding,Conference Calls, etc.).

1.5 Legtura radio

Uniunea Internationala de Telecomunicatii (ITU), care controleaza alocarea
internationala a spectrului radio, a alocat benzile 890-915 MHz pentru transmisie
(mobil -> baza) si 935-960 MHz pentru receptie (bazamobil), pentru retelele mobile
din Europa. Deoarece acest interval a fost utilizat in anii 1980 de catre sistemele
analogice, CEPT a prevazut sa rezerve subbanda inalta de 10 MHz a fiecarei benzi
pentru reteaua GSM ce era inca in studiu. Eventual, se va aloca intreaga largime de
banda 2x25 MHz pentru GSM.
1.5.1 Accesul Multiplu si Structura Canalelor
Deoarece spectrul radio este o resursa limitata folosita de toti utilizatorii, a fost
necesara elaborarea unei metode de a diviza banda de frecventa pentru a deservi cat
mai multi utilizatori posibili. Metoda aleasa de GSM este o combinatie de acces
multiplu cu divizare in timp si frecventa 'Time-Division Multiple Access' si
'Frequency-Division Multiple Access' (TDMA/FDMA). Metoda FDMA implica
divizarea in frecventa a unei benzi de maxim 25 MHz in 124 frecvente purtatoare,
decalate cu 200 kHz. Una sau mai multe frecvente purtatoare sunt atribuite fiecarei
statii de baza. Fiecare din aceste frecvente purtatoare este apoi divizata in timp,
utilizand metoda TDMA. Unitatea fundamentala de timp in metoda TDMA este
perioada impulsului si dureaza 15/26 ms (aprox. 0,577 ms). Opt perioade de impuls
sunt grupate intr-un cadru TDMA (120/26 ms, sau aprox. 4,615 ms), care formeaza
8

unitatea de baza pentru definirea canalului logic. O perioada de impuls pe cadru

TDMA reprezinta un canal fizic.
Canalele sunt definite prin numarul si pozitia perioadei de impuls
corespunzatoare. Toate aceste definitii sunt ciclice si intregul model se repeta
aproximativ la fiecare 3 ore. Canalele pot fi impartite in canale dedicate, care sunt
alocate unei statii mobile dedicate si canale comune, care sunt utilizate de statiile
mobile nededicate. O statie mobila este numita dedicata daca in momentul respectiv
este in uz, si nededicata daca este in modul asteptare.
1.5.2 Canalele de Trafic
Un canal de trafic (TCH) este utilizat pentru transportul semnalului vocal si a
datelor. Canalele de trafic sunt definite printr-un multicadru sau un grup de 26 de
cadre TDMA. Lungimea unui multicadru este de 120 ms, de unde rezulta definirea
unei perioade de impuls (120 ms / 26 cadre / 8 perioade de impuls pe cadru). Din 26
de cadre, 24 sunt utilizate pentru trafic, 1 este utilizat pentru 'Slow Associated
Control Channel' (SACCH) si 1 nu este utilizat (Figura 2).

Figura 1.2 Structura impulsurilor, a cadrelor TDMA si a multicadrelor.

TCH-urile pentru transmisie si receptie sunt separate de 3 perioade de impuls,
astfel incat statia mobila nu trebuie sa transmita si sa receptioneze simultan,
simplificand electronica utilizata.

In plus fata de aceste TCH-uri, sunt definite si TCH-uri cu o optime de durata,

si sunt folosite pentru semnalizare. In recomandari, sunt numite canale de control
dedicate autonome sau 'Stand-alone Dedicated Control Channels' (SDCCH).
1.6 Canalele de Control
Canalele comune pot fi accesate de statiile mobile atat dedicate cat si
nededicate. Canalele comune sunt utilizare de statiile mobile nededicate pentru a
schimba informatii necesare pentru intrarea in modul dedicat. Statiile mobile aflate
deja in modul dedicat monitorizeaza statia de baza pentru protocol si alte informatii.
Canalele comune sunt definite intr-un multicadru de 51 de cadre, astfel incat statiile
mobile dedicate utilizand o structura TCH multicadru de 26 de cadre pot in
continuare sa monitorizeze canalele de control. Aceste canale de control includ:
Canal de Control 'Broadcast' (BCCH) - Transmit continuu, spre statia mobila,
informatii ce includ identitatea statiei de baza, alocarea frecventelor si secventa de
comutare a frecventelor.

10

Canalul de Corectie al Frecventei (FCCH) si Canalul de Sincronizare (SCH) Canale utilizate la sincronizarea statiei mobile cu structura sloturilor de timp a unei
celule prin definirea limitelor perioadelor de impuls si numerotarea sloturilor de timp.
Un FCCH si un SCH sunt prin definitie in slotul de timp numarul 0 (intr-un cadru
TDMA).
Canal 'Random Access' (RACH) - Canal utilizat de statia mobila pentru a cere
acces la retea.
Canal 'Paging' (PCH) - Utilizat pentru a informa statia mobila despre aparitia
unui apel.
Canal 'Access Grant' (AGCH) - Utilizat pentru a aloca un SDCCH catre o statie
mobila pentru a obtine un canal dedicat, in urma unei cereri RACH.
1.7 Structura Impulsului
Exista patru tipuri diferite de impuls pentru transmisie in reteaua GSM.
Impulsul normal este utilizat pentru transportul datelor si a majoritatii semnalelor.
Acesta are o lungime totala de 156,25 biti, formata din doua secvente de 57 biti, o
secventa de 26 biti folosita pentru egalizare, 1 bit pentru fiecare bloc de informatie
(utilizat pentru FCCH), 3 biti la fiecare capat, si o secventa de protectie de 8,25 biti,
ca in Figura Acesti 156,25 biti sunt transmisi in 0,577 ms, rezultand o rata de transfer
de 270,833 kbps.
Impulsul de tip F, utilizat in FCCH si impulsul de tip S, utilizat in SCH, au
lungimile identice cu impulsul normal, dar o structura interna distincta, care astfel
permite sincronizarile. Impulsul de acces este mai scurt decat cel normal si este
folosit pentru RACH.
1.8 Serviciile asigurate de sistemul GSM
transmisii de voce, date si fax integrate intr-un singur sistem;
transferul apelului catre un alt numar sau spre operatoare / serviciul automat de
mesaje (sistem voice-mail);
folosirea serviciului GSM atunci cand utilizatorul calatoreste in strainatate (roaming);

 plasarea unor apeluri in asteptare, atunci cand utilizatorul telefonului mobil este
ocupat sau nu doreste sa raspunda;
indicatii detaliate privind apelurile (nume, numar apeland, durata, costul convorbirii);
realizarea de apeluri tip conferinta intre trei utilizatori;
asigurarea unor servicii pentru un grup inchis de utilizatori (CUG) si impartirea
utilizatorilor pe clase de abonati cu prioritati ierarhizate;
utilizarea unor "cartele inteligente" (SIM card) in care se afla stocate numarul (codul)
echipamentului si numarul abonatului.
1.9 Avantajele ale sistemului GSM fa de sistemele analogice
largimea de banda mai ingusta pentru un canal, datorita utilizarii altgoritmilor de
compresie a vocii;
imbunatatirea calitatii transmisiei prin folosirea codurilor detectoare si corectoare de
erori;
criptarea semnalelor digitale pentru asigurarea securitatii si protectiei impotriva
interceptarii nedorite.
1.9 Parametrii tehnici ai sistemului de comunicaii mobile GSM 900
Frecvene de transmitere a staiilor mobile i recepie a staiilor de baz, MHz
890-915
Frecvene de recepie a staiilor mobile i transmitere a staiilor de baz, MHz
935-960
Spectrul duplex a frecvenelor de recepie i transmitere, MHz

45

Viteza de transmitere a datelor n radiocanal, kbit/s 270; 833

Viteza de codare a codecului audio, kbit/s 13
Banda de frecven a unui canal de comunicaie, kHz
Numrul maximal de canale de comunicaie

200

124

Numrul maximal de canale, organizate de o staie de baz

Tipul modulaiei

GMSK

Indicele modulaiei

BT 0,3

16-20

Limea benzii a filtrului premodulator gausian, kHz

Numrul de salturi de frecven pe secund

81,2

217

Deplasarea n timp n intervalele cadrului TDMA (transmitere/recepie) pentru

staiile mobile

2. Partea practic
2.1Calculul benzilor de frecven a canalelor simplex:
MEBS

F 1 =905,2-890,7=14,5 MHz

(1)

BSME
F2 =950,2-935,7=14,5 MHz

(2)

F1=F2=F
2.2 Calculul numerelor de canale utilizate:
N can=

F 1 F 2 14,5
=
=
=72.5 canale
f c f c 0,2

(3)

n calcule lucrrii se va utiliza doar partea ntreaga a rezultatului, iar

partea fracionar se va indica doar pe planul de frecven.
n sistemele GSM un canal se utilizeaz pentru benzile de protecie:
N can .ut . =N can 1=721=71

2.3 Calculul numrului de celule in cluster

(4)

2
2
2
2
k= i +i*j+ j = 2 + 2 5+5 =39

(5)

2.4 Calculul numrului de canale intr-o celul

N can .ut .
k

M=

71

= 39 = 1,82

(6)

n unele celule ale clusterului se va utiliza numrul canalelor egal cu partea

ntreag din

rezultatul obinut (adic cte un canal de trafic), iar n celelalte celule

ale clusterului se va utiliza numrul de canale egal cu partea ntreag plus 1 canal a
rezultatului obinut (1+1=2 canale trafic n celul).
Formarea seturilor de canale:
1
1

2
2

3
3

4
4
4

5
5
4

6
6
4

7
7
4

8
8
4

..

39

0
1

1
1

.
..

1
3

2
3

3
3

4
3

5
3

6
3

7
3

8
3

39

1
5

.
..

1
7

2
7

0
4

3 4 5 6 7 8 9 0 . 0 1
Tabelul 1 Reprezentarea seturilor de canale n celule
Din tabelul 1 rezult c setului de canal 11 i sunt alocate canalele: 11, 42
Celulele cu 2 canale vor fi de la 1 la 32 i cu 1 canal vor fi de la 33 la 39
2.5 Repartizarea celulelor n cluster
Repartizarea celulelor n clustere se realizeaz cu ajutorul lui i i j.
i anume:

1. Se alege o celul de pe teritoriul acoperit i acestei celule i se atribuie un set de

canale.
2. Cele mai apropiate 6 celule ce vor utiliza acelai set de canale se determin
deplasndu-se din centrul celulei iniiale perpendicular pe fiecare latur a celulei
iniiale cu i uniti.

3. Mai departe se deplaseaz sub un unghi de 60 pozitiv n sens geometric cu j

uniti.Celulei obinute i se atribuie setul de canale ale celulei iniiale.
4. Se alege o oarecare celul mai apropiat de celulele care au primit un set de
canale i se repet procedura de repartizare.Celulei obinute i se atribuie un nou
set de canale.
5. Procedura se termin atunci cnd toate celulele au primit cte un set de canale.
Not: n celule vecine nu se permite utilizarea seturilor de canale vecine;ntre
celulele cu setul iniial de canale nu trebuie sa existe celule ce nu au primit un set de
canale i nu trebuie s existe celule ce au primit dou sau mai multe seturi de canale.
6. Pe teritoriul acoperit se formeaz grupuri de celule numite clustere a cror hotare
se indic cu o linie mai groas.
2.6 Reprezentarea grafic a clusterilor:

Figura 2.1 Reprezentarea clusterelor

2.7 Disntaa de reutilizare a frecvenei

d=R 3k= 2,9 339=2,9117=31,36

(7)

x1 x2

y
2
( 1 y 2 ) =

3
d=R
18

2,9* 3
= 2,9117=31,36

(8)

2.8 Construcia planului de frecven

Figura 2.2 Reprezentarea planului de frecvene

Concluzie:

Multe din sistemele analogice pot oferi performane bune, dar GSM-ul a fost
printre primii s fie mai bun dect orice sistem analogic. Calitatea convorbirii GSM
este de semnal slab sau interferene, sistemul GSM se comport mult mai bine.
GSM a fost unul din cele mai bune sisteme analogice datorit:
1. Eficien mrit a spectrului radio permite o capacitate crescut a reelei.
2. Permite o sofisticat autentificare a utilizatorului, reducnd posibilitatea fraudelor.
3. Previne interceptarea conversaiilor prin tehnici sofisticate de incriptare care sunt
aproape n totalitate sigure.
4. Permite o mai bun claritate i consistent a conversaiei prin eliminarea
interferenei n timpul transmisiei digitale.
Calitatea radio, mrimea i timpul de viaa al bateriei sunt de asemenea
parametri importani de performana. Deoarece se utilizeaz un standard digital, se
nregistreaz un nivel ridicat de implementare a noilor tehnologii, ducnd la
micorarea mrimii i greutaii telefoanelor mobile. Utilizarea puternicului mod
"sleep" automat duce la o semnificativ cretere a timpului de viaa al bateriei.
Bibliografie:
Retele mobile de telecomunicatii. Sistemul GSM. Editia: I
Autor: Munteanu Norocel