Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
putere,insa nu orice abuz de putere este numai decit o falsificare a datelor statistice.Normele
generale contin ipoteza si normele speciale contin dispozitia si sanctiunea
2.3 Argumentai cum se determin existena unui saport de concuren dintre norma
general i special. Cum se stabilete care din norme este genral i care special.Norma
generala se considera norma P care prevede doua sau m multe fapte prejudiciabile,iar norma
speciala este norma P care prevede numai cazurile particulare ale acestor fapte.Norma
generala prevede un cerc de acte anumite,iar cea speciala prevede cazuri particulare din acest
cerc de fapte.La concurenta normelor generale si speciale,cele spciale se afla in rapor de
subordonare logica fata de cele generale.Cea mai raspindita varietate a concurentei dintre
norma generala si cea speciala este aceea ca sunt prevazute de obicei in diferita
aliniate.Citeodata in calitate de norme speciale ,in afara de circumstantele agravante pot fi si
circumstantele atenuante ,care pot fi prevazute in articole distincte.La calificarea
infractiunilor gormele generala si speciala pot fi aplicate inpreuna doar in cazurile in care
sunt comise prin actiuni succesve,adica in cazul comiteriiunui concur real de infractiuni.
Testul 4
Sub I: ntrevederile condamnailor la pedepsele privative de libertate.
1.1 Relatai despre tipurile ntrevederilor condamnailor.Intrevederile condamnatilor
pot fi grupate in 3 categorii:-intrevederi de scurta durata,-intrevederi de lunga durata,intrevederi de lunga durata cu dr de conlocuire cu familia sa in afara penetenciarului.
1.2 Explicai modul de desfurare a diferitor tipuri de ntrevederi. Intrev.de scurta durata
au loc cu sotul,rudele,iar in cazuri exeptionale cu administratia penetenciarului,sau cu o alta
pers indicata de condamnat se acorda pe o durata de la1-4 ore,si o singura data pe luna.Intrev
de scurta durat se desfasoara in prezenta unui reprezentant al institutiei penetenciarului.Intrev
de lunga durata au loc de 4 ori pe an,cu o durata de la 12 ore la 3 zile.Acest tip de intrev se
acorda cu dr de conlocuire cu sotul,rudele sau o alta pers mentionata de catre condamnat in
locuri special amenajate ale penetenciarului.Intrevederile de lunga durata nu se acorda
condamnatilor pe viata si celor bolnavi de tuberculoza.Au dr la intrevederi si cu avocatul,au
loc in timpul liber al condamnatului,pe o durata si o fregventa nelimitata.In caz de casatorie
condamnatului i se aciora o intrevedere de scurta durata si una de lunga durata,care nu intra
in nr total de intrevederi
.1.3 Decidei asupra faptului dac ntrevederile condamnailor pot s se desfoare n
afara instituiei penitenciare.Da pot,se acorda intrevederi de lunga durata cu dr de
conlocuire in afara penetenciarului se acorda condamnatilor ce se bucura de dr de a se
deplasa fara escorta si celor aflati in regim comun si de resocializare ale penetenciarelor de
tip deschis.Aceste intrevederi se acorda fara dr de a parasi localitatea.Permisul la intrev se
acorda de catre seful institutiei penitenciare.Incalcarea modului stabilit de desfasurare a
intrev atrage dupabsine intreruperea ei.
Sub II: Calificarea concursului de infraciuni 2.1Definii conceptul i modalitile
concursului de infraciune.Concursul de infractiuni reprezinta savirsirea de o persoana a 2
sau mai multor infractiuni, prevazute de diferite alineate ale unui singur articol din partera
speciala a C.P., daca persoana nu a fost condamnata pentru vre-una din ele si daca nu a
expirat termenul de prescriptie. Suntem in prezenta concursului ideal atunci cind persoana
printr-o singura actiune(inact) savirseste 2 sau mai multe infractiiuni prevazute de diferite
articole sau diferite alineate ale unui articol din C.P. Suntem in prezenta concursului real
atunci cind persoana prin diferite actiuni/inactiuni de sine statatatoare,savirseste 2 sau mai
multe infractiuni prevazute la diferite articole sau dieferite alineate ale unui singur articol
2.2 Comparai modalitile concursului de infraciune dup particularitile sale.
Concursul real de infractiuni are o raspindire mai larga decit concursul ideal,si de regula,
gradul prejudiciabil este mai mare,deoarece fapruitorul comite consecutiv 2 sau mai multe
infr. Concursul real de infr. Are un sir de trasaturi comune cu cele ale concursului ideal, la
concursul real deasemenea se comit citeva infractiuni si conform regulii generale se aplica
mai multe norme. Princiiiile generale ale aplicarii pedepsei in cazul savirsirii mai multor
infractiuni sunt comune atit pentru concursul ideal,cit si pentru cel real, concursul ideal nu
poate fi o repetare de infractiuni, deoarece ele se comit instantaneu si printr-o singura
actiune, iar concursul real de infr. Intotdeuna reprezinta o repetare de infr., deoarece ele se
comit prin diferite actiuni desinestatatoare la scurte intervaluri de timp.
Difernta dintre concursul ideal si cel real se observa si la rezolvarea chestiunilor despre
expirarea termenelor de prescriptie a urmaririi penale si a stingerii antecedentelor penale. In
cazul concursului ideal de infr. Aceste termene pot decurge concomitent pentru ambele
infractiuni, iar durata lor se determina in funtie de infractiunea mai grava ce formeaza acest
concurs.la concursul real de infr, .aceste termen vor fi cu mult mai mari,deoarece
desfasurararea lor se intrerupe, daca persoana innainte de expiaraea termenului va savirsi o
noua infractiune
2.3Argumentai care este deosebirea dintre cumulul de infraciune i concurena normelor
juridico-penale i pot oare ele s se intersecteze? Concursul de infractiuni trebuie deosebit
de concurenta normelor juridico-penale,acest aspect este subliniat in hotarirea plenului
CSJ,din 28 iunie 2004,in care se mentioneaza daca furtul,pungasia, tilharia au fost savirsite
in prezenta mai multor circumstante agravante,prevazute la alineate diferite, atunci in lipsa
concursului de infractiuni, cele savirsite trebuiesc calificate conform alineatului cu
sanctiunea mai severa, adica agravantele sunt comise cu o singura actiune,atunci avem o
concurenta a normelor juridico-penale si calificarea se face conform normei cu pedeapsa
mai drastica, iar daca actiunile au fost efectuate succesiv, la intervale de timp,atunci aceste
actiuni formeaza concursul de infractiuni.
Testul 5
Sub I: Statutul juridic al condamnatului.
1.1Definii statutul juridic al condamnatului.statutul juridic al condamnatilor reprezinta
acea pozitie a condamnatilor pe parcursul executarii pedepselor, consfintita in normele
diferitor ramuri de drept, care se manifesta in totalitatea drepturilor, inetreselor si obligatiilor
acestora1.2 Determinai drepturile i obligaiile de baz ale condamnatului. Drepturile si
obligatiile fundamentale ale condamnatilor reies din codul executional al RM si din statutul
executarii pedepselor de catre condamnati. Drepturile fundamentale ale condamnatilor sunt:
dreptul la apararea si respectarea de catre institutia care asigura executarea pedepsei a
demnitatii, dreptul de a nu fi supus la tortura si pedepse sau tratamente inumane, degradante,
posibilitatea obtinerii informatiei in limba pe care o intelege, sda beneficieze de asistenta
medicala, sa comunice familiei locul detentiei, sa dispuna de timp liber, conform
programului zilei, de a avea cont personal de peculiu, sa primeasca pachete cu provizii,
banderole, colete, dreptul la intrevederi, convorbiri telefonice, sa participe la actiuni culturale
si sportive, sa se intilneaca cu avocatii, sa expedieze pachete, dreptul l;a hrana si spatiu
locativ, sa procure literatura, hrana, dreptul la asigurare sociala, pensie
a)
b)
c)
d)
prevazuta ca pedeapsa pentru infractiunea concret comisa daca tinind cont de caracterul acestei infractiuni
savirsite in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu instant de judecata va considera imposibila pastrarea
de catre aceasta a dreptului de a ocupa anumite functii.
.1.
cause obiective: boala, pierderea averii in acest caz se poate inlocui cu munca neremunerata
in folosul comunitatii.
1.3. . Propunei o situaie practic cnd amenda se nlocuiete cu nchisoarea. O persoana
a savirsit o infractiune prevazuta la art.155CP amenintarea cu omor sau cu vatamarea grava a
integritatii corporale sau a sanatatii, care a fost pedepsita cu amenda in marime de 400 unitati
conventionale printr-o hotarire judecatoresca insa pentru a nu achita amenda ascunde
veniturile sale adica se eschiveaza cu rea vointa de achitarea amenzei, in acest caz insanta de
judecata poate sa inlocuiasca suma neachitata cu inchisoare, calculindu-se o luna de
inchisoare=50 u.c.
SubII:Calificarea infraciunilor n cazul concurenei dintre o parte i ntreg 1.2 Definii
conceptul concurenei dintre o parte i ntreg.2.1.Concurenta dintre o parte si un intreg
consta in faptul ca exista doua sau mai multe norme dintre care una cuprinde fapta
infractionala in intregime iar altele numai unele parti ale ei. Regula generala de calificare a
infractiunii cu privire la concurenta dintre o parte si un intreg consta in aceea ca trebuie
intotdeauna aplicata norma ce cuprinde in intregime toate semnele faptei infractionale.Ea are
prioritate fata de norma care numai o parte din ceea ce a savirsit infractorul. Concluzia data
are drept baza si principiul juridic al dreptului penal individualizarea raspunderii penale care
prevede aplicarea justa a legii in asa fel incit oricine ar savirsi o infractiune sa I se aplice
pedeapsa meritata.
2.2. Stabilii particularitile concurenei dup latura obiectiv.Concurenta dupa latura
obiectiva poate avea urmatoarele particularitati:-Actiunea prevazuta de o norma penala este
numai o parte din actiunile specificate de de alta norma juridico-penala (tortura numai o parte
din latura obiectiva a omorului);-Consecintele prejudiciabile prevazute de o norma penala
alcatuiesc numai o parte din consecintele infractionale stabilite de alta norma;-Una din norme
poate prevedea actiuni ilegale care numai au creat posibillitatea reala a survenirii
consecintelor prejudiciabile dar alta cuprinde si survenirea lor;
2.3Argumentai n ce cazuri are loc concurena dup obiect, dup latura obiectiv, latura
subiectiv, subiect. Concurenta dupa obiect:Obiectele a doua sau mai multe infraciuni la
concurenta dintre o parte si un intreg sunt omogene. Unul reprezinta o parte al altuia de aceea
in toate cazurile trebuie aplicata norma in care in intregime este specificat obiectul
infractiunii. Ezemple: obiectul banditismului in comparatie cu obiectul jafului.Concurenta
dupa latura obiectiva:Concureaza normele ce prevad atentarea la unul si acelasi obiect.
Exemplu mai larga este componenta tilhariei decit componenta jafului. In toate cazurile
trebuie aplicata norma care mai deplin descrie semnele proprii faptei
infractionale.Concurenta dupa latura subiectiva:Concureaza infractiunile la care atit obiectele
cit si latura obiectiva sunt omogene.Deci obiectul, latura obiectiva, latura subictiva ale unei
infractiuni constituie oparte a altei infractiuni. Potrivit doctrine penale diferite motive nu pot
fi imbinate intr-o singura infractiune fapta savirsita trebuie calificata conform normei penale
care prevede motivul ce detrmina hotarirea savirsirii infractiunii date.Concurenta dupa
subiect:Potrivit doctrine penale este posibila numai in calitate de concurenta dintre normele
generale si cele special. Exemplu-neacordarea ajutorului necesar unei persoane care se afla
intro stare periculoasa pentru viata si neacordarea de ajutorunui bolnav de catre un medic.
Corelatia dintre o parte si un intreg trebuie luata in consideratiesi in cazul
activitatiiinfractionale neconsumate.
Testul 13
Sub1 Norma juridic execuional-penal i raporturile juridice execuional-penale.1.1.
Reproducei noiunea de norm juridic execuioal-penal i caracterizai tipurile
lor.Norma jur-E-Preprezinta modelul coportamentului corespunzator alsubiectilor si
participantilor la rap jur de executare a sanctiunilor de dr P.Ea stabileste regulile in
conformitate cu care se reglementeaza relatiile sociale ce apar in procesul si in legatura cu
executarea sanctiunilor de dr P,a masurilor preventive si aplicare fata de condamnati a
mijloacelor de corijare.Tipurile.In dependenta de caracterul conduitei prestabiliteregulatorii,de stimulare,de protectie.N.regulatorii-stabilesc dr si obligatiile subiectilor si
participantilor raporturilor jur E-P,carela rindul sau se impart:onerative,prohibitive si
permisive.Onerative-stabilesccerinta fata de subiecti anumite actiuni.Prohibitive stabilesc
obligatia subiectilor de a se abtine de la savirsirea anumitor actiuni care se considera de lege
ca fiid ilegale.Normele onerative si prohibitive sunt norme imperative care nu permit
derogarea de la ele.N.permisive acorda posibilitatea subectilor de a alege varianta
comportamentului in limitele prevazute de lege.N.de stimulare indreptate la favorizarea
comportamentului,corectarea lui.N.de protectie asigura protejarea raporturilor jur ce apar in
legatura cu executarea sanctiunilor de drP.N.materiale determina continutulregulii de
comportare.N.tehnico-ortganizatorice sint aproate normelor procesuale dar se deosebesc
deoarece nu stabilesc dr si ob suplimentare subiectilor raportului jur.N.speciale care nu
stabilesc expres o regula de conduita,ele doar orienteaza si determina carcterul altor norme.
1.2. Clasificai raporturile juridice execuional-penale.Raportul jur.P se formeaza se
modifica si se sting ca orice alt rap.jur Faptele jur sint fapte prin care ia nastere,se modifica
sau se sting rap.jurE-P.Aceste fapte jur.sint de 3
feluri:constitutive,modificatoare,extinctive.Faptul constitutiv este cel care care da nastere dr
de a cere sinimpune executarea unei pedepse si obligatia de a se executa o pedeapsa acest
fapt il constituie sedinta judecatii.Faptele modificatoare de executare a unei opedepse P sint
cele care schimba continutul executarii unei pedepse,facind-o mai severa ,sau inlaturindo.este vorba de imprejurari,fapte.Fapte exclusivede exceptie a unei pedepse sint faptele
mentionate de lege prin care se stinge obligatia privind executrea unei pedepse.Este vorba de
unele fapte cum ar fi executarea efectiva si completa a pedepsei stabilite in sentinta
judecatii.Sunt raporturi jur.de conformare care se stabilesc intre stat si toti cetatenii.Sunt rap
jur conflictuale cind o pers atenteaza la valorile sociale ocrotite,savirsind o fapta
incriminata.1.3Decidei asupra momentului apariiei raportului juridic execuionalpenal.Rap.jur E-P consta in relatiile sociale de executare a pedepselor P,reglementate pri
norme jur.E-P,relatii dintre anumite organe de stat si condamnat,potrivit carora statul ,pri
organul sau special imputernicit are dr de al pune pe condamnat sa execute pedeapsa aplicata
printr-o sentinta judecatoreasca definitiva,iar condamnatul are obligatia de a executa
pedeapsa respectiva.Rap.jurE-P se afla in anumite legaturi cu rapjur P.Prin savirsirea unei
infractiuni se naste un raport jur de conflict intre stat si persoana care a comis
infractiunea.Apoi rap jur P incepe sa se desfasoare prin executarea pedepsei P si dureaza pina
cind ea este executata sau pina la eliberarea condamnatului inainte de termen.
Testul13 Sub I: Executarea pedepsei penale sub form de amend.
.2.
.3.
invatamint,insrtruire profesionala.Exista masuri de stimulare cu caracter moralorganizational(acordarea unor intrevederi suplimentare de scurta durata si lunga
durata,permisiunea de a avea convorbiri telefonice suplimentare) si masuri de stimulare cu
caracter material financiar(premierea pu obtinera unor indicatori inalti in munca.Masurile
de stimulare se aplica in scris de catre seful penetenciarului.La fel si sanctiunile desciplinare
se aplica in scris de catre srfulminstitutiei penetenciare.Sanctiunea disciplinara se aplica cel
mult 10 zile de la data depistarii ei,in cazul necesitatii 30 zile.Sanctiunile disciplinare pot fi
stinse sau anulate,se stig dupa expirarea termenului de un an.Sanctiunea poate fi anulata de
catre instanta de jud,Comitetul de Plingeri sau seful institutiei penitenciare.In caz de anulare
a sanctiunii disciplinare,condamnatul se considera nesanctionat.1.3 Formulai prerea
proprie asupra garantrii drepturilor condamnailor la aplicarea fa de ei a sanciunilor
disciplinare.In caz de abateri disciplinare,condamnatului i se aplica sanctiuni
disciplinare.Acestea pot fi grupate in sanctiuni disciplinare unimomentane executarea carora
nu dureaza in timp(mustrarea antrenarea peste rind la ingrilirea sau amenajarea teritoriului
penitenciarului)si cele care dureaza in timp(incarcerarea,retragerea dr de a se deplasa fara
escorta.
Procesul calificrii infraciunilor i etapele sociale2.1 Determinai tipurile de
probleme ce apar n procesul calificrii infraciunilor.1)nu sunt determinate nici conditiile
initiale,nici concluzia finala-adica nu sunt cunoscute nici semnele faptei prejudiciabile
savirsite,nici semnele componentei de infractiune ce ar cuprinde fapta comisa,nici care
norma jur.ar putea fiinvocata in documentele procesual-jur corespunzatoare.Problrmrle de
acest gen apar mai des in etapa I nitiala a urmarii P,cind nu sunt stabilite toate crcumstantele
faptei.2)cind sunt determinate clar conditiile initiale ,dar nu este cunoscuta concluzia finala
fabula cauzei P este studiata integral sunt accumulate toate probele ,dar fapta prejudiciabila
comisa nu e calificata.3)cind sunt stabilite atit conditiile initiale ,cit si concluzia finala,insa
veridicitatea rezolvarii acestei problem mai necesita verificari se va controla daca calificarea
propusaeste exacta sau se va gasi alta solutie.Problme de acest tip se rezolva de catre instant
de jud de gradul intii,Curtea de apel,CSJ,cind calificarea este deja propusa.Aceste tipuri de
problem sunt cele m tipice dar mai exista o multime de problem cu care se confrunta practica
judiciara. 2.2 Analizai etapele alegerii normei juridico-penale n procesul calificrii
infraciunii I etapa consta in sistematizarea faptelor evidente si distrugerea semnelor de
narura jur-aceasta etapa are o procedura complrxa deoarece innulte cdazuri nu este stabilit
obiectul,nu se stie care fapre vor avea semnificatie jur-P,se cere descoperirea tuturor faptelor
prejudiciabile,toate probele accumulate sa fi veridice,In acest scop organaul de urmarire P
sau procurorul va audia martori,va efectua expertise,va constata ocumentele oficiale,va
examina amprente s.aFaptele selectate trbuie sa contina informatii despre valorile sociale
care au suferit in urma savirsirii actului infractional,despre modul si mijloacele
actiunii,despre consecintele survenite,virsta,motivele si scopul.II etapa evidentierea tuturor
consecintelor infractiunii in baza carora pot fi calificate circupstantele faptice
adunate,evaluate si sistematizate in modul corespunzator.La aceasta etapa se determina
normele P care ar putea incadra fapta comisa.Es verifica autenticitatea normei,textul ei
official,actiunea ei in timp si in spatiu.III etapa-se evidentiaza gradul de infractiuni
intrunite,emnele ce pot include fatpe in diferite component de infractiuni.IVetapa-alegerea
unei component de infractiuni ale carei semen distinctive corespud faptei savirsite.Etapa in
cauza este legata de delimitarea infractiunilor dupa semnele lor caracteristice.Aceste 4 etape
a)
b)
c)
d)
reflecta obiectiv actiunea pers care efectueaza alegerea normei jur-P pu calificarea faptelor
prejudiciabile comise. 2.3Elaborai un plan de calificare a unei infraciuni concrete, care
s conin:
tipurile de probleme care pot aprea n procesul calificrii infraciunilor;
etapele alegerii normei juridico-penale;
toate etapele procesului de calificare a infraciunii;
momentele de intersectare a acestor sarcini.