Daca toata apa de pe pamant ar f turnata in

16 pahare cu apa,
15 si jumatate dintre ele arcontine apa sarata a oceanelor si marilor.
Din jumatatea de pahar ramasa,
mare parte este inglobatafe in gheturile polare, fe este prea poloata pentru a
f folosita drept apa potabila si astfel, ceea ce amai ramane pentru consumul omenir
ii reprezinta continutul unei lingurite.
Din consumul mondial deapa,
69% este repartizat agricultirii, 23% industriei si numai 8% in domeniul casnic. Apa
Oceanului Planetar este nalt mineralizat (ap srat), nu e potabil i nu poate f
folosit n procesele tehnologice industriale sau pentru irigarea terenurilor agricole.
Rezervele de ap potabil constituie 2,6% din volumul total al hidrosferei, ceea ce
depete necesitile actuale ale omenirii de 10 mii de ori. ns cea mai mare
parte din apa potabil este conservat n din Antarctida, Groenlanda, n ghearii
montani i n gheurile din Arctica, a cror utilizare deocamdat este inaccesibil.
O surs de ap potabil sunt rurile planetei, care dispun de rezerve evaluate la
circa 41 mii km3, dintre care, de fapt, pot f folosite numai jumtate. Resursele
accesibile de ap potabil sunt amplasate foarte neuniform pe suprafaa
Pmntului. De exemplu, n Africa numai 10% din populaie este asigurat constant
cu ap potabil, pe cnd n Europa acest indice atinge 95%. n zonele aride ale
Terrei, care cuprind V3 din tot uscatul, insufciena de ap potabil este deosebit de
acut. Statele cu cele mai mari resurse de ap potabil sunt situate n brul
ecuatorial i n partea de nord a celui temperat.
Insufciena produselor alimentare i calitatea acestora snt cele mai rspndite
calamiti sociale ale civilizaiei contemporane. Problema, de fapt, are un caracter
regional caracteristic, n special, rilor n curs de dezvoltare. Statistica relevat n
publicaiile ONU demonstreaz c spre sfritul anilor 80 ai secolului XX sufereau de
malnutriie peste 500 milioane de oameni, dintre care circa 50% erau copii.
Unul dintre indicatorii de baz ai subnutriiei este numrul de copii care primesc o
cantitate prea mic de hran pentru o dezvoltare normal.
Esena problemei alimentare nu ine de insufciena de alimente produse pe
ntreaga planet. Anual pe glob snt nregistrate surplusuri de produse alimentare.
Cauza const n faptul c geografa (repartiia) produselor alimentare nu coincide cu
geografa consumului lor. Astfel, rile puternic dezvoltate dein mari surplusuri de
produse alimentare, ns rile slab dezvoltate nu dispun de resurse fnanciare
pentru
a
le
procura
n
cantiti
sufciente.
Malnutriia este caracteristic chiar i rilor cu un nivel de dezvoltare avansat.
Astfel, n SUA30 milioane (10%) de persoane snt afectate de aceast problem, din
cauza decalajului mare al veniturilor. Aproximativ 76 % din acest numr snt
americani de culoare, problema avnd i un caracter rasial. Prin urmare, problema
alimentar este una social-economic i politic.
Apa este nu doar cea mai rspndit substan pe Pmnt, dar i cea mai util. Fr
ap, viaa organismelor vii este imposibil. Apa este folosit n uzul casnic ca ap
potabil, este pe larg ntrebuinat n agricultur, n industrie, ca productor de
energie la centralele hidroenergetice, reprezint mediul dezvoltrii florei i faunei
acvatice. Necesitile de utilizare a apei de ctre om variaz de la civa litri pe zi n
regiunile deertice la circa 400 n regiunile urbane cu un grad ridicat de civilizaie.

Ca i celelalte componente ale mediului geografc, apa este supus numeroaselor

impacte umane negative. Poluarea apelor ncepe la altitudini mari n atmosfer.
Precipitaiile cu diverse reziduuri radioactive, pulberi i gaze industriale cad pe
suprafaa terestr, antrennd aceti poluani n circuitul natural al apei. n ruri se
deverseaz ape menajere, industriale i agricole ce conin mari cantiti de
substane
organice
i
neorganice,
sedimente
i
suspensii
coloidale.
Sporirea numrului de populaie pe Terra, necesitile crescnde de ap pentru
industrie, agricultur, pentru serviciile comunale contribuie la apariia defcitului de
ap. Rezervele de ap potabil nu se mresc, iar consumul ei crete n permanen.
Conform datelor UNEP (Programul Naiunilor Unite pentru Mediu), consumul apelor
dulci n anii 1900-1995 s-a majorat de ase ori. Actualmente defcitul de ap
potabil este unul dintre factorii principali ce mpiedic dezvoltarea socialeconomic a multor ri. Circa 20 % din populaia Terrei nu are acces la ap potabil
calitativ, iar njur de 50% este lipsit de condiii sanitare de trai.
Impactul antropic a agravat i problema Oceanului Planetar. Aceast problem
vizeaz poluarea apelor oceanice, micorarea productivitii biologice, valorifcarea
neraional a resurselor minerale i energetice etc. Poluarea apelor oceanice are loc
ca urmare a intensifcrii transportului maritim, a accidentelor navelor petroliere, a
valorifcrii zcmintelor de petrol, gaze naturale, metale feroase i neferoase de pe
elf i de pe fundul oceanului. Un rol deosebit n poluarea apelor oceanice l au
manevrele militare efectuate n adncul oceanului, deeurile aruncate de navele
maritime
n
mri
i
oceane.
Poluarea apelor oceanice, pescuitul intensiv conduc la dereglarea mediului oceanic,
pun n pericol regenerarea resurselor biologice n Oceanul Planetar.
Dintre msurile de soluionare a problemelor ce in de apa potabil i de Oceanul
Planetar
fac
parte:
prevenirea
polurii
apelor;
epurarea
apelor
uzate
evacuate
n
ocean;
- curarea apelor oceanice de peliculele de petrol formate dup accidentele navelor
petroliere.
Insufcienta produselor alimentare si calitatea acestora sint cele mai raspindite
calamitati sociale ale civilizatiei contemporane. Problema, de fapt, are un caracter
regional caracteristic, in special, tarilor in curs de dezvoltare. Statistica pusa in
evidenta in publicatiile ONU demonstreaza ca spre sfrsitul anilor 80, sufereau de
malnutritie peste 500 milioane de locuitori ai Pamintului, din care circa 50% erau
copii. Unul din indicatorii de baza ai subnutritiei este numarul de copii care primesc
o cantitate prea mica de hrana pentru o dezvoltare normala. Esenta problemei
alimentare nu tine de insufcienta de alimente produse pe intrega planeta. Anual
sint inregistrate surplusuri de produse alimentare pe glob. Cauza consta in faptul ca
geografa(repartitia) produselor alimentare nu coincide cu geografa consumului lor.
Astfel, tarile puternic dezvoltate obtin mari surplusuri de produse alimentare, insa
tarile slab dezvoltate nu dispun de resurse fnanciare necesare pentru a le procura
in cantitati sufciente.
Malnutritia este caracterizata chiar si in tarile cu nivel de dezvoltare avansat. Astfel,
in SUA 30mln. (10%) din numarul populatiei este afectata de aceasta problema,
datorita decalajului mare de salarii. Aproximativ 76% din acest numar sint americani
de culoare, problema avind si un character rasial. Prin urmare, problema alimentara
este una social-economica si politica.
Totusi, pe parcursul anilor90 ai secolului trecut, in plan mondial s-au evidentiat
unele tendinte positive in rezolvarea problemei alimentare. Revolutia verde in tarile

asiatice a favorizat solutionarea problemei, mai ales in cele mai populate state,
precum India, Bangladesh. In schimb, in tarile din Africa aceasta nu s-a reusit din
cauza secetelor prelungite.Modifcarile pe plan mondial in structura suprafetelor
cultivate exprima o tendinta de crestere a suprafetelor ocupate cu culture intensive.
Astfel, s-au dublat suprafetele cultivate de soia, floarea soarelui, cu orez si porumb.
Sunt relevante modifcarile survenite in suprafetele cultivate cu cereale, culture ce
reprezinta baza alimentatiei mondiale si a dezvoltarii sectotului zootehnic.Tendinta
de utilizare intensive a fondului funciar mondial a devenit mai pregnanta. Tarile
dezvoltate detin cele mai ridicate ponderi in structura urmatoarelor culture: griu,
cartof, struguri, iar in tarile in curs de dezvoltare in suprafetele cultivate cu orez,
porumb, soia, iuta, cafea, ceai, cacao. Concentrarea suprafetelor cu cereale si
oleaginoase in tarile dezvoltate face ca aceasta sa dispuna de alimente de baza ale
omenirii, cantitatile obtinute depasindu-le substantial nevoile. In ultimele decenii
cantitatea de hrana produsa a crescut foarte mult, astfel incit populatia afectata de
foamete s-a redus la mai putin de 800 milioane. Dar, sa nu uitam ca odata cu
cresterea numarului populatiei necesarul de hrana va f mai mare.
Cauzele crizei alimentare
1.
specializarea ingusta in cultura plantelor a tarilor slab dezvoltare;
2.
reducerea suprafetelor de terenuri agricole, cauzata de presiunea
demografca;
3.
caracterul extensiv al agriculturii in tarile slab dezvoltate, productivitatea ei
find mai scazuta decit in tarile puternic dezvoltate.
Msuri de soluionare
Refolosirea produselor naturale i reciclarea lor
Ridicarea nivelului de trai i a gradului de civilizaie al populaiei din mediul
rural
3.
Stabilirea unor relaii economice avantajoase
1.
2.

Pn la sfritul secolului, la nivel global, fenomenele de nclzire global,

evaporarea apei i modifcrile precipitaiilor vor crete numrul oamenilor care se
confrunt cu problema defcitului de ap absolut" cu circa 40%, fa de situaia n
care nu ar avea loc schimbri climatice, susin experii de la Institutul pentru
Cercetarea Impactului Climei Postdam.
Cea mai pronunat cretere a defcitului de ap la nivel global s-ar putea petrece
n urma unei nclziri globale ntre dou i trei grade peste nivelurile preindustriale,
iar acest lucru va putea f experimentat n urmtoarele decenii, dac emisiile nu vor
f oprite n curnd", a declarat coordonatorul cercetrii, Jacob Schewe.Pentru a
evalua influena schimbrilor climatice, cauzate de creterea emisiilor toxice de
gaze cu efect de ser, asupra resurselor de ap, experii au folosit un numr fr
precedent de modele de impact". n urma demersului tiinifc, ei au observat c
regiunile mediteraneene, Orientul Mijlociu, sudul Statelor Unite i sudul Chinei vor f
afectate de o descretere pronunat a resurselor de ap disponibile". n schimb,
sudul Indiei o parte din estul Africii i vestul Chinei s-ar putea confrunta cu o
cretere substanial" a resurselor.

Defcitul de ap este o ameninare major pentru dezvoltarea uman, de exemplu

securitatea alimentar depinde de irigare n multe regiuni n agricultur este
folosit cea mai mare cantitate de ap din lume. Totui o cretere a precipitaiilor
este, de asemenea, o provocare apa suplimentar poate provoca acumularea
apei, inundaii i defectarea sau stricarea infrastructurii legate de ap", susine
coautorul studiului, Qiuhong Tang, de la Academia Chinez de Studii.
Un defcit absolut de ap nseamn c un individ are acces la numai 500 de metri
cubi de ap anual. n schimb, consumul mediu de ap la nivel global se ridic la
circa 1.200 de metri cubi de persoan, ns valoarea crete pentru locuitorii din
regiunile industrializate, scriu cercettorii.
1.

Cauzele poluarii apei:

Scurgeri accidentale de reziduuri de

diverse fabrici, dar si deversari deliberate a unor poluanti;

Scurgeri de
la rezervoare de depozitare si conducte de
transport subterane, mai ales produsepetroliere;

Pesticidele si ierbicidele administrate

in lucrarile agricole care
se deplaseaza prin sol findtransportate de apa de ploaie sau de
la irigatii pana la panza freatica;

la

Ingrasamintele chimice si scurgerile provenite de la combinatele zootehnice;

Deseurile si reziduurile menajere;

Sarea presarata in timpul iernii pe sosele,

de apa de ploaie si zapadatopita;
Depunerile de poluanti din atmosfera, ploile acide.
2.

Clasifcarea poluanilor

2.1. Poluanti de natura fzica:

depunerile radioactive;

ape folosite in uzine atomice;

deseuri radioactive;

ape termale;

care este purtata prin sol

lichide calde provenite de

la racirea instalatiilor industriale sau a centelor termoelectrice si atomo
electrice.
2.2. Poluanti de natura chimica:
Mercurul provenit din:

deseuri industriale;
inhalarea vaporilor ca urmare a unor scapari accidentale determinate
de deteriorarea unortermometre sau tuburi fluorescente;

ingerarea accidentala de compusi anorganici;

deversarile unor uzine producatoare de fungicide organomercurice.

Azotatii proveniti din:

ingrasaminte chimice;

detergenti;

pesticide organofosforice.
Cadminiul provenit din:

ape in care sau deversat reziduuri de cadminiu;

aerosoli.
Plumbul provenit din:

evacuarile uzinelor industriale;

gazele de esapament ale autovehiculelor;

manipularea gresita a tetraetilplumbului folosit ca activ antidetonant la benzi

na.
Zincul provenit din:

apa sau bauturi cu continut de zinc;

ingerarea accidentala a unor saruri sau oxizi ai acestuia (vopsele);

dizolvarea de catre solutii acide a zincului din

din deseuri sau scapari industriale

vase,

Hidrocarburile provenite din:

gazele de esapament ale autovehiculelor;

scurgerile de titei;

arderea incompleta a combustibililor fosili (carbuni, petrol si gaze naturale);

arderea incompleta a biomasei (lemnul, tutunul);

fumul de tigara.
Pesticidele, insecticidele, fungicidele provenite din:

apele reziduale de la fabricile de produse antiparazitare;

pulverizarile aeriene;

spalarea acestor substante de catre apa de ploaie de pe terenurile agricole tr

atate;
detergenti.
2.1. Poluanti de natura biologica:

microorganismele patogene;

substantele organice fermentescibile.

3.

Consecintele poluarii:

3.1. Asupra mediului:

posibilitatea contaminarii sau poluarii chimice a animalelor acvatice;

contaminarea bacteriologica sau poluarea chimica si radioactiva a legumelor,

fructelor sau azarzavaturilor;

Distrugerea florei microbiene proprii apei ceea cedetermina micsorarea capac

itatii de debarasare fatade diversi poluanti prezenti la un moment dat.

3.2. Asupra sanatati:

Majoritatea bolilor din
organism sunt cauzate de faptul ca oamenii nubeau sufcienta apa sau apa bauta nu
are cele mai bune calitati.

I. Boli infectioase:

boli microbiene: febra tifoida, dizenteria, holeria;

boli virotive: poliomielita, hepatita epidemica;

boli parazitare:dizenteria, giardiaza.

II. Boli neinfectioase: determinate

potential toxic:

de contaminareaapei cu substante chimice cu

Intoxicatia cu plumb (saturnism), se manifesta prin:

-

oboseala nejustifcata;

afecteaza globulele rosii, vasele sanguine;

-afecteaza sistemul nervis central, provocand ecefalopatia saturnina si cel per

iferic cudereglari motorii.
Intoxicatia cu mercur:
-

dureri de cap, ameteli, insomnie, oboseala;

tulburari vizuale;

afectiuni ale sistemului nervos;

afectiuni ale rinichilor;

malformatii congenitale ale fatului in cazul femeilor insarcinate.

Intoxicatia cu zinc:
-

dureri epigastrice, diaree, tremuraturi, pareze;

afectiuni ale sistemului nervos central, muschilor si sistemului cardiovas
cular.

Intoxicatia cu cadminiu:
-

cefalee;

scaderea tensiuni arteriale;

afectiuni hepato-renale.

Intoxicatia cu azotati si fosfati:

invinetirea buzelor, narilor, fetei;

agitatia pana la convulsii;

cefalee, greata.

Intoxicatia cu pesticide:
-

alterarea functiilor fcatului pana la formarea hepatitei cronice;

encefalopatii;

malformatii congenitale.

3.3. Asupra calitatii apelor:

In viata colectivitatilor umane, apele sunt utilizate zilnic atat ca
cat si in asigurarea igienei personale.
In medie,
in
24
ore, un omadult consuma in scopuri alimentare 2-10L de apa.

aliment
de

Mirosul apei provine de

la substantele volatile pe care
le contine ca rezultat al incarcarii cusubstante organice in descompunere,
al poluarii cu substante chimice sau ape reziduale.
Cu
cat apacontine mai multe substante organice, chimice sau ape reziduale cu atat mir
osul este mai usor deperceput.
Culoarea apei poate da indicatii asupra modifcarii calitatii astfel:
-

apele de culoare aramie sau bruna provin de

la distilarile de carbune amestecate cu apeindustriale care contin fer;

apele de culoare brun inchis sunt apele de la fabricile de celuloza;

apele bogate in fer sunt cele provenite de

la tabacarii si au culoarea verde inchis sau neagra;

ionii de fer dau apelor o culoare galbena;

ionii de cupru confera apei o culoare albastra;

apele care contin argila coloidala au o culoare galben-bruna.

4. Protectia apelor:
I. Autopurifcarea apelor:
Se realizeaza prin procese fzice si fzico-chomice precum si prin procese biolo
gice si biochimice. Acestea constau in:

sedimentarea materilor mai grele, sedimentare,

care este influentata de temperatura, viteza de scurgere a apei etc.;
prin actiunea radiatilor solare (ultraviolete) cu efecte antibacteriene;

prin reactii chimice de oxidare, reducere, neutralizare care

au loc intre substantele chimice din apa si cele din apa poluata;

prin reactii chimice chiar numai intre substantele chimice din apa polua
ta.

Procesele biologice si biochimice constau in primul rand in concurenta dintre

flora propriei ape si flora poluanta patrunsa in apa. Astfel,germenii propii apei eliber
eaza in apa o serie de metaboliti cu actiune antibiotica fata de germenii poluanti, du
cand in cele din urma la disparitiasuportului nutritiv de hrana al germenilor patogeni
patrunsi prin poluare.
II. Protectia apelor si a ecosistemelor acvatice:
Protectia apelor de suprafata si subterane si a ecosistemelor acvatice are
ca obiect, mentinerea si ameliorarea calitatii si productivitatiinaturale ale acestora i
n scopul evitarii unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane si bunurilor
materiale:
Interzicerea evacuarii la intamplare a reziduurilor de orice fel care ar putea polua
apa si,
in primul rand,
a apelor reziduale, comunale siindustriale. Acestea trebuie colectate si indepartate
prin sisteme de canalizare sau instalatii locale de coloectare;
Construirea de statii de epurare pentru retinerea si degradarea substantelor organic
e poluante continute in apele reziduale alelocalitatilor si unitatilor zootehnice inainte
de eliminarea lor in apa;
Distrugerea prin dezimfectie a germenilor patogeni continuti in
ape reziduale ale unor institutii (spitale), abatoarele, unitatileindustriei carnii;
Inzestrarea cu sisteme de retinere si colectare a substantelor radioactive
ape reziduale;

din

Construirea de statii sau sisteme de epurare specifce pentru apele reziduale ale uni
tatii industriale in vederea retinerii si neutralizariisubstantelor chimice potential toxi
ce;
Controlul depozitarii deseurilor solide, astfel incat acestea sa nu fe antrenate sau p
urtate in sursele de apa de suprafata sau subterane

Valorifcarea apei
Aplicarea pe scar larg a noi tehnologii i vehicule care contribue la reducerea
zgomotului i polurii mediului nconjurtor

Conservarea si reconstruirea unor ecosisteme nationale importantte, cum sunt:

lacurile, spaiile mltinoase i mlatinile, excluderea amplasrii depozitilor de
deeuri de orice natur
Efectuarea unei experitize riguroase a tuturor proiectelor care prevd folosirea de
resurse de ap i excluderea eliminrii de deeuri neepurate
mbuntirea legislaiei ocrotirii resurselor de ap. Creterea penalizrilor
aplicate persoanelor i unitilor economice care nu respect legea
Stimularea tehnologiilor ecologice i folosirea apelor epurate i reciclate
Crearea de sisteme difereniate de aprovizionare cu ap potabil i tehnologic,
pentru a se evita folosirea apei potabile n alte scopuri
Conservarea albiilor i zonelor sanitare ale rurilor n forma lor natural
Excluderea din circuitul productiv al produselor i proceselor care duc la
dereglarea echilibrului ecologic, pereclitnd sntatea i viaa omului
Msuri informative
Dezvoltarea uneii economii cu utilaj performant pentru a scadea influenta
negativa asupra apei si mediului
Poluarea apei
Apa este un factor important n echilibrele ecologice, iar poluarea acesteia este o
problem actual cu consecine mai mult sau mai puin grave asupra populaiei.
Prin poluarea apei, se nelege alterarea caracteristicilor fzice, chimice i biologice
ale apei, produs direct sau indirect de activitile umane i care face ca apele s
devin improprii utilizrii normale n scopurile n care aceast utilizare era posibil
nainte de a interveni alterarea. Efectele polurii resurselor de ap sunt complexe i
variate, n funcie de natura i concentraia substanelor impurifcatoare.
Rezolvarea acestor probleme ridicate de poluarea apei se realizeaz prin tratare,
prin care se asigur condiiile necesare pentru consum. Poluarea apelor poate
f natural sau artifcial.
Poluarea natural se datoreaz surselor de poluare naturale i se produce n urma
interaciei apei cu atmosfera, cnd are loc o dizolvare a gazelor existente n
aceasta, cu litosfera, cnd se produce dizolvarea rocilor solubile i cu organismele
vii din ap. Poluarea artifcial se datoreaz surselor de ape uzate de orice fel,
apelor meteorice, nmolurilor, reziduurilor, navigaiei etc.
Se poate vorbi i despre poluare controlat i necontrolat.
Poluarea controlat (organizat) se refer la poluarea datorat apelor uzate
transportate prin reeaua de canalizare i evacuate n anumite puncte stabilite prin
proiecte. Poluarea necontrolat (neorganizat ) provine din surse de poluare care
ajung n emisari pe cale natural, de cele mai multe ori prin intermediul apelor de
ploaie.
Poluarea normal i accidental reprezint categorii de impurifcare folosite pentru a
defni grupuri de surse de ape uzate. Poluarea normal provine din surse de poluare
cunoscute, colectate i transportate prin reeaua de canalizare la staia de epurare
sau direct n receptor. Poluarea accidental apare, de exemplu, ca urmare a
dereglrii unor procese industriale, cnd cantiti mari (anormale) de substane
nocive ajung n reeaua de canalizare sau ca urmare a defectrii unor obiective din
staia de preepurare sau epurare.
Se mai poate vorbi i despre poluare primar i secundar. Poluarea primar apare,
de exemplu, n urma depunerii substanelor n suspensie din apele uzate, evacuate
ntr-un receptor, pe patul acesteia. Poluarea secundar apare, de exemplu, imediat
ce gazele rezultate n urma fermentrii materiilor organice depuse din substanele

n suspensie antreneaz restul de suspensii i le aduce la suprafaa apei, de unde

sunt, apoi, transportate n aval de curentul de ap .
- efectuarea monitoringului naional i internaional al calitii apelor de suprafa i
n
bazinele
oceanice;
- desalinizarea apei oceanice pentru sporirea cantitii de ap potabil;
interzicerea
operaiilor
militare
n
mri
i
oceane
etc.
Autorii raportului susin ca anual 1,8 milioane de copii mor din cauza diareii, boal
care ar putea f prevenit prin consumul unui pahar de ap i asigurarea condiiilor
sanitare; din cauza bolilor generate de lipsa apei se pierd circa 443 milioane de zile
colare; i aproape 50% din populaia rilor n curs de dezvoltare sufer n acelai
timp de maladii cauzate de lipsa de ap i canalizare. Suplimentar la aceasta, criza
de ap i canalizare mpiedic dezvoltarea economic iar rile din Africa subsaharian pierd anual 5% din PIB, mai mult dect ajutorul obinut. Cu toate acestea,
spre deosebire de rzboaie i calamiti naturale, criza global nu galvanizeaz
aciunile internaionale conjugate, se afrm n Raportul Dezvoltrii Umane (RDU)
2006. Raportul mai susine c la fel ca i foamea, aceast criz reprezint o
situaie excepional fr ecou, suportat de cei sraci i tolerat de cei care dein
resurse, tehnologii i puterea politic pentru a pune capt acestei probleme. Autorii
Raportului consider c e nevoie de o schimbare pentru ca Obiectivele de
Dezvoltare ale Mileniului (ODM) s fe realizate n mai puin de 10 ani, pn in 2015.