BILETUL 6

SUBIECTUL 1 SCHEMA STATICA EXTERIOARA , CALCULUL APROX AL

SOLICITARILOR INTR-O STRUCT UTILIZAND SSE
Schema statica reprezinta ansamblul elementelor componente ale
unei structuri, reprezentate prin elem liniare - axa ce trece prin centrul de
greutate pt bare, sau elem de suprafata pt diafragme, invelitori, placi la
care se adauga legaturile dintre elemente si legaturile dintre elem si teren.
Schema statica poate fi determinata, atunci cand nuj avem nevoie
de rigiditatile barelor, in ac caz sunt necesare doar cele 3 ecuatii de
echilibru in plan; sau static nedeterminata cand avem nevoie de a preciza
rigid barelor. in ac caz, pe langa ec de echilibru avem nevoie si de
compatibilitatile deformatelor.
SCHEMA STATICA EXTERIOARA:
surprinde modul cum fortele ext sunt transmise la teren
schiteaza aspectul semnificativ in comportarea unei sectiuni
pt a stabili rigid se real o predimensionare
predimensionarea se face fie folosind dimensiuni prescrise, in
anumite limite sau in urma unul calcul static aproximativ.
in calculul static aproximativ se det aspectele pe schema statica
ext, se ident elem care preiau actiuni si modul de scurgere al eforturilor.
q
C
I
L

SSE
M SSE

T SSE

La o grinda de ba
A
h
V

C
I

armatura pt preluarea intinderilor

Armatura e ridicata pe reazeme dat traseului intinderii.

Se ajunge la si
prin cuantificarea starii de eforturi.
In sect A-A momentul e preluat de armatura si de beton.
M=C*d=I*d=> M/d = I = C

LDaca intinderea nu poate fi preluata de armatura, se cauta o varianta

cu bolta/arc. E nevoie sa se preia impingerile in acest caz. H are rol si
in valoarea impingerii care trebuie preluata.
q

HA
VA

de

HA
VA

HB
VB

HB
L

VB

VA

VB
MSSE

MSSE

Mmax = q*L2/8
TSSE

TSSE

Q
q*L/2=Q
REAZEM ARTICULAT
MA=0 => q*L/2*L/4 = H*f
q*L/2*L/4 - H*f = 0
q*L2
H=
8
f

L/4
f
L/2

SCHEMA STATICA EXTERIOARA

H

h
I

caz 1

caz 2

caz 3

M SSE
H*h

T SSE
H

Schema statica exterioara coincide cu schema statica la elemente

pline (caz 1). Aici apar si eforturile sectionale.
I - intindere
C- compresiune
I=C=Mi/d ; Mi momentul in punctul i
Articularea obliga elem
sa
aiba
aceeasi
deplasare
pe
dir
pendulului.

Incastrarea se
deplasarilor

N=0

opune

N=I

M2

M1

N=C dif 0

M2

M1

GRINDA CU ZABRELE
1

c1

3
h

d
2 T2a

4
l

VA
M sse

VB

M3
M are forma poligonala

T sse

Momentul in raport cu punctul 1:

I2 * h = M3 => I2 = M3/h ; I2 - intinderea in talpa
Cond de echilibru pe orizontala:
C1=-I2 ; D*cos = T1 => D= T1/cos
Aria necesara unei sect de otel pe diagonala
Anec=N/R=> Anec=D/2100 [cm2]

M
P*l
T

GRINDA VIERENDEL

VA

M1
M1'

T1

VB

M2
M2'

T2

Eforturile se determina analizand echilibrul unui element.

P

C2

C1

Q2

Q1

L
a/2

a/2

h/2

C1=M1/h =M1'/h
C2=M2/h =M2'/h
Q1=T1/2 ; Q2=T2/2;
N=P+Q2-Q1
L=C2-C1

P
Q2*a/2

C2

C1

Q2

Q1

Q1*a/2
L*h/2

L
diagrama de momente reale
N
Q2

C2

C1

Q1
Forta taietoare T

Efort axial N

Daca talpile au rigid la incovoiere redusa - deformatii

Daca rigid montantilor nu e corespunzatoare - deformatii

Q1
I1

Q2
I2

BILETUL 6
SUBIECTUL 2 ACOPERISURI SUSPENDATE STABILIZATE CU FIRE CU
RIGIDITATE
Stabilitatea acoperisului e asigurata de firele stabilizatoare. Firele cu
rigiditate au forma si comportare de fire dar au rigiditate la incovoiere.
Aceasta rigiditate e cea care asigura stabilitatea acoperisului.

GP

GP
A

C
B

L
q*L

elem
transversal
intins pt
inpiedicarea
deplasarii ELC

C
HB B

In pct B: deplasare pe orizontala - impiedicata

deplasare pe verticala - permisa
rotirea - permisa
In pct C: deplasare pe orizontala - impiedicata
deplasare pe verticala - impiedicata
rotirea - permisa
MC = 0 => HB*f = q*L*L/2 => HB = q*L2/2f
H=0 ; HB=HC =H
V=0 ; VC = q*L
Ac= 2L=> M = q(2L)2/8= qL2/2 (la mijlocul lui AC)
M = HB * f/2 - q*L/2*L/4= HB *f/2 - q*L2/8 (la mijlocul lui BC)

Hc
Vc