Galileo Galilei

Orice adevr este uor de neles odat ce a fost descoperit;

scopul este s l descoperi.
Galileo Galilei (n. 15 februarie 1564, Pisa d. 8 ianuarie 1642)
a fost un fizician, matematician, astronom i filosof italian care
a jucat un rol important n Revoluia tiinific.
Printre realizrile sale se numr mbuntirea telescoapelor i
observaiile astronomice realizate astfel, precum i suportul
pentru copernicanism. Galileo a fost numit printele
astronomiei observaionale moderne, printele fizicii
moderne, printele tiinei, i printele tiinei moderne.
Stephen Hawking a spus c Galileo, poate mai mult dect orice
alt persoan, a fost responsabil pentru naterea tiinei
moderne.
Micarea obiectelor uniform accelerate, predat n aproape
toate cursurile de fizic la nivel de liceu i nceput de facultate,
a fost studiat de Galileo ca subiect al cinematicii. Contribuiile
sale la astronomia observaional includ confirmarea prin

telescop a fazelor planetei Venus, descoperirea celor mai mari

patru satelii ai lui Jupiter (denumite n cinstea sa lunile
galileene), i observarea i analiza petelor solare. Galileo a
lucrat i n tiina aplicat i n tehnologie, mbuntind tehnica
de construcie a busolelor.
Susinerea de ctre Galileo a copernicanismului a dus la
controverse n epoc, o mare majoritate a filosofilor i
astronomilor nc susinnd (cel puin declarativ) viziunea
geocentric cum ca Pmntul ar fi centrul universului. Dup
1610, cnd a nceput s susin public heliocentrismul, a
ntmpinat o puternic opoziie din partea a numeroi filosofi i
clerici, doi dintre acetia din urm denunndu-l inchiziiei
romane la nceputul lui 1615. Dei la acea vreme a fost achitat
de orice acuzaie, Biserica catolic a condamnat heliocentrismul
ca fiind fals i contrar Scripturii n februarie 1616, iar Galileo a
fost avertizat s abandoneze susinerea saceea ce a promis
s fac. Dup ce, mai trziu, i-a aprat din nou prerile n
celebra sa lucrare, Dialog despre cele dou sisteme principale
ale lumii, publicat n 1632, a fost judecat de Inchiziie, gsit
vehement suspect de erezie, forat s retracteze i i-a
petrecut restul vieii n arest la domiciliu.