Din cnd n cnd, cltoreti la mine n gnd

i faci halt pe peronul inimii mele.

Te atept cu mbriri i sruturi
ntinse pe tergare de suflet.

Cobori din trenul tu mult prea grbit,

Calci apsat, fcnd s-mi tremure picioarele de lut.
Zmbeti i se nfioar florile crescute n lipsa ta,
Hrnite prin fotosintez din amintirile mele.

M priveti, i iei prinosul, foloseti tergarele,

ndeprtezi ramurile nflorite ce i in calea,
Te uii n deprtare, arunci o ochead inimii mele
i atepi fr rbdare sosirea trenului grbit.

n urma ta m apuc s deretic peronul,

S plmdesc mbriri i sruturi,
S es tergare din ie de suflet
i s urc seva n florile nou aprute.

Pentru c eu continui s te atept pe tine,

Tu, cltor prin gndurile mele.