www.referat.

ro

Totul despre Europa

Cuprins

II

dup Asia i Africa, cu o populaie de 731 de milioane de locuitori,

reprezentnd 11% din populaia lumii; totui, potrivit estimrilor
Organizaiei Naiunilor Unite, ponderea Europei va scdea la 7% pn n
2050.

Europa este, convenional, unul

dintre cele apte continente. Cuprinznd peninsula Eurasiei, Europa este
separat de Asia de Munilor Ural, rul Ural i Marea Caspic la est, i de
Munii Caucaz la sud-est. Europa are deschidere, n nord, la Oceanul
Arctic, n vest la Oceanul Atlantic, n sud la Marea Mediteran, iar n sudest la Marea Neagr i la cile ei de legtur spre Marea Mediteran.
Totui, graniele Europei un concept ce dateaz nc din antichitate
sunt oarecum arbitrare, deoarece termenul de continent poate face referire
la diferenele de ordin cultural i politic sau cele de ordin fizico-geografic.

Europa de Vest este locul de natere al culturii vestice. Naiunile europene

au jucat, ncepnd din secolul al XVI-lea ncoace, un rol predominant n
politica mondial, n special dup nceputurile colonialismului. ntre
secolele al XVII-lea i al XX-lea, rile europene au controlat Americile,
cea mai mare parte din Africa, Australia, i poriuni ntinse din Asia.
Schimbrile demografice i cele dou rzboaie mondiale au condus la
declinul dominaiei europene n politica mondial, la mijlocul secolului al
XX-lea, pe msur ce Statele Unite i Uniunea Sovietic i sporeau
influena. n timpul Rzboiului Rece, Europa a fost divizat de-a lungul
Cortinei de Fier ntre NATO, n partea de vest, i Pactul de la Varovia, n
est. Integrarea

Dup suprafa, Europa este al doilea cel mai mic continent, acoperind
10.180.000 de kilometri ptrai sau 2% din suprafaa Pmntului i 6,8%
din suprafaa terestr. Din cele aproximativ 50 de state ale Europei, Rusia
este cel mai mare (att ca suprafa, ct i ca populaie), n timp ce
Vaticanul este cel mai mic. Europa este al treilea cel mai populat continent
european a condus la fondarea Consiliului Europei i Uniunii Europene
n Europa de Vest, amndou extinzndu-i graniele spre est, dupa
dezmembrarea Uniunii Sovietice, n 1991.i

iii

Europa pe glob

La sfarsitul epocii bronzului din civilizatiile precedente se naste cea

greaca. Structura acesteia era de orase-state (dintre care amintim Atena si
Sparta), extrem de diferite in termeni de cultura si organizare politicoeconomica. Expansiunea teritoriala prin coloniile grecesti extind cultura
elena in intreaga Mediterana si Asia Mica.
In secolul IV i.Hr., disputa dintre orasele state, referitoare la teritoriile lor,
faciliteaza ocuparea peninsulei elene de catre regele macedon Filip al II-

lea. Campania fiului sau Alexandru cel Mare raspandeste cultura elena in
cea mai mare parte a Asiei si a Africii nordice.
Dacia
S-a nascut din ramura de nord a Traciei.Detinea epoca de fier.Intre anii 8244i.Hr. regele Burebista cucereste tot teritoriul dac, devenind rege.Dupa
Moartea lui,regatul dac se destrama, fiind refacut de catre regele
iv

Decebal.In anul 106 d.Hr , este cucerita de catre romani, sub imparatul
roman Traian.

cu o organizare centralizata era Biserica Catolica, ce avea o influenta

temporara din ce in ce mai mare si un rol de continuitate privind cultura
latina.

Roma antica
O prima reunificare se face prin Sfantul Imperiu Roman, care apare in
jurul anului 800, cand Carol cel Mare, rege al francilor isi extinde domnia
din Franta in partea occidentala a Germaniei si in partea nordica a Italiei.
In partea centrala a Italiei prinde viata un stat ecleziastic sub conducere
papala.
Papa isi va arata puterea sa politica impresionanta pe care o avea prin
declansarea cruciadelor . Tot prin acordul papilor s-au creat si ordinele
militar-religioase.

Grecia capituleaza in fata nou-nascutei civilizatii romane, care s-a extins

initial doar in peninsula italica, iar mai apoi in toata Europa. In perioada
expansiunii sale, Roma a intalnit cea mai mare rezistenta din partea
coloniilor feniciene din Cartagina, invinse doar la finalul secolului III i.Hr.
Guvernul de la Roma a fost initial condus de o serie de regi, pentru ca apoi
sa treaca la un guvern republican, apoi in dictatura lui Sulla si Iulius Cezar
si sa sfarseasca printr-un imperiu, condus de Augustus in secolul I i.Hr.
Cel mai mare teritoriu roman s-a inregistrat in secolul II d.Hr., in timpul
imparatului Traian, cand imperiul se intindea pana la coastele Mediteranei
in sud, si toata Europa pana la Rin si Dunare in nord (moment in care
continea si provincia Dacia).

Cavalerii Ioaniti
In Evul Mediu tarziu apar semnalele unei renasteri culturale si comerciale
in Europa occidentala, odata cu afirmarea unor importante orase-stat (ca
Venetia si Florenta in secolul XI). In acelasi timp incep sa se formeze
primele state nationale (dintre care Franta, Anglia, Spania si Portugalia).

Civilizatia romana a ajuns la un grad mare de civilizatie pana la sfarsitul

secolului III d.Hr., cand o serie de razboaie civile au dat startul unui lent
declin. In secolul IV, imparatii Diocletian si Constantin cel Mare au
impartit teritoriul roman in Imperiul Roman de Apus si Imperiul Roman de
Rasarit, pentru a simplifica metoda de guvernare.

Pe de alta parte, Sfantul Imperiu Roman isi continua fragmentarea intr-o

serie de feude italiene si germane, sub autoritatea formala a imparatului.
Degradarea conditiile de viata in Europa a facut posibila in secolul XIV
epidemia de ciuma ce a redus cu o treime populatia in unele tari
occidentale.

Evul mediu
Incepand cu secolul V, Imperiul Roman de Apus a fost obiectul unei serii
de invazii barbare care au dus la divizarea continua si indepartarea de
Imperiul Bizantin, care va supravietui inca un mileniu.

Unii istorici considera sfarsitul Evului Mediu ca fiind caderea

Constantinopolului si a Imperiului Bizantin, in 1453 pe mana turcilor.
Acestia vor pastra orasul, redenumit Istanbul, capitala a Imperiului
Otoman, ce va dura pana in 1919 si care va cuprinde chiar si Egiptul, Siria
si mare parte din Balcani.

In secolul VII are loc expansiunea arabilor pe coastele Mediteranei,

inclusiv in Sicilia si Spania. Simultan, Europa fostului Imperiu Roman al
Apus isi continua involutia, impartindu-se in mici entitati locale cu o
economie bazata pe agricultura (feudalism). In Occident, singura autoritate

Renasterea, Reforma protestanta

v

Statele care s-au format la finele secolului XV continua sa-si mareasca

puterea, in timp ce Biserica, din cauza coruptiei si a conflictelor interne,
pierde din ce in ce mai multa putere. Dupa Reforma protestanta a lui
Martin Luther din 1517, Europa a fost traversata de o serie de curente, prin
care motivele religioase justificau deciziile politice.

independenta care au dat nastere unor state nationale, ca Italia si

Germania.
Secolul XX
Dupa perioada relativ pacifica, tensiunile dintre puterile europene vor duce
in 1914 la Primul Razboi Mondial. Pe de-o parte se aliaza Puterile
Centrale -Germania si Austro-Ungaria - aliate si cu Bulgaria si Imperiul
Otoman, iar pe de alta parte Antanta -Franta, Regatul Unit si Rusia, apoi
aliate cu Serbia, la care s-au adaugat in 1915 Italia, in 1916 Romania, iar
in 1917 Statele Unite. Rusia s-a retras din cauza Revolutiei ruse. Antanta
invinge in toamna lui 1918.

In acelasi timp, natiunile europene (Spania si Portugalia, urmate de Franta,

Anglia si Olanda) incep o expansiune coloniala in Asia, Africa si America,
aceasta din urma dupa a fost descoperita de Cristofor Columb in 1492.
Zona Marea Baltica este teatrul unor lupte intre Suedia, Polonia si Rusia,
ce reuseste sa-si anexeze Finlanda si partea orientala a Poloniei.
Revolutia Franceza si epoca napoleoniana

Tratatul de la Versailles din 1919 impunea conditii severe Germaniei. Prin

desfacerea imperiilor german, austro-ungar si rus, s-au format noi state ca
Polonia, Cehoslovacia si Iugoslavia. Anii urmatori au adus grave probleme
economice, lucru care va duce la marea criza din 1929-33. Tensiunile care
au derivat din aceasta criza au dat adus la putere la miscari extremistnationaliste ca fascismul in Italia (1922) si nazismul in Germania (1933).

Refuzul lui Ludovic XVI de a-si imparti puterile cu asa-numita a treia

stare a dus in 1789 la izbucnirea Revolutiei Franceze, ceea ce va marca
sfarsitul monarhiei franceze si instaurarea republicii in 1791.
Afirmarea principiilor guvernului democratic si reactia puterilor europene
la preluarea puterii de catre generalul Napoleon Bonaparte, care a
intreprins o serie de campanii militare victorioase in Austria, Rusia, Prusia
si Anglia. Primul imperiu francez este abolit in 1815 dupa infrangerea lui
Napolean la Waterloo.

Dupa semnarea unui Pactul de Otel cu Italia si a unui pact de nonagresiune cu Uniunea Sovietica, Germania da startul in septembrie 1939
celui de Al Doilea Razboi Mondial prin invadarea si infrangerea Poloniei,
Frantei, Iugoslaviei si Greciei.
Romania si Ungaria se alatura Germaniei si Italiei.

Restauratia formelor puterii anterioare revolutiei franceze nu a dispersat

aspiratiile liberale ale popoarelor europene. La asta se adauga fie
transformarile sociale legate de Revolutia industriala, fie renasterea
miscarilor nationale. Consecinta a acestui fapt, perioada dintre 1815 si
1871 a fost marcata de o serie de motiuni revolutionare si razboaie de

Dupa aceste succese initiale, Germania a atacat in 1941 Rusia, invazie care
se opreste langa Moscova in decembrie 1941. Japonia ataca Statele Unite
la 7 decembrie 1941.

vi

Imaginii din al doilea razboi mondial

vii

Din punct de vedere al geografiei fizice, Europa reprezint o peninsul,

partea nord-vestic a Eurasiei sau a Afro-Eurasiei: Asia ocup partea estic a
acestei mase continentale i toate mpart un platou continental comun.
Delimitriii
Grania de est a Europei este, n mod obinuit, definit de Munii Ural, n
Rusia. Primul geograf al secolului I d.Hr., Strabon, credea c, de fapt, Rul
Tanas reprezint aceast grani, aa cum i primele surse iudaice precizau.
Frontiera de sud-est cu Asia nu este definit cu precizie. Cel mai adesea,
Uralul sau, alternativ, Rul Emba sunt luate ca posibile delimitri. Grania
continu ctre Marea Caspic, Munii Caucaz sau, alternativ, Rul Kura din
Caucaz, i ajunge la Marea Neagr; apoi, Strmtoarea Bosfor, Marea
Marmara, Strmtoarea Dardanele i Marea Egee completeaz grania cu
Asia. Marea Mediteran din sud separ Europa de Africa, n timp ce vecinul
din vest este Oceanul Atlantic; Islanda, dei mai aproape de Groenlanda
(America de Nord) dect de Europa, face, totui, parte din cadrul acestui
continent.Europa este delimitata la sud de Asia, un continent puternic si
renumit pentru populatia si peisajele ei.
Datorit diferenelor culturale i socio-politice, exist multe variante de
delimitri ale Europei; n unele surse, anumite teritorii nu sunt incluse n
Europa, n timp ce alte surse le includ. De exemplu, geografii din Rusia i
alte state post-sovietice includ, n general, Munii Ural n Europa, dar
Caucazul l atribuie Asiei. n mod similar, unele hri includ n Europa
Georgia, Armenia i Azerbaidjanul, n timp ce altele le exclud. Tot n acelai
mod, n ciuda faptului c insulele Cipru i Malta sunt mai apropiate de Asia
i Africa, adesea sunt redate ca aparinnd continentului european, mai ales
de cnd au devenit membre cu drepturi depline ale Uniunii Europene.
Acelai lucru se petrece cu Insulele Canare ale Spaniei i cu teritoriile

engleze i franceze situate n sau dincolo de Oceanul Atlantic sau n Oceanul

Indian.
Clima
Clima EuropeiEuropa se afl n mijlocul zonei temperate de nord, cea mai
mare parte a continentului fiind cuprins ntre 35 i 60 latitudine nordic i
ntre 9 i 65 longitudine vestic, ntinzndu-se pe mai bine de 4 000 km
ntre Capul Nordului, unde temperatura medie anual este de 5 C, i insula
Creta unde temperatura medie anual este de 18 C.
Centrul i rsritul continentului au o clim continental contrastat, cu ierni
reci i veri foarte calde (mai ales n ultimele decenii i cu precdere n
oraele moderne dominate de asfalt, ciment, beton i sticl), dar n apus i la
miazzi se manifest respectiv influenele atlantice i mediteranene care
modereaz contrastele termice. Dinspre Atlantic vin vnturile de apus care
aduc umezeal tot anul i menin temperaturile deasupra mediei mondiale la
latitudinile corespunztoare, mulumit apelor calde aduse de curentul NordAtlantic zis i Curentul Golfului (este vorba de Golful Mexic: acest curent
este numit Gulf Stream n limba englez i Corriente del Golfo n spaniol).
Spre rsrit, marile presiuni de iarn formeaz bariere de aer rece n calea
fluxului de apus de aer oceanic, provocnd ninsori mari acolo unde cele dou
mase de aer se ntlnesc sau geruri uscate mai la rsrit. Munii norvegieni
viii

constituie de asemenea o barier, astfel c Scandinavia are o clim

continental rece.
Spre sud, clima mediteranean se caracterizeaz prin ierni cldue i
ploioase i prin veri calde, uscate i nsorite, astfel nct aceast clim a fost
definit ca fiind temperat iarna i subtropical vara.
a Europei
Europei este foarte variat pe zone relativ mici. n regiunile sudice predomin
caracterul muntos, n timp ce mergnd spre nord, terenul coboar dinspre
Alpi, Pirinei i Carpai, prin teritoriile deluroase, i continu ctre cmpiile
joase din nord i est. Aceste esuri prelungite sunt cunoscute sub numele de
Marea Cmpie European, iar n mijlociul lor se ntinde Cmpia NordEuropean. Un arc format din zone mai nalte, de asemenea, se desfoar
a Europei propriile caracteristici, aa cum i nsi Europa central dispune
de multe platouri
, vi v
i bazine care complic i mai mult tendina general.
Suprafaa Europei este de aproximativ 10,5 milioane de km2, fiind al
aselea continent ca ntindere. Cea mai mare rspndire o au cmpiile cu

Aceti factori explic repartizarea climelor Europei aa cum apar pe harta

alturat.
Geografie fizic
Relieful iii
de-a lungul rmului nord-vestic, care ncepe n vestul insulelor britanice i
Irlandei i continu pn la rmul articulat i plin de fiorduri al Norvegiei.
Aceast descriere este simplificat. Zone cum ar fi, de pild, Peninsula
Iberic i Peninsula Italic au Harta fizic iv

nlimi ntre 0 i 200 de metri, care reprezint circa 57%, urmate de dealuri
i podiuri cu 37% i muni cu 6% din suprafaa total.
Altitudinea medie este de 320 de metri, aceasta fiind cea ma..

ix

oceanic
continental
de munte
temperat cald
mediteranean
arid

nc de
la Renaterevi
Europa a avut o influen major n cultura, economia i micrile sociale
din ntreaga lume. Cele mai importante invenii i au originea, n principal,
n Europa i Statele Unite. Demografia Europei e important nu numai din
punct de vedere istoric, ct mai ales din cel al nelegerii actualelor relaii
internaionale i probleme de ordin social-economic.
Avortulvii
a rmas ilegal n insula Malta, unde religia de stat este cea catolic. De
asemenea, este de menionat i faptul c 3 ri europene (Olanda, Belgia i
Elveia) i comunitatea autonom a Andaluziei (Spania) au permis forma
limitat a eutanasiei voluntare pentru persoanele bolnave n stare terminal.

Regiuni n Europa.Unele probleme curente i din trecut legate de demografie

au inclus emigraia religioas, relaiile inter-rasiale, imigraia economic, un
declin al natalitii i mbtrnirea populaiei. n unele ri majoritar
catolice, precum Irlanda i Polonia, accesul la avort este, n prezent, limitat;
n trecut, asemenea restricii privind naterile controlate artificial erau
comune n Europa.
n 2005 populaia Europei a fost estimat la 731 de milioane de locuitori de
ctre Naiunile Unite, care reprezint puin peste a noua parte din populaia
lumii. Cu un secol n urm, Europa adpostea aproape un sfert din populaia
lumii. Populaia Europei a crescut n ultimul secol, dar n alte zone ale lumii
(n special n Africa i Asia) populaia lumii a crescut ntr-un ritm mult mai
alert. Potrivit proieciei populaiei realizat de

ONUviii
, populaia Europei va suferi un declin pn la 7% din populaia planetei n
2050, sau 653 de milioane de locuitori (varianta medie, variantele cele mai
ridicate i
sczute fiind de 777 de milioane, respectiv, 556 de milioane). n acest
context, discordane importante exist ntre regiuni privind rata fertilitii.

xi

xii

Europa are o populaie de aproximativ 830,4 milioane de locuitori(2009),

sau aproape 11% din populaia lumii.Creterea populaiei este relativ mic,
iar vrsta medie este mai mare dect a altor continente.
problemele demografice ix
ale Europei sunt:
emigraia religioas x
,
relaiile interrasialexi
, imigraia economic, o rat a natalitii n scdere, i o populaie
mbtrnit.Avortul este compet interzis n Malta i restricionat n Irlanda
efectul demografic xii
asupra Europei ale acestor provocri.

Cteva din

i Polonia, deasemenea n dou ri europene (Elveia i Olanda) au

legalizat forme limitate ale eutanasiei voluntare.Rmne de vzut

xiii

Religii in Europa

Limbi in Europa

xiv

1%
0,5%
0%
0,5%

xv

Majoritatea limbilor Europei fac parte din una din cele trei mari familii
lingvistice indo-europene : limbile romanice (dezvoltate din limba latin
vorbit n Imperiul Roman); limbile germanice (dezvoltate din limba
pregermanic vorbit n partea de sud a Scandinaviei) ; limbile slave
(dezvoltate din limba slav veche vorbit n Ucraina actual)[8].
Limbile romanice sunt vorbite, constant, n Europa de Sud-Vest i Vest, n
ri precum Frana, Belgia, Spania, Portugalia, Andorra, Italia, Elveia, dar
i n Romnia, Republica Moldova, n unele regiuni ale Serbiei, Macedoniei
i Greciei. Exist, de asemenea, o important diaspor italian i portughez
n Germania, Elveia etc.
Limbile germanice sunt vorbite, mai ales, n Europa Central, Europa de
Nord-Vest i Nord (Germania, Austria, Elveia, nordul-estul Italiei, nordestul Franei, rile de Jos i Scandinavia i, de asemenea, n Marea
Britanie i Irlanda, precum i de minoritatea german i de unii membri ai
comunitilor evreieti care au supravieuit n diverse ri de pe cuprinsul
continentului).
Limbile slave se utilizeaz n Europa Central i Europa de Est - n Polonia,
Cehia i Slovacia, unele zone ale estului Germaniei, n Rusia, rile baltice,
Ucraina, Belarus i n Europa de Sud-Est - n rile din fosta Iugoslavie,
Bulgaria, minoriti din nordul Greciei, Ungaria, Romnia i Republica
Moldova, n ri din Caucaz, precum i de ctre diaspora iugoslav, polon,
ucrainean i rus n Germania, Frana, Belgia, Suedia i alte ri
occidentale[8].
n afar de cele trei familii amintite sunt vorbite i alte limbi indo-europene:
limbile celtice, din care multe au disprut, mai rmn n uz relativ limitat n
cteva regiuni ale Europei, precum Scoia, Irlanda, (unde limba gaelic
irlandez este oficial), ara Galilor i Bretania[8];

Limbile baltice sunt vorbite n zona Mrii Baltice - mai ales n Lituania i
Latvia (Letonia), i unele zone limitrofe din Belarus i Polonia;
Limba greac - mai ales, n Grecia i Cipru, i in unele mici zone din sudul
Albaniei i Italiei;
Limba albanez - supravieuitoare a grupului de limbi iliro-tracice, vorbit n
Albania, Serbia - Kosova, Muntenegru, Macedonia, nordul Greciei i n
unele zone din sudul Italiei, precum i de imigrani albanezi i kosovari n
aceast ar i n alte ri occidentale;
Limba armean, mai ales n Armenia.
ntre limbi indiene se numr limba romanes - vorbit de ctre o bun parte a
romilor aflai ca minoritate n numeroase ri europene; de asemenea, urdu,
hindi, marathi, bengali, malayalam i alte limbi i dialecte ale diasporei
indo-pakistaneze din Marea Britanie.
Limbi iraniene ca, de exemplu, persana i kurda sunt vorbite de minoriti
imigrate n ultimele decenii, mai ales n ri germanofone i Frana,
iarosetina este vorbita de un popor din Caucaz.
n afara limbilor indo-europene sunt reprezentate n Europa i alte cteva
familii de limbi, n primul rnd,
Cele fino-ugrice cu vechime pe continent: n nord finlandeza (n
Finlanda) i estona n Estonia, limbile sami vorbite de laponi n nordul
rilor scandinave i limba maghiar (n Ungaria i n unele pri din
Romnia, Slovacia, Ucraina i nordul Serbiei); de asemenea, cteva limbi
(mordvina, udmurta, hanti mansi etc) de pe teritoriul unor provincii
autonome din cadrul Federaiei Ruse.
n ara Bascilor i Navarra, n nordul Spaniei i mai puin n sudul Franei
se mai vorbete limba basc, o limb izolat, nenrudit cu nici o alt limb
vorbit pe continent (se pare c este una din cele mai vechi limbi de pe
continent, dac nu cea mai veche).
xvi

Familia limbilor turcice este reprezentat de: limba turc vorbit n Turcia i
Ciprul de Nord, dar i de minoriti importante n Germania, Olanda, i
Bulgaria, mai mici n Grecia, Romnia etc.; limbi ca ttara; bakira, ciuvaa;
kalmka n republici sau regiuni autonome din cadrul Federaiei Ruse i
Ucrainei (ttarii din Crimeea) i, n vecintatea lor, gguza vorbit de o
minoritate din Republica Moldova; azera limba majoritii din
Azerbaidjan
De asemenea, n Caucaz se vorbesc, din vechime, limbi din familia limbilor
caucaziene precum georgiana n Georgia, cecena, avara, abhaza, limbile
cerkezilor etc.
Familia limbilor semitice e reprezentat de limba maltez, oficial n Malta,
i de limba arab vorbit de minoriti numeroase de istorie recent n
Frana, Olanda, Spania, precum i de imigrani arabofoni n Marea Britanie,
Suedia i alte ri occidentale. Exist i o diaspor somalian i etiopian n
Italia, Frana, Olanda etc.

Datorit imigraiei din fostele colonii, exist i comuniti vorbitoare de

limbi africane din familia limbilor hamitice, sudaneze, bantu (de pild, n
Frana i Marea Britanie etc) sau a limbilor malaezo-polineziene de
exemplu, n Olanda, Frana, Marea Britanie.
n unele orae occidentale exist cartiere populate de vorbitori de limbi din
familia sino-tibetan mai ales chinezi i vietnamezi de pild, n Frana
i Regatul Unit sau comuniti bilingve de imigrani vorbitori de limbi
amerindiene, n Spania.
Multilingvismul i aprarea limbilor regionale i minoritare sunt
recunoscute ca scopuri politice n Europa de astzi. n acelai timp, se
acord nsemntate i combaterii marginalizrii i izolrii cronice a
minoritilor mai recent imigrate, mai ales din ri extra-europene, n scopul
promovrii integrrii lor economice, culturale i lingvistice.

xvii

Cel mai mare stat de pe continent este Federaia Rus, chiar dac se ia n
considerare doar partea sa european, Rusia fiind mai mare dect orice alt
stat european. Douzeci i apte din rile Europei compun Uniunea
European i sunt puternic integrate din punct de vedere politic i
economic.
Tabelul de mai jos afieaz o list a rilor europene grupate dup regiunile
folosite de ctre Organizaia Naiunilor Unite

xviii

Europa transcontinental i Asia:

Numele regiunii
Capital
Armenia
Azerbaidjan
Georgia
Kazahstan
Turcia

Suprafa
29.800
86.600
69.700
2.724.900
783.562

Populaie
3.229.900
8.621.000
4.661.473
15.217.711
70.586.256

Europa de est si vest:

Numele regiunii
Suprafa
Capital
Belarus
Bulgaria
Republica
Moldova
Polonia
Republica Ceha
Romania
Rusia
Slovacia
Ucraina
Ungaria

101
97
64
5,6
93

Populaie

Densitatea
Erevan
Baku
Tbilisi
Astana
Ankara

Densitatea

207.600
110.910
33.843

10.335.382
7.621.337
4.434.547

49,8
68,7
131,0

Minsk
Sofia
Chiinu

312.685
78.866
238.391
3.960.000
48.845
603.700
93.030

38.625.478
10.256.760
21.698.181
106.037.143
5.422.366
48.396.470
10.075.034

123,5
130,1
91,0
26,8
111,0
80,2
108,3

Varovia
Praga
Bucureti
Moscova
Bratislava
Kiev
Budapesta

Austria
Belgia
Elveia
Frana
Germania
Liechtenstein
Luxemburg

83.858
30.510
42.290
547.030
357.021
160
2.586

8.169.929
10.274.595
7.507.000
59.765.983
83.251.851
32.842
448.569

97,4
336,8
176,8
109,3
233,2
205,3
173,5

Viena
Bruxelles
Berna
Paris
Berlin
Vaduz
Luxembourg

Monaco

1,95

31.987

16.403,6
22.403

Monaco

Europa sociopolitic:

Numele regiunii
Capital
Israel
Cipru

Suprafa
67.91
9.251

Populaie
3.572.000
788.457

49,7
85

Densitatea
Tel Aviv
Nicosia

141
Europa de sud si nord:
Albania
Andorra
Bosnia i
Heregovina
Croaia
Gibraltar
(Regatul Unit)
Grecia
Italia

28.748
468
51.129

3.600.523
68.403
4.448.500

125,2
146,2
77,5

Tirana
Andorra la Vella
Sarajevo

56.542
5,9

4.437.460
27.714

77,7
4.697,3

Zagreb
Gibraltar

131.940
301.230

10.645.343
58.751.711

80,7
191,6

Atena
Roma

Macedonia
(FYR)
Malta
Muntenegru
Portugalia
San Marino
Serbia
Slovenia
Spania
Vatican

25.333

2.054.800

81,1

Skopje

316
13.812
91.568
61
88.361
20.273
504.851
0,44

397.499
616.258
10.084.245
27.730
9.663.742
1.932.917
45.061.274
900

1.257,9
44,6
110,1
454,6
109,4
95,3
89,3
89,3

Valletta
Podgoria
Lisabona
San Marino
Belgrad
Ljubljana
Madrid
Cetatea
Vaticanului

1108.257

land (Finlanda)
Danemarca
Estonia
Finlanda
Guernsey
(Regatul Unit)
Insula Man
(Regatul Unit)

1.552
43.094
45.226
336.593
78

26.008
5.368.854
1.415.681
5.157.537
64.587

16,8
124,6
31,3
15,3
828,0

Mariehamn
Copenhaga
Tallinn
Helsinki
St. Peter Port

572

73.873

129,1

Douglas

Insulele Feroe
(Danemarca)
nsulele Svalbard
Islanda
Jersey (Regatul
Unit)
Letonia

1.399

46.011

32,9

Trshavn

62.049
103.000
116

2.868
307.261
89.775

0,046
2,7
773,9

Longyearbyen
Reykjavk
Saint Helier

64.589

2.366.515

36,6

Riga

Lituania
Norvegia
Regatul Unit
Republica Irlanda
Suedia

65.200
324.220
244.820
70.280
449.964

3.601.138
4.525.116
61.100.835
4.234.925
9.090.113

55,2
14,0
244,2
60,3
19,7
1,326

Vilnius
Oslo
Londra
Dublin
Stockholm

Insula Cipru este situata in regiunea Orientului Mijlociu, in Marea Mediterana,

delimitata in teritoriu de Siria in Vest si Turcia in Sud.
Ofera tot ceea ce e mai frumos in Grecia si Turcia: plaje mediteraneene insorite, sate
fermecatoare si ruine ale civilizatiei antice.
In Cipru, primele livezi inmuguresc in Ianuarie si pana spre mijlocul lunii Februarie sunt
deja inflorite. In Martie zilele sunt inca racoroase, cu temperaturi de aproximativ 19C.
Inceputul primaverii este o perioada minunata pentru a vizita Cipru datorita
temperaturilor optime si a faptului ca majoritatea ruinelor sunt inconjurate de un covor de
anemone rosii si alte flori salbatice.
Vara incepe la inceputul lunii Mai si dureaza pana la mijlocul lunii Octombrie si
presupune temperaturi inalte, cer senin si brize racoroase dinspre mare. Este sezonul ideal
pentru innot, plaja si intreaga gama de sporturi acvatice, de la navigatie pana la
scufundari.
In aceasta perioada locatiile arheologice vor fi vizitate fie dimineata devreme, fie seara
tarziu, evitand perioada cea mai calduroasa a zilei.
Chiar si in perioadele foarte calduroase, cand temperatura ajunge la 32 C pe plaja (sau
chiar mai mult), temperaturile din muntii Troodos sunt reconfortante, transformand
muntele intr-un loc ideal pentru excursii sau relaxare.

Ruinele salamis

Marea Mediteran

Franta este cea mai mare tara din Europa Occidentala, cu doua fatade maritime (Oceanul
Atlantic si Marea Mediterana).

Catedrala Notre
Dame

Turnul Eiffel

Champs Elyssees

Catedrala Notre
Dame

Turnul Eifel

Tenerife apartine arhipelagului Canare format din 7 insule , situat in Oceanul Atlantic,
numite si Insulele Primaverii Eterne, este una din destinatiile unde se poate face plaja tot
timpul anului.
Tenerife este locul ideal pentru plaja si scufundari .

Drago milenario

10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0

Marea Baltic

10
9

Marea
Nordului
Marea Neagr

8 8
7 7
6
5
4
3
2
1
Dimensiune

Marea
Mediteran
Marea
Marmara
Marea Egee
Marea Caspic
Marea Azov

Rin-Ruhr

Paris

Londra

Istambul

Moscova

Primele5,cele
mai populate
orase din Europa.

Engleza

Spaniola

Franceza

Cele mai
vorbite
limbi in
Europa

Rusa

Germana

Italiana

Trafalgar
SquareLondra
Notre Dame de
Paris-Franta
Tivoli GardensDanemarca

VaticanItalia
Muzeul
Hermitage

Top 5 cele
mai
vizitate

Euro (EUR sau )

Coroan ceh (CZK)
Lats (Ls)
Litas (Lt)
Coroan estonian (EEK)
Coroan suedez (SEK)
Forint maghiar (HUF)
Zlot polonez (PLN)
Lir sterlin (GBP sau )
Coroan danez (DKK)
Leu romnesc (RON)
Leva bulgar (BGL)

o
o
o
o
o

Bruxelles (executiv i legislativ)

Strasbourg (legislativ)
Luxemburg (curtea suprem)
Frankfurt (banca central)
Curtea European de Conturi

Rusia este cel mai mare stat din lume dup suprafat,iar China dup numrul
locuitorilor.
Cel mai mic stat al lumii atat cat suprafata dar si ca numr de locuitori este
Vatican.
Monaco este statul cu cea mai mare densitate.
Rotterdam este cel mai mare port.
Venetia este oras unic in lume prin asezarea in mijlocul lagunei cu acelasi nume.

Jean Monnet
Robert Schuman

Konrad Adenauer
Walter Hallstein
Paul-Henry Saak
Altiero Spinelli
Alcide De Gasperi

www.infoturism.ro
www.wikipedia.com
www.travel.descopera.ro
www.forum.softpedia.com
www.biblioteca.ct.ro
Atlas-Europa

i
ii
iii

Evul Mediu desemneaz o epoc istoric, cuprins ntre Antichitatea trzie i Epoca Modern,

iv
v
vi

Renaterea este denumirea curentului de nnoire social i cultural care a aprut n Europa la sfritul Evului Mediu,
n secolele al XV-lea i al XVI-lea, nnoire caracterizat prin renviorarea interesului pentru cultura i arta antichitii
clasice.
vii
intrerupere de sarcina
viii
Organizaia Naiunilor Unite
ix
x
xi
xii