CURS 1

Cursul 2. AXE CINEMATICE UTILIZATE LA MAINI UNELTE

Definirea si clasificarea axelor cinematice

Lanul cinematic reprezint:
"Totalitatea mecanismelor care concur la obinerea unei micri cu caracteristici impuse, prin
transmiterea i transformarea unei micri date" [BOT 78]
"Totalitatea mecanismelor care realizeaz transmiterea i transformarea micrii de la motor la
organul de lucru" [GHE 83]
Axa cinematic reprezint:
"Axa cinematic este format din sursa primar de micare, totalitatea mecanismelor prin care
se transmite fluxul de micare i elementul final mobil" [GAL 94].
Axa cinematic reprezint, din punct de vedere cinematic, constructiv i al echipamentului de
comand, un ansamblu mecanic, mecatronic sau de alt natur care realizeaz o micare
elementar. [CIU 99].

6.1 CUTIE DE VITEZE CU ARBORE INTERMEDIAR

6.2 MECANISME PENTRU REGLAREA CONTINU A TURAIEI

Se mai numesc i variatoare mecanice de turaie. nainte de dezvoltarea variatoarelor electronice
de turaie era singura posibilitate de reglare continua (nu in trepte) a turaiei.
Exist o mare varietate de variatoare cu friciune. Transmiterea micrii se face prin friciune.
Materiale utilizate: oteluri aliate i nalt aliate, tratate termic.

MECANISME DE INVERSARE

6.4 Mecanisme cu roi de schimb

Mecanismele cu roi de schimb constau dintr=una sau mai multe angrenaje care se pot usor
nlocui, modificnd raportul de transfer.
Principalele aplicaii ale roilor de schimb sunt:
- reglarea turaiilor arborilor principali la maini specializate (exemplu maini de frezat roti
dinate)
- reglarea micarilor de avans la maini specializate (exemplu pasului filetului la mainile de
rectificat filete sau micarea de rulare la mainile de danturat)
- adaptarea cutiei de filete la trecerea de la un tip de filet la altul (exemplu trecerea de la filete
metrice la filete modul, la strungri)
- alte aplicaii pentru care proiectantul consider oportun posibilitatea de adaptare a raportului
de transfer.

Fig. 6.12 Lira cu o pereche de roi de schimb (distanta axiala fixa) prima imagine
Fig. 6.13 Lira cu doua perechi de roi de schimb

(Distanta axiala este reglabila prin glisarea rotilor B si C pe brat si prin rotirea bratului) img 2
10. PROIECTAREA ORGANOLOGICA A MASINILOR UNELTE
Principalele subansambluri din componena mainilor unelte sunt:
1. Batiurile;
2. Ghidajele;
3. Arborii principali
4. Mecanismele de transmitere i reglare a micrii
1. BATIURILE
Sunt organe de maini care susin celelalte elemente componente ale mainilor unelte.
Batiurile au rolul:
a. de a susine elementele fixe i mobile ale mainilor unelte;
b. de a asigura o poziie stabil ntre suprafeele de bazare i suprafeele de ghidare;
c. de a asigura o rigiditate corespunztoare mainii.

ARBORI INTERMEDIARI
Arborii intermediari, n general, au doar rolul de a transfera micarea i momentele
de rotaie , de la intrarea n lanul cinematic spre elementele de ieire.
Arborii intermediari sunt plasai ntre sursa primar de micare (motor electric, hidraulic sau
pneumatic) i elementul de ieire din lanul cinematic (arbore principal, urub de acionare,
etc. ).
Ca urmare, arborii intermediari se gsesc n toate cele trei tipuri de lanuri cinematice,

principale, secundare sau auxiliare.

Arborii intermediari transmit micarea de rotaie, furnizat de sursa primar, prin intermediul
angrenajelor, curelelor, lanurilor, cuplajelor de diferite tipuri sau a roilor de friciune.
Funcie de aceste tipuri de organe de maini, pe care le susin, i funcie de soluiile tehnice
adoptate, arborii intermediari au, n general, o construcie n trepte, mrginit de suprafee
cilindrice (netede sau canelate) sau conice.
1.1 Arbori intermediari (arbori)
Arborii au rolul:
a. de a transmite micarea i momentele de la un element conductor spre un element
condus
b. de a susine alte mecanisme care transmit micarea.
O cerin important a arborilor este de a asigura rigiditatea i precizia corespunztoare
micrii pe care o transfer.
Foarte important este modul de lgruire a arborilor. n continuare se vor prezenta cele mai
importante soluii de lgruire utiliznd diferite tipuri de rulmeni.

1.1 Arbori Principali

Arborii principali constituie ultimul element al lanurilor cinematice pentru micarea de rotaie;
arborele principal susine piesa de prelucrat (la strunguri) sau scula achietoare (la maini de
frezat, de gurit, de alezat, de rectificat, etc.), asigurnd rotaia acestora (cu vitez reglabila
continuu sau n trepte) la puterea de achiere necesar i n condiii de precizie geometric
impus, funcie de tipul i destinaia mainii-unelte.
Pe arborele principal se monteaz, funcie de tipul mainii, organe de maini pentru
transmiterea micrii de rotaie, dispozitive (universale, mandrine, etc.) pentru prinderea
/desprinderea sculei/piesei.
Avnd n vedere c, n mare msur, calitatea mainii-unelte este dependent de calitatea
arborelui principal, proiectarea acestuia reclam considerarea lui ca un subansamblu
constituit din arborele propriu zis, elementele montate pe el, lagrele de susinere, sistemul
de ungere, etc.
Forma arborilor principali este influenat de urmtorii factori:
rolul funcional al mainii
numrul, poziia i dimensiunile elementelor montate pe arbore (se recomand ca
acest numr s fie ct mai mic posibil).
Referitor la montarea roilor dinate pe arborii principali, este recomandabil ca numrul
acestora s fie minim posibil; pe ct posibil transmiterea micrii de rotaie la arborele
principal se va face prin rapoarte 1:1 sau prin rapoarte de demultiplicare.

Fig. 7 Recomandri privind montarea roilor dinate pe arborii principali

Semnificaiile notaiilor din figura sunt :

- C1....C4 - suprafee cilindrice;
- K1....K4 - suprafee conice;
- M1....M4 - suprafee filetate;

CURS 9 ----1. GHIDAJELE

Sunt organe de maini care susin organele mobile (OM) ale mainilor unelte.
Ghidajele au rolul:
a. de a asigura traiectoria organelor mobile ale mainii;
b. de a oferi o rigiditate i o precizie corespunztoare mainii.
Ghidajele suprima 5 din cele 6 grade de libertate ale OM, utiliznd diferite suprafete si
profile de ghidare.

Fig. 10. Ghidaj deschis cu elemente de rostogolire (bile)

Fig.12 Ghidaje nchise (pretensionate)

1.1. MASINI DE GAURIT

Destinaie: Prelucrarea alezajelor
Operaii: gaurire, largire, tesire, alezare, filetare
Scule utilizate: burghie
La realizarea gaurilor, in afara de conditiile tehnice impuse( precizia dimensiunii,
pozitia relativa, netezime, forma geometrica), trebuie avute in vedere si obtinerea unei
productivitati cat mai ridicate si al unui pret de cost cat mai redus. Realizarea acestor
conditii depind de:
-

alegerea potrivita a operatiilor necesare prelucrarii gaurii;

alegerea corespunzatoare a sculelor si a dispozitivelor;

calitatea si buna functionare a taisurilor sculei;

starea masinii - unelte;

organizarea locului de lucru.

Caracteristica principala tehnologica si de exploatare a masinilor de gaurit o constituie

diametrul maxim al gaurii, exprimat in milimetri, care se poate executa in plin cu un
burghiu elicoidal, cu un regim optim de aschiere, intr-un semifabricat din otel cu
rezistenta la rupere de 60.70 daN/mm2.
CLASIFICAREA MASINILOR DE GAURIT
Dupa modul de actionare, masinile de gaurit prin burghiere se clasifica in :

masini de gaurit manuale

masini de gaurit mecanice

Din punct de vedere constructiv si al domeniului de utilizare, se disting

urmatoarele tipuri de masini:

masini de gaurit de masa (de banc)

masini de gaurit cu montant

masini de gaurit cu coloana

masini de gaurit radiale

masini de gaurit multiax

masini de gaurit cu cap revolver

masini de gaurit in coordonate

masini de gaurit specializate (pentru gauri mici, de centruit, pentru gauri

adanci)
masini de gaurit orizontale
masini de gaurit verticale

1.2. STRUNGURI
1.3. Main-unealt cu ajutorul creia se execut operaia de rotunjire, de filetare, de
gurire, de zimuire etc. prin achiere a unei piese
1.2.1 Clasificare. Principalele criterii sunt:
1. dup poziia axei semifabricatului: orizontale (normale) sau verticale (carusel)
2. dup tipul portsculelor: normale sau revolver;
3. dup numrul arborilor principali: monoaxe sau multiaxe;
4. dup gradul de automatizare: cu comand manual, semiautomate, automate.
Destinaie: Prelucrarea pieselor de revoluie: suprafee cilindrice, conice, profilate, suprafee
plane, interioare si exterioare
Operaii: strunjire, gurire, alezare, filetare etc.
Scule utilizate: cuite de strung, burghie, tarozi etc.

Fig. 4. Scheme de prelucrare a- strunjire cilindrica exterioara b- strunjire frontala

Fig. 6 Arhitectura unui strung normal

Fig. 7 Schema cinematica a unui strung normal

1.3 MASINI DE FREZAT

Masinile de frezat sunt destinate prelucrarii prin frezare a unor suprafete simple sau
complexe, a suprafetelor de revolutie cu generatoarea dreapta sau o curba plana
oarecare si a suprafetelor spatiale analitice sau neanalitice.
Destinatie: prelucrarea suprafetelor plane si profilate
Operatii: frezare, gaurire, alezare etc.
Scule utilizate: freze, burghie, alezoare etc.
Masinile de frezat cu destinatie generala se clasifica astfel:
-masini de frezat cu consola;
- masini de frezat plan;
- masini de frezat longitudinale,
- masini de frezat cu avans circular.
Destinatie: Prelucrarea pieselor de tip carcas (carcase pt. cutii de viteze, reductoare, blocuri
hidraulice etc.)
Operatii:
a) specifice prelucrrii alezajelor: gaurire, alezare, filetare, strunjire interioar profilat (locauri
pt. inele elastice de alezaj)
b) specifice prelucrrilor exterioare: frezare
Scule utilizate:
a) burghie, alezoare, bare de alezat etc.
b) freze de diferite tipuri si dimensiuni

Fig. 1 Scheme de prelucrare

a- frezare cilindrica b- frezare cilindr-o frontal
MAI JOS AVEM

Fig. 2 Scheme cinematice

a - masina de frezat cu ax orizontal
b- masina de frezat cu ax vertical

Fig. 8 Schema cinematic a unei maini de frezat de tip portal

1.4 MASINI DE ALEZAT SI FREZAT
Destinatie: Prelucrarea pieselor de tip carcas (carcase pt. cutii de viteze, reductoare, blocuri
hidraulice etc.)
Operatii:
a) specifice prelucrrii alezajelor: gaurire, alezare, filetare, strunjire interioar profilat (locauri
pt. inele elastice de alezaj)
b) specifice prelucrrilor exterioare: frezare
Scule utilizate:

a) burghie, alezoare, bare de alezat etc.

b) freze de diferite tipuri si dimensiuni

1.5 Maini de rabotat

Micarea de avans se efectueaz n timpul sau la sfritul cursei pasive acuitului i este
o translaie intermitent, la prelucrarea suprafeelor plane i acanalelor sau o rotaie
intermitent, la prelucrarea unor degajri circulare.
Destinaia mainilor: tipuri de suprafee prelucrate
Micarea principala (intermitenta).
Expresia vitezei medii de aschiere :
v=2L*ncd/1000 [m/min]
Avansul discontinuu : s [mm/cursa dubla]
Scule utilizate: Cutitele normale si cele drepte , Cutitele inconvoiate si cotite, Cutitele
late,cotite, Cutitele de canelat
Clasificarea procesului de rabotare se face astfel:

Dupa gradul de finete al fetei plane -rabotare de degrosare

-rabotare de finisare

Dupa directia de miscare a piesei de prelucrat:

-rabotare pe masini de rabotat longitudinal;
-rabotare pe masini de rabotat transversal.

Dupa deplasarile efectuate de masa de lucru:

-rabotare pe masini cu masa alunecatoare;
-rabotare pe masini cu portunealta alunecatoare;
-rabotare pe masini speciale.

Masinile de rabotat sunt de doua tipuri:masini de rabotat transversal (sepinguri)

si masini de rabotat longitudinal (raboteze).

Clasificare: Fig. 5 Schema cinematica a unei masini de rabotat transversal (din fig. 3)

1.6 Masini de mortazat;

Ca i n cazul rabotrii, la mortezare micarea principal de achiere este, de
asemenea o translaie alternativ, de regul ntr-un plan vertical, executat de ctreun
cuit , n timp ce micarea de avans este efectuat de semifabricat, fiind o micare
intermitent de translaie sau n unele cazuri de rotaie.Ca i n cazul rabotrii, la
mortezare avem o curs activ i o alta pasiv, nmicarea principal a sculei, cursa
pasiv fiind necesar n vederea relurii achierii printr-o nou curs activ.
Micarea de avans se efectueaz n timpul sau la sfritul cursei pasive acuitului i este
o translaie intermitent, la prelucrarea suprafeelor plane i acanalelor sau o rotaie
intermitent, la prelucrarea unor degajri circulare.

Destinatia masinilor:
Scule utilizate:
Clasificare:

Fig. 7 Schema cinematica a unei masini de mortezat

1.7 Masini de rectificat

Rectificarea este procedeul de prelucrare prin achiere.
Scula este numit corp abraziv (piatr de rectificat sau disc abraziv) i execut ntotdeauna
micarea principal de achiere (de rotaie). Uneori scula efectueaz i micri de avans.
Semifabricatul efectueaz numai micri de avans.
Prin rectificare se obin precizii dimensionale ridicate i caliti superioare ale suprafeelor
prelucrate.
Destinaia mainilor: Finisarea suprafeelor de toate tipurile (cilindrice, plane, profilate).
Scule utilizate: corpuri abrazive de diferite forme i dimensiuni.
Clasificarea masinilor de rectificat poate fi facuta dupa mai multe criterii. Cea mai
intalnita clasificare este dupa forma suprafetei ce se prelucreaza, care grupeaza
masinile de rectificat in:

etc.

- masini de rectificat plan;

- masini de rectificat rotund;
- masini de rectificat filete, dantura rotilor dintate, arbori canelati

Dupa gradul de universalitate se disting:

- masini de rectificat universale ;
- masini de rectificat specializate.

Fig. 2 Scheme de rectificare

Fig.4 Schema unei masini de rectificat rotund universal

Fig.7 Scema unei masini de rectificat fara centre

Fig.8 Sceme de masini de rectificat plan (fig. 11.13-11.16 )