Proiect de

confecTionare a
bluzei

Clasa VIII A

Autor: Moraru Mihaela

Verificat: Cimbriciuc Aurelia

Chiinu 2016

Totul despre ia
romaneasca istoria
bluzei cu altite
Data:June 21, 2013
in: Uncategorized
Lasa un comentariu

Piesa principala a
costumului popular romanesc este camasa, termenul
de ie fiind atribuit doar camasii femeiesti.
Camasa este croita in forma de cruce, dintr-o singura
bucata de panza si cu o deschizatura in partea de sus.
Initial, camasile erau confectionate din panza de in sau
canepa, iar mai tarziu din matase si bumbac.
Acesta din urma era folosit ca urzeala pentru batatura de in
si canepa, mai ales in partea de nord a tarii, in timp ce in
sud camasile erau mai frecvent tesute cu borangic.

Fata si spatele camasii se numesc stan, iar partea

inferioara poale. Stanul se confectiona din doua foi de
panza, iar maneca din una. Sub brat, camasa era prevazuta
cu asa numita pava, care oferea comoditate in timpul
miscarii, arata Agerpres.
Ia este, in fapt, o camasa traditionala romaneasca de
sarbatoare, confectionata din panza alba, bumbac, in sau
borangic si impodobita cu margele si broderii la maneci si la
gat. Croiala este relativ simpla: un dreptunghi de panza,
taiat rotund in jurul gatului si intarit cu snur rasucit.
Manecile sunt, de cele mai multe ori, incretite atat la umeri,
cat si la incheieturile mainilor. Este un tip de camasa scurta
pana la talie, spre deosebire de camasa anterioara, mai
veche, ce imbraca intregul corp si se purta dedesubtul
hainelor pentru a apara corpul de vraji si pericole.
Tehnica decorarii iei s-a transmis de la mama la fiica, fapt
care a conservat traditia si gustul de la o generatie la alta.
Motivele sunt stilizate, geometrice sau inspirate de natura.
Se disting mai multe variante de baza in compozitia
decorului de pe maneci: ie cu maneci cu dungi verticale
brodate (in rauri drepte), dungi oblice sau ie cu stele. Partea
din fata a camasii este si ea bogat brodata, prin repetarea
acelorasi modele existente pe maneci. Iile brodate cu spic
faceau parte din costumul de nunta din Moldova. Culorile
folosite la broderie erau in doua trei nuante cromatice, de

regula, dar se broda si cu o singura culoare, de obicei

negru.
In timp, finetea materialelor folosite, armonia cromatica, dar
si croiul pieselor de port romanesc, tesute, croite si brodate
in casa au fost apreciate de reginele Romaniei, Elisabeta si
Maria, dar si de aristocratia feminina a timpului, care au
purtat cu mandrie costumul popular in diferite momente.
Pe de alta parte, ia a atras atentia artistilor, fiind imortalizata
de pictorul francez Henri Matisse in mai multe tablouri, unul
dintre ele La blouse roumaine (1940) fiind expus la
Muzeul National de Arta Moderna din Paris. Un alt pictor
roman, de origine evreiasca, Constantin Daniel Rosenthal a
imortalizat-o pe Maria Rosetti in Romania revolutionara
purtand atat ie, cat si naframa. Ia romaneasca apare si in
tablourile semnate de Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion,
Francisc Sirato, Nicolae Tonitza, Dumitru Ghiata s.a.
Ia romaneasca a fost, deopotriva, sursa de inspiratie pentru
creatia vestimentara a unor celebri designeri precum Yves
Saint Laurent, care a creat, in 1981, o intreaga colectie
intitulata La blouse roumaine, urmat Jean Paul Gaultier,
Kenzo sau Tom Ford, care a reinterpretat ia din zona Sibiu,
cu broderii negre specifice zonei, si care a aparut in
numarul american al revistei Vogue, in martie 2012, purtata
de cantareata Adele. Apoi au fost Oscar de la Renta, Agatha
Ruiz de la Prada, Anna Sui sau Philippe Guilet. Printre

designerii romani care s-au inspirat din portul romanesc se

numara Adrian Oianu, Dorin Negrau, Corina Vladescu,
Ingrid Vlasov s.a.
Tipuri de ie
* Camasa cu altita acest model de ie este cel mai des
intalnit in tara noastra. Astfel o putem vedea in Bucovina,
Moldova, Oltenia, Muntenia, zona Branului, Covasnei. Se
caracterizeaza prin prezenta constanta a unor campuri
ornamentale: guler piept si maneca cu mai multe zone,
denumite altita (portiunea de broderie care acopera umarul),
incretul (o fasie ornamentala in ton deschis, care urmeaza
imediat dupa altita), raurile sau randurile de pe maneca
(care acopera drept sau oblic in fasii maneca) si bretara.
* Camasa cu tablie eliminarea incretului si acoperirea
manecii cu un ornament bogat, fara panza in desfasurare,
de la locul de unde incepe altita pe umar pana in dreptul
incheieturii mainii a dus la realizarea unui adevarat tip
ornamental de ie, specific regiunii Hunedoarei, in zona
Padurenilor, in imprejurimile Aradului.
* Ia cu umar intalnita in sudul Transilvaniei, zona Sibiului
si Fagarasului. In locul altitei exista o fasie ingusta
ornamentala, care acopera umarul, denumita umeras sau
umar. O fasie similara se observa in dreptul cotului, care se
cheama pisti cot. Ca un ultim element ornamental, pe

maneca, exista bretara. Gulerul iei (denumit obzinca) este

cusut cu multa finete.
* Ia cu ciocanele sau ia de Saliste este o degenerare
ornamentala si stilistica a iei cu umar, ornamentatia
policroma de pe guler, umar, fasia de pisti cot si bretara
devin monocrome, avand culoarea neagra, inviorata de
urme de rosu, galben, albastru sau fir de aur. Broderia de
asemenea este inlocuita cu panglici negre cusute cu
masina, pe maneca, piept.
* Camasa cu lancez este intalnita in sudul si estul
Transilvaniei, iar in secolul al XVIII-lea si prin partile
Fagarasului. Se caracterizeaza prin aparitia sub gulerul iei a
unei fasii ornamentale, ca un galon. Se intalneste in Valea
Bistritei, partea nordica a zonei Neamt si in Bucovina. Este
de fapt o camasa cu volan, denumit fodore, a carui
incretitura e acoperita cu un lancez, identic cu cel de sub
guler.
* Camasa cu chiept sau ciupag pe intreaga zona a
incretiturii pieptului se poate observa o bogata si masiva
ornamentatie geometrica broderie pe muchie.
* Camasa incarcata pieptul si umerii acestui tip de ie sunt
acoperiti in intregime de broderie, cu bumbac, matase sau
chiar margele.

* Camasa cu platca se intalneste in Maramures si Bihor;

prezinta un mod aparte al motivelor ornamentale, ce
urmeaza linia de unire a foilor trupului cu platca. Se observa
astfel doua variante caracteristice, dupa varietatea
ornamentatiei: camasa de Oas (predominand culoarea
galbena) si camasa de Maramures (predominand culoarea
verde). Pentru ambele, ornamentul de pe umar este din
cratele, un fel de fagure.

Mic istoric al bluzelor

Lun, 2014-04-14 14:44 AntonioTony
Diverse

Bluzele, asa cum le stim si le intelegem noi, nu au fost

dintotdeauna asa. De regula, o bluza este un fel de camasa
fara nasturi si fara fermoar, care se strange in jurul taliei, unde
de regula, se si termina.
Termenul de bluza provine din cuvantul frantuzesc blouse,
care inseamna haina de munca, care poate fi murdarita usor,
fara ca asta sa fie o problema. De regula, era folosita de
femeile de la tara, de copii, dar si de artisti, care adeseori isi
procurau astfel de obiecte de imbracaminte, pe care le purtau
stranse in jurul mijlocului cu o curea sau chiar cu funii de in.
Paradoxal, in ciuda popularitatii lor, ele nu au intrat in garderoba
femeilor din mediile urbane decat foarte tarziu, undeva la
inceputul secolului 19, tocmai din cauza faptului ca erau
percepute ca fiind strict obiecte taranesti.
Potrivit www.readytowear.ro in Anglia, bluzele au devenit
populare in epoca Victoriana. O bluza larga si o fusta pana
peste genunchi era uniforma mai tuturor femeilor care
munceau, lucru care a durat pana la inceputul secolului 20. In

Europa erau deja purtate camasi cu broderie si cu diferite

modele, astfel ca cei mai multi creatori de moda ai vremii nu
considerau necesar ca bluzele sa fie decorate la randu-le cu
broderie sau cu alte materiale textile. Totusi, pe masura ce
progresul tehnologic a facut posibila prelucrarea mult mai
usoara a materialelor textile si pe masura ce bumbacul a
devenit mai ieftin (ca urmare a cresterii disponibilitatii), designul bluzelor a devenit tot mai complex, iar acestea au devenit tot
mai populare.
Astazi, comertul cu bluze a atins probabil apogeul. Exista o
multime de magazine care vand bluze de dama ieftine, fie
online, fie in magazinele de retail. Teoretic, exista si bluze
pentru barbati, insa popularitatea lor este pe o panta
descendenta, intrucat exista alte optiuni mult mai confortabile si
poate mai aspectuoase. Tocmai de aceea, cele mai multe
magazine care vand bluze, au produse dedicate strict femeilor.