In opiniile multora, performantele elevilor sunt legate de daruirea ~i calitatea

corpului profesoral, de dotarea materiala a ~colii. Elevii evolueaza intr-un mediu care Ie
determina succesele ~i e~ecurile. Eficienta lor la invatatura, chiar motivatia, depind de
mediul social organizat de adulti.
Statutul social al profesorului in societatea contemporana pare sa fie statutul clasei
mijlocii. Meseria de profesor nu se gase~te intre cele mai solicitate, dar nici intre cele
evitate. Profesiunea intelectuala, respectata., nu distribuie detinatorului putere, influenta sau
venituri superioare, dar confera prestigiu ~i satisfactii, vocatia fiind considerata unul dintre
motivele de baza in alegerea acestei profesiuni.
Profesorul stimuleaza ~i intretine curiozitatea elevilor pentru lucruri noi, Ie
modeleaza comportamentele sociale, Ie intare~te increderea in foqele proprii ~i ii ajutii sa i~i
gaseasca identitatea. Profesorul reprezinta autoritatea publica, transmitator de cuno~tinte ~i
educator, evaluator al elevilor, partenerul parintilor In sarcina educativa, membru al
colectivului ~colii, coleg. Pentru aceasta, el trebuie sa aiba con~tiinta misiunii sale, are
obligatia de a observa ~i a evalua, disponibilitatea de a primi sugestii, aptitudini de a
organiza ~i regiza procesul de instruire.
Exercitarea acestei profesiuni presupune insu~irea a trei competente specifice:
competenta ~tiintifica (solida pregatire de specialitate), competenta psihopedagogica ~i
competenta psihosociala. Cele trei tipuri de competenta nu actioneaza izolat ~i nu se
formeaza rara un efort sustinut ~i intretinut de motivatie pentru dezvoltarea unei viitoare
cariere didactice.
Universitatea romaneasca constituie principal a institutie de formare a profesorilor.
Pregatirea initiala a viitoarelor cadre didactice in universitate se realizeaza prin intermediul
Departamentului pentru Pregiitirea Personalului Didactic (pregatirea pedagogica,
psihologica ~i metodidi a studentilor ~i absolventilor de invatamant superior care opteaza
pentru profesiunea de cadru didactic).
Cariera didactica ofera din plin posibilitati de evolutie ~i de satisfactie, cu conditia ca
domeniul pedagogic sa fie unul compatibil cu structura de personalitate, cu idealurile,
convingerile, a~teptarile aspirantului la 0 astfel de cariera profesionala, de aceea se afirma
adesea ca nu oricine "poate face" cariera in invatiimant. De asemenea, de succesul dezvoltarii
unei cariere didactice depinde calitatea pregatirii initiale a viitoarelor cadre didactice ~i
pregatirii momentului de orientare in cariera astfelindt etapa de debut sa nu fie una stresanta,
debusolanta ~i marcata de necunoscut.
Formarea initiala a cadrelor didacice are ca scop ultim facilitarea acomodarii la
mediul profesional cu toate implicatiile sale ~i cu toata complexitatea de probleme pe care Ie
incumba. Domeniul vast al psihologiei, focalizat pe mediul educational in lucrarea de fata,
este, prin patrunderea lui, primul raspuns la numeroasele necunoscute ale spatiului
educational actual.

Cosmovici, A., Iacob, L., 1999, Psihologie ~colara, Ed. Polirom, Ia~i;
Maga! Cindea,A., 2003, Psihologie educa,tionala, Tipografia Universitiitii de Vest, Timi~oara;
Petrescu, P., 2007, Psihologie ~i educa,tie, Ed. Eurostampa, Timi~oara;
Petrescu, P., 2007, Fundamentele psihologiei, Ed. Eurostampa, Timi~oara;
SaUivastru, D., 2004, Psihologia educa,tiei, Ed. P01irom, I~i.
A1bu, G., 2005, 0 psihologie a educa,tiei, Ed. Institutul European, Ia~i;
Cretu, C., 1997, Psihopedagogia succesului, Ed. Polirom, Ia~i;
Druta, M.B., 2000, Psihologia educa,tiei, Ed. Didactica ~i Pedagogicii, Bucure~ti;
Dumitru, I. AI., 2001, Psihologia educafiei, Ed. Mirton, Timi~oara;
Golu P., G01u 1.,2003, Psihologie educa,tionala, Ed. Miron, Bucure~ti;
Linksman, R., 2000, inva!area rapida, Ed. Teora, Bucure~ti;
Negovan, V., 2005, Introducere in psihologia educa,tiei, Ed. Universitaci, Bucure~;
Pam~oara, I.-D., 2006, Comunicarea eficienta, Ed. a ill-a., Ed. P01irom, Ia~i;
Sa1avastru, D., 2009, Psihologia inva!arii, Ed. Polirom, I~i;
Turcu, F., Turcu, A., 1999, Fundamente ale psihologiei ~colare, Ed. All Educational, Bucure~ti;
Vrabie, D., Stir,C., 2004, Psihologia educafiei, Ed. Funda~-jeiUniversitare "Dunarea de Jos", Galati.
*** Revista de cercetare in ~tiin!e!e educa,tiei, www.rcsedu.info
*** Revista de tiin{ele educafiei, ed.Universitatea de Vest din Timi~oara
http :/lvIlwlv.cartidownload.ro
http://www.books.goog1e.com
http://www.scribd.com
http://wvv.v.free-ebooks.net
http://www.gutenberg.org
http://w .Yvv.romaniaeuropa.com

PSIHOLOGIA EDUCATIEI
,

Introducere in psihologia educapei

REFERINTE BIBLIOGRAFICE:

CLINCIU, AI., COCORADA, E., LUCA, M.R., PAVALACHE-ILIE, M., USACI,

D. (2006) "Psihologie educationaHi" editia a III-a, Ed.Universitatii "Transilvania"
Bra~ov
COSMOVICI, A, IACOB,L. (1999) ,,Psihologie ~colara", Ed. Polirom, Ia~i
GOLU, P., GOLU, I. (2003), "Psihologie educational a", Ed. Miron, Bucure~ti
MAGAr ClNDEA, A (2003)" Psihologie educationala", Tipografia UniversiHitii de
Vest, Timi~oara
NEGOV AN, V (2005) "Introducere In psihologia educatiei", Ed.Universitara,
Bucure~ti
TURCU, F., TURCU, A (1999) "Fundamente ale psihologiei ~colare", Ed. All
Educational, Bucure~ti

1. OBIECTUL PSmOLOGIEI
STllNTELOR EDUCATIEl

EDUCATIEI SI LOCUL SAU iN SISTEMUL

Psihologia educatiei s-a constituit, ca disciplina cu statut propriu, In timp,

Intampinand numeroase dificulta!i. D.P.Ausubel, F.G.Robinson (1969) (apud VNegovan,
2005) aflfma ca: "dintr-o perspectiva generaHi, psihologia educa!ionaIa ar putea fi conceputa
ca integrata In domeniul specific al psihologiei generale, Intrucat aceasta din urma se
preocupa, cel putin In principiu, de relatiile dintre toate variabilele posibile determinate de
ereditate ~ide mediu, pe de 0 parte, ~itoate actele de comportament imaginabile, pe de a1ta".

Apropierea psihologiei generale de domeniul ~tiintelor pedagogice ofedi fondul

necesar unei discipline aplicative - psihologia educatiei - ce are in vedere manifestarile
psihice ale individului uman (procese, functii, activitati, insu~iri) implicate in activitatea ~i
comportamentul acestuia, exprimate in context educational, cu referire la cei doi actori
implicati in actul educational (educat, educator) in situatii educationale specifice.
Psihologia educatiei reprezinta, a~adar, 0 ramura ~tiintifica a psihologiei, aflata la
confluenta psihologiei generale (ca ~tiinta de baza, cu un nivel de maxima generalitate
~tiintifica) cu domeniul aplicativ al educatiei. Psihologia educatiei este 0 "ramura distincta a
psihologiei, disciplina cu metode ~i tehnici de cercetare proprii, cu teorii proprii, 0 ~tiinta
complexa care studiaza problemele curente ale educatiei pentru a formula principii, modele,
teorii cu privire la metodele de predare ~i instruire, la procesele cognitive ~i afective ale
elevilor, la procesele sociale ~i culturale care au loc in ~coaIa" (Woolfolk, 1998, apud
Negovan, V, 2005)
Psihologia educatiei cuprinde 0 serie de continuturi structurate utilizand concepte ~i
modele explicative oferite de psihologia generala, psihologia invatarii ~i dezvoltarii,
psihologia copilului, psihologia adaptarii, igiena mintala, consilierea psihopedagogidi,
~tiintele educatiei, psihologia sociala ~i organizationaIa, genetica, antropologia, sociologia.
Aceste continuturi au la baza studierea fenomenelor educationale, a activitatii educative ~i
instructive, cauta "sa descopere prin studierea comportamentului fizic, mental, social ~i
emotional al copiilor ~i adultilor, faetorii care influenteaza cantitatea ~i calitatea invatarii"
(Child, 1997, apud Y.Negovan).
Psihologia educatiei este deci 0 disciplina de sine statatoare, cu urmatoarele
caracteristici (Dumitru, 2001):
./ se ocupa de studiul variabilelor independente, de natura psihologica (nivelul ~i
structura cognitiv intelectuala, motivatia pentru invatare a elevului,
aptitudinile ~i trasaturile sale de personalitate) implicate in realizarea
educatiei, dar ~ide efectele acestora;
./ presupune 0 abordare de tip psihologic a activitatii educationale, bazata pe
anumite principii ale psihologiei generale;
./ este 0 disciplina predominant aplicativa, aratand ce, edt, cdnd ~i cum se poate
face in situatii educationale concrete;
./ contribuie la fundamentarea unor programe de dezvoltare ~i reforma
educationala, sporindu-Ie relevanta ~iutilitatea;
./ ofera profesorului date concludente ce vor sat la baza deciziilor privind
interventia pedagogica, oportuna ~i eficienta (tinand cont de particularitatile
individuale ~ide varsta ale copiilor);
./ are statutul de disciplina resursa, reprezentand un rezervor potential de idei ~i
solutii privind managementul activitatilor de predare - invatare - evaluare ~i al
procesului instructiv-educativ de formare a personalitatii elevului;
Psihologia educatiei se ocupa de studiul aetorilor implicati in procesul educational
(profesorul ~i elevul), de aetivitatea psihica ~i personalitatea acestora, precum ~i de relatia
educationaIa, natura ~ispecificul acesteia (Dumitru, 2001).

De~i educatia este mai mult dedit educatia in ~coaHi, 0 mare parte a definitiilor date
psihologiei educatiei fac referire la specificul cunoa~terii ~tiintifice a exerciHirii influentelor
educative in cadrul ~colii. Rolul psihologiei educatiei este acela de a formula "principii
generale privitoare la relatiile dintre variabilele care !in de mediul educational (independente)
~i variabile care tine de actele de comportament (dependente)" (D.P.Ausubel, F.G.Robinson,
1969, apudY.Negovan, 2005)
Cunoa~terea ~tiintifidi, in psihologia educatiei cauta sa asigure, ca in orice alt
domeniu al cunoa~terii ~tiintifice, descrierea ~i explicarea faptelor studiate, formularea unor
legitati ale dinamicii lor, posibilitatea unor predietii asupra evolutiei acestora pentru a
contribui, ca in orice alt sector al actiunii sociale, la eficientizarea interventiei, fapte cu
impact in mediul ~colar ~i avand scop final adaptarea la mediul socio-profesional actual
2. OBIECTIVELE PSIHOLOGIEI EDUCATIEI
VllTOARELOR CADRE DIDACTICE

iN PERSPECTIVA

FORMARII

Psihologia educatiei este disciplina cu care debuteaza pregatirea psihopedagogica a

profesorului, creandu-i atat un cadru explicativ al fenomenelor observabile in actul educativ
cat ~ipremisele unei interventii educative eficiente.
Identificarea multiplelor situatii educative cu caracteristici particulare ofera
profesorului ~ansa sa defineasca modalitatile de interventie educativa cele mai potrivite,
adaptate realita!ii concrete cu care se confrunta.
Daca este sa gandim asupra a ceea ce llRousseau
spunea: "Incepeti prin a va studia
elevii, dici cu siguranta nu-i cunoa~teti deloc", atunci putem aprecia importanta psihologiei
educationale cu persepctiva cunoa~terii asupra a trei componente esentiale actiunii
educationale, anume asupra educabilului, a educatorului ~i a relatiei educationale. Educabilul
este studiat in plenitudinea dezvoltarii ~i transformarii personalitatii sale (profilul psihologic
al varstei, profilul psihologic individual) ~i impactul asupra educatiei sub raportul:
procesului de invatare, ca forma specifica de activitate a elevului, cu mecanismele
psihice ale invatarii, teorii, modele ale invatarii, tipuri de invatare, forme de invatare,
relatia invatare-dezvoltare psihica
statutul ~i rolul de elev, respectiv performante obtinute, situatia de succes sau e~ec
~colar, modalitati ~i strategii de revenire, redresare
devieri de comportament ~i prevenirea lor prin activitati educationale specifice
perspectiva psiho-sociaIa asupra invatarii, avad in vedere aspecte legate de competitie
~i cooperare in inva.tare, climatul psihosocial al realizarii inva.ta.rii
Asupra cadrului didactic, psihologia educatiei cauta sa explice, teoretizeze ~1
particularizeze problematici precum:
personalitatea profesorului, cu profilul psihologic al profesorului eficient
aptitudinea psiho-pedagogica, competenta educatorului, tactul pedagogic, vocatia sa
formativa
stilul de activitate al profesorului, calitatea de manager al activita.tii de predareinvatare-evaluare
dimensiunile psiho-sociale ale profesiei, cu roluri indeplinite ~i puterea de influenta
pregatirea initiala. ~i continua a profesorilor conform standardelor profesionale

Psihologa educatiei presupune, din perspectiva relatiei educationale, analiza modul

optim de relationare al actorilor implicati in aqiunea educationaUi, precum ~i calitatea ~i
eficienta aqiunii educationale prin formarea individului, valorizand, la nivel maxim,
potentialul acestuia influenta educativa exercitata asupra individului ~i/sau grupului de
mediile ~i contextele sociale.
In ce maniera psihologia educatiei ofera cadrului didactic suport teoretic ~i aplicativ in
practica educational?
in ceea ce prive~te con!inutul obiectului de invat3,mant predat: se cerceteaza modul in
care acest continut poate fi adaptat particularitatilor de varsta sau particularitatilor
individuale ale elevilor, cum poate fi structurat ~i accesibilizat continutul predat, cum
se poate crea cadrul in care elevul sa poata aplica sau transfera cu u~urinta
informatiile sau deprinderile achizitionate spre aIte domenii;
in ceea ce prive~te organizarea procesului de transmitere a cuno~tintelor: se pune
problema adaptarii metodelor de predare la particularitatile psihice ale elevilor (stil de
cunoa~tere ~i invatare)
in ceea ce prive~te diversitatea umana cu care trebuie sa lucreze profesoruI: se cauta
raspunsuri la intrebari de genul: Poseda elevii aptitudinile ~i motivatia necesare
invatarii? Se poate lucra cu 0 clasa sau cu elevi nemotivati sa invete? Ce se poate face
pentru a rezolva sau remedia asemenea situatii?
In formarea initiala a cadrelor didactice, pregatirea de specialitate, psihopedagogica ~i
aptitudinile pedagogice sunt cele care capata contur ~i ofera ~ansa unei integrari:
pregatirea de specialitate (ca rezultat aI cuno~tintelor ~i deprinderilor dobandite pe
parcursul instruirii oferite de specializarea universitara);
pregatirea psihopedagogica
(rezultatul pregatirii prin intermediul disciplinelor
psihopedagogice: psihologia educatiei, pedagogie, didactica ~i alte discipline de
specialitate psihopedagogica);
aptitudinile pedagogice (aptitudini devenite capacitati in urma exersarii lor in
contextul practicii pedagogice ~i permitand realizarea efectiva a actului educational)