LITERATURA: figuri de stil, imagini artistice, elemente de versificatie,

moduri de expunere, genuri/specii literare

1) In versurile: ``Nici un nor vazduhul n-are/ Foc sub el sa mai ascunza./ Nici o pasare prin zare, Nu se
misca-n lumea mare/ Nicio frunza``. (G.Cosbuc), imaginea vazduhului toropit de arsita este realizata prin:
a. Inversiune, repetitie, personificare,
c. Inversiune, metafora, epitet,
b. Personificare, metafora, epitet,
d. Repetitie, epitet, enumeratie.
2) In strofa:``Singur vantul, colo, iata,/ Adormise la racoare/ Sub o salcie plecata/ Somnoros in sus el cata/
Catre soare.`` (G. Cosbuc), imaginea vantului este realizata prin:
a. Metafora,
c. Personificare,
b. Hiperbola,
d. Antiteza.
3) In versul:``Jalnic vajaie prin noapte glasul codrilor de brad`` (G. Cosbuc), figura de stil prin care se
realizeaza imaginea auditiva este:
a. Rima (asonanta),
c. Metafora,
b. Aliteratia,
d. Comparatia.
4) Imaginea vizuala ce reprezinta un tablou al unui pictor este:
a. ``San Nicoara din icoane vechi/ Ramase mut cu
c. ``Prin florile unui chilim oltean/ Sperioase
deget ridicat``,
pasari se ridica-n zbor``,
b. ``Se cern garoafele de Luchian/ Si sangerate cad
d. ``Pe linistea lautei fara zvon,/ Piezis petale de
din rama lor``,
lumina curg.``(Ion Pillat)
5) Marcheaza seria care indica in mod correct speciile care corespund urmatoarelor definitii: a)specie lirica
ce constituie descrierea unui tablou de natura, anotimp, moment al zilei etc., in care peisajul devine expresia
unei stari de suflet, b)specie epica, avand caracter didactic, scrisa in versuri, cu accente satirice, in care
personajele sunt obiecte sau animale personificate si din care se desprinde o morala, c)specie a genului liric in
care se preamaresc eroi sau evenimente de importanta istorica, pe un ton solemn, d)poezie lirica populara, dar si
culta, in care se exprima direct o diversitate de sentimente, de la dor pana la jale.
a. Fabula, doina, imn, pastel,
c. Pastel, fabula, imn, doina,
b. Pastel, fabula, imn, balada,
d. Doina, balada, pastel, fabula.
6) In fragmentul: ``Fata (chipul) era de acea dulceata alba-vanata ca si Marmora in umbra, cam trasa, fara a
fi uscata, si ochii taiati in forma migdalei erau de acea intensive voluptate, pe care o are catifeaua neagra`` (M.
Eminescu), modul de expunere este:
a. Naratiunea,
c. Monologul adresat,
b. Descrierea-portret,
d. Descrierea tablou.
7) Imaginea din versurile: ``Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate/ Catre tarmul dimpotriva se
intind, se prelungesc`` (Gr. Alexandrescu) este:
a. Vizuala, statica,
c. Auditiva, dinamica,
b. Vizuala, ascendenta,
d. Vizuala si auditiva, dinamica.
8) Marcheaza seria in care sunt correct precizate figurile de stil din secventa: ``Intr-o sala-ntinsa printre
capitani/ Sta pe tronu-i Mircea incarcat de ani./ Astfel printre trestii tinere-nverzite/ Un stejar intinde brate
vestejite`` (D. Bolintineanu):
a. Epitet, repetitie, personificare,
c. Personificare, antiteza, epitet,
b. Antiteza, epitet, metafora,
d. Enumeratie, personificare, comparatie.
9) Indica seria in care sunt identificate corect modurile de expunere prezente in fragmentul: ``Ca un glob de
aur luna stralucea/Si pe-o vale verde ostile dormea./ Dar pe-un varf de munte sta Mihai la masa/ Si pe dalba-i
manafruntea lui se lasa/ Sta in capul mesei printer capitani/ Si recheama dulce tinerii sai ani.`` (D.Bolintineanu):
a. Dialogul, descrierea,
c. Descrierea, naratiunea,
b. Monologul adresat, descrierea,
d. Naratiunea, dialogul.
10) Textul literar care apartine genului liric are in mod obligatoriu urmatoarele trasaturi:
1

a. Exprima direct sentimentele eului lyric, care

c. Se realizeaza o descriere pentru a plasa actiunea
poate fi present prin marci lexico-gramaticale,
in timp si spatiu,
b. Naratorul foloseste verbe care numesc actiuni
d. Enunturile sunt asezate in strofe, sub forma de
ale unor personaje,
versuri cu masura, ritm si rima egale.
11) Metafora din versul:``O pasare de aur e frunza cea mai mica`` (I. Pillat) se construieste cu ajutorul unei
imagini:
a. Tactile,
c. Vizuale,
b. Auditive,
d. Olfactive.
12) Rima versurilor ``Naltul cer primavaratic care mana/ Sus la munte, pe ulmet si pe arinisti,/ Norii albi si
le adapa turma pana/ Vine seara cu-ale umbrelor nelinisti`` (I. Pillat) este:
a. Imperecheata,
c. Imbratisata,
b. Incrucisata,
d. Monorima.
13) Masura versului ``Vine seara cu-ale umbrelor nelinisti`` este de:
a. 12 silabe,
c. 14 silabe,
b. 13 silabe,
d. 11 silabe.
14) Genul literar ilustrat de fragmentul ``Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,/ Tara mea de glorii, tara mea de
dor?/ Bratele nervoase, arma de tarie,/ La trecutu-ti mare, mare viitor!/ Fiarba vinu-n cupe, spumege pocalul,/
Daca fii-ti mandri aste le nutresc./ Caci ramane stanca, desi moare valul,/ Dulce Romanie, asta ti-o doresc.`` (M.
Eminescu) se identifica prin trasaturile indicate in seria:
a. Marci ale eului liric, figuri de stil, imagini
c. Monolog adresat, imagini artistice, personaje,
artistice,
d. Descriere, narator subiectiv, actiune.
b. Narrator, elemente de versificatie, fir epic,
15) Marcheaza seria care indica modul de expunere dominant in textul: ``Ce-ti doresc eu tie, dulce
Romanie,/ Tara mea de glorii, tara mea de dor?/ Bratele nervoase, arma de tarie,/ La trecutu-ti mare, mare
viitor!/ Fiarba vinu-n cupe, spumege pocalul,/ Daca fii-ti mandri aste le nutresc./ Caci ramane stanca, desi
moare valul,/ Dulce Romanie, asta ti-o doresc.`` (M. Eminescu):
a. Descrierea,
c. Dialogul,
b. Monologul,
d. Naratiunea.
16) Marcheaza seria in care sunt correct identificate modurile de expunere illustrate prin fragmentul
urmator:``Intr-o sala-ntinsa printre capitani/ Sta pe tronu-i Mircea incarcat de ani./(...)Curtea este plina, tara in
miscare:/ Solii dau firmatul. Mircea il citeste./ Apoi, cu marire, astfel le vorbeste:/ -Padisahul vostru, nu ma
indoiesc,/ Va sa faca tara un pamant turcesc./ Pacea ce-mi propune este o sclavie/ Pana ce romanul sa se bata
stie!`` (D. Bolintineanu)
a. Descrierea, monologul,
c. Naratiunea, dialogul dramatic,
b. Descrierea, dialogul dramatic,
d. Naratiunea, monologul adresat.
17) Marcheaza seria care indica in mod corect speciile care se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi:
a)specie epica avand caracter didactic, scrisa in versuri, cu accente satirice,, in care personajele sunt obiecte sau
animale personificate si din care se desprinde o morala, b)specie a genului epic in proza, cu un singur fir epic si
personaje putin numeroase, al carei conflict este concentrat in jurul unui personaj complex si in care actiunea
este riguros construita si narata de un narator obiectiv, c)specie a genului epic, cu actiune redusa la un episod
caracteristic din viata catorva personaje, cu personaj principal schematic si liniar, sumar prezentat, d) specie
epica de dimensiuni mari, cu elemente fantastice, avand un conflict schematic intre forte antitetice, in care apar
personaje fabuloase cu insusiri supranaturale si care are deznodamant fericit.
a. Fabula, roman, basm, schita,
c. Fabula, nuvela, schita, basm,
b. Basm, nuvela, schita, balada,
d. Basm, roman, nuvela, balada.
18) Personajul principal al schitei este:
a. Complex, evolutiv, cu conflict exterior si
interior, caracterizat printr-o diversitate de
mijloace,
2

b. Simplu, schematic, nonevolutiv, reprezinta

simbolic valoarea morala a binelui, caracterizat
direct,

c. Liniar, schematic, contruit printr-o trasatura

d. Evolutiv, construit prin mai multe trasaturi
morala dominanta, caracterizat de obicei
morale si fizice, uneori cele morale pot intra in
indirect, prin actiune si limbaj,
opozitii, caracterizat predominant indirect.
19) In fragmentul: ``Peste iarna, mama iar s-a pus pe capul tatei, sa ma deie undeva la scoala. Dar tata
spunea ca nu mai are bani de dat si pentru mine. (...)-Sarmane omule! Daca nu stii boaba de carte, cum ai sa ma
intelegi? Cand tragi sorocovetii la musteata, de ce nu te olicaiesti atata? Petre Todosiicai, crasmarul nostru, asa-i
ca ti-a mancat noua sute de lei? (...) Si pentru baiet n-ai de unde da?``(Ion Creanga), tatal este caracterizat:
a. Direct- prin descrierea trasaturilor fizice, facuta
d. Indirect-prin prezentarea opiniei celorlalte
de narator,
personaje si prin limbajul reprodus de catre
b. Indirect-prin actiune,
narator.
c. Direct-prin portretul moral realizat de catre
narator,
20) In reprezentarea scenica a textului literar dramatic, mijloacele specifice de caracterizare a personajului
sunt:
a. Portretul,
c. Actiunea si limbajul,
b. Indicatiile regizorale,
d. Prezentarea in lista de personaje.
21) Conflictul, in comedie, este:
a. grav, serios, castiga cel drept si indreptatit,
c. interior, de idei, eroul e invins,
b. exterior, superficial, se rezolva fericit,
d. simbolic, nimeni nu castiga.
22) Textul literar dramatic are urmatoarele elemente compozitionale:
a. Capitole, episoade, parti,
c. Acte, scene, tablouri,
b. Articole, paragrafe, alienate,
d. Secvente, strofe, versuri.
23) Prin mijloace directe, personajul din secventa: `` CATAVENCU(stergandu-se la ochi si remitandu-se
deodata, cu tonul brusc vioi si latrator): Fratilor, mi s-a facut o imputare si sunt mandru de aceasta!... O
primesc!... Ma onorez a zice ca o merit!...(foarte volubil). Mi s-a facut imputarea ca sunt foarte, ca sunt prea, ca
sunt ultraprogresistca sunt liber-schimbistca voi progresul cu orice pret (scurt si foarte retezat): Da, da, da,
de trei ori da!`` (I.L.Caragiale) este caracterizat de autor la inceputul fragmentului drept:
a. Un foarte bun vorbitor,
c. Un ins foarte vioi si agitat,
b. Un actor care disimuleaza,
d. Un adept al modernizarii.
24) Marcheaza seria in care este precizat corect mijlocul dominanant de realizare a comicului in
reprezentarea scenic a replicii urmatoare: ``FARFURIDI:Intr-o chestiune politicasi care, de la care
atarna viitorul, prezentul si trecutul tariisa fie ori prea-prea, ori foarte-foarte(se incurca, asuda si
inghite) incat vine ocazia sa ne intrebam pentru ce?...dapentru ce?...Daca Europasa fie cu ochii
atintiti asupra noastra, daca ma pot pronunta astfel, care lovesc sotietatea, adica fiindca din cauza
zguduirilorsiidei subversive``(I.L.Caragiale):
a. Numele personajului,
c. Pronuntiile gresite,
b. Lipsa coerentei exprimarii,
d. Intentia autorului.
25) Marcheaza seria in care sunt correct precizate sursele comicului, exploatate de autor in specia dramatica
a comediei:
a. Contradictia dintre aparenta si esenta, contrastul
c. Adresarea directa a autorului catre cititor,
dintre viu si mechanic, disproportia intre efortul
frecventa enunturilor exclamative, interogative
canalizat spre scopul propus si rezultatele
si a interjectiilor onomatopee,
obtinute,
d. Autoironia, ironia, satira.
b. Numele, limbajul, caracterele, intentia autorului,

Nume elev:
Rezolvari: 1a, 2c, 3b, 4b, 5c, 6b, 7d, 8b, 9c, 10a, 11c, 12b,13a, 14a, 15b, 16d, 17c, 18c, 19c, 20c, 21b, 22c, 23b,
24b, 25a.

BIBLIOGRAFIE: Bianca Stanciu, ``Limba si literatura romana pentru admiterea in colegiile militare``,
ed.Sigma, Bucuresti, 2013, pag. 18-23 si 112 (rezolvari).