Istoria si metodica istoriei

Kulcsar Cristina-Ioana
Anul III, Pedagogie, Deva

ISTORIA CA OBIECT DE STUDIU

Locul istoriei n coala
La formarea personalitatii elevului, fiecare disciplina de nvatamnt contribuie n functie de
continutul ei, prin modalitati si cai specifice. Prin natura sa, istoria trezeste si cultiva sentimente,
creeaza acele stari rationale si afective de care are nevoie orice fiinta umana pentru a trai si a-si valida
capacitatile creatoare n conformitate cu cerintele progresului si cu interesele societatii. Istoriei i revine
un rol esential n formarea personalitatii elevilor . Istoria nu doar transmite un volum de cunostinte n
informarea elevilor asupra curgerii datelor sau a desfasurarii unor evenimente istorice ci are rolul
important de a forma capacitati de interpretare, ntelegere si actiune. Istoria vizeaza att latura
cognitiva ct si cea rational-afectiva contribuind la dezvoltarea cunostintelor din toate sferele existentei
sociale. Istoria este un exemplu pentru prezent, este o stiinta de sinteza, componenta esentiala a culturii
generale, opereaza cu concepte, notiuni specifice si altor discipline, constituie fundament pentru
cunostintele dobndite la discipline ca: limba si literatura romna, literatura universala.
Rolul istoriei n educarea elevilor
Volumul si structura cunostintelor istorice aduse n fata elevilor sunt prezentate de catre cele
doua documente scolare de baza: programa analitica si manualul scolar elaborate si aprobate de
Ministerul Educatiei Nationale.
Profesorii trebuie sa insiste n cadrul lectiilor asupra procesualitatii istorice, a descifrarii
mecanismului dezvoltarii, nlantuirii faptelor si fenomenelor istorice.
Raportul dintre logica stiintei istorice si logica didactica
Stabilirea obiectivelor educationale a constituit una din preocuparile principale ale tuturor
clasicilor pedagogiei, care le-au formulat tinnd seama de nivelul stiintelor n general, al stiintelor
psiho - pedagogice n particular si n concordanta cu nevoile epocii respective.
n vederea stabilirii unui continut al nvatamntului care sa reflecte stadiul actual al dezvoltarii
stiintelor si cerintele societatii se impune formularea explicita a obiectivelor, a modurilor n care elevii
trebuie sa fie formati n cadrul procesului educativ. Redefinirea obiectivelor istoriei ca disciplina
didactica si exprimarea lor reprezinta un pas important pe linia sporirii eficientei studierii continutului
ei.
Selectarea materialului istoric dupa criteriile eficientei si esentialitatii
narmarea elevilor cu notiuni si cunostinte cu privire la dezvoltarea societatii omenesti si a
devenirii sale istorice nu este totdeauna suficienta deoarece prin lectie trebuie sa se urmareasca si ce
trebuie sa realizeze elevii n functie de continutul specific al fiecarei lectii, ca de exemplu, motivarea,
cu argumente istorice bazate pe adevar, a fiecarui moment n parte. n fiecare lectie se vor urmari
ambele aspecte, informativ si formativ. Informatia trebuie sa fie selectiva si sa urmareasca criteriile
eficientei si esentialitatii. Lectia nu trebuie sa se bazeze pe o avalansa de date care sa copleseasca

elevii, profesorul avnd obligatia selectarii si esentializarii faptelor n devenirea lor istorica pentru a
putea eficientiza o lectie sau alta.
Prin latura educativa se urmareste formarea educatiei patriotice, a unei morale si decente att de
necesare tineretului scolar de astazi. Formularea explicita, pe criteriile eficientei si esentializarii
obiectivelor activitatii didactice, permite profesorului sa stabileasca etapele pe care trebuie sa le
parcurga elevii pentru atingerea performantelor finale si sa elaboreze metodologia adecvata de lucru,
crend n acelasi timp o baza obiectiva pentru evaluarea rezultatelor obtinute.
Locul istoriei n planurile de nvatamnt ; modernizarea continutului predarii istoriei n
noile programe
Profesorul, fiind pus n situatia de a cunoaste de la nceput ce va face elevul la terminarea
studiului, are posibilitatea de a planifica, de a jalona etapele pe care elevul le parcurge. Al doilea motiv
pentru formularea explicita a obiectivelor l constituie faptul ca ele sunt folositoare la evaluarea
performantei.
Pe plan mondial, plecndu-se de la redefinirea obiectivelor, s-a ncercat o modernizare a
continutului predarii, prin elaborarea unor programe analitice, sistematizate, axate n special pe :
cunoastere, achizitionarea de cunostinte specifice disciplinei respective;
dezvoltarea capacitatilor intelectuale, ceea ce presupune ntelegerea, transpunerea, interpretarea,
extrapolarea, aplicarea, analiza, sinteza si evaluarea.
Predarea istoriei se poate elabora plecndu-se de la obiectivele fiecarei teme si lectii n asa fel
nct continutul fiecarei etape sa contribuie ntr-un mod specific la realizarea dezideratelor generale.
Modernizarea continutului predarii istoriei n noile programe si manuale privind istoria
Romniei si istoria universala
Este important ca cetateanul fiecarei tari sa cunoasca punctele de reper din trecutul poporului
sau. Procesul formativ cuprinde astazi pe plan educational, lectia de istorie ca nucleu n jurul careia
pivoteaza didactica nvatamntului istoriei. Lectia reuseste, la modul concret, sa asigure continuitatea
aportului instructiv-educativ al istoriei ca obiect de nvatamnt si sa-i nzestreze pe elevi cu deprinderi
de munca intelectuala.
Profesorul, n activitatea sa, trebuie sa urmareasca mai multe aspecte:
mprospatarea informatiilor destinate dobndirii lor de catre elevi, manualele de istorie nu
reflecta ntotdeauna cele mai noi rezultate ale cercetarii istoriografice;
reflectarea raportului dintre istorie ca stiinta si istorie ca disciplina de nvatamnt;
elaborarea continutului lectiei de istorie n concordanta cu obiectivele informationale si
formative ale acesteia; lectiile de predare-nvatare-evaluare a istoriei presupun: atitudini si capacitati
spirituale; priceperi si obisnuinte; concepte si metodologii, profesorul care stie sa selecteze cantitatea
imensa de informatii din manualele scolare, filtrnd-o pe ntelesul elevilor, obtine rezultatele didactice

pe care si le-a propus;

stabilirea locului si importantei lectiei n ansamblul temei, capitolului sau materiei predate;
profesorul are datoria de a prezenta continutul faptic din perspectiva cauzalitatii si adevarului n strnsa
legatura cu spatiul istoric si cu mprejurarile epocii n care s-au derulat evenimentele;
respectarea logicii stiintei; reliefarea esentialului prezentat concret si sintetic, n asa fel nct sa
se prezinte ca un nucleu n jurul caruia sa pivoteze continutul lectiei;
respectarea logicii didactice; prelucrarea si adoptarea continutului lectiei la particularitatile
psihice, de vrsta si intelectuale, adecvndu-se predarea la o multitudine de situatii;
orientarea continutului lectiei de istorie n viziune interdisciplinara;
integrarea elementelor de istorie locala n istoria nationala si a acesteia n istoria
universala.
Manualul de istorie
Are urmatoarele caracteristici:
opereaza o selectie permisiva a continuturilor, din care rezulta un ansamblu variabil de
informatii n care profesorul si elevii au un spatiu de creatie;
informatiile prezentate stimuleaza interpretari alternative si deschise, constituind un mijloc
pentru formarea unor competente, valori si atitudini;
reprezinta un mecanism de stimulare a gndirii critice.
Manualele de istorie alternative reprezinta un semn al normalizarii scolii n directia
democratizarii nvatarii. Sunt necesare deoarece nici profesorii si nici elevii nu sunt identici.
Programele scolare actuale definesc n termeni generali informatiile necesare pentru formarea
intelectuala, fara a mai preciza timpul necesar asimilarii fiecarei unitati de continut. Ramne la
latitudinea autorului de manual si a profesorului sa organizeze instruirea n functie de obiectivele
competentele si continuturile prevazute n programele scolare si de propriile optiuni privind progresia,
abordarea metodologica si interesele elevilor.

METODELE DIDACTICE UTILIZATE N PREDAREA ISTORIEI

Reconsiderarea metodelor traditionale n paralel cu metodele moderne
Reprezinta o problema controversata ce alimenteaza noi discutii si experimentari. n plus,
numarul metodelor de nvatamnt este mare si acest numar sporeste att prin elaborarea unor metode
ct si prin importanta pe care o dobndesc unele procedee de predare a anumitor teme, transformndule astfel n metode.
Metodele de nvatamnt au anumite caracteristici, ntre care un rol determinant l ocupa
demersurile teoretico-actionale. Acestea sunt forme exclusive de predare-nvatare care asigura

desfasurarea si finalizarea cu eficienta a procesului de nvatamnt ndeplinind functii normative de

genul: ce si ct predam si nvatam, ce, ct, cum si cnd sa evaluam cunostintele contribuind la
ndeplinirea obiectivelor didactice. Alte caracteristici ale metodelor de nvatamnt sunt legate de
demersurile de cunoastere stiintifica, de documentare si experimental-aplicative, contribuind la
dezvoltarea teoriei si practicii pedagogice, mbinndu-se n acest scop cu formele cunoasterii si cu
operatii logice. Metodele nu sunt simple practici didactice de aplicare a teoriei pedagogice, ci ele
cuprind si dinamizeaza elemente pedagogice teoretice care asigura fundamentarea stiintifica a
actiunilor de predare-nvatare, contribuind la evolutia teoriei pedagogice.
Metodele de nvatamnt se elaboreaza si se aplica n strnsa legatura cu specificul disciplinei de
nvatamnt, cu felul activitatii didactice, cu nivelul de pregatire al elevilor. Au caracter dinamic n
sensul ca mentin ceea ce este valoros si elimina ceea ce este uzat moral, fiind astfel deschise nnoirilor
si perfectionarilor n pas cu societatea moderna, informationala. Totodata ele au un caracter sistemic n
sensul ca, fara a-si pierde specificitatea, se mbina, alcatuind un ansamblu metodologic coerent.
Metodele:
a. care stau sub incidenta muncii profesorului: predarea, prelegerea, conversatia;
b. care servesc mai ales munca elevului: nvatarea, lectura, exercitiul.
Clasificarea metodelor didactice dupa profesorul Constantin Cucos:
din punct de vedere istoric: metode traditionale clasice (expunerea, conversatia, exercitiul),
metode moderne (algoritmizarea, problematizarea, instruirea programata);
n functie de sfera de specialitate: metode generale (expunerea, prelegerea, conversatia),
metode particulare (exercitiul, exemplul);
dupa gradul de angajare al elevilor la lectie: metode expozitive sau pasive, centrate pe
memoria reproductiva si pe ascultarea pasiva si metode active, cere se bazeaza pe angajarea
directa a elevului;
dupa forma de organizare a muncii: metode individuale, metode de predare-nvatare n
grupuri, metode frontale, metode combinate;
n functie de axa de nvatare prin receptare (mecanica) - prin descoperire (constienta): metode de
nvatare mecanica (expunerea, demonstratia), metode de nvatare prin descoperire dirijata
(conversatia euristica, observatia dirijata, instruirea programata, studiul de caz), metode de nvatare
prin descoperirea propriu-zisa (observatia, exercitiul, rezolvarea de probleme).
Pe lnga accentuarea caracterului activ si creator al metodelor moderne se impune ca utilizarea
acestora n predarea-nvatarea istoriei sa asigure o mbinare judicioase a muncii independente a elevilor
cu activitatea colectiva n nvatarea istoriei, metodele si procedeele nu se folosesc izolat ci ntotdeauna
integrate ntr-un sistem metodic.

PROIECT ACTIVITATE EXTRACOLAR

ARMONII DE TOAMN
OBIECTIVELE URMRITE:

Formarea capacitii de a observa, percepe, nelege i aprecia frumosul;

Formarea simului i gustului estetic;
Dezvoltarea aptitudinilor literar- artistice;
Formarea capacitii de a integra frumosul i n viaa personal;
Conceperea unor lucrri ce implic originalitate, creativitate, imaginaie.

GRUP INT: elevi din ciclul primar, cadre didactice.

BENEFICIARI: elevi, cadre didactice, prini .
RESURSE:
Umane: colari, cadre didactice, prini, vizitatori.
Temporale: 1 8 NOIEMBRIE 2011;
Materiale: lucrri ale copiilor, panouri pentru expoziie, cri, reviste colare, camer video,
aparat foto, diplome, laptop, materiale n powerpoint;
MONITORIZARE I EVALUARE
Valorificarea potenialului creativ al copiilor i al cadrelor didactice;
Realizarea unei expoziii la nivelul colii;
Facilitarea schimbului de experien ntre cadrele didactice din jude, din ar, prin participarea
la concursuri colare cu lucrri ale elevilor;
Realizarea de fotografii i CD-uri cu imagini din derularea proiectului.
DISEMINARE

panouri informative;
expoziii cu lucrrile copiilor;
C.D. cu imagini din timpul desfurrii activitilor;
mediatizarea proiectului i activitilor pe site-ul dorohoinews i pe site-ul comisiei metodice
a nvtorilor

CALENDARUL ACTIVITILOR
Activitatea nr. 1

Titlul activitii: Poezie de toamn

Data/ Perioada: 1 noiembrie
Locul de desfurare: sala de clas
Participani: elevii claselor I IV
Descrierea activitii:
vizionare materiale PPT cu imagini despre toamn,
lectur poezii despre toamn, citirea n faa clasei a unor poezii, utilizarea dicionarului pentru
explicarea unor cuvinte necunoscute,
compunerea de poezii cu tema Toamna.
Responsabil: nvtorii claselor a IV a
Modalitai de evaluare:
realizarea unei fie pentru portofoliu cu una din poeziile citite sau compuse de ctre copii.
Activitatea nr. 2
Titlul activitii: TABLOU DE TOAMN
Data/ Perioada: 3 noiembrie
Locul de desfurare: sala de clas
Participani: elevii claselor I-IV
Descrierea activitii:
utilizarea diverselor tehnici de realizare a compoziiilor plastice,
redarea chipului toamnei prin pictur.
Responsabil: toti invatatorii
Modalitai de evaluare: expoziie cu lucrrile elevilor, participarea cu cele mai reuite lucrri la
concursuri colare de creaie plastic.
Activitatea nr. 3
Titlul activitii: Ghici, TOAMN, ghici!
Data/ Perioada: 7 noiembrie
Locul de desfurare: sala de clas
Participani: elevii claselor I-IV
Descrierea activitii:

culegere de ghicitori de ctre elevi,

prezentarea n faa clasei a imaginilor PPS cu ghicitori despre semne ale anotimpului toamna, fructe,
legume, flori de toamn.
Responsabil: toti invatatorii
Modalitai de evaluare:
completarea unei fie pentru portofoliu cu ghicitori, scrise pe frunze i fructe de toamn.
organizarea concursului Cine tie mai multe ghicitori?
Activitatea nr. 4
Titlul activitii: Darurile toamnei
Data/ Perioada: 1 noiembrie 2011
Locul de desfurare: sala de clas
Participani: elevii claselor I-IV
Descrierea activitii:
alegerea unor frunze de culori i forme diferite pentru colaje,
realizarea unor colaje din frunze uscate,
Responsabili: nvtorii
Modalitai de evaluare
expoziie ,,Poveste de toamn
Activitatea nr. 5
Titlul activitii: Personaje din legume i fructe
Data/ Perioada: 4 noiembrie 2011
Locul de desfurare: sala de clas
Participani: elevii claselor I- IV
Descrierea activitii:
pregtirea fructelor i legumelor necesare, a altor materiale auxiliare,
realizarea personajelor preferate, utiliznd diferite tehnici de lucru,
acordarea unui nume fiecrui personaj
Responsabili: toti invatatorii
Modalitai de evaluare:

expoziia ,,Poveste de toamn

Activitatea nr. 6
Titlul activitii: Armoniile toamnei
Data/ Perioada: 8 noiembrie 2011
Locul de desfurare: holul colii
Participani: elevii claselor I-IV
Descrierea activitii:
Organizarea unei expoziii cu roadele toamnei- fructe i legume, flori, cereale.
Prezentarea unui program artistic dedicate toamnei
Concurs de recitare poezii de toamn
Concurs de creaii plastice
Parade modei de toamn pentru copii
Responsabil: cadrele didactice
Modalitai de evaluare:
Fotografii pentru realizarea unui CD cu aspecte ale activitii desfurate.