Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania Prof. univ. dr. Marin Toma a INITIERE iN AUDITUL SITUATILOR FINANCIARE ALE UNEI ENTITATI st oat d- Ealitura CECCAR, Bucuresti, 2009Wet: tues ceCCAR mat odtuacoesar@yaha.com Tp: Tpograta EVEREST Tel: o21a9.070 08/03 (BE maciemecrre) Inisere bandit stator faire ae we enh Prefata {nome anfcrilr dnc nce mai atv, performanfle {zepindr sunt ateptate de cae partner acestea—atona bal aalis inanca, funizon cet etc Ansambll sete tarsal, eadsein inj eonabil, fe nu-o pind epi obec ul unr verifieetinterne,efctate de etre controler de gestune sau de etre auditor inter, care intervin in domeniolgestinit acciloeinteprnderi: ei contibuie la amelorarea organiza Inreprinder st, prin aceasta a capacitai de a ange obieaivele stabilite decir condacereanceprindet Fibiltate informatillorfinanciare ycontabilesinttizatetn Sua fnanciar, este apo valida decatre un pofesionst conti vind calitaten de auditor sau expert contabil; acest nu mai reia ‘vest deja ealizat in interioraintreprindei verifidraciror mploare vriazinfuncie de alia intreprinderi CCanea lui Marin Toma, ditire in audind siaiior fan ciare ale une enti” incepe prin aclartica, in functie de standar- 2.Doetl panes 202 3. Sottomen dima TE CAP. IX ~ Reportul de audit sa PARTEA C ~ MISIUNI DE AUDIT CU SCOP SPECIAL, [Rotaporntl ca re poms Auer CUBCOr SacI 2.Cominaraport dea ts fi MS hag 4 Shaileeecroswiaiooaaues "CD CCAP. ~ Misia deat ew top seca =o 26 altei opinii decét opinia faré rezerve .. 186 =} line omnes vebllte upd a referential contbil difert de standardele 4.1, Dezacorduri euconducerea cael oril en panda Sntrcprinderi privind princi gt inernationale de raporare financir8 si ‘metodele contabile.. aa eee ekeaae SS a ar 4.2. Limitareaininderiucrtilor 187 2. Raportasupra unor rubric din stuaile = 43. Incertudn asupraestimarlor Sensi contabile 188 | 3.Rapor suprarespectiiclavzelar 44, Caz particular: coninaitatea contractuale 7 20) ae 189 4, Rapor asupea situsiocinanciare a ‘5. Blementele de baza ale report condensate (rezamat) (@ ‘de aul vonne 18D "I~ Misiuni de examen timitat 5.1. Til aportti. 190 alsituatilor fnanciare. 21CAP. IIT ~ Atte misiuni de certiticare, eu exceptia auditulul sau examinisilor imitate LISAE3000,,Alte mision de cemificare, cu excepia adil su ‘examinariloe imitate (eviuiilon ale situa financiare”, vs 18 2.ISAE3400 ,Misiuni de exaninare a informaiorfnanciare previzionale” 244 CAP. IV ~ Standarde Internationale pentru Servic Conexe ‘ 257 1. Misiuni de examinare a information fnanciare pe baza de procedurt CONVEDEE « 257 ) _ ® Misiunide compare a informstilor financiare : 260 PARTEA D~ ETICA $1 CALITATEA IN AUDIT sn. 265 CAP. I~ Normele de comportament in audit 1. Coda ete national al profesionstilor’ contain a 266 2. Prncipi fundamemtale 268, 3 Independenia in audit... 2m 3.1, Abordarea conceptual 23 3.2. Amenintrilaadresa independentet. 277 3.3, Masuride protjareaindependentei ~- 280 CAP. IT ~ Controlul de calitate in audit. 1. Contrluldecalitate fa nivelal ‘organismal profesional 287 2. Controlul de calitate la nivel cabinet re 21 2A. Obiectve = oi ner nein sina mcr ale ne eh 2.2, Procedure contol de clitate ‘care pot aplicat nt-an cabinet sau into socitat de avait, 204 PARTEA B- REGLEMENTARI INTERNATIONAL PRIVIND AUDITUL CAP. I~ Standardele Internationale de Audit, sipentru Misiuni de Certficare CAP. II ~ Directive europent nrnvennnnnnnnns 305 | Autorizare,formarea continua! ecumoasterea recproct 1308 2, Supravegherea publics 309 3. Standard aplicabile, caltatea, investiga si sancti ais 4. lrepstrarea aditorilo statutarieticd siseretlprofesion ‘5. Numirea,demiterea scomunicarea; adil inteprindeilor de interes public. 321 PARTEA F — ANEXE, iliogratiePr aie de MARIN Tosa CAPITOLUL I AUDITUL FINANCIAR: concept, tipuri, rol 1. Notiunea de audit in general Aunt vine de a cuvdtl italian aude, a acuta uvdnt devin tna, transforma smp de pratica glo saxon sem tifed zi sen stil, revica cour elizalde exper nde eden vedere exprinai ei opin supra regular ssin- ceri cetera. Prin au in generals ntlege cxaminaea profesional a et informati a vedeen expiant opini respoeabile inde ‘pendente prin ruportarea la un criteriu (standard, norma) de calitate, Obietvl orca ip de audit conse Imbunstiea il zat nfomatet Secon clementelefundamentale care defines atl, in genera, ror absena pate pne in discuiedac activate este Suu sod, aoume xaminarea tebuie fi exclisivoexaminare profesional ‘biectl examina poate constitu orice informatie (din orice domeniu): ~ scopexaminari ui informatietacela de acxprinsno “pie asupra acest ¥ aie opine exprimae: webu se ata see Sabi cea ce presupane c& persoana cae face aceasta examinre ar anumit responsabilitt pentru atvittea PP sasinebuiesa feo pesoantindependent: examinarea rebuie st se facd nu oricum, ei dp anumite reguli insite stabiite, cupric int-un standard savint-o a sau profesional care consttuieeniteriu de 2. Conceptul de audit financiar , 0674 2.1. Ault financiar sau audit statutar? Inwcprindrle mar sau mist webuics ecurga la sevisie auditor sa exper comabili fr se nttdeauna cine sunt 2 sunt ice fac aes profesionisi eonabil. Vocabularl oficial jus prea pin a neegerea celui carina in acest devas jungli a auitrlor. Dctmentaleearopene fac de requ timitere Ta denumirea de contol legal, dar acest secheancomisa de contin Fran comisarsevize ia Beli, autor strutarin Regt Uni, conabil public auorizain SUA, expertcomabiin Angst: ‘Aas ava ntl semnificajia de a verifiastuaie nancial une nvepiner a ait poate ava pls sen nifiaa stir uel inreprinder pene aprecapocesele wan- acl suai nancare (aut financia), petra amelora pevformantel (aut operational sav penta fae ojudecataspea ‘estuni audit de gesone). tan se pun inuebaie: Care este ‘eeviratul audi? Cine este adeviratal auditor Este inposibil dea {esonst consi care osteo persand ict skp soant uric: - = ~ obj examin fete poesini consi ) Orc inmegistrare este usificata print operate (ontrolul realitin,Profan de MARIN Tota ‘Aceasta se realizeaza pin: ~ contoale zie periodive(inventariee); ~ confirma exterioae de latent ©) Nuexist err in contbilizarea sumelor (controlulexati= ta, Aceasta se realizea prin = compara! global: stun cand aceleai opera fac ‘obiectul a dowd totalizari, exist avantajl compara ciffelor objnute; de exemplu, la contolul incasérilr, \ suma cecuilortotalizate de serviciul cre le-aprimit va fi comparaticusuma inscrsa in conta ,Conturcurente labane’"; = contoalearimetice: constauinareface sistematicunele caeule: de exemplu, compartimental comercial vert facturlefurnizorilor in scopul de ase asigua cnc ‘omisiune nu a fost comisa | onto asupra personal anit patrimonile se eli ea prin: 2) Conuoal rahe: procedrile de aprobare i verifier, replementres acess a bunorile unit, poi de angsjae salto: ) Conoalexeigroce prin separate sano (euoseute si | sub denumites de sttoconol sa incompabilitaea fein). Se pot tinge, ncle mai mute nsepiner wei fn | eaeor sparare implies un convo reciproe al execatantior; tate ‘penile clementar intervene nto intreprndere se raporteaza felaeaizareaobjecivlor unt eize conto, ila con- servarea parole arefeware(conablitate, statistic), jst ner audi spirale et ena ~ realicareaobiectvelor unt (deci contol) ~depinde, in principal, de compartimentele: comercial, ceretare si fabricatie, personal, nboratoare de control shale; conservareapatvimoniuli ~ depinde de persoanele care saci de depovitare si inepinece a mobil, t0- url sia disponbilitatilor best; ~ reflectareairegisteaz’ uxurle care afectazabunurile ‘nia, rezultatele inventarier si stabileste pe acest ize ‘tai inanciare; sunt cuprns fn principal, funciacon- ‘abil, comparimentelecontabilitat generale, de gestiune salauditula inter, Distinjia inte cole ei funeti este fundamentals a cad contol intern petra separvea sarinilor personaluli din sel fecarcia inte el imposbiitata de acura dows dnteaceste ancfi) asigurarealizarea unui contol inte efcace. In fap majortatea opeafilor care se deruleaz int-o intre- ‘rindere face ape! ace putin dou dinte aeste func. Daca cle sunt separate, este clr co eroare sao fraud antenea7ao discor- ‘dani inte compartimentele care efectuaza operas, in afard de cazurile de complictate sau de dubla eroare; invers, cumularea lor de etre acelsi comparimentprezntspericole evident, ‘Analiznd, de exemplu, operate de aprovizionare, comands de marfurirelevarelizarea unia inte obietvele unit, stocajul Jor, conservareaptrimonivlu;nregistraeafacturi emise de Furi- ~oreste de resortulcontabiliti iar plata ei prveste din nou functia {e conservae (a disponbiltailr binest). Daca doua funeti sunt efectute de acelasi compartiment, eu att mai mult de aceeast persoand, aceasta poate favoria aparijia uno erri de exemplu, {dad un compartimentesteresponsabil cu comandarea bunurlor, seu depozitarea lr, nabsenjainventarului permanent, cl poate st fie tentats distraga sous sustraga bunurile comandate in cantProf ui de Many Towa xcesive sau fol att cde bin, e pote nelege eu un furizor penta cer plat randloase de bunur net. Sins caz inal sepruea funcilorsupring acest ¢gendeinconvenicne ea ete dn acest punt de vedere 0 tehnicd foarte precisa de pt contra eroilo i raul. Inifeent de marimesinreprinderi, sabia masuilr de ‘contol inten se recomanda af ficutacu espectareastandardelor profesional din care decurg uaoael regul gener: 4) Regul une organiza inrependerea dfiita ca 0c lula vie, neceitindo orgaizare propre adape la medals ‘nconjurator, face ca existenta sa fie centrl participa uaor elements eterogene(oamen, capt, mai.) implica poneea ‘nfunsiune sun lon de organzoe pent ers in mod soeent Javealizarea activites. Organizaease cere fi: concept nines mu dsc a aptrat consringer conjunctrle: adapts obiecvelorinuepein- dis adapail la meal economic natural nonjuraor:ver- ‘eal adc pot vercaaconcondana organiza exseme ct orgniare concept formalizat ce ator nel organirame Sia unui manual de procedr: sa comporto separa a functor {im pincipasceeastpersoana nu poate 8 exerite dou stb concomitent parinand urmatoareor faneti de decizie, deiner de alo, inegistare, conto) ) lwitr, Conan wilizareaunoe procedurcare permit posibiltatea verti une informafi ew alta (de exem- lu, totalul contulu sitet Cen st concorde cu suma ‘conturilorindividuae ae elenilor); ~ contoale recproce (de exempl,sldul cas mai putin pl- fonul de easd compart cu stuatia numerarlui depus la haned in exmenul stabi: o ieee sition nancial el ent ~ lilizarea cu bund sing mijloacelorteniee informa ©) Regula permanente’ procedurilor Durbilitateaexplotisit {ntreprinderi gia organiza sale implica de asemenea,capeoceduile {ntrotuse sfc respectate in permanent (deexempl, coerentain- {ormatilr contabilein cus perioadelor succesive implies perma nentaaplicare aegullor si procedurilor sau metodelor de evaluare uilizate I ntoemiea conturilor anual, astfel c& acestea mu po ‘modificate del un exerci in altl decat daca oschimbare excep tional, bine motivata, ntervenitin situa nteprinderi). Perma nentaprocedurilor sigue posibilistea comparator intr exereitile financiare, find necesara deci asigurarea permanente: forme de onal, meted declasifcare anal pln de cent prope alintrepindeinventruui permanent, ntemitet 4) Regula universality aplicat procedurilar. Implict Iimposbitatea unr persoans activi sa compartment deroge de laregulile stabilite de exectareaprocedurlo contoluti inter. ) Regula independentel abiectvelar, Const in accea ct 0- biectivelecontrolului intern trebuie s ie indeplinite independent de metodele, procedures mijloacee inteprindei (de exemplu, tinereaconabilititi generale, ie manual, fe informatzt, eTetuatt den conabil salar, colaborator sau socictate de profil se Supt celorpar obiccive: de rapditate,regulartate, incertae fielitae, care trebue in toate cazuile respecte). P) Regula buneinfrmari. Const necesitateacainformatia ‘fie pertinent (adapta obiectivalu utilizar sale), disponibis, avoesibil, util, obiectiva (impariala), lar (fea ambiguitat), rapid, cu un cost adapt rolls siverifiabila (de exemple sure de informare existent), 8) Regula concordanteicu necesita fureprinderi. ODigh ‘daptarea controll intern Ia caracersicile inteprinderi si ale mediuliinconjuritor~extern inreprinderi.Incaz contar contro=Prof unis de Ma Towa Jul inten formeaza un ansamblu rigid care nu permite atingerea ‘obiectivului de efiient; controlul intern nu trebue st implice mn niciun caz0 mukiplicareinuilascostisitoare de procedee greotie sin exces; contolul intem treba fie adapta necesito intre- Prindesi i mediolui sau inconjurator in funcie de importania, riscuilor pe care trebuie st leevite si de cost su de functonare, De exemplu, nu se vor utiliza aceleasi procedee pentru casa unt supermagazin si pentru casa unui depozit de marfuridestna in principal, pentru achitare palo marunt, curente Objective contotul intern sunt: A, Protejarea activelorintreprinderit Masur ce se pot ha sunt in apor direct proportional eu di- _mensiunile ntreprinderi forma social siraspunderile stabilite celor ‘are gestioneazapatrimoniu ‘De egul ins, seu in vedere fn cadrul stabil organiza ‘nreprinderi ‘A.1, Definitearesponsabiiaior Limitele competenelor yi responsabititailecelorcegestio- neaza patrimoniul sunt stabi, dupa eaz, prin actu de namie sain cadulcontractului su statu socetat Pentru restul personalului de conducere si execute, com- petenele si esponsailittile sunt stabilte in cadrl une organi- grame dealin seis, de cele mai multe ori carul unui regulament 4e organizare si funetionare (ROF). ‘Organigrama, statu si ROF este necesar fi inate a2 ‘evorie modificareadus responsabilitailr personaluli,indeosebi Jn marie imreprinder, unde aceste modifcari sunt mai freevente ecitin cele mich Sarcnil, competentcle yi responsabilitailetrebule aus I ccunostina cel interest in as el neat ,fieeare sie ce trebuie stad”, 2 nine use nanciar ale ne ei ‘A2. Scparmeasecinilorsiafunetilor 1 Separarea sarinilor esto necesar a fi fica astel Int si permita controll recipe al execute lor Ente de doris se evite ea unas aceeas persoand sa oaticomiteoeroaresau inexact iegularist— avand posibiitatea de ao ascunde sau fra ca al persoand si aibposiilitatea de ao descoperi Inpractica, prin sarin se injclege i touitatea ope ratunlo pe careleexecutto person cal ati llr sau competentelorcei-au fost incredinjte penta realizarea functor sau grupelor de functi car ale tuiese strcturaorganizatorca a ntepinderi Sepaarea yi delegareaarbuillor nu diminueaz sau anuleaztresponsabilitatea celor care gestoneszapa- ‘rimoniuleprindedi-Inacestsens,deegare abu tlloreste necesar se fac ~ pentra un numa redus de persoane, pentru nu se ‘lua ispunderea; ~ asigurind specalizare acestor persoaneimpter- ~ asigurdnd independenya persoanelorimputericite fat de obiectal i subiectl contolulus ~ asigurind autritatea clor oe exerittcontolrs- ectvdreptul de impunelureaanumitor mas. 1 Separare funciior, dacd ele sunt mai mult sau mai Putin nmeroase, tn functe de macimea intepeinderit ltebuie sa asigureimtotdeauna separarea ate font cece regu, se regsese in mai toate ftreprinderie ‘ya cum -aartat mai sus, respctiv cele privin: ~ realizareaobiectivelor reprinderlt-sctivitile ‘operationale cum arf compartimentele si ativi- tale nevesare expat:~ protejarea sau conservarea patrimoniul, adica acele compartimente care detin bunui sau valori le ntreprnderi sau persoane care asigura rote: tialoriicd cum arf easier, magaziner, personal Se iretinere ee. ~ inregistrarea operator saucomabitizarea lor: a ‘east functenregistrind actvitatea operational, constatind existent stvelor sa resurselor, com site, ea sngur, unu dine clementel undamen- tale ale autocontrollui int-o nteprindere;eacu- rnde:ntoemireascirculatia documentelo: conta- bilitatea general side geste; elaborarea gi ur- :mdieabugetclor de venturi sicheluel pati sta- ‘iste centralizare tuturoinformsailor care cont- bel area decizilor. ‘3, Desriese funtillor Se ace, dereguld nara, prin regulamentl de organizars funcfonare sau stat (a nependeie ioc migra, ein nzanigrame Tn practic, descriera detalats a functilr pe postr este ‘umoscul si sub denumiea de fsa pst”. Aceata deserire plcacd del sinpla define a resporsabitaior din ead une fupcixese reomundabilsise precizezaflecar nivel de eect ‘gina infomatilor de prlura: odalitea de rela pe ‘tuea de prelocrare i destinalr. Ese de dort ca aces deserve sifieseisdinsro modalitat cae stevie pect posible de inelepee, deforma sau rie alle deve cae ar putea se producd din negljena sau, din contra dn exces de zl ‘Aceastddeseriere usureaza,atuncicind va fi cazl,schim- ‘are sau Tlocuirite de personal (pled, moti, mbolnaviri, var ceanjeete.) Indiv nou stupor anclre le. ‘4, Procedura aco imputemicirilor Reprezinté modalitatea stabil persoanclor care pot angaja {nreprnderea si diferteleniveluri ale avizelor de vrificare nece- sare, potivt natu angajamentului ce urmeazi a se da. O proce- urd de dubl semnitura poate fi previzaa pentru angajamentele (obligate importante (de exemplu, managerl si directorl eco- ‘omic pentru contactele de eredite bancare); dimpotiv, pentra ‘operafile curente, aceasta procedura poate sd constitu ingreu- are intl (birocratica) a sarvnilor gs duca la dluarearesponsa- bili. Desigur, in cadrul misiunilr preventive, pot fi supuse ae Jorayiproceduri de vie (verified proba smiscile (rimis, liters) de bunuri su valor de trezoreie din cadrulintreprindei, {nfunetie de marimea, freeventa yi natura acestor misc. Procedura de stabilire a persoanlor imputericitsverifce sisivizeze documentele ce cuprind operajile ce se refer la drep- ‘url si obliga patrimoniale ale unitaylorbugetare sau regilor Autonome se determin potiitcontrolului financiar prope orga- zat de ondonatori de cet principal, secundari trian precum side director generali ai egilor autonome, conform reglemen- tirilorin vigoae, Potrvit controll fnanciar propria, laaceste ira bugetae delegarea—imputericirea—atibutilr de control se face prin: = decizia de organizare gi execitare a contolulifinanciar preventiv: = fisa postu pens exeritarea controll erathicoperativ ccurent a contoalelorreciproce—autocontrolul; gnc de prelucrareadocumentelorjustfiatve (control ont al operaillorsupuse nregisari in conta. Preocupareapersoanclor care gestonea7A patrimonialintre- _rinderi pentru rotate aetivelo inieprinderi compeneatain- rant plana de erganizareacontoluli nem, este determinaProt ui. de MARIN Tom ‘de obigaia acestora dea prezenta ya asigura egulrttea i snce- ‘itateacontrloranvale, care urmaresc a dao imagine idel lard sicompletapatrimoniulu, ivi fnanciare srezultatelor opera tilor pe care auditorul ae insreinarea st lecetifice. ‘Acesteaspecte ale controll inter sunt deosebit de impor. ‘ante pentru cei ce gestioneaza patrimoniul, ntact ei wlizeaz8 pe ‘otparcursul anal infomnaileinaeireproduse de sistema stabil, Pentru ua, in special, decizilelr de gestiune. 3B, Asigurarca fidelititits exacttatlLinformaticicontabile Aceasti ering este, de asemenea, in obliga celui cae ges 'ioneazapatrimoniul icontribue integral la garantrearegulartit sisinceitai conabiitapi In cadral plan de organiza acontro- Juluinvem, altar de celeste componente procedure de organize scontbiiti, procedur destinateinelegerisstemelor de prelurare sisealizare a controalelor, se recomanda af colecate si regrupate {nt-un manual de proceduri. Aces are roll de a oferi pastraea si consultarea acestor procedur ait de cite cel nsrcinactaplicarea lor, cit side ctr ce imputenicii cu veriiearea modula lor de aplcare. Este indicat ea manualul de proceduri si cuprind 3.1, Modalitatea de ntocmire si cirulatiea dacumentelor jusifcative Serealzeara: ~ fe prinintermediul unor fige descriptive —narative cu prinzind: denumirea documentulu; formal la ce ser este: modul de ntocmire yi numaral de exemplar; per- soana ~funetia—care i ntocmeste, verified proba; per soana primitoare, predatoare; date cantitatve, valorce; ata sloculintoemiri unde eieulds unde se arhiveaza rata arhivaei ete ~ fie rin intermediul unr digrame grfie cuprnzind dale ‘sential ale documentuu usificatv Intoemite pe cil ‘de operat: cumpara,vanzsi,imobilizai et. Procedurade tote sire a documentchoejustiicatve {tebuiesasigure in orice moment posiilitatea dea stabil origina informa! sau, din contra deo regisi in documenta centralizator sau de sinter De asemenea, pect posi, est bine ca documentee safe ‘prenumerotate~ Inseriate~ pentru a permite urmarrea wiz i registra lor. ‘Tendinfa find de a formalize, respectv dea tipzaeBt mai mule dine documentele jusifiatveprivind miscarle de bunur gi ‘valor, precum spe cele cu carter fnanciar-bancar care circulan fara fireprinderi, este necesara nu fi vitae acestea ya fl inserse ‘nprocedurle de itocmireycirulate adocumentelor in concordant cu prevederile stable dereglementarile in vigoare. 2. Organizaeasitinetea coneca sila. ziacontbilitait Se recomanda ca, in ead manualului de procedari, 8886 laboree de ciireperscanele esponssbile un, doetment descrptv” ‘in cares se arate modu de organiza si procedure llzate pentru suucerea la indeplinireaobligatilorlegale cu privielagestonarea atrmonilu,inerea cotati, control supea operator patr- ‘moniale efectat, CConsiderimc3 forma cea mai potvitadeintocmiresconser- vate a acest document descrip const in nerea unui dosar cu fojde lcru care permite st se urmireascaevoltia organiza. Conts- Dilitatea, a instrument principal de cunoastere,gestune si contol a patrimoniuli sal reultatelor obit, trebuie asigure nregis- ‘rare cronologied si sistematia, prelurarea, publcarea si psrarea informatilr cu pire lasituatapatrimonial sirezulatele obtinute, att pentru necesittilepropri aleinreprinderi, ct sin relaile ”Pro ni MARIN Ton _acestelacuasoai sau aeionari clieni,furnizori, bance, orga- nee fiscae alte persoanejuridicesfizice. ‘Acest document ~ manualul de procedur ~ nu este obliga: ‘ori, dar sunt obligatoréorganizarea si condcerea contabilitii, Elestenecesar pentru infelegere sistemulu de prelurareconabilt side realizar acontoalelorincadrul contabiliti.Totodat, nece- sitatea dea dispune de un anumit numa de iformaji permanente (onodalitatea de athivare permanent, reperoarulregistrelor conta- bite planu de contri, procedure de contabilizae ec.) justified in general indispensabila li elaborare. Deasemenea, ocumentl permite, parcurgind drumul dela ‘ntocmirea Ii pn la pelucrarea informatie, sds inteleaga cum sunt obynut situate conabile, Document poate fi ealizatabordind una sau mai multe inte modalitajle urmatoare: = oaboraefolosind cicitele de informati se sistem de prelucare si jumaelortnute, care permite cel mai bine Infelegereadrumlui informatie’ contabile dela originea sapling a conturileanuale; ~ abordare axdndu-se pe persoanel responsable cuefe: ‘warealcrrilorcontabil, care print avantjul dea pune ‘nvaloare func s responsable fiecruia; ~ oabordar ange pe cour rein avangjulchusueaz controlul dar nuofert o vedere de ansamblua organiza siaprocedurilorcontabil Fai deaceste ceinerecomandate, documentul privind orga- nizareaconablitjicuprinde ce! pti informatie urmatoae: ~ rganizareacompartimentulu distinct uncle atbatile persoanelor componente) sau organizarea unui sistem informational contabil ares asigure:eliminatea pale lismelor inte compartimente;schimbul de informatiinre A Inlined stutter nacire le ne en _acestea; controll esipoc ntre compartimente; autocon- ‘wollexecutanilor; ~ rolul coaborstorior din afar inreprinderi(cenzor,con- saan, ~ planul de conturi prope, respectiv adaparea Ia necesi- ‘ule Inteprindri a planului de contri general, incusiv planal de contur propriu sl contabiitai de gestiune; ~ organizarea contablitii de gestune fn funete de spe- «ifiul activi si necesittile prope ale acest; ~ lista juralelorutlizate, daciestecazul; ~ sisteme smijloucecontabile(metode de calcul; metode de evalua; metode de evident i caleul:inventar permanent, Snermitent, amortsmente ete); ~ Spulsstemulu: clase, centraizator ete. ~ mijloace uizate: manuale, nformatizate ete, ~ informaticontabileproduse; ~ document obinue: male, balante contri ale situatit conti financire stuti tablouri declari,aponti ey registre egal: Registruljural,Regstul-inventar, Canea ~ athivareadocumentelr justfcaive,aregistelorlegale a ‘conturiloranuale, a tatelor de salar; ~ ipa de rhivare: numeri, alfanumeri,cronologic ete; ~ duratade aivare; ~ locul de arhivare Natura siimportnta dezvoltii fn amnunt a acest docu ‘ment depind de mirimeaintreprindei de sectoral sau de activitate, ‘de organizareasacontabil side costal acest organiza ”Pf oid MARI Tota B.3, Oxganizarasi efectuareaimvenareripatinoniulisi avaloificariacestia [Extenecesarcanormee egal privindorganizare siefctuarea inventarieripatrimoniui sie adaptate si detalate Ia nivelul ea ractersticilors speifculi activtijilorinreprinderi sub forma unr -instruetiuni (Fiend parte din ,manuslulde procedui") elaborate {de persoana care gestioneazapatrimonialintepringeri Acesenstructun” sunt destiatecomisllor de invent, tr atunei end invenarierea se efectuaza prin salariat propel cit si atunctcénd se efeceszi pe bara de contracte de prestrt de Servic inebeiate eu persoae ice sau jrdic. 1B. Respectaearegulilorde ntoemireabilanurorconabile “ot sub forma nor, instrctuni fictnd sete pat dn mi ‘alu de proceduri) elaborate de persoana care gestioneazpatti- ‘moni se stabilesc misurile premergitoareinchideri exerci fi- ‘ance, recum si cele ce vor rma jn peioada wlerioara pind la laboraea conturloranuale(peroada cunoscut sub denuminea de venimente posteroare nchideri exert financi. ‘Masurile premergatoae Inchideri exerctiului financia labora conturiloranuale vor tebui si taileascd atin i es- pponsabiltai concrete in ntriorlfntreprindei, care s.deaasigu- rile necesare ca aceste conturi anual preznta 0 imagine fiels, clara si completa patrimonului,arezultatelor obinute yiasitatic financiare. Realitateaconturiloranuale nocesitind afi dovedit mumai ‘vinventarierea naregului patrimonia, est evident cf aleifcarea rezullalelr inventarieri repreznt? etapa cea mal important hide exereiituifinancia. Aceast vlorifcae se tablet ~ fein eadral nstrvetiunilorpropri de inventariere; niiere aus nanciare le ne enti ~ fle m carat instrutiusilorpropi de inchidere a exerci- ‘inl finania,incluzdnd vate masurile necesare pentru punerea de acord a datelorinregistate in eontabilitate eu situa reali elementelorparimonilestabilite pe baza invent, Incadru acestorintrctiuni se vor nominalza att acivile, tit compartimentele sau persoanele spunzitore pent: ~ documentarea si Inocmirea calelaiei de determinare a amortzii ativeloramotizabiles ~ documentarea si intocmire calelatei de determinare & ‘valri neces pentru constitea uno provizcane pent: * depreciereareversbild—relatva a unormijloace fixe cauzat de: apaiia nel wzuri morale de are mu inat seama cu ocazia amortizai;supraevaluareamijloacelor fixe prinaplcarea unorcoeficieni neadeevatcu ocazia reevaluieilor:lipsadeulitate a aestora entra unitate inmomental inventareri fate in conserva, netii2a- bile pentru activate desfasurate ia momenta nvents- terete); altecauze cae determing oevaluae actual ‘mai scazuta a mijloacolor fixe deci valoarea cu care cesta figueszain contbilitate; © depreciereareversibils-relativa —aunor element pa- ‘wimonialecauzat de: deprecotea acestor (stocur st produetien curs; conturde tert; cotutfnanciare) sa incerttuini cu privre la realizarea sau pata acestora (lig, amen, penalizsi, despagubis, daune gi alte ator ncerte, cheltuel fn perioada de garantie etc) In perioada dint data inchideri exercitivui financiar si ‘laborareacontuiloranuale pot aves loc evenimenteintervenit sas stPro ani MARIN Tom asupraconturilor. fnacst sens tot in cadrulinstruciuilr elaborate de persoana care gestioneazpatrimoniul, se recomands a se stabil actiuni st esponsabiitaiprivind consatareaacestrevenimente, cur a fi, de exempl determinare defintivaa valor de achizteaueiimo- ‘ilar receprionate nainte de fnchidrea exeritulifinancir:in- formatii conducind la deprecierea sav modificarea deprecieril lucraritor— producie incurs; constatarea deteriorsi solvailitit unui debtor (client) care condoce la inregistrareacreantelrespectve ‘ca dubious sconstituirea provizionului eorespunzator;resttuirea | uno marfuri sau produse livrateinainteainchideritexeriiluis «diverse situa —evenimente- cae confirma sau infima aprecierle ficue cu ocazianchideri exerci ‘In general, sigurarea respect regullor de intocmire acon: turilor anuale obliga peroanele care gestioneaza patrimonii sa toate misurile ncesaredocumentri i fundamen acestora, iar aportllordegestune fie clarsicomplet, | unos dup tance care pot aves consecnesermnifctve 2.5. Contoalee de baz. activa comthile ‘Acestecontoale au in vedere verificarea contabiliati ope= sailor economico-financiare ae nieprnderi i se refer in prin- cipal = controalele de exhaustivitate; = contoalele reais = controalele exact ‘Acestecontroale pot fi definite in amanunt si pe funetile — persoanele~ cele efectueari: ~ fie tn cadral modalitii de ntocmire yi circulate a doce | renter jusificatve: ~ fief eadral manual de proced Iniere audi slo nancir le ne ens (C Asigurarea respectaridispatilorintreprinderit coast parte a planului de organizare al controll intern are dreptscopstabilirea modaltjilor de indeplinir corets si la timp adispozitilorinrepeindei asigurind acea parte de zi cui ‘cul de conducere~ managementulucunoscut sub denumirea Adecoordonare a actvitai inteprindei, Pentru aceasta este necesar ca toate instrctunile, decizile, normatvel interes alte dspoziti ale ineprnderi si cupinda st ‘modalitatea, posibiltatile,precum spersoanele mputericite su reas aplicarea lor. Se vaavea in vedere s se asigute: ~ perfect transmitere a instrctuniloradestiatai or; — elaborareasufcient de clara informailor pentru aevita Ierpetareaeronati de ctr destinatari lor, ~ posbilitatea ca instretinie date si mijloacee pase ladis- Poritiacelornsircinaji cu aplicaea lor fe cele mai po- tsviteseopulu stabil ~ procedurilecele mai indicate pentru raportare execu soestorinstuctiun ‘D. Promovarca eficactatitexploaaii Pentru auditor acest aspect ale planuli de organizareacon- ‘woufintem prezintt un interes secundar, tract el na are obligaia aprecieri activittit operationale a inteprindei, inci a politiit cesta, “Totus, in aprecerea contoulu intern este nevitabilea audi- {orul sd nu abordeze aspectele opeafionale, char daca aspectele contabilerimanprivilegate. Buna aplicare a dispvitilorintrepein- et toate aspectele operational ce conduc la promovarea ia _gurarea eficacitiil activo ntreprindei sunt o garantie acont- _uitatexploatari ceca ce ae o influent directa asupra conturlor anual ssPr aid MARI Tota Deaceea, dupa uni autor, examinarea scestora deere audi- toreste, nus, foarte apreciati de el ce gestioneazapatrimoniu Penrael materia contaild ese saesea obscur si nt i ses ‘ear itotdeauna ntreagac titate, dat, schimb, apreciz’ser- ville pe care ile aduce auditoral prin comentarie sale privind organizaea,competena personaulu stimegritateasa,ciruitelein- ormatice, eventual, prea greoai scostisitoare. Obiectivele pe termen lng ale control trebue 8 consti- ‘uie un indrumar pentru dcizile vitoae ale celui ce gestioneaza atrimonileuprivire latte aspectle de orin Financia cum sant ‘contoaele, previ, analiza st ntocmire sisi si raportlor atrimoniale sa fnanciare ‘Acesteobiectivecorespund unui singur seop:mbunatitirea remlatelor, Prin modalitatea sade concep si organiza, controlu in- ‘em permite obtinrea asigurari ca: ~ toate operate miscclrpatrimonile al inreprinderi care fac obiectul une inegistrv conabile sunt nregistrate: ~ toate inregisrrilecontbiletranspun corect operat rele; ~ toate actvele intreprindesi sunt proejate: ~ acccasi operate este totdeauna transpus dup acceasi rmetoda deinreystare; ~ ‘toate documentelejutifiatve elaborate de ntreprndere entr consemnarea operailor sale patrimoniae fntrunese conditileerutelementeor probante; ~ toate opera sunt exccutate in conformitate eu dispozi- tile ireprindedi 6.3. Limitele controlulu intern Control intern nu poate aduce deci un grad rezonabil de certtudine privind realizarea obictvelor fixate de cel e gestion niveau siyor nanciare e ne ent 1neazpatrimoniul, din cauza limite caret sunt inerente,condiio- nate de ~ Domeniul de apicare; control intern cuprinde mai aes ‘operate repetitive si mai putin pe cele excepionale ~ Costu contvoluul intern; conducere intreprindei cere desea ca avanajele scontate pri reelizarea control {inter stn fie depasitedecostrile ncesare penn real- area acest contol inter, Nutrebuies fedspropotionat {in rapot cu pierdeea potential ocazionat de fraude sav ror, findnd seama de caractristcle control inter, * este un element de potejareaactvelrinrepindei, cru cost pote fi analizat ea sce privindasiguearea bunuilor, + este 0 mai buna repartizare a sarcinior care nu trebuie ‘se transpundsstematic prin multiplicareaacestora, ‘ trebuie st fief raport curse pe care i acopert ~ Problemele umane. Concepta si plicarea unui sistem de ‘contro inten au a az inerederea pe cae cei ce gesto- ‘naa patrimoniul oauin personal din subordine, exis ‘ind ns ‘ posibilitatea unor eroriumane ocarionate de neglieni, ‘eatenie, distract, eror de ationament sau greta in- felegeradispoztilorinrepeindris + abuzul de prerogative din partes anumitorpesoane * posibilitatea oculta inte mai mule persoane de a preju- ica patrimonialintreprinderi col mai bun sistema de control intern nu poate in toaitate s eviteproducerea remeditaa de prejudici; controll recipeoc pri sep ssconcede Sea einai oie conte ae ae ‘satan adenine a, crisp po tac, Sse pereaaesiantteqmena reenter co aeaticadnne + posi posibiltatea ca uncle proceduri st devin inadcevat ca ‘urmare a schimbaitcondtilravute initial in vedere, | asife cd nu mai est asiguratvalditatea procedures ittea dea ,scapacontroalelorintemes peetive (de exemplu, condi de caitate noi cerute la ecepfionarea unorbunuri existent a data elaborait procedari) 664, Relatia control intern ~audit intern Control intern al net enti se refer a totitatea proce lil in vigoare: criteria! comets prezent in conti anual. Schematic, acest crits se preznts ast: Indep de sani ‘inscae “Tou Opera petit Ly invepisrat meee | [Fence sume] [|_“™IHE caret ett resp: ‘Contablizare | Ly Cores rafal even in er ‘ener Tnegiuzc a cone vse cor conespuntare ptr coe) iter audi stator financial wel ents, CAPITOLUL IL RISCURILE{N AUDIT. PRAGUL DE SEMNIFICATIE 1. Riscurile in audit Control obictveoein cad unui aut este planiiat in fume de facto de is de important lativa a aes, care citer de lanprinderetneprinaere. Riscurle na au toate acess posite de as ealzas din ces punet de vedere se ding, n gener sur poten sre pose ‘ Rscusile potential ica cele care samt suscep teo- rete de e produce dactnciun control nu este exerctt Pentre prevent sau pent a detect corectaerole ‘axe ar putas se produc acest isc sunt comune usu inependeribr )Riscurile posi adic ace riscur potential mpotiva ‘arora inteprnderee nu dispune de mioace penta Te limita; ed sel de miloace pss exist o mare pro- ‘nbiltate ca anumite eo se produc aie detec tates coretate de etre fepindre. Peparcrslexectr isin sale, auctor cut shine ttc iscurile posible copa adap contol evalu Inciemeeronlor ase ital Financia Tne fnseprindre autteus confrunt, de regldcu ur matoaree categorie sar: *)Riscuri genom. specific nteprinderi sont scuri de ‘aur sinfentezeansmbl operator ineprinedProfi MAR To Fiecarintreprindere, in funete de sectorlin cae ii desfi- soar sctivtatea, de structurd, tales organizare, posed caracte- istic prope eae fac mai malt sau mai pun probabilaconcretizaea riscuilor sae potential, Penta contolaoneprndere auditor twebuie sa identifice deci caractristicle opti care o disting de ‘elelale: pentru aceasta sunt cercetate si analizate informs ~ objotl svt lneprinderi (procter, come et) eoaree probleme de evalua, de exem- ‘i, au sua absolut ideatice ~ deca inreprinderea face parte inten sector in pint expansine sau in dectin iscuilede iowa a activi ‘ai find dei), ~ duc exit reglementr speciale ale sectortl provi “Bonare, nz finan fom pret) * Organizers situa nteprindti: problemele de con- wolse pun frit aun cin ~ ofineprindere face pate dint-an grup fa de una ne- inearas: ~ tot activities concentrate sau sunt speste a aime local: ~ organigrama fntreprinderi este bine tabi sa espon- Ine nou siuiorianciare le me nea ~ comers; = sociale, 1 Bupsstivelededeavotasaleinteprindei: de exempta, «acd inteprinerea prevede odezvolare rapid, aucitoral trebuie si aconle ateaie mijloaelor materiale yi fnancire necesae acest program, a dace perspective inrepsin- ‘esi sunt psimiste, autora vaacorda tea aspectelor legate de coninuitatea activi = Owanizaceaadminisativasi conta ~ existeoja unui sistem informatics ~ existenja une’ proceduri administrative si contabile; ~ existnta unusstem de control bugeta: ~ existenja unui sistem de control inter influenza mo- ul de organiate i efcienta controll propivlaui- toruhi. * liste conaile leaner chiarnane de aabor- ‘da contolul sav, auitorl bute se asigue de: ~ principe conabile plicate: ~ fundamentarea lege acestora, ce atin penta poste rile principale sau punctlecaracerstice ale activi Informatie de mai sus permit apreciercuprivire a riscurle {everale urmstoare: ~ riscuri legate de sinatia economia iatepeinderi le ‘mente susceptible de a pune indicate contintatea activi deexemplu: ~ sso egate cde organizarea general (exemple, b- Senta unorprocedur sau excestl de proce); ©Pro ni de MARY Ton ~ riscuri legate de ttudineaconduceri (de exemplu,ex- pert vaacorda oanumitateniefn contol tune cand ‘conducerea manifest preocupari cu prediletie pent ‘roducte si comercializare salts atetie cind condu- ‘cerea este preccupatd de prblemele de contol inter de caltatea informatie financiare). >) Riscuegate de natura operator ata, Conurle aval reflect operafiletatate de cate inteprindere, Datele prezentate rincontabtate po impartite ie estegri ecare ind part toare de rscurparticulae ~ date epedive~sunt cele cae rez din ctivtateaobis- nuits a inteprinderi: vanzari, cura, salar ete; acestea se rateaza in mod uniform in Funeiedesistemul ales ~ date punctuale sunt complementare celor repetitive, dar sunt puse in evident la interval de timp mai mult sav ma yn regulate, ca, de exemplo, la inventarefizce evaluare = ire made suai ancl le we emi portant, cu at eroile sunt susceptible dea ave o influent anume supra stu inanciare ‘© issu eat de concepiasifnstionara sistema Con- ceperea sistemelr de dscopeie sd tate oper tebe ‘i permits prevnirea error sau se deteteze pe cele care sa, rus pentru ae ora Riscurile po flimitte mai usor in cal datelor repetitive tune ind eonepereasstemcor ee fail; de exemp, pos tiltaca de descoperiee a uno stocur leat este mult ma soar daca sisterul ada prevede caries din stc treba ect uni documents tate acest document tebe sack bec une fotrr (penta mart). Deseo ins, chi dd ssteml concept ste ib l poste rezenta defect in aetonare nal n ear contaleleinterne previzue nus efecueses, -¥¢) Rise de nedesconeri cx. oaria au, Alger de catre auditor a procedurilor,ftnderi date intervention ance can in mod obligatoru un anumit nivel de is, pe care autora trebuie st diminiee tt mai mut ste unani ecunoscut fap Xn est posi, msi ales dinmosve decostrs dee sso abigura absolut Xn ial ianciare nu sunt err ocr a sistem adopt ‘de inueprindere pi orcare a fi ehneie de contol adopate de auditor. Riscul de adit const in fp err semnificatve exists {svat Giana ca auton nedescoperin-e foes © opinie etna. El rebuie fs conceapa program delta sel net oi o sigur zonal ed nu exist riscur sem sicavensiuaile inancare sist imiteze asl ic de aut a vel minim accepProf unie de Ma Tow nie ati! sailor anclare le ue enti {in schema de mai jos sunt reproduse, petro mai bund nte- Prin infelegerea importante riscurilor,opinia auditor ast legere,cifeele catego derisom: ‘pra situatilor fnanciare vai mai bine intemeins, ar acesta va ft ‘Inmasura sa dea avize si sfaturi mai utile intreprinderi pentea a TS ‘ameliora fabiltatea organiza contbile sia informatie financiae ‘icerioe | [/———] fumizate. aes 2, Importanta relativi (poilre Un factoreare permite auditorilor 8 aprecieze amploarea is sie | | aoe utloraminite consti , Important relativa caresedefneste Jnrapor cu valoarea sau cu natura une! regularity saw iexactt figurind in informatiafinanciara (incluso omisiune, care, sngurd sa adiugataltora, tind seamade circumstanfole spe raven probabil dept consecin influenfarea rajionamentuli sau deczie ‘ei persoane ezonabile are se spring pe aceasta formate. Prin iegularitay se neleg oat sctiunile sav omisiuile ere incalet ~ ficlegeasaureglementailaplicabile socitsilorcomer- (Gndres stor ae ropes dean) % Danae fie principle sau proceduritecomtabile; Se uispoziile starutare: {nconctuzie, autor trebuie sab o bunt cunoastere a fac- torilorde rise poteniali isi cate i iecare Inreprndere controats ‘scurle posible care decurg din particulate sale iin specificul Pier leer beg ‘organiza aceseia, sstemele adoptate i operaile ratte. fie decizile consul de administrate. ‘Cumoasteea factorilar de ise va periteauditorulu st aconde Prin inexactitaiseintleg prelucrarile si interpretiilecon- atentia cuvenit dea lungul misiunii sale erorlor posible care pot fabile su juridice ale unui fapt in neconcordanta cu realitatea, cum ‘aveao incidents asuprasituatillorfnanciae; aceasta canoastere este sf ‘ns foarte important in momentulplanificari unor luca de audit ~ eror de calcul; ‘cuo cit mai mare ficacitate prin orientarea care zonele unde riscurile ~ croride imegisrare; ~ tezorerie; ularitiilor ena, auditorl vacautasaidentiic zoel, domenile produce stocuri (nd se uilizeaz8 metodainventaruu semnlictive care se pot proce eror sau inexactt scare pot Be permmend. ved influentasemnificaiv asprasituailocinancare. ia aS a tie te semnifiativ orice element (grup de element) cae este Propri unitaji controlale constituie o activitate de mare finete pen- _susceptibil si aiba o influent asupra situatilor financiare sia utili tru auditor, deoarece numai aceste sisteme necesiti din partea lui saree epee comeabrein et Snes cae sessed | gaieiosleabeon peepee ret moaikiey pele elie POT CRRA CE: ‘Intrucat este necesar ca acesta si giiseasc un rspuns corespunzator Sa ee fc acatlsntine rect cnsne napar a Bricrigcenccescsed ceca anc ‘one afte sul ee ee cl aloe soo (eit, rv pes dca rcesgisaaaes oleae AS / I is rset pte et co ee eee peru nites oe eg deegariaes enh een ‘in practica, auditorul, pentru a determina care sunt conturile De aac Domenie semnificatve pot caste in sistemesemnificatve sicontur semniticative. Prin sistem semnificatv, de regul, se infelege orice sistem ~ chiar daca prodetia in cuseste la un nivel scazut a fine existent in enttate care asigurd inregisraea si ranserierea opera- exert, ea poate reprezenta un cont semmnificti in tilor repetitive, end valoarea cumulaté a aeestora este ea insist sua in eae valorile pe care le tranziteaz sunt mari, at semnifcativ in rapor cu state fnanciar. ‘operate sunt complexe: ‘Sistemelesemnifeative comune tturr Inteprinderifor sunt ~ provizioanele, chiar dac sunt mic, sunt contri semnifi- cole privind: ative, n masura fn care ele sunt putericinTuentate de ~ cumple furnizoris aprecerle conduceri (de exempl, subevaluareaprovi- ~ vinzari~elentis ‘loaner pentru a prota” rezlatele exert nPr ait de Ma Tone conturt cae prin natura Jor sunt puttoare de riser de ‘exemplu,conturile de regularizare sau conturileafectate justificaea decisiiorrefectoare ba oplaia calet. “at in raport cu un altul, denumit bazd de referinta, care poate Pear drninra pga deena po tz (MMe cu reve! sunrise ac nas cphicpopll eis teenies pablo eae cm MMB cr deer fection’ ‘Conta fowe de ult pe 6 semaine per Definirea pragului de semnificatie permite auditorului inc elementele care pot avea o influenta fic asupra rezultatului exer- Fe ah eauiaa) cae ch accra tice Mae mses moda peers Wn con ssistemele si conturile susceptibile s4 confina erori sau inexactititi functie de constatirile facute, bazele de referinta pot fi diferite, ‘semnificative, iar la sfirsitul misiunii, s aprecieze daci anomaliile tfel: Fremelodeopedeebcal feneertetncedrlerce {1 Refer a cemenele vind inftcn esi laren reac era ‘nce ccumsane pteuae ele av nye I an fenton aca a detenare pga Semele! fu Arsen cro cs eal apie dea oe Tern une proved logan vn cacnee- MRE Ce tv ct usenet io cance oma lin egopaca clement exeonale (oft pierdere exceptonale sau cele aferene exereiior ante- capital propri sau rezulate anormal. Hoare et); evolutia importana de la un an a atu noe postri: »Prof iv de MAR Tossa ner ia air faniae ale wel ns, ~ spose seama de evluiareratateorin imp pentru Blementele specific pragului de semnifiatie ‘se evita fiers ca bad unui ez care pues PesltidnouiassnaGraiteae poses sn fle normal importa general na va webu apical automa Ese necear {nsf bazaaleas sar putea sm oat apc cna se an considerare factor propia cain pace cre pot seattle sunt slbe (pin important). Auditor va a- supa nei atop: Presa, nsceasta situate alegeeaunel le baze de ete ~ neces wilizatorlr suai nancies Fin cares repreznte mai bine atvittea ineprinder Be sccae cece ‘del: renal exploatricapartatea de auttinan- taeet {in practice se poate considera ein cal cndconsatisile ‘cate sunt mai nari edt 10% din rezataal nt mai pain rzul- tal excepional, cet constats pot considerate semiicatve, ica avn olen semnificativ asopra rezuatului exec val ~ caracteristcile lementolor considerate sernificative ‘bd. Necesttileuilatoror situailor financare Prague semnificati ese stabi, in primal rnd, nance de neces ulizatrilr.Contrit anu furnzea informa necesare dverior tliat iin mod deosebit ctionair/s0- ee si potentiali) si personalului. Printre alti wincpai utlizatod se pot menjiona clieni, ana nancar, 142, Refertr la clementeleavdnd o influent asupra Satstcieni, economists, proc autre Faces adminis ‘modal de preventare a blantului conabit eae Consatile de aes fl sunt cele care ez, de exemp, lementelesemificaive na sunt obigtriacleasi, de dinw-oieadrare inexact a conta au dnt-ocompensarene- | €%mpl, per ana fnancir, administra fiscal sau mem juste ne postu debtor cele creditoare. Ini consul de administrate. Daropiniaexprimat de auditor se Bavadereerinsvaf.dei,postulincorect modifica deexem- || _aesazatturoryitebuie sab acecayvaoare pentru tt ‘uy, dae dou contr de banc leer ltl debit, sont 12, Caracteristele nareprinderit compensate, important ete compensa stabil peincom- CCaractersicle iteprinderi suscepbie 8 eprzinte un ararea cu total posturlr respective. element semnificativ sau nu sunt aumeroase, De exemple ‘Bazele de refern umn toate de sceeasi important sau greta oconstatare poate semnificaivatne india incal- ‘ull unui at indicator sau eomponenta unr date inan- ‘aren mod creat ulzate: fond de rlment,valoareadaugats, Tato de tezorere cl De regu, se post apreia ct dict oconstatre peivind eo ~ seconde actvtae (i metodee conabile cre sunt sau inexact in prezentre bill contabil modi baza de propi-Rezuatl neteste obi de refering medic Se ‘ern mai ml de 10%, aca constr exe considera sem- Pate prevedes substnizeaaceseacu ale marin care sk iat. ‘aeterzer mai bine o avis Deere, neni ~ Medial social-economic in care functioneaza tnreprin- dere, Conditioneaza existenja unorelemente Ia fel de ‘variate asi legisla vigoare sau concurena, climatul socal, conjunctara economic situatis politica ce 0 aProf univ de Man Tia ier ati! usin francine le ae enti iste produslor (comet, mara brat (maa. co- (Gradulde aprasimare. Important une ero na ae aceeasi ‘mercial) pote fo dat mai semifcativa de activate ‘rma pentru un element determina prin apreciere fat de un post. deci recultatl et, De asemenea, in actvittile in care line exacttateaseimpone:o diferent in minis laces este nto investi sunt forte importante, rezatatul net ponte fi0 lina important, in timp ce o erore de 1% asupra totallui unui refer insufcen ind necesar sis fac refer [rovzion pote fitimportan jinn seama de pad de pron ‘eat exploatii minus chelwibe cu amonizaie si ‘are cu cae este determinat acest lim element, provizioanele Evol elementulu, Poste relief tending de marr sa imensiunea nreprinderi-Incarl maiorinteprinder, e micsorare a elementuli. Aste, in eal ceanfelordubioas, procentul de 10% din ezutatlne poate prea une prea teprovionate,reprezentind 4% din reulal net este necesars Fiieat,itrucitcondue fa sume considerable fn valoi Se examineze dacdin peroadele precedente nu aexisa tendina de Thsolue Avdioral pot fn cena sta, cept asubevalua sistemati provizioanele ce se impuneau af facut. In $f tabileased un procent mal mc dest az elemental sine m era semmiicty, dar devine sem volta nireprinderi in mp. Comparabibiats dtetor Bie eatin vedere son pi dinconurle anual este unl dnte principle fundamen Cul ma mutor cement, Caml mi multorelemente ‘ale ale contabilitai, Analiza financiara se efectweaz intot- — a Cy ifclemrcraraleyere eae aste ae ] Reaalta oestimare a valor totale apezentaio eronate la Mix bnes ria a toca de 50.250 (3.500 + 16.750). "Vaca print pga Lael se proces cu ceealtesegmente de ait. Sesame "ad 7 aoe comin oar 4. Extimareasaloricumulate(combinate.aprecentrtor | | = : na eronate | ‘entra simplificalucrurile, dinte-un bilan sau retina doar | ei conturistocuri ereajes mijloace banest. Pebaza caleuelor Valoarea cumulat a erorior, de 72.750, depasestevaloarea preliminar a pragului de semnificato, de 49.000; mai malt, prin-Profi de MARC Tonte cipala difcultate o constitue stocurile, a care erorle estimate, ‘de 50.250, sunt cu mult mai mati dee eroarea tolerable 24.000; deoarece sum erorilor depaseste pragul de semnifcatie prelimina, se consider cf situa financiare nu sunt nto forma aceptabila Intrenet sur fanclre ewe en 7 CAPITOLULIV NORMELE DE REFERINTA iN AUDIT ‘Inaudil sinailrfinaneiare ale une enti sunt folsite dows eategori de norme de referint: noeme contabilesinorme de audit. 1. Normele contabile [Normele (standard) contbile sunt stbilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitai, care sunt, de repul, organism de interes public, autonome. "Normele contbile sunt comune st obligatori pent tai cet cre tabilese,contoleaz si uiizeazasituailefinanciae. Ents file care au obligatia de a stabil stuatifnanciare sunt cele previ ‘ute lart. 1 din Legeacontbilitai. Ce care contrleazd sunt pre- ‘vu prin legisla flecireiiri(auditor, cenzori sa careerint inactvitatea lor normele contabile. Situatile financiare sunt destnate si satsfcd neveile comune einormati ale une game ag de uilizator. Pentru multi vilzatr ‘aceste stati financiare consttuiesingura sur de informaticom- plementare cares le stisfacé nevoile Acest situafifinanciare trebues fie tabi potivituneia sau mai multora dine referinele urmatoare: ~ standarde intemationale de rportare Financia ~ standarde sau norme contabile nationale; ~ alte eferinje conti bine precizate si ecunoscut,api- ‘ate pentru elaborarea si prezentaeasitafilor nancar, Normele contabile internationale sunt stablite de LASCF (Fundatia Comiteralui pentru Standarde Internationale de Contabi- osroi Mano Ton ire maui stuailor aire le we ens i a) dune pi Sunde nen | | portare Financiars (IFRS); acesteacuprnds al is Standardle International de Raportare Financiartemise | abe ava: He ' Snare Intrnsionae de Contaitat TAS) Fee See oeracea ore nehhe a | ‘Alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC. E iH y ! Bi 2. Normele de audit HE P| ageagte } t i Normle (andar de auitrepeiné un ansambledere- - ull defnit deo autora profesional aca se refer aural | pent caitcarea munci sale. Acestea pt ~ ‘Standart ntemainale de Audi (4), Pract | nationale de Audit (LAPS), Sandarete International pri- | ‘ind Misinile de Examen Liniat (SRE), Standadele { Intemational pivnd Missle de Ceriicare (SAB). Standarele Ineroaional penta MsiniConexe ASRS) emine de Const pentru Standard de Audit i Cerio | ‘GAAS din cadrl Feder! Ineraonale a Conable | OFAC, oie maine mise de un organism profesional ee0- oscutea ind autora in domeni. - | Normele de audit permit tenilor sa aibaasigurarea ca opinia | sadly emit infin dre decal mops Perils sailor st defineasca scope pe ee Te re de | ‘tins pin punerea in fuera a celor mai porivit teh | ‘Nermle de aise cls In We estegori, acopeind weagaactviate x aitoal: bestia = noxme profesional de era; ~ ore drape; ~ none gered comprare o ‘NORME DE REFERINTA IN AUDIT ‘None profile sr ante pit ‘Sante nent robe osPr wiv de MAR Tosa CAPITOLUL V TERMINOLOGIA FOLOSITA, in AUDIT Anomali: informatie Financia deformati ca urmareaunor ori sau fraud Asertune pring situate financire:ansamblul de rite, explicit sun, retina de cite conducerea enti pentru eaboraes ‘tulle fnanciae(conturilor anual), care se potclasa in: ‘existent: un activ sauo datore exists la un moment dat; ‘+ doco si obliga: un activ sau odatrie se refer ai ‘ueprinderea in cauz la un moment dts + aparenent tranzaefe sau eveniment care priveteitre- Dinderea in cauza si cares produs in cusul petioadei: ‘+ exhausivtat: toate activele, dari, tranzactile seve himentele a fost restates tate faptele importante ao ost corect prezentate; ‘+ evaluat: iregistrarea unui activ sav a unei dt Tareas de inventar, ‘+ isurac: operajune sau un eveniment este ines) ‘valour sa de tranzactionare so Incasare sao helt {ald se eferdla perioada corespunzitoate; ‘© prezentate informa dat: 0 informaticest prezentats, lsat i deseris conform refine conabieaplicabile Asigurae: satisfste oferta de profesionistlcontbil eurete rire lacalitatea une informati produse deo persoana si destnate st ficial deo ata persoani,calitate aprecat in raport decir lave. 96 ere ned suo anlar le ne ens, jest, Natura si pradul de asigurare objinut sunt legate dena i ininderea dligentelor puseinlucru,precum side rezultatl Asigurare moderatasigurare de nivel inferior asigurii re- bile dato fapeluca dlgenfelepuse in luerade etre autor mal reduse celorpuse in era fn cazul unui ait, astlel ea it descoperireatuturr anomalilor care ar putea avea ince Semnficative asupra conturlor. Asiguraresezonabilé:asigurare rica dar mu absolut, c2ea se trace in raport prin fap cx informajile audit ma sunt \beformate de anomalisemnificative Audit: aul situafilorfinancire are ca obiecti exprimarea Acar auditor a une opin povit cei situa financiae Peniraexprimarea acest opni aitorl va folos formula sila o imagine fidela” sau ,prezinta in mod since sub oat spec {ele lor semnifiative", care sunt expresi echivalente. Audit inte: compartment de control din carl enti care e828 Verificar pena aceasta; face parte din control intern enti are ca obectivedebazaverifcarea sstemelorcontabile de control intern. Poate fi ralizat prin exteralizare, Anat persoana care asumaresponssilisteaultimint-o june de audit. Terme est folosits pentruadesemnaun cbi- de ait Auditor in fimetie: uditoul care depune wn raportasupra stilorfinanciare ale exerci precedent scare continu sii ame aceste Funct pont exerci incurs. ‘Aucitorextem:auditorul nu face parte din strcturile enti eosebire de anditorul inter, care face pare din structure a). o7Pr nid MARI Tota ‘Cainet de audit socetate sau enttate cae oer servic de auitcuprinznd, dupacaz, na multi asociat, saan sau un audi- {or individual, ‘Calcul: verificare exactitai aritmeticea documenteor jus sificative si contabile sau efectuarea de calcul dstnete (Colahoratoi personal tehnic care participa un audit sub supravegherea autor = Compile in curs une misuni de compilare, profesiois ustizeara competenfele sale conabie, si nu pe eee de ator, in ‘ederea stranger, clase st sintetizartinformailrfnanciare, ‘Contol de calitte: politic si proceduri adopt deere pro- {esionistl contain scopal asigurari ezonabilecatoatemisiunile efectuate sunt realizate conform prinipilr fundamental inserse fmnorme. ‘Contto substantiv: proceduifolosite de auditor (itervetit propa pentru obinereade element robante. Este de dou fel onto] asupea operator si soldurlor contol pin proceduri ane tice clara fcute de ctr dreyiune profesionistului contabi ia eusul unui at, in mod spontan sauea ‘isp la intrebarile (chestonarele) puse de acest ‘Deficiente major: insuficiente ale control intem eae pot aves repercusiunisemnificalive asuprastuatilorinanciare. ‘Djmsiune: ansamblal cadrelor saltorpersoane cari asm responsebilit important infunetionare, contol si supraveghee operaiunilorrealizate deena "Dacimentatc:ansamblu de ocumente documented hem) pregitte de profesionistulcontabil supe care acestale-x obinu si pista, necesare pentru realizareamisiuni sae pale stuafilorfnanciare sftipur de operation sau sisteme care ated date contaile ce pot Ini nai smatitor nancare he me ena faves o incident important asupra sitaillorFinanciae fn ansam- blo tor, sare de or documente care sting informatie efervoare Jarealizarea auditului: natura, calendar intindereaprocedurilor ‘esuditefectuat,precum irezaltatlacestorprocedurisiconelizile Jacare ajunge auditoral pomina de la clementele probante clese. _Aceste dosare de Iver pot fe hire, pe microfilm, pe suporinfor- Ina sau pe orice at suport. | Elemente probante: nformatiobinute de cate profesionistal ‘ontabil pens trae conclzi pe baza ciora ssi fondeze opi ‘Acest informati sunt constitute din ocumente jusiicative, care asinine cae crop tinea din Eroue:nexacttateinvolunars continu situate finan areola roare maximal in-o popula selecionat pecare auton poate sto accept agind coneluziiearezultaele $ondajuui au ans obiectval audit, -Exmareconabi evaluarea aproximativa a sumei unui post ‘nabsenia nei metode de masurare precisi.Estimareacontbil se thazcazaperationament fonda pe ulimeleinformaticunoseute saa prevzionale) disponibile. Exper: persoand sau cabinet care poseda competence, cu nostinele i oexperiont inten domeni, ltl deci contabilitatea suit Expert contabil:profesionst conabi abiltat st exercitepro- {esiacontabild in cone fixate pein normeleinteationale si prin (0G nr, 65/1994, aprobat prin Legean. 42/1995 eu modifica s ‘completirileulterioare; acest normedefinesc expertul cotabil ca And profesionista abil sarevizniasc sis apreciezecotailtatea entire care nu este legat print contract de mune ssa »Prof unid MARIN TOMA teste regulartatea i sinceitatea informatilrfinanciar ale une enti ‘Exaudi: act voluntarcomis de una sa mai multe persoane care fe parte din conducee, sai sau tei care duce fa situa Financiere eronate- “Imposibiltatea exprimirii unei opiniis constatare a auditorului consid apache timfae nie estat de ‘Spt sau privet un uma att de porta probleme inert eajurs ing sient meat probate pets potesexpita opi aes ster ance natin prions somatic bate ptr chanamte event se vor produce chiens a el ivr Be prshafornade Pec Se oie sade combina celordos naps: operate constnd in examina eis cons- vite, document san ie ie: pte de conn. slot: ites piv era c wecomt etme previ er an i evo des dene ils 2 proceda la o reducere semniticativa a activititi sale. Inconsecinta, [cave sunt evaluate pe baza continua exploatii simu pebaza ‘valor net realizabile sau Tichidatve ‘ntndereacrilor de aud ciligenespreciate ca necesare, Incireumstane presse, pentru aingerea obiectvului adil i ctl imitaveacimpului de investigate auitorul, uneoriimpusa de inteprinder ater itt de cieumstante (Ge exempl, cd calendar i> ‘uni nu permite auditoruli si controlezeinventarlfizi al st turfor, sau atuneicind documentelecontabile sunt incomplete ‘Sau end anditorul nest ia masurd si puna inluera procedurile apteciate ca necesare Iniere audi smal nanciar le ne ea ‘Misiume de audit special: misiune de audit distinct asupra ‘nor informatifinanciare peiving: ‘situa financiae stabilite conform unui referential conta. bilder de Standardee Interagionale de Raportae Finan- ciardsau normelecontabile nationale; ‘contr sau elemente de contr specific sau rubric din-o situate Financia «expectareaclauzelorcontractale; ‘+ situatifinnciare condensate. ‘Nonconformiat: omisiuni sau act comise de inreprinder, nod delberat sau nu, cae sunt contraelgiorsreglementailor Invigoae. ‘Norme nationale de audit: ansambl de norme de audit sta- bite de care un organism profesional eompetent a nivel national, fae au un caracter obligatvu si care se plid in realzareaunei tmisianide eu, Operate pr esate; transfer dedrepar sau bligti Ahir prepa, ndiferent daca acest transfrur fac sau nu obiee- ful unor asters finance. ‘Baragrafdeobservti: observa scopul de aatrage aten- {ia cktorulu asupra unui element care are un impact semnificatv ‘supra situaiforfinanciare yi care face obictal unei note expli- ‘tive mai detaliate anexats,Adaugarea acest paragraf nu ae niio ‘incident asupraopinieiauditorulu, Paragrful de observa poate ‘serefere a chestini care nu pives in mod direct state finan- utegate: pale sunt considerate ca logate dacs una dntre cle are posibiltatea sf exercite un control sao influent notabila supra celorllte cu ocazia uri unordecizifinanciae sau opertio- ale 1Pros dr MARI Tos Planiicare;elaboraea une strategit general si prezentarea etait a natu, calendarulu si Ttinderi luerilor de audit. Pragtcinaionale de audit ansambiul de regu de audit are ‘nu a valoarea de norme definite de un organism competent a ti- ‘el najional si care sunt in mod ebisnuit aplicate de autor int-o rmisiune de suit sau misiuni cones. Prevziui: informa financiare previzionale elaborate pei Ge ipoteze referitoare la evenimentevitore pe care conta7ainte- prindetea. roel: informa financire prospective bazate pe «+ ‘ipotezeprivind evenimentevitoure si atiun ale cond ceil care se pot produce sau nu, de exemp, demararea ‘une noi activist sau schimbarea radical atviaior rezente ale inteprinderis + combinazesestimirlor eelor mai plauzibile sa iptezelor ‘roceduri convenite: misiune fn care un auditor pune fn hucru proved de ut stabilite de comun acord eu nteprindrea ite Interest. Destnatarraportlu tag el ns conclzile din cre auditor; acest aperteste adres excusiypailorcareauconvenit procedure de pus fn cry, deoarece alte pai, care mu cunose moti- ‘ele pentru car -auconvenit proce, s inerpretezeeronat remake, ‘Refarentialconabil ceferinta combi: nsaablol de rites uilizate petra pregiica stupor financiare care se apie a toate ‘lementele importante scare se sprijina pe dat sau pesejustit- ative. isc de ait: riscul ca acitoral si exprime o opine incorects prin ape eri semnificative exist in situate inaniar. Else {ividefn tei riscl erent, riscullegat de conto sriscul de nedete- Py Ine nou stor inacire le ne ena ‘Riscul nerent: posibilitatea ca soldul unui coat sau 0 cate- ori de tranzaci sf comporte err semniticative—izolate sa c- ‘ulate cu ero alte soldur sau categorie tranzaci~ datorate inuficienteicontoulu intern. ‘Risoullega de cont: rscul ao eroaresemnificativaint-un ‘sold sau into categorie de tranzacti—izolata sau cumulatt.eu err {nate solduri sau categorl de tranzacti~ nu fie preveiti sau etctat score l tmp prinsistermlcontabil de contol inter ‘iscul cle nedetectare:riscul ca controalele substantive puse Jnfuero de cate auditor sd nu reaeasc i delectzeoeroreM-un sold sau intr categorie de tranzacti ere ~ ola sau cumulata cu ori din alte soldur sa categorie trnzactit arf semmifcativ, ‘Scrisoare de misine (sade angajament); srisoare confi scceparea de cite auditor aune| misiuni de adi, care descr obice- tials rtnderea audit, precum sesponsabilaie faa decent siforma raportuei ‘Semnificativ: teen ulizat penta exprima important une date conabile cuprinse astute Financiare ‘Servi conexe:cupring examenel pe baz de proce con- ‘vente simisiuni decompile. ‘Sistem conta: ansamblal de proceduri si documente ale unei ‘ntti care pemitratarea operatunilor(ranzacilor in seopl n= ‘regs lorin contr. Acest sistem permite idetificarea,semna- ea, analizarea calcul, clasrea,fregistarea gi eeaptularea ran- ‘acilorsia.altor evenimente ‘Sistem de contol inte: ansamblul de pois procedurt use aplicar de cate directunea unei nti in vedere sigur Tnmasuraposibillu, a une gstionarriguoasesicfciene aati vitiiloracesteiinteprindei. Acestprocedeu implica respectarea aPrt ai: de Mans Tons politclor de gstine, protejareaactivlor prevenirea si detectarea ‘radelor i eroilorexactitatea si exhaustivitateaIrepistrilorcon- ‘abies stabilrea a timp a informatio fnanciare ‘Sua fnanciarecontur anal: bill, conta de reautate (cont de profits pierdere),abloul de finantae (care se poate pre- -zenta sub diferte forme, de exemplu, osiuaie a migctrlor de te ‘orerie sat un ablou de resus i tlzar), note anexe sale situa ‘Si documenteexplicative cae fac parte integranta din stvatile ‘nanclare, in funetede referential contabi dat. ‘Sitaiinaniareezumate (condensate) 0 nteprindere pote labora situa car rezuma stati sale Financiare i scopulinfor- ‘mai nor grupur de utlizatornteresafinumi de principale tri- sur (caracteristc) ale siuailoeinanciare ae cee nteprindei ‘Sondaje in audit aplicarea procedurilor de adit numai la © parte din elementele unui sold de cont sau dint- categorie de ran ‘acti, permindv-i atl auditorulu sa obgind is evaluezeele- ‘mente seletionatein vedere rageri unei conclu supra neg ‘popula Populajareprezint ansamblul de date din are autora Selectioneazd un esantion entra ajunge lao concluzie. ‘Teste de procedurt: teste cae permit objnerea de elemente probanteprivindefcacitate: *- conceperi sistemelorcontaile ide control intern adicd ‘dac acest a fost corectconcepute pena putea pre- ven, detect sconijaeorilesemntictive; ‘funtion contoateor interne in tot timpal execu PARTEA B MISIUNEA DE BAZA IN AUDITUL SITUATHLOR FINANCIARE: AUDITUL STATUTARPro ni de Mano Ton ‘Toate angajamentele (misiunile) care pot fi realzate de un sitar se impart — misiuni(angajamente) de audit asupra staf financiane ale unei ntti consideat misiunide audit de ba (anita ‘atu, care sunt reglementate de StandardeleIniernatio- ale de Audit (SA): = misuni (angajamento) examen limita (revizuire) asupea situfilr financiare ale une enti eglementate prin ‘Standardele Internationale privind Angajamentele de Re- vizire (misinile de examen imitat)(ISREY, ~ misiuni privind alte misiuni angajamente) de centifieare, ‘eglementate prin tandavdeleIntemajonae prvind Misu- nile de Cenitieare (SAE); — misiuni conexe de audi, reglementat pein Standardele In {emafionle pentru Misiuni Conexe(ISRS). “Metodolopc, oate activities lure ocazionate de reali ‘area unei misioni de audit de bazaasupra suai financiare ale ‘nei entity (audtalstattar) pot fi grupate in tei faze gi 10 tape car, in suecesiunea lor logis i praeticg, aga cum se pot identifica {in Standardee Internajionale de Aust, se pezina asi Fare ape Taint Accoprca anda entacare Tovar de ‘ir = Orin paniires ais Fam eaceiri |= Apeciews container laessler | Cogrtal conor {Rare tailer Gamer =” Eveninie posarias acid ex Usa lure poesia Ta lt ‘Ake acne acd Raporal dau octets ero de wait nie noni stair CAPITOLULT ACCEPTAREA MANDATULUI SICONTRACTAREA LUCRARILOR DE AUDIT care le wel en) 4, mm i fainted aconracta lcrae de aul stair fnanciare le uneienitii, auditor ebuie st aprecczeposibiltateadeain- aeastd isin; tebuie find seama de uncle regu profe- nae ide deontologie. Aciunile nteprinse in aceasta etapa permit auditor sico- informaille necesarefundamentrideciziei de aceeptare a uni, si acestea se refer a: 1.1. Cunoasterea global ntreprinderii Inafara clementelor de identficar a intreprinderi, autora auld si obpin clementele care sf permit aprecierea celor mai Jmportante iscuri existent, rejindnd observa cum arf control inter insufcient saw cu caren notables ~ contabltateneinata cores sla timp: ~ tudes conducatrilor faa de respectarea legis a orga nelor police si administrative; ~ personal incompetent; ~ rotaiacadrelor prea mae sanormalé; ~ dezechlibre fnanciare, pierderi mar, aetvitaiindeclin, ceeace compromite vitorul expat = iscurfscale; orPride MARS Tota = conflict sociale; = ise juriice: — independent exercitlornerespectat, situa conlictale inte conductor, stionar ete cau anteroare de imitare a controls | ‘onorariinsufcint a auditor anterior | = alte constatari care ar putea influenta decizia de acceptare i amandatuli | ‘Remared Existena sscurilor nn presopune cd auditor re- | fz mandatel ins decialasa de al aceepta este luat in cunoy- ‘nf de eauza, urménd sia toate masurile necesare in conse- int | 1.2, Examenul de independenta sl de absent aincompatbiitagtor (rice now mandattrebuieexaminat in rapor cu regulile de | ‘independents si de incompatibilitate fixate prin normele interne ale | profi ‘Auditoral trebuie st examineze ~ lista clienflr sti sau al societatit de expertiza tn care 1o- rear, pent ase asigura ct mu exist deja o aetivitate | ‘emunerat din parte inteprinderi respective; | ~ situajasa sia membrlo e familie epaturd cu events- I lel interes intreprinderea inca } 1.3. Examen competentei Lipsa experienei in anumite sectoare poate face difcilami- siuneaauditoruluel rbuie ss asigureca propre competent, 108 le personalulu su salariat sa ale colaboratoilor folost sunt sufciente pentru exerctarea misini 41.4. Contact eu fostul auditor sau eenzor Auditrul webue ss informeze in legitur eurotivele demi ‘sc sau ref de reinoire a mandatuhi ostuli autor sau cnzoe ‘si. maiales, dac nu cumaau fost dezacorduri ince priveste:respec- farea nomelorlegale aplicarea masurilor hott, stabilirea onora- tilorete 15. Decizia de acceptare a mandatului ups analiza factorlor de ris, auditorul poate lua urmatoa- rele deca ~ accept un manda fir siseur aparente; accept mandatul,insi va necesitaosupraveghere smaisusi particule; — refuzd mandatl 1.6, Pisa de acceptare a mandatului (0 asifel de iss poate servi ca act jstificati al deczie de avceptare a misiunl Ea areca obiective: ~ posiilitatea de a coleta informatile de baza pentra ‘etifiereattreprinderi,aconduceri sale a obiectului de etvitate, tale sale ete: ~ deamaterializa lnerisileefecwateinantea accept: ‘+ analiza situate ineprinderi sa iscurlor sale: + contactele cu predecesorlin profes; * vizitarea inteprnderi si contacte eu conducerea;Prof i de Mason Tone = de indica bugetal necesar; dea formaliza procedurile de aceeptare; — de a asigura indepliniea obligatilor profesionale care ‘ecu dino ase de acceptare: + scrsoarcatreconducerea soe + scrsoare cite auitorl anterior sau cenzor (daca este can; + sersoare de accepare a manda dac-a des st) (© astel de fist este prezentata in continuare cut deexem- pluceatrebuieadapttsspeificului soci de expetiza sau cabi- etude audit; aewalizareaacestei fig fa nepatal fica an ‘emite sine asigurim ci noile evenimente din viata intreprinderit ‘nu pun in discuyie mentnerea devzit de aceptare a mandatuli. ‘incazul unui client nou, sade acceptare amandatuli vac prinde procedure de aceptareineprns se poate prezentasstfel nie in end stair nancar le uel en) 7 Nat mia Aci: Orgies mania Tura de fect ual exper ubeontacare Alc mis in cea nerd 2. Onoai Bare Ora estimate: 4 Decisis pocdura de acetate Ref emis: “Acearea isn (eet i ite vical majors eit) ‘Decide neam sigue decomp u anexe ls Fie de cepa a anda, ita Cite de ati coir 5: Repatizan dosnt Respeassbia ci: espns ane 6 Alte pce Sse ete conde intend Cone ca anil anteroe: Srsoars de accept manda: apart spe inser eu ences pine Dar TIGA DE ACCEPTARE A Ret set 'MANDATULUL (procedul de cepts) Pa Benga Aaior a 1 Tama ass nerd Sota oma juris biel dati ico: Contre: Ci de afr nial cei: fc de slat Expert comb eons: Conn: Cott ui 10 Pentru exeritile urmatoare Fsa de acceprarea mandasull inde doar dous capitole, i anume a) Revederea anual. acriterilor de seceptae, deciin de ace ‘in cazul mentneti mandatului se desemaeaza responsabili ui, iar in cara reir contactuli(demisiei se mengio- mative ‘by Anexa cares face releie la pot. din Fade aceptare mandanuuicupeinde veri dereteingce tebe ate fn vedereI i roi de MARIN Tons Ialuarea deciziei de acceptare a unui mandat de audit; un rezumat al titerilorde refering poate si cuprinds urmatoarele: = contol inter insficient, = contabiitat eronat cond, = atitudinea conductor; competena personal, ~ contnsitaeaexploatri compromist, ~ ise de natura penlas = rises sociale; misuni juries = activi specultive, — independent exerctllornerespectat, — situati conflictual la nivel conduceri = onoraritinsuticiente; ~ refuzuri anterioare de certiicares = ateriscur 2. Contractarea lucriirilor de audit ‘Normele legate rominesti provid obligatia ca atvitatea pro- ‘esiongilorcontabilssedestasoare pebaza de contact de prestst sev it ase fae ods isin de au an - ‘are presupun desemnareaacestor profesionist de eatreadunarea general nteprinderi atte si msiuile de aut contractual ‘Standardal International de Avdit (ISA) nr, 210 prevede 8 suditon sictienul ree s8convina termenii si conde de eali- ‘area msn de audit care se vor consemna intro Scisoare de m2. ) sere tn eu siailerfnancar oe uetenis june de audit” (,Letre de mission dau” su Engagement Jeter) san in orice alt tip de contract adeovat. Indiferent de forma pe cae ofmbrad elaa contractual, din ‘mental espectv nu rebuie slipseascatermeniis condi ‘umatore: ~ obiectivul audit stuasiorfinanciares responsabiltatea conduceriintreprinderi cu peivirlapre- ite sprezemtareasitvatilloe inane; ~ Intinderea lcrtilor de audit, factnd referie la legisla aplicabia, la reglementirle sau recomandarea orgais- ‘melor proesionale al earormembru este auditoral; ~ forma ovicdruiraport sau ate comunicdri in legitura cu reaultatee misiuni de audit ~ isu inevitabil de nedetectare a uno anon sernificativ, ‘ca unmare a sondjelor sia alor limite inereneoricui sistem contabl side control inter; ~ mocestatea de aavea acces fir retritila orice document conta piesejusticative sau alte informaisolicitate, Auditor poate, n pls, si doreascas introduc in, Serisoa- cle misiune” prevederiefertoare la: aspect privindplanficares audi ‘descrerea ator erisr,corespondente sau rapoarte pe care el prevede se trimita clionuli ~ baza de calcu al onorailr si condi de facture: ~ dovnga de a primo confirmare erst din pata conduceit intreprinderi-client cu privire Ia declaraile lewte de sceasta, cu diferite oc, refeitoare a ait; us| = cereteade confrmae a temenir cone din sr- CAPITOLUL TI | jeesaiocaepetinyee merit ay ORIENTAREA SI PLANIFICAREA \ itor 8 wit ono scxsoae de |) ise” perr car dn excrete vious. La pineal AUDITULUT eee Ss oe {Inaceast taps profesionistl contabil obtne informa ew ‘vir a particularity nteprindei,zanele sale de isc, dome- nile si sistemelesemmniicative, informati cae i permit orien- tarea si planificareacontroalelor astfelinct a fie prevenitelu- ‘ric inutile sau care nu vor servi realizsiobietivelormisuni de audit. ‘Tehnicil procedure lost pentru ealizareaobictvelor ‘acest tape sunt din ein ce mai diferteogrupare a prinepalelor Ierari de efectuat in aceasta etapa poate fi prezenata ate: 1, Culegerea de informatii generale asupra intreprinderii ‘Toate actunile au a obicetiv cunoasterea patculartitilor fnreprinderi, iar tehnicle gi procedurilefoloite pene stingerea ‘biectivuli pot const tn: discui cu conducatori si personal in- sweprindei,examinarea wor document inte iextere,vztrea “ocalurilorinteprinderi si examen analitc (analiza eit aunor «fe sindicaton, state i dinamic, prin aportara a exerci prece- ‘dente, anaize bugetare et.) Suatvzate aspect legate de natura -setvitiilordesfsurate de intreprindere,particulaiile sector «din care face parte, structure inteprindri organizaea general a {nreprinderi, polite comercial, financiare socal, organize bili, practice contabile tlizat, sitemul de contol intern alinteprinderi ct.Profi de MARES TOMA 2, Identificarea domeniilor si sistemelor semnificative ‘Toate aciuile ax ca obiectvidentiicarea zonelor dese st stabilieaelementelor sau sectunilr asupra earoratrebuie concen tra acjunea de ait, ar tec si procedure folosite au In baza talizaclementelorrepetabile actor fablitate este legata de coo ‘epereasstemelor, Sein vedere activittile de produce disti- ‘ute, eproviziondc etc. precum si conurle cae f por cu sums sau pin natura lor pot comportariscuri de erori contri a cor Suma repreznto parte important a bilanul sau care prez oldu redase, dar sunt purtitoaze de eri in eauza miscailorimn- portante, conturi de provizioane gi contri care presupon tehnic ‘ontabile complexe. 3. Redactarea Planului de misiune (planului de audit) pit eunoasterea particulariailr intreprindedi, profeso nistal conabil are posibilitatea ss orienteze misiunea in fanetic ‘be domenile si sistemele semaifiative; aceasta orientare are ca sbicciv identficara iscurilorcare potavea o incidents semniica- tiv asupa situatllorfnanciare gi deci asupraprogramari si pla- nifictcimisiuni de avait, permitand: ~ deteeminarea nati si intindeitcontroalelor i raport cx pragul de semnificatiaes; ~ oxganizare acrid de ait asl inci fie tins objec tivul dea certifi situa financiare tn mod rational, cs ‘maxim de eficaciat gin cadrul ermenelor convenite tient. lanl de misune est fapt program general de munct care sunt sinetzate toate informatie obinute pe baza cirora si ee Inliere i edad sition fancare ale wet eno, oat fi orentata si planificatémisiunea de audit, Este documental are serveste ca instrument de av pentra tof intervenieni de-a Jungulinzegi misiuni de aut. Redactareaplanulu de misiune ype aceasthaza\a program Jui de munea presopune: ~ alegerea membyilor echipe in fnctedeexperienacunoy- tintele Torin sectoral de ativitat al ineprinderi, ~ repartizarealcrrlor pe cameni in timp sin spi (subuni- ‘at ili in fara in stent eee ~ uilizarealcrsilorealizate de auditor intemal nteprin- eri dealt auitor extern san experi; ~ eoordonarea cu auditoi de a societal sro de la socie- (atea-mam; ~ solicitarea de specialist pentru studierea sistemelor si ) Confirmarestatelegerisisemalul:testle de conformitate rac, aces etapa se realzea in primul an, in acl timp ‘cu descieea sistem are dept obiectiv confirmarea inlet pro- ‘ceduri si asigrareac aceasta procedua ast coretdesrst. 'Nueste vorbade adescoper err functionarea sistem, ci numai de a ne asigurac sistemul desrisestece eal sic. fost, ‘Auditor selectoneazs un numa limita de ranzacti cor te urmresecircuitl si refine daca contoalele previzte a fost feta ‘Testele de conformitate pot firealizate dupa dierte modall- tai ea + observarea direct + confirmarea verbal. cela eutlizeara procedurarespec- sivas + existentamijloaceloruilizate(stampile,vize, siete ete), ‘+ observarea ltrioara, constnd in reluarea tn integime ‘iouituluplecind dela origine, pentru al testa ‘Unexemplu de aplicare a testului asupea slarzarit nt-un santer epreznts ste: Procder ‘Observe 1. Sia ivi wr de |_| San Faget mune | Sinai inna pie 198 2. Socreasinior x 5. Consors dos ‘navi x | Dow: 359520 4. Stora bletinetorde pitt | x ‘Semnitraconabuhitget | x | Been. 00971 in mu 195 {provers conforms cu diagrams 16 Inkiere eu staiorfancor ale ani enia ©) Evaluarearscurilor de eroare Avuitorul aut ss asiguecsisteml existent permit inte rinderi si se rotejeze conta riseilor de eroare cates ot produce ‘In ratarea datelor a rscurilor de pierderi neinregistrate,Pentry aceasta este necesar ca auditorl s se asigue cd tost opertile sunt negate (exhaustvtatea) 8 opera negate sunt ele (eaitatea si cd operate sunt corectinreisratein contabilitate $1 rezentate fn conturile anuale, Pentru arealiza toate acestea, autora examina circuit {nformafilorcuajtora uni chestonar, (Chestonar! de contol inter permite compararea controluli conirolul inter existent in nieprindere;acese chestio- “nae tables pe section’ pot fi ilizate fn umereasefnmeprin- der, cu unele adapt la specific. © Tnvfinalul acestei etape, audivoul are posibiltates 58 deter- ~ domeile une contol sunt fi previrt Inc

dei cxecuta acest © nou comands; vrifcareareceptic ‘xisenjei comenzi inant de ada bun de plat pe o fatur a fr ‘orufui controll artmetic al documentelorinaintea inregstai scesora nse tn outa sailor fnancare oe uni ent Contoalele de dette nt, de regl,efetuate supra uni rp de operat deacceasi natura im scopol asiguriri ca nu exis noma san penta descoperiteaacesora, ca, deexemplaconrun- ‘ile cubanca, contre balan sinteice cucea ana, compa es inveur fi net pane izaca sondjelo de vec a funconi sistem suitor dispune dem multe tec: “ ~ sxamenulevdens contol permite ealizreaunee esa tioane marin timp foarte seu de enemy, xistents nei ‘ze care ast efectuarecontolluatmetic al facto. cxistenja celor 12 confruntr nae ale conta eu cextasele bancareete ~ petareacontmalelor c,d exemple: verifcarea nian ‘it numar de conta sritmetice;verficarea unci con run cuhanca, stn jamal de bands piesee just fictive al inci sale innepindeis ~ shervarea exeutti uni conto pete anditon ineleaga maibine manierain care este realizat convo st saverfice efectnrea covet a cesta. ©) Boaluareapreliinard teste de permanent opi ees-aobimatodesrire abil a organza, se poate alo evalarepeliminara pena a pune in evident pun foe co sb se cdo em coneb itrol intern, ane PUNCTELE FORTE sunt dispoztivele de contol care ga eazi ocorecta contabilizareadiferitlor date, ar PUNCTELE. |LABE, deficienele care pot da nastere unor riscuri de eror sat de, Peniru.a stabil ota slbiciunea eretice, se wilizeaza dowd 9Profi de MARIN TOMA ~ prima consti ina examina sistem sin eS puncte forte Eislabe, ele comportng inevitabi iscu da fiuitates a doua, mai formaliza const ina pune sere deIntebast ‘are sunt in mod obignuit reunite nen chestionat. -Tesele de permanent au ca obit verifcarea daca puncte ortesistabe fac obiectul une aplicar efetive i constant. Aces teste tebe sie sufcient de ample pentru conve ‘caprocedurl contoate sunt aplicaeft-o manier permanent st ‘fetdefectiuni Eventual, ilizaratebniclor statistic poate fav invedere ms Ce “Auditor poate in finals 840 aprecieredefinitivaasuprs controluliimern al eprinderi determining " varabilele puncte forte (dspodiiv de como eects: permanent) ‘unctl slbedatorate concep defectunase a ssteu puncte labe datrate unor geste alia aprocedrilor sSistemulei, ‘Verfcarea fanetionii sistemuluesteefectuat in flecare a perv ase asgura chm exist devin sistema de control wiz ‘Cand anormal nfoncionarea sistemului sunt nureroase 8 otal bitte nestor conte anitora va obliga ‘preconsider evaluareapeliminad sisi nai cont de controaleke inven pe care acesta le considerase tile pec stabilirea progr ‘nui propria de contol al conturilos, "Nutnai dup ce a verifca functionarea contoaelor pe cre vditoral dareste s se spine, acesta poate stabil program si defini de contol. Acest program va fi astfel adapta nivel de calitate a control inter. 190 Inliere eid siete fancare ale wet ena Ace core inte apreciea conan pro ral cnt contre eb cree Aovrlede rs (Sosa ernanensidoural excel, Cast pen vars acuror de rae, cotta anomalo de fhattue ast otf ew peo dee, Stern src cade onl hon pars seine pol ep strana tacidenta asupra programului de lucru, ee empl rare sur de roar: ~ cont conabiisea nee denna elo de pe bonul de receptic; a ~ ind psa stu ania ni: cami tk psi ethane Zor simposlitaca onli ct ei absenta bonului de receptie; a ~ isda peumueogaal de conan ‘ea controlului aplicirii regulilor de independent eres lop isc Gilera ua snr ap tur pte Separate tr pte intent exerci, ~ eas contre stabi in proce dosumes- ‘sljucave dla (act, bond comana Donde ‘ip austen monet pl, ll etn ai itr tartan f sisal de Didcot pl pines volar 6a. nia pitted aot iv de MARIN Toth ~ nies sondacor apr justin soul furizailor “ebitor’ of asupra balanfl conusilor individual supra pstfica contr de cheluiel iimptatiloreorete ale pla. 2. Rapostul asupra controlulu intern Auditor sented conocer insert obs jib a cet Te are asp conte ine, rls fb Ta Fe ccopers acune pave api dc ef ce Fer tas earezrve El putesogenanelirrasiteu ee amie bseralr poste fc pins. Rapot supra controll intern” al ra confit teu si respecte ur Imatoarele princi: — prezeataea uel scurte snteze asupra a cea este ee {al penta folos condaceri sacl; prezentarea dealin a problemelor pe serve su subuni {ath ale societji penta a putea fi uordifezates analiza fiecrei probleme in mod loge, de © manera con Strvetiva, penta a permite soci st uilizece portal co “un instrument de ameliorare a procedurilor i ptr pa: {nteodvcere sisinler, sumar, details amex. Nota de ntducere i sinter poate cupinde: amin rapid a misini, a loculu solu activitais ‘aprecise a contotuli iter, condi de executare yi ‘metodeleuizates coneluzileraportlui eu eventual rimiteri a parle din ‘aportearedetaiaza problema) ~ data semnatura im Iniere tne stair fnancare le anel ens Nota intrnduceressintez8 are ca sop si permit destin tarlor prinipal (conducerea societti) aib rapid cunostinl de concluzileesetile, ‘Suman raporilui poate fguraimediat dupa nota de ntxto- cee si sinteza yi poate fi prezentt in diferite feluris recapitularea sferitelor tur st punet care vor freluate in parta de ,Detali, ‘reluarea rapid a tuturorslabiciunilorconsaat, ‘Datalile eportului corespund la ceea ce a fost anunfat in ‘sumar,stracturarea details face urmrind-seanumite princi ~ prezentarea puncelorin ondinea importante; ~ ‘eeapitularea punctlor pe setiun,funei sau grup de ~ opirte poate f avutdin vedere pent sfaturi ma pin im- portante; = pare separati poate fi destinata punctelo care pot avea ‘incident supra certian tebuieurmaritcustenie ascent ptesininime opin stator sii dacd aestora na Iisa dat cus. Ficcaredintre puncteleprezentat trebles contin informa tile wmstoare: descrereapunctelor sabe constatate; ~ consecine incidenteasupra situailrfinanciae; sfaur si misur care permit amelioaze stati 30 lulu i i Aditoral rebuiescunoasea sufcientproceduril de contol inter pentru a elaboraplanul dead.Pry, de MARIN Toata ‘Control intern influentenz direct programl de contol al conturilor al anitoruuiastl Programa de contol al comurilor poate fi: — rextcins, end controll intem permite un grad rezonabil ‘easigurare el negistirilecontbile sunt file; se poate, tdci, educe volumal sondajelorasupra soldurilorconts- (ior iar eontolul rulajeor, eectuat cu ocazia verifier funcjionai sistema, poate fi completat cu un examen anal; sxtins ci ern; volu- — extins end nu se poate sprijni pe contol in nul sondajelor va mai mares cesta tebuie sts fee tt asupra soldurlor, ts asupra ulajelor Anditrul rebuie si documenteze tn dosaul de lver analiza saasupra sistemelor contabile side control inter dn ntreprindere Sievaluare sa. asupra seul legat de conto. Evaluarea iscului sia controlul inte este o etapa impor tants tn canal unei misiuni de audit de bac, obligate gi deer ‘url auditorlui find reglementate prin Standard International {de Audit (ISA) nr 400. Ine tn oud stair CAPITOLULIV CONTROLUL CONTURILOR sire ale wees 1, Elementele probante in audit PotrivtStandardelor Intemational de Audit, clementele peo ante into misiune de audit audit evidence” sau, éléments pro- bans” reprezintinformati obinate de auditor pentru ajunge la ‘concluzi pe care acest fondeazaopina; aces informati constant {ndocumente justificative si documentecontabile care stat Ia bara situapillorfnanciare si care sunt coraborate eu informai din alte lementeleprobane sunt objinut pent-ocombinaradecvata a testelor de proceduri cu controalele substantive sau nuns prin ‘ontroalel substantive, Testele de procedurdsunttestele care permit ‘objinerea de elemente probanteprivind eficacitatea conceperi i functionaisistemelor contabile si de control intern. Controalele substantive sunt controale prop le auditoalui in contabilitatea Inireprinderi si constau in procedui care urmrese objinerea ele- ‘mentelorproante prin care sunt detectateanomalisemnificativein sitvapileFinanciae;ele sunt de dowd tipar: ~ controaleprivind ranzactile, operas solduile contu- lo, ~ procedurianaitice care constan in analiza tendinfeor gi ntiourilorrpoaretor)semnificaive examen varailor siexamene de coerent cualteinformati In functie de credibitatea informafilorobjinute fn etapele precedente, auditor! stabileste programele de control a contarlor pe bazacirorasapoata obyne clementeleprobante necesae funds- ment opine ae. BsProf univ de MAE. TOMA reunireaele- ‘Aceast etapa misiunl are, deci, ca obiectiv smentclorprobante pentru aputeaexprima o opine mosiata asuprs ‘onturlor anual ceeace presupuneasiguarea respect egubilor Teale si regulamentare de cite nteprindere st anume: — regulile de prezentare si de evaluare stipulate in normele Tegale sin cele profesional; ~ regulile de prudent — regulilerefeitoarelainventarers ~ egulile deiner regstreor pia contabiiais | exitenjaativelor fat et acesea apartin teprinde; — pasvel patimoniale, ventures chet priveseintre- Drinderea incauz’, i mulativ dou -Elementeleprobante rebuie st indeplineasa cumlat condi deelitate penta putea si stea la baza fonda une opin sifie suficientes st fe juste (adecvate. ‘Caracteral suficient estabieste in raport cu numarl de ele mente probantecolectate; caracterl just e preci In raport fal de adecvare, cu pertinenta, iablitatea lor. fa mod norm viaditorul considera neces tse spine pe elementeprobante care ‘nu sunt.concladene prin le nsele, dar care contibue la labora ‘onvingeri sale. Elpoate descr fedeterminat si aut elemente probante de sus sau natura difert pentru a corobora © aceeas firma lomenteleprobante trebue, in ansambll lor, peri a toruli ss fac o opine cupvite asia finaniare. In general tuditoral nu examineaz4 totalittea informatillor la care are acces entra forma opin, in sua n car el poate junge la ocom lure eu pivire la soldal unui cont, o categorie de operat sav un ‘Control intern aplicind tenci de sondajbazate pe rationamentl profesional san peun esntion statistic. 16 Inisere seul siaitr fnancare oe antes Factor care influenteaza rationamentulanditruli inlet ‘urd cu ceea ce consiuie elements probantesuficientecupring: ~ imporana scului de inexacttat; acest rise poate depinde de: + natura clementelorincauzts * adecvarea contol inter; + natura ativitailorrealizate; * existnja unr stati susceptible de aexeria ojnuen- Hineobismuia asupra conduceritineprinderi; * sina finance. nteprinderi; importanta reltiva a elementului avut fn vedere, sind seama de ansamblul informatio ilanquli conti, ‘experentacpaat in cursul unor ait anteroare; ‘concuzite procedurilor de ait, in special deseoperirea eventual a tno aude sa ror, ‘ipul de informatie dsponibils. {ncazulobtinesi de elemente probate pornind de la etele dle ocedurt, aspectee sistemelor contaile si de contol intern supra arora auditorul vastrnge elemente probant se refer ~ soncepers sstemelorcontabiles de contol inter: sunt acestesisteme concepute deo manier care previ sa, ‘idetecteze si st.corecteze anomali semniticative? ~ functionare sistemeloecontbile de control ntem: ces sisteme au functionat de o manirasatisieatoare pe toaté perioada? Incolectarea elementelor peobante porind de a procedure conformitat, auditor easigura de posblitateaobfineriunot atin macro: ‘= deexistenta: conta ntem exists? roProf de MARIN Tom ‘= dceficacitate: controll ntem functionearaeficace? ‘de permanent: contolul function eicace pe tots pe rioada in cus esa auitorlTtelege s8 se sprijine pe a Incartbini de slemente probate poi aon fle sustanive, anditorltrebuie st determine daca elementele re zalaedin acest controale, precum si din stele de procedur sunt suficientes adeevate pent a stabil dad a elaborareasituatilor Financare de este conducereanteprindesiaufostintuniteciteile urmatoare: we decsisteti: un elemental activul sau pasvut exis a ‘un moment dat f= dedreptrisi obliga: un clement de activ este drepe {nireprindesi,arun element de pasiv este o obligate pets fntreprinderea data, la un moment dat, ‘= deapurtenenti(de reali; ranzactile san evenimentele se refer la inteprinderea datas s-a peodus in curse pe rioodel respective: deexhaustivitat;activele, datrie,tranzatie sa eve mentele a fost nregisteate si toate faptele importante a fost mentonate; fe decvaluate:fnregistrarea unui act sau a une darts ‘acu a valoarea sade inventar, = desnisuras; operate sau un eveniment este faregsta) 1a atoarea sade tranzactionare yun venitsaocheltuils spartinepeioadeis ‘= de prezentat si publiitate: 0 informatie este prezentst ‘lasa desris conform refer conabil apis 8 Inkiere i ead spon fancare ale wel enh ‘Objinerea de elemento probante privind o informatie dats de exemplu, existenta de socur, nu scutes objinerea de elemente probunte pentru oat afirmatic, de exempla,evalvaea ler. Auditoal poate obtne un grad decetindine mai ridicat tune} ‘ind elementele probante adunate, de orgie si de natur diferite, sunt concordant In acest az, auditoal poate obyne un grad de cemitudine global superior celui pe care obine din fccare dintre lementeleprobante uate izolt Inves, stun nd clementelepro- bbanteobtnute din srs dfrite nu sunt concordante inte ce, poate finecesari folosrea nor procedarisuplimentareinscopl rezlvaii contradic. ‘Trebuie sexist un port ezonabil inte costl pent bji- ‘erea unorelemente probante si utilitateainformaticiobjnute. Cu toate acestea ciicultjile scosturiesuporatepenruacontola un clement deosebit nu po justia valabilprinle nsele, omisiunea tunel provedar. ‘Atunci end auditorl are dubi egitim cu privire ao infor- ‘matic care prints o importanja semnificativa, el webuie st se SIriduiasca st obyngelemente probante suiciente penta elimina aceste dub. Dacd nu este In masuea si objindaceste element probante suffeient, el nu webuie st formuleze 0 opinie fart re- 2. Programul de control ‘Nu exist un program standard de contro al contrior de- ‘arece acest program depinde exclusiv de rezultateleetapelorpre- cedente de carateristicile fica imtreprinderi, up cum sa viz, etapa de cunoasere a inteprinderi a ‘permis determinarea domenilorsemnificatve, a zonelorde rise gi ® natuci operation etapa referitoare la aprecierea controll inter, auditoral a avut posbilitatea idem existentei conto 19Prt univ de MARC TOMA Jou inter pe are se pate spin si verifier modu de functio ‘are a acestui. Numa in functe de acest faxur de informa st de gradu de Fabilitate allo aditorl si stabileste programa de ‘contro al conturilor cae, aga cums-a mai amin, poate frestrins ‘Penrustabiirea programului de conto, autora vautizs lanl de misume si foaa de sintei a apreceri controllui inter, ‘Gocumente ce sigur’ legituracuctapele precedente Programl de contol poate i stabilit eo foaie de hur spe- cial, care continerubricile urmatoare: ~ listacontoalelordeefecuat ordonat pe sectiunile sits file financiare; cestecontoalerebuie et mai bine det Tate penta usr de idenificat documentle si informs til necesare ase solicit inreprinderi; fvndercaesantiomlui nnd seama de pragul de semi fica ide eventualele err ce oti descoperit, est in

S-ar putea să vă placă și

• Program Prezidential

  

  Document76 pagini

  Program Prezidential

  Ion Vasile

  Încă nu există evaluări
• Oug 28 1999

  

  Document4 pagini

  Oug 28 1999

  Ciuclan Cornelius Stefan

  Încă nu există evaluări
• Modelul Listei Sustinatorilor-Liviu

  

  Document2 pagini

  Modelul Listei Sustinatorilor-Liviu

  Ciuclan Cornelius Stefan

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Modelul Listei Sustinatorilor-Liviu

  

  Document2 pagini

  Modelul Listei Sustinatorilor-Liviu

  Ciuclan Cornelius Stefan

  Încă nu există evaluări
• Buletin ANAF 2017

  

  Document61 pagini

  Buletin ANAF 2017

  Ciuclan Cornelius Stefan

  Încă nu există evaluări
• Modelul Listei Sustinatorilor-Liviu

  

  Document2 pagini

  Modelul Listei Sustinatorilor-Liviu

  Ciuclan Cornelius Stefan

  Încă nu există evaluări
• Prpunere Legislativă Modificare Salariu Minim Și Contribuții

  

  Document2 pagini

  Prpunere Legislativă Modificare Salariu Minim Și Contribuții

  Ciuclan Cornelius Stefan

  Încă nu există evaluări
• Exemple Split TV A

  

  Document11 pagini

  Exemple Split TV A

  Ciuclan Cornelius Stefan

  Încă nu există evaluări
• Noutăți Legislative Arhivă 2016

  

  Document68 pagini

  Noutăți Legislative Arhivă 2016

  Ciuclan Cornelius Stefan

  Încă nu există evaluări
• Prezentareamecanismuluiprivindplatadefalcataa TVA

  

  Document13 pagini

  Prezentareamecanismuluiprivindplatadefalcataa TVA

  Ciuclan Cornelius Stefan

  Încă nu există evaluări
• Noutăți Legislative Din 2015

  

  Document57 pagini

  Noutăți Legislative Din 2015

  Ciuclan Cornelius Stefan

  Încă nu există evaluări
• OMFP NR 897 Din 2015 Pentru Aprobarea Normelor Metodologice Privind Reflectarea În Contabilitate A Principalelor

  

  Document142 pagini

  OMFP NR 897 Din 2015 Pentru Aprobarea Normelor Metodologice Privind Reflectarea În Contabilitate A Principalelor

  Ciuclan Cornelius Stefan

  Încă nu există evaluări
• OMFP NR 897 Din 2015 Pentru Aprobarea Normelor Metodologice Privind Reflectarea În Contabilitate A Principalelor

  

  Document142 pagini

  OMFP NR 897 Din 2015 Pentru Aprobarea Normelor Metodologice Privind Reflectarea În Contabilitate A Principalelor

  Ciuclan Cornelius Stefan

  Încă nu există evaluări
• Legea Nr. 85-2014 Legea Insolventei 2014

  

  Document85 pagini

  Legea Nr. 85-2014 Legea Insolventei 2014

  Lucian Ghighilicea

  Încă nu există evaluări
• Lege Nr. 31 Societatile Comerciale

  

  Document78 pagini

  Lege Nr. 31 Societatile Comerciale

  Ciuclan Cornelius Stefan

  Încă nu există evaluări
• Initiere in Evaluarea Intreprinderii 2009 Marin Toma 2009 ABBYY

  

  Document297 pagini

  Initiere in Evaluarea Intreprinderii 2009 Marin Toma 2009 ABBYY

  Iaru Daniela

  100% (3)
• Analiza Patrimoniala A Echilibrului Financiar

  

  Document7 pagini

  Analiza Patrimoniala A Echilibrului Financiar

  Caras Daniela

  Încă nu există evaluări
• ISA 230 Document Area Final

  

  Document31 pagini

  ISA 230 Document Area Final

  Mihaela Bodan

  Încă nu există evaluări